Nicolae Vasilescu

## Doamnelor ºi domnilor,

Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a dezbãtut zilele trecute, în procedurã de urgenþã, problema riscurilor semnãrii acordurilor bilaterale privind Tribunalul Penal Internaþional, cerând oficial României sã nu ratifice acordul cu Statele Unite.

Graba cu care România a semnat acordul cu S.U.A. privind imunitatea cetãþenilor americani, semnalatã, de altfel, de noi de foarte mult timp, pune din nou în dificultate autoritãþile de la Bucureºti în faþa instituþiilor europene. Comisia Europeanã ne-a arãtat obrazul pentru cã suntem singura þarã europeanã ºi prima din lume, chiar înaintea Israelului, cel mai fidel aliat al americanilor, care a semnat acordul privind nejudecarea soldaþilor americani de cãtre Curtea Penalã Internaþionalã, înainte ca Uniunea Europeanã sã prezinte o poziþie vizavi de acest subiect. Celor 15 membre ale Uniunii ºi þãrilor candidate la aderare li s-a dat undã verde de la Bruxelles sã negocieze acorduri bilaterale cu Washingtonul, cu condiþia ca termenii acestora sã nu lezeze prevederile acordului internaþional care reglementeazã funcþionarea C.P.I.

Negocierile cu Statele Unite ar trebui sã þinã seama de trei principii. În primul rând nu toþi cetãþenii americani ar urma sã beneficieze de imunitate în faþa Curþii, ci doar aceia aflaþi în misiune oficialã, trimiºi de Washington în misiuni diplomatice sau militare. La rândul lor, autoritãþile americane ar trebui sã garanteze cã persoanele de cetãþenie americanã care s-ar face vinovate de crime aflate sub incidenþa Tribunalului Penal Internaþional vor fi judecate ºi condamnate în Statele Unite. În al treilea rând, acordurile bilaterale încheiate cu S.U.A. nu ar trebui sã aibã reciprocitate, astfel încât europenii aflaþi pe teritoriul american sã poatã fi extrãdaþi de cãtre T.P.I. Termenii în care se vor negocia aceste acorduri bilaterale ar putea sã nu fie pe placul Statelor Unite. Pânã acum, Washingtonul a insistat, dupã cum ºtim, pentru acordarea de imunitate tuturor cetãþenilor americani, ºi nu doar militarilor sau diplomaþilor. Oricum, stabilirea unei poziþii comune la nivel european asupra C.P.I. oferã, iatã, o solidã bazã de dialog pentru viitoarele negocieri cu S.U.A., nu ºi pentru România, singurul stat candidat la Uniunea Europeanã care a semnat deja un acord cu Statele Unite, fãrã sã þinã cont de prevederile Uniunii Europene.

Experþi ai Comisiei Europene cred, de altfel, cã un acord cu Statele Unite pentru asigurarea imunitãþii cetãþenilor americani în faþa tribunalului este contrar, din punct de vedere legal, prevederilor Statutului Curþii Penale Internaþionale. Necesitatea înfiinþãrii acesteia a fost ca urmare a zguduirii conºtiinþei umanitãþii pentru milioanele de copii, femei, bãtrâni devenite victime ale unor atrocitãþi incredibile.

Pentru a putea trimite când vor ºi fãrã acordul nimãnui comandouri ucigaºe în diferite þãri ale lumii, în misiuni de asasinare a teroriºtilor, americanii au nevoie de imunitate absolutã ºi din partea celor pe care îi pot omorî din greºealã. Operaþiunile eronate ale americanilor în Bosnia-Herþegovina, în Serbia, în Kosovo ºi în Afganistan, ca sã nu mai amintim de Hiroºima ºi Nagasaki, soldate cu mii ºi zeci de mii de morþi în rândul civililor, copii, femei, bãtrâni, prin ”greºirea þintelorÒ, sunt scuzate de cãtre autori prin popularul, la ei, ºi cinicul universal ”I am sorryÒ.