Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·11 octombrie 2002
Camera Deputaților · MO 138/2002 · 2002-10-11
· other · respins
67 de discursuri
## Stimaþi colegi,
Începem secvenþa ºedinþei noastre dedicatã intervenþiilor politice. Vã dau cuvântul ºi în funcþie de prezenþa dumneavoastrã, evident.
Domnul Adrian Moisoiu, poftiþi.
Bunã dimineaþa, domnule preºedinte!
Intervenþia mea de astãzi este intitulatã ”Poate, pronia cereascã...Ò.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
## Stimaþi colegi,
România este o þarã cu un potenþial agricol ridicat datoritã faptului cã are o suprafaþã arabilã extrem de mare ºi, mai ales, de calitate. Prin cultivarea a 40Ð50 de hectare de pãmânt, folosind utilaje performante ºi multe îngrãºãminte, o familie ar putea trãi bine.
La rândul sãu, lucrarea pãmântului ºi renunþarea la aºa-zisele ”pârloageÒ ar putea atrage dupã sine dezvoltarea unei întregi industrii producãtoare de utilaje agricole (tractoare de diverse tipuri, semãnãtoare, maºini pentru erbicidat, recoltat, balotat etc), a zootehniei, cu tot ceea ce înseamnã aceasta (inclusiv industria prelucrãrii cãrnii), a tutunului, a industriei textile, a pielãriei ºi confecþiilor ºi a multor altora, ceea ce ar însemna numeroase locuri de muncã, eradicarea ºomajului ºi, în final, o bunã stare generalã.
În fiecare toamnã, lumea agriculturii intrã în febra campaniei agricole de arat ºi semãnat, când trebuie rezolvate aspecte asemãnãtoare.
Marea problemã a micilor producãtori agricoli, adicã a þãranilor, este cã, din cauzã cã nu pot sã-ºi valorifice produsele obþinute (grâul, porumbul ºi celelalte), nu au cu ce sã declanºeze campania de însãmânþãri în timpul
optim necesar pentru noua culturã. Din acest motiv, de la an la an, ei însãmânþeazã tot mai puþin ºi se jurã cã în anul urmãtor nu vor mai cultiva decât strictul necesar. ªi totuºi, speranþa ºi tenacitatea specifice neamului românesc îi fac ca în anul urmãtor sã uite toate nemulþumirile ºi sã reia totul de la capãt. Ei uitã de ministrul electronist Mureºan, de ministrul preot Sârbu, de guvernãrile dezastruoase Roman, Stolojan, Vãcãroiu, Ciorbea, Vasile, Isãrescu sau Nãstase, de înjurãturile adresate preºedinþilor Emil Constantinescu ºi mereu tânãrului Ion Iliescu ºi reiau de la capãt pãgubaºul ciclu de producþie.
Doresc sã vã prezint în câteva cuvinte costul cheltuielilor actuale pentru un hectar cultivat cu grâu, în condiþiile în care nu se recurge la un credit de la stat Ð pentru arat: 1,3 milioane de lei; pentru douã discuiri: 0,9 milioane de lei; pentru sãmânþã: 1,5 milioane de lei; pentru semãnat: 0,38 milioane de lei; fertilizare (îngrãºãminte): 2,43 milioane de lei; tãvãlugit: 0,16 milioane de lei; fertilizare fazialã: 0,18 milioane de lei; erbicidat: 0,28 milioane de lei ºi recoltat: 1,5 milioane de lei, adicã un total efectiv de 8,63 milioane de lei, adãugând cheltuielile pentru plata diverselor ajutoare ºi fonduri (5% pentru ºomaj, 7% pentru sãnãtate, 3% pentru fondul de solidaritate ºi 2% pentru fondul de susþinere a învãþãmântului de stat), adicã 17%, ceea ce ar reprezenta, în cazul considerat, 1,47 milioane de lei, ºi se ajunge la un total de 10,1 milioane de lei. Considerând o producþie idealã de 3.000 de kilograme de grâu la hectar, în condiþii de neirigare, rezultã cã preþul unui kilogram de grâu este de minimum 3.367 de lei. Menþionez cã în anul 2002 producþia medie pe þarã a fost de 1.800 kg/ha, în timp ce, în judeþul Mureº, de 2.100 kg/ha.
Unde sunt subvenþiile promise în campania electoralã? Credeþi cã cei 90.000 de lei acordaþi drept compensaþii pentru motorinã rezolvã problema?
Specialiºtii recomandã agricultorilor sã semene cerealele de toamnã pânã la data de 10 octombrie în jumãtatea de nord a þãrii ºi nu mai târziu de 20 octombrie în partea de sud. Noroc de toamnele blânde de care am avut parte în ultimii ani. Principala problemã rãmâne valorificarea producþiei, deoarece nimeni dintre procesatorii privaþi nu se oferã sã cumpere grâu nici la preþul de 3.000 de lei kilogramul. Unde este ”RomcerealulÒ sau ”ComcerealulÒ?
O altã problemã þine de structura proprietãþii. Cea mai mare parte a terenurilor sunt fãrâmiþate, fiind în posesia a milioane de proprietari. Pe de o parte, ei nu au posibilitatea de a face o rotaþie a culturilor care sã respecte tehnologia, iar, pe de alta, suprafeþele de teren, având dimensiuni prea mici (fâºii lungi ºi înguste), nu se pot lucra cu puþinele utilaje mecanice existente, care ºi ele, la rândul lor, în cea mai mare parte, sunt uzate ºi fizic ºi moral, aºa cã pãmântul se lucreazã cu vechiul plug tras de cal.
În judeþul Mureº, din circa 3.500 de tractoare agricole, peste 2.100 sunt amortizate, iar în ultimii ani s-au achiziþionat doar 120 de tractoare noi, dupã cum urmeazã: în anul 2000, 3 bucãþi; în anul 2001, 87 bucãþi, iar în anul 2002, circa 30 bucãþi.
Din 222.495 de hectare suprafaþã arabilã, în anul 2001 au fost cultivate cu grâu ºi secarã doar 40.967 hectare, iar în anul 2002, 29.690 hectare.
Domnule ministru Sârbu, ºtiu cã aºteptaþi sfaturi necesare pentru a scoate agricultura româneascã din impas ºi, de aceea, vã propun sã acoperiþi cu epitrahilul sau patrafirul dumneavoastrã suprafaþa arabilã a þãrii ºi sã implicaþi pronia cereascã sã vã ajute, pentru ca sã daþi, astfel, o gurã de oxigen celor care trudesc din greu pe ogoare ºi pe care i-aþi pãcãlit sã voteze P.D.S.R.-ul, actualul P.S.D.
Vã mulþumesc.
Aþi vorbit dublu.
Domnul deputat Vlad Hogea.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Izolarea mediaticã a Partidului România Mare, dublatã de intensificarea campaniei defãimãtoare îndreptate contra principalului partid de opoziþie, transformã politica româneascã într-un joc stupid, cu reguli trucate, la sfârºitul cãruia câºtigã, vrem, nu vrem, mafioþii din P.S.D.
Îndârjite sã înnãbuºe orice demers de schimbare în bine a României, forþele care deþin încã puterea în cabinetele guvernamentale de la Bucureºti vor cu orice preþ sã prelungeascã la maximum dominaþia dictatorialã pe care o exercitã asupra întregii societãþi.
Indivizi fãrã scrupule ºi coloanã vertebralã se cred nemuritori în visul lor de zeificare cu care se morfineazã zi ºi noapte. Lumea VIP-urilor, aºa numitul ”high-lifeÒ, este împânzitã de nulitãþi grobiene, de zerouri poleite cu prostie, de figuri joase, capabile doar sã înnoate fericite în propria mediocritate.
A fi la putere înseamnã pentru aceºti inºi vulgari, cu biografii obscene ºi trecut pãtat, numai sã-þi umpli buzunarul, ca sã compensezi prin aceasta vidul din cap.
Laºitatea lor profundã constã în eterna fugã de responsabilitate, în inerþia greþoasã a reformei ºi în mania
tâmpitã de a da mereu vina pe altcineva pentru propriile greºeli.
Social-democraþi care nu au nici dimensiune socialã, nici filon democratic ne dãscãlesc despre ce ºi cum sã facem ca sã intrãm mai iute în Europa. Aceastã modã de a face permanent trimitere la necesitatea alinierii la standardele occidentale ascunde fragilitatea doctrinei ºi programului P.S.D., care sunt simple forme fãrã fond.
O închisoare roº-galben-albastrã, aceasta este viziunea puterii despre România de mâine.
Bigotism, intoleranþã ideologicã, corupþie generalizatã, sistem politico-economic de tip mafiot, sãrãcie, insecuritate, declin. Iatã fresca societãþii româneºti contemporane.
Am ajuns, prin inconºtienþa guvernanþilor, pe ultimul loc în Europa. Vom deveni, în curând, ultimii din lume, dacã girul de încredere va fi acordat de cãtre majoritatea populaþiei tot acelora care au ridicat o piramidã oligarhicã ºi plutocraticã pe sângele ºi sudoarea a milioane de români harnici ºi cinstiþi.
Vocea acestor victime ale ”democraþiei originaleÒ a devenit în ultimii ani Partidul România Mare, formaþiune politicã bazatã pe genialitatea preºedintelui Corneliu Vadim Tudor ºi pe dorul nostru de normalitate, pe nevoia de a crea ºi consolida o democraþie autenticã, o structurã statalã solidã, un veritabil model românesc de civilizaþie. Tocmai de aceea devine tot mai clar cã venirea Partidului România Mare la putere este necesarã, legitimã ºi iminentã.
Domnul deputat Dumitru Chiriþã, poftiþi.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În perioada 26-27 septembrie 2002, la Belgrad, a avut loc reuniunea cu tema ”Dereglementarea sistemelor energetice integrate ºi consecinþele economice ºi sociale ale acestei dereglementãriÒ, organizatã de Asociaþia pentru Energie a Statelor Unite, cu participarea unor specialiºti din România, Bulgaria, Iugoslavia ºi þãrile din fosta Iugoslavie, Albania, Comisia Europeanã ºi Banca Mondialã.
Cu aceastã ocazie am reiterat faptul cã pentru a reuºi în procesul de reformã în utilitãþile publice de interes general Ð electricitate, gaze, comunicaþii Ñ Guvernul Nãstase urmãreºte cu atenþie promovarea intereselor salariaþilor, consumatorilor, contribuabililor ºi investitorilor într-un deplin echilibru, pentru a realiza dezvoltarea economicã ºi socialã.
Totodatã, am arãtat cã restructurarea ºi privatizarea aduc în atenþie noi riscuri, cum ar fi: reducerea numãrului de locuri de muncã, lipsa de interes a deþinãtorilor de capital pentru a face investiþii, necesitatea unui cadru legislativ care sã permitã o abordare coerentã.
În acelaºi timp, reformele din România sunt îngreunate ºi de evoluþia consumului, respectiv de situaþia consumatorilor de energie electricã aflaþi în situaþia de a nu putea sã îºi achite factura.
Procesul de liberalizare a pieþei de energie electricã, organizarea regionalã a distribuitorilor, urmate de privatizarea acestora, aduc în atenþia noastrã perspectiva existenþei unor tarife diferenþiate de la o zonã la alta la aceeaºi categorie de consumatori. Având în vedere aceastã nouã provocare, am apreciat intenþia primului-ministru Adrian Nãstase, care urmãreºte diminuarea riscului unor dezechilibre economice ºi sociale pe teritoriul României.
O problemã deosebitã o constituie ºi faptul cã, în 1998, an în care a fost reorganizat ”RenelÒ, producãtorii de energie au fost organizaþi în entitãþi juridice diferite. Astfel, odatã cu liberalizarea pieþei de energie electricã, producãtorii, în speþã ”HidroelectricaÒ ºi ”TermoelectricaÒ, care au costuri total diferite, sunt puºi în situaþia sã concureze pe piaþã. Pentru a elimina aceastã anomalie, felicit încã o datã Guvernul Adrian Nãstase pentru cã a dispus reorganizarea producãtorilor de energie electricã astfel încât entitãþile juridice rezultate sã aibã costuri de producþie relativ apropiate, care sã promoveze o concurenþã realã ºi sã fie atractive pentru potenþialii investitori strategici, în perspectiva privatizãrii.
În legãturã cu promovarea unui nou cadru legislativ adecvat noilor situaþii, apreciez foarte mult dorinþa ministrului industriilor ºi resurselor, domnul Dan Ioan Popescu, de a promova o nouã lege a energiei, care sã reglementeze mai eficient condiþiile de funcþionare a unitãþilor din sector ºi care sã permitã desfãºurarea unor procese de privatizare în interesul economic ºi social al României.
Îmi exprim ºi acum speranþa cã Parlamentul României va þine cont în viitoarea lege a energiei de dorinþa Guvernului Adrian Nãstase de a crea un echilibru între interesele sectorului ºi ale investitorilor ºi interesele utilizatorilor.
De asemenea, vreau sã salut de la aceastã tribunã ºi dorinþa Federaþiei ”Energia mileniului IIIÒ de a participa la procesul de privatizare a distribuitorilor de energie electricã, avansând în acest sens solicitarea de a cumpãra un pachet din acþiunile scoase la privatizare.
Perspectiva liberalizãrii pieþei energiei electrice permite României ºi þãrilor din zonã sã creeze o piaþã regionalã care sã conducã la o abordare integratã în ceea ce priveºte utilizarea resurselor ºi asigurarea necesarului de consum la preþuri cât mai reduse.
Doresc sã subliniez încã o datã necesitatea înþelegerii importanþei Directivei nr. 96/1992 a Consiliului Europei, care se referã la liberalizarea pieþei energiei electrice, în sensul în care se promoveazã crearea pieþei unice la nivelul Uniunii Europene, ºi nu la nivelul fiecãri þãri membre sau candidate.
Vreau sã îi felicit ºi pe aceastã cale pe cei care au fost împreunã cu mine la Belgrad ºi care au promovat cu brio interesele României. Aici îi am în vedere pe Horia Bogdan, vicepreºedinte al Autoritãþii de Reglementare în Domeniul Energiei, Alexandru Sãndulescu, director general în cadrul aceleiaºi autoritãþi, Adrian Goicea, director general în operatorul comercial ”TranselectricaÒ, ºi Ionuþ Purica, expert în cadrul programului ”EssenÒ.
În încheierea acestei declaraþii politice, vreau sã adresez mulþumiri Excelenþei Sale domnul ªtefan Glãvan, ambasadorul României în Iugoslavia, precum ºi domnului Valentin Stanislav, consilier economic, pentru cãldura cu care am fost primiþi ºi pentru modul în care promoveazã
interesele României în aceastã zonã greu încercatã în aceºti ani.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, vã repet: 3 minute înseamnã o paginã A4.
Domnul deputat Napoleon Pop.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimaþi colegi,
Aº vrea sã mã refer puþin la politica industrialã a României.
În perspectiva integrãrii europene a României, þara noastrã trebuie sã îºi defineascã clar care sunt ramurile prioritare pentru economia româneascã, astfel încât sã nu stânjeneascã funcþionarea unor structuri industriale comunitare printr-o concurenþã neloialã pe piaþã. Dezvoltarea sectorului industrial a fost tratatã de cãtre Guvernul României în ”Documentul de politicã industrialã ºi planul de acþiuni pentru implementarea politicii industriale a þãrii noastreÒ, publicatã în luna iulie a.c. în ”Monitorul OficialÒ.
Reacþii avute din partea unor patronate ºi asociaþii profesionale demonstreazã cã documentele apãrute chiar în plinã varã nu au fost trecute cu vederea de cei interesaþi ºi cã astfel de documente pot contribui la construirea acelui mesaj important pentru comunitatea oamenilor de afaceri, naþionalã ºi externã, de viziune ºi coerenþã în politicile sectoriale.
Bogãþia de informaþii cuprinse în cele douã documente suferã însã de repetiþie, exces, amestec de ceea ce este important ºi mai puþin relevant, o tratare neierarhicã între factori, mãsuri, politici, instrumente ºi, mai ales, responsabilitãþi. Din acest punct de vedere, documentele par confuze ºi lipsite de specificitate, melanjul de mãsuri, acþiuni ºi politici fiind perfect valabile pentru orice abordare sectorialã a României de astãzi, în virtutea corelaþiilor ºi interdependenþelor.
Aceste deficienþe de tratare diminueazã însã în mod conºtient tocmai aºteptãrile celor interesaþi, care trebuie sã discearnã între efortul propriu ºi implicarea statului. De ce? Tocmai prin utilizarea stilului impersonal, care ne duce cu gândul fie la preluarea de cãtre stat a tuturor frâielor în dezvoltarea industrialã, deci un intervenþionism statal major, fãrã a menþiona resursele, fie la un responsabil colectiv, în care Guvernul, patronatele ºi sindicatele se vor regãsi într-un algoritm tot atât de neeficient ca ºi pânã acum, când ne referim la întârzierea restructurãrii economice de ansamblu.
Fãrã îndoialã cã menþionarea necesitãþii ca politica industrialã sã ducã la performanþe, competitivitate, utilizarea raþionalã ºi eficientã a resurselor naturale, exporturi majorate etc. sunã foarte frumos, dar tocmai omniprezenþa Guvernului în toate fie demobilizeazã iniþiativele private, fie îi face captivi ºi dependenþi pe agenþii economici din diferite industrii, în sensul cã aceºtia încã sunt tentaþi ca Guvernul sã le rezolve toate problemele.
Fãrã a subestima efortul depus de cele douã ministere, al Industriei ºi Resurselor ºi cel al Dezvoltãrii ºi Prognozei, în creionarea politicii industriale în aceastã etapã, cred cã orientarea documentelor trebuia sã treacã de la tratarea guvernamentalã integratã, fãcutã deja în documente similare anterioare, la modul în care politica industrialã a României trebuie sã rãspundã provocãrilor integrãrii europene, respectiv de la pârghiile administrative naþionale la cele ale pieþei unice, unde politicile comunitare se întâlnesc în mod real cu mecanismele de piaþã.
Obiectivul major al politicii industriale româneºti nu este cel de a afecta structurile industriale existente în statele Uniunii Europene, ci de a pregãti rezistenþa industriei româneºti la concurenþa Uniunii Europene, evident cu mijloacele unei competiþii loiale care ne pun în valoare potenþialul, resursele ºi capacitatea de adaptare.
Din aceastã perspectivã ºi în sensul aºteptãrilor consumatorilor de politicã industrialã, Guvernul ar fi trebuit sã dezvolte mai puþine aspecte, însã de realã implicare în elaborarea de politici ºi mãsuri de implementare, cum sunt: dezvoltarea pieþei interne pentru produsele industriale naþionale; creºterea atractivitãþii industriei naþionale pentru investitori; promovarea investiþiilor intangibile, ca precursori pentru performanþã, capacitate concurenþialã ºi, mai ales, valoarea adãugatã cât mai mare pentru produsele industriale româneºti; facilitãþi în promovarea investiþiilor în mediu, pentru o politicã industrialã nepoluantã ºi durabilã.
Clarificãrile în aceste domenii ar aduce exact informaþiile necesare ca managerii din toate ramurile industriale sã distingã între ceea ce poate fi politicã ºi ajutor de stat necontestat pe piaþa unicã a Uniunii Europene ºi propria responsabilitate faþã de producþie ºi comercializare, prin asumarea riscului de piaþã ºi valorificarea oportunitãþilor de integrare.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul Emil Rãdulescu. Nu este. Domnul Nicolae Enescu. Poftiþi.
## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Somnul raþiunii naºte superoameni în partidul de guvernãmânt. Este singura explicaþie a faptului cã unii membri ai P.S.D.-ului pot deþine în acelaºi timp, în douã locuri diferite, douã posturi diametral opuse, dar încãrcate de responsabilitãþi ce delimiteazã limitele fizice ºi mentale ale Guvernului.
Mã refer la cazul în speþã al domnului Dan Bârzu, care ocupã funcþia de primar al oraºului Cisnãdie concomitent cu cea de ºef secþie chirurgie a spitalului orãºenesc al localitãþii amintite.
Trecând peste faptul cã aceasta reprezintã un cumul de funcþii, îmi este imposibil sã cred cã Domnia sa are capacitatea de a acoperi cele douã funcþii în condiþii satisfãcãtoare. Consider cã, mai curând, le rateazã pe ambele, operând în primãrie ºi dând dispoziþii ºi decizii la spital.
Compatibilitatea acestor douã ipostaze este realizatã totuºi prin atitudinea dictatorialã care se manifestã atât la
primãrie, cât ºi la spital, însoþitã fiind de decizii abuzive ºi ieºiri necontrolate în sediul primãriei faþã de cei care vin în audienþã, când binevoieºte sã fie prezent, precum ºi faþã de personalul spitalului, determinând nu o datã nemulþumirea angajaþilor.
Pentru a-mi explica punctul de vedere, vã semnalez deciziile luate în cazul unor chiriaºi pe care i-a scos în stradã înainte de apariþia hotãrârilor judecãtoreºti definitive, precum ºi desfacerea contractului de muncã al fostei sore-ºefã din Spitalul orãºenesc Ciznãdie, pe motive doar de Domnia sa cunoscute în ambele situaþii.
Sloganele ”Împreunã cu voi, alãturi de voi! Împreunã cu oameni, alãturi de oameni!Ò se dovedesc a fi vorbe goale ce rãsunã doar în campaniile electorale ºi care s-au pierdut pe mãsurã ce P.S.D.-ul ºi-a vãzut sacii în cãruþã.
Am fost întotdeauna împotriva limbii de lemn folosite în discursurile nu chiar aºa de îndepãrtate, dar noul stil declarativ ce îºi propune o manipulare la nivel de þarã mi se pare pe cât de odios, pe atât de malefic.
Declaraþia mea politicã demonstreazã realismul care determinã politica Partidului România Mare, un partid caracterizat de sondajele de opinie ºi chiar de premier ca fiind singurul care adunã nemulþumirile tuturor acelora ignoraþi ºi frustraþi de puterea actualã, ºi care încearcã sã îi asculte, sã îi sprijine ºi, mai ales, sã le dea o speranþã.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc. V-aþi încadrat în timp. Domnul Anghel Stanciu.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu, Stimaþi colegi,
Voi fi foarte scurt, deoarece obiectul intervenþiei mele de astãzi îl constituie o scrisoare deschisã adresatã domnului Preºedinte Ion Iliescu.
Deoarece sunt trei pagini, plus douã anexe, vã rog sã îmi permiteþi sã exprim esenþa acestei scrisori ºi sã o înaintãm apoi pentru stenogramã.
Este vorba de o acþiune concertatã a trei ministere Ð Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul Agriculturii ºi Ministerul Finanþelor, care, dupã apariþia Legii nr. 290 privind Academia Agricolã ºi Silvicã ºi unitãþile de cercetare, în mod constant, emit hotãrâri de guvern împotriva legii, luând hectare de pãmânt din staþiuni. Astfel, în ultimele ºapte luni, prin hotãrâri de guvern care contravin legii, deoarece suprafeþele s-au precizat în lege ºi nu poate o hotãrâre de guvern sã batã legea, s-au retras din circuitul unitãþilor de cercetare 2.110 hectare. Acestea nu sunt nici în Bãrãgan, nu sunt nici în Podiºul Moldovei sau în Podiºul Transilvaniei, ci sunt lângã Bucureºti Ð sunt 300 de hectare în pepiniera de la Bãneasa, care se vor vinde apoi cu 70 de dolari metrul pãtrat, ºi vom vedea iar inginerii de carton.
Deci solicitãm domnului preºedinte sã intervinã, spre a stopa aceste crase ilegalitãþi care dezorganizeazã sistemul de cercetare ºtiinþificã ºi, ceea ce este ºi mai grav, oferã Guvernului, împotriva Constituþiei, împotriva oricãrei cutume, posibilitatea de a modifica prevederile unei legi prin hotãrâri de guvern. Atunci, probabil cã este mai bine sã dea Guvernul o hotãrâre de guvern prin care sã dizolve ºi Parlamentul, ca sã nu mai pierdem timp sã facem legi pe care dânºii nu le respectã.
Acesta este obiectul ºi vã mulþumesc pentru atenþie ºi îngãduinþã.
Excelenþei Sale Ion Iliescu, Preºedintele României.
Stimate domnule Preºedinte,
Având în vedere prevederile art. 80 alin. 2 din Constituþia României, Preºedintele României vegheazã la respectarea Constituþiei ºi la buna funcþionare a autoritãþilor publice. În acest scop, Preºedintele exercitã funcþia de mediere între puterile statului, precum ºi între stat ºi societate. Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor a hotãrât sã vã adreseze urmãtorul apel:
Stopaþi procesul de ”modificareÒ a legilor prin hotãrâri de guvern, deoarece, în conformitate cu prevederile art. 107 din Constituþia României, hotãrârile de guvern se emit pentru organizarea executãrii legilor. Prin hotãrâre se reglementeazã relaþii care sunt prin natura lor inferioare ca importanþã faþã de cele reglementate de lege.
Reamintim aceastã prevedere constituþionalã întrucât, în ultimul timp ºi cu precãdere în ultimele luni, legile fondului funciar sunt încãlcate repetat prin hotãrâri de guvern (anexa nr. 1). Astfel, deºi Legea nr. 290/2002 precizeazã patrimoniul funciar din domeniul public deþinut ºi administrat de unitãþile de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã din domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare, patrimoniul acestora se diminueazã constant.
Cu toate acestea, eludând rezoluþia dumneavoastrã pusã pe scrisoarea prezidiului Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºti (anexa nr. 2)Ò Ð ”trebuie stopat acest procesÒ Ñ, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Finanþelor Publice promoveazã ºi Guvernul aprobã hotãrâri de guvern (anexa nr. 1) prin care se trec din domeniul public în domeniul privat al statului circa 2.110 hectare.
Consecinþele acestor acþiuni sunt grave, mergând de la dezorganizarea structurii funcþionale ºi a bazei materiale de creaþie a soiurilor ºi raselor de animale din categorii
biologice superioare, adaptate diverselor condiþii ecologice ale þãrii, pânã la anularea funcþiilor ºi lichidarea unor unitãþi de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã.
Exemplificãm cu situaþia Institutului de creºtere a bovinelor Baloteºti (poziþia 1 din anexã), instituþie de interes naþional, ce rãmâne, conform Hotãrârii Guvernului nr. 297/10 septembrie 2002, cu o suprafaþã de 611 hectare din cele 1.829 prevãzute în Legea nr. 290/2002. În aceastã situaþie, cele 880 de taurine din clasele ”RecordÒ ºi ”ElitãÒ rãmân fãrã susþinere furajerã.
Menþionãm, de asemenea, cã în ultimele zile Staþiunii de cercetare pentru creºterea bovinelor Mãrgineni Ð Neamþ (rezervã geneticã pentru taurine din rasa BrunãSchwitz) i se pregãteºte o nouã hotãrâre de guvern prin care, din 466 hectare teren domeniu public înscris în Legea nr. 290/2002, se preiau 411 hectare teren care se trec în domeniul privat, astfel încât staþiunea rãmâne cu 51 hectare, insuficiente pentru asigurarea furajelor necesare celor 200 de taurine.
Aceste exemple, împreunã cu celelalte prevãzute în anexa 1 demonstreazã tendinþele de reducere a patrimoniului funciar ºi, în consecinþã, dezorganizarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare, fapt de naturã sã priveze redresarea ºi dezvoltarea agriculturii de aportul cercetãrii ºtiinþifice româneºti.
Ca urmare, domnule Preºedinte, vã adresãm rugãmintea de a face uz de autoritatea dumneavoastrã conferitã de Constituþie ºi sã solicitaþi stoparea procesului de diminuare a suprafeþelor de teren din domeniul public deþinut de unitãþile de cercetare-dezvoltare, prin:
a) abrogarea de urgenþã a hotãrârilor de guvern care contravin legilor în vigoare (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 ºi Legea nr. 290/2002) privind trecerea terenurilor din domeniul public cu destinaþie legiferatã pentru cercetare ºtiinþificã, producerea de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã, în domeniul privat;
b) Respectarea prevederilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare ºi Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ,,Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.
Cu speranþa cã apelul nostru îºi va gãsi înþelegerea cuvenitã, vã rugãm sã primiþi, domnule Preºedinte, alesele noastre consideraþii pe care le avem pentru dumneavoastrã.
Anexa nr. 1
privind situaþia patrimoniului funciar la unele unitãþi de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii la data de 30 septembrie 2002, dupã trecerea ilegalã a unor suprafeþe din domeniul public în domeniul privat
|Nr.|Unitatea de|Delimitarea conform H.G. nr. 517/1999|Delimitarea conform H.G. nr. 517/1999|Delimitarea conform H.G. nr. 517/1999||||Legea nr. 290|| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |crt.|cercetare-dezvoltare|||||||din 29 mai 2002|| |||Domeniul public|Domeniul privat Total hectare||Suprafaþã preluatã|||Suprafaþa|Domeniul| |||suprafaþã strict|||abuziv prin H.G.|||rãmasã în|public| |||necesarã pentru||||din domeniul||administrare|hectare| |||cercetarea ºtiinþificã|<br>Producþie||public ºi trecut|||hectare|| |||ºi producerea|||în|domeniul privat|||| |||materialului biologic||||hectare|||| |||din categorii|||||||| |||superioare|||||||| |||hectare|hectare|hectare|||||| |0|1|2|3|4||5||6|7| |11.|Institutul de||||||||| ||Cercetare-Dezvoltare||||||||| ||pentru Creºterea||||||||| ||Bovinelor Baloteºti|1829|144|1973|1829|- 1218|H.G.|997/10.09.2002|611| |0|1|2|3|4||5|6||7| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |12.|Institutul de Biologie||||||||| ||ºi Nutriþie Animalã||||||||| ||Baloteºti|260|260|260|- 122||H.G. 999/10.09.2002|148|| |13.|Staþiunea de Cercetare||||||||| ||Pomicolã Bãneasa||||||||| ||Ð Bucureºti|442|275|717|442|- 108|H.G. 998/10.09.2002|334|| |14.|Staþiunea de||||||||| ||Cercetãri Agricole||||||||| ||Suceava|1407|215|1622|1407|- 225|H.G. 121/7.02.2002||| ||||||||H.G. 460/16.05.2002||| |15.|Staþiunea de||||||||| ||Cercetãri Agricole||||||||| ||ªimnic Ð Dolj|2511|434|2945|2511|- 46|H.G. 434/30.04.2002|2465|| |16.|Staþiunea de Cercetãri||||||||| ||Legumicole||||||||| |17.|Iºalniþa Ð Dolj|565|109|674|565|- 260|H.G. 434/30.04.2002|305|| ||Institutul de Cercetãri||||||||| ||Pomicole||||||||| |18.|Mãrãcineni Ð Argeº|641|92|733|641|- 18|H.G. 501/16.05.2002|623|| ||Staþiunea de Cercetãri||||||||| ||Agricole Piteºti|938|100|1038|1038|- 54|H.G. 502/16.05.2002|884|| |19.|Staþiunea de Cercetãri||||||||| ||pentru Cultura||||||||| ||Pajiºtilor Ð Piteºti|490|317|807|490|- 59|H.G. 503/16.05.2002|431|| |10.|Staþiunea de Cercetãri||||||||| ||pentru Creºterea||||||||| ||Bovinelor||||||||| ||Mãrgineni Ð Neamþ|466|42|508|466|- 411|Hot.Cons.Jud. Neamþ|<br>51|| ||||||||Ð Proiect în elaborare|||
Domnul deputat Mihai Baciu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Are dreptate Anghel Stanciu referitor la pãmântul staþiunilor. Dar nu despre acest lucru vreau sã vorbesc.
În anul 2000, acum doi ani ºi ceva, la Nisa, în sudul Franþei, a avut loc un summit al Uniunii Europene. Consiliul European, cum s-a numit acel summit, a stabilit ca toate statele Uniunii Europene sã elaboreze strategii antisãrãcie ºi de promovare a incluziunii sociale. S-a subliniat cu aceastã ocazie cã nu ar fi rãu ca ºi statele candidate la Uniunea Europeanã sã elaboreze asemenea strategii, mai ales cã sãrãcia este mai la ea acasã în aceste state decât în cele membre ale Uniunii Europene.
România, aflându-se printre acestea din urmã, trebuia ca, pânã în primãvara acestui an, sã elaboreze ºi ea o asemenea strategie. Drept urmare, în luna aprilie a anului trecut, Guvernul a constituit Comisia guvernamentalã antisãrãcie ºi promovarea incluziunii sociale Ð CASPIS, pe scurt Ñ, care, între altele, a primit sarcina sã elaboreze ºi aceastã strategie cerutã de Uniunea Europeanã. Este adevãrat cã a elaborat-o, dar cu destul de mare întârziere. A apãrut sub denumirea de ”Plan naþional antisãrãcie ºi promovarea incluziunii socialeÒ, pe scurt PNAINC, de ce i-o fi spunând aºa nu ºtiu, care a apãrut în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 6 septembrie.
Întârzierea elaborãrii ºi publicãrii acestui plan antisãrãcie a dat naºtere unei coincidenþe jenante pentru Guvern. Este vorba de faptul cã în aceastã lunã, adicã tot în septembrie, a apãrut ºi raportul de activitate de 600 de zile a Guvernului, în care se vorbeºte doar de succese ºi creºteri Ð succese în economie, în industrie, agriculturã, comerþ, educaþie, justiþie, sãnãtate ºi în tot ceea ce vreþi dumneavoastrã. Într-un cuvânt, ”urcãm mereu pe noi culmi de progres ºi civilizaþieÒ. Tot ceea ce trebuia sã creascã în România a crescut ºi continuã sã creascã din 2000 încoace ºi tot ceea ce trebuie sã scadã a scãzut ºi continuã sã scadã.
La pagina 35 a raportului dãm peste titlul ”Creºterea continuã a salariilor, a puterii de cumpãrare ºi a nivelului de trai al populaþieiÒ, ceea ce ne introduce în plinã atmosferã de congres P.C.R. ºi de raport al secretarului general. ªi, atunci, nu este jenant ca, la câteva zile distanþã, sã aparã acest plan naþional antisãrãcie?! Cred cã a fost o scãpare a domnului Dâncu. Sau solicitarea Uniunii Europene nu mai putea fi amânatã?
Ce are acest vast, ca întindere, plan antisãrãcie? Are de toate. Are obiective, prioritãþi, principii, strategii. Are programe, evaluãri, monitorizare, componente sectoriale. Are ºi indicatori primari ºi secundari, are ºi analize ºi multe altele. Este, aºadar, un plan bogat de combatere a sãrãciei, evident. Nu are, însã, un singur lucru: nu are soluþii ºi nici nu indicã resurse clare. Este adevãrat cã acest cuvânt, resurse, nu lipseºte din plan, dar, ori de câte ori vine vorba despre acestea, ele sunt înnecate într-un limbaj sociologico-filozofic stufos ºi abstract Ð apar clasificãri, subclasificãri, încât cititorul trebuie sã apeleze la dicþionar ºi, astfel, uitã de resurse.
Eu cred cã Planul naþional antisãrãcie ar trebui înþeles cât de cât ºi de sãraci, de cei marginalizaþi, adicã de cei care constituie, cel puþin dupã titlul planului, populaþia þintã a acestuia. Sã luãm, la întâmplare, un pasaj din plan foarte scurt, care se referã chiar la principiile care ghideazã logica ºi scopurile planului, pagina 6, ca sã vedeþi ce limpede este: ”Suportul social, ca instrument al incluziunii sociale, aplicarea principiilor activizãrii ºi responsabilizãrii rezultã într-o abordare specificã a acordãrii suportului social. Acesta este acordat în raport cu existenþa nevoii de suport, dar, totodatã, trebuie conceput ca instrument al activizãrii ºi responsabilizãrii. Suportul social nu trebuie sã adânceascã excluziunea ºi marginalizarea socialã, ci trebuie sã reprezinte un instrument ºi un factor motivant al incluziunii sociale. Dezvoltarea capacitãþii de asumare a responsabilitãþilor reprezintã o componentã esenþialã a politicii sociale antisãrãcie. Din acest motiv, în evaluarea oricãrei forme de suport social, trebuie examinate, pe lângã acoperirea eficientã a nevoilor, ºi capacitãþile de incluziune socialã, diferenþierea între forme pasive ºi active de suport, trebuie sã nu fie depãºite...Ò, ºi tot aºa pânã la capãt. Este foarte clar, nu? Cred cã aþi înþeles tot. Cam acesta este limbajul întregului plan antisãrãcie, inclusiv al pãrþii finale, care se referã la soluþii ºi resurse.
Vã imaginaþi, stimaþi colegi, entuziasmul, bucuria celor sãraci de la þarã sau din cartierele mãrginaºe ale oraºelor, când vor face lecturã colectivã a planului, cum citeau ”ScânteiaÒ, pe vremuri, dacã vã amintiþi, cu cãºtile de protecþie pe cap, cel puþin cum erau pozele din ziar. Sau þãranii trebuie sã se apuce de citit Hegel, Kant sau mãcar Max Weber, ca sã înþeleagã Planul naþional antisãrãcie al Guvernului.
Închei, spunându-vã cã acest plan este un reuºit exerciþiu lingvistic, un eseu sociologico-filozofic, în care singurele pãrþi reuºite le gãsim în capitolul care analizeazã situaþia realã Ð ”Dimensiunile sãrãcieiÒ. Aici gãsim accente de realism ºi sinceritate. În rest, planul este un produs de export, este rãspunsul savant la o solicitare externã ºi, de aceea, nu va avea nici o consecinþã în interior, poate una propagandisticã, dar am îndoieli foarte mari.
În ceea ce ne priveºte, fiþi siguri cã vom analiza în profunzime cele douã documente. Sigur cã aici nu avem timp, dar monitorizãm cu atenþie aceste opere lingvisticofilozofice care se pretind, sigur, în acelaºi timp, sociale ºi politice ale Guvernului Adrian Nãstase.
În încheierea interpelãrii mele, vreau sã pun o întrebare Guvernului dumneavoastrã ºi dumneavoastrã, colegilor mei din Camerã: ce este adevãrat din zvonul cã Guvernul intenþioneazã sã transfere Registrul Comerþului de la Camera de Comerþ a României la Ministerul Justiþiei printr-o ordonanþã de urgenþã de care, deocamdatã, cei de la Camerã nu au fost informaþi?
Dupã pãrerea mea, ar fi încã o mãsurã ambiþioasã a Guvernului împotriva legii ºi a practicilor europene în materie.
Vã mulþumesc.
Aþi depãºit cu patru minute. Domnul deputat Cristian Sandache.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Intervenþia mea de astãzi este intitulatã ”Partidul Democrat, un discurs duplicitarÒ.
Recent, domnul Adriean Videanu, unul dintre liderii Partidului Democrat, a declarat, în cadrul unui talk-show de televiziune, cã, în perioada 1996-2000, formaþiunea condusã actualmente de cãtre domnul Traian Bãsescu nu s-ar fi aflat de fapt la guvernare, Partidul Democrat ocupând o poziþie mai curând perifericã la nivelul arcului decizional guvernamental.
Aceastã afirmaþie nu face decât sã se repete, în sensul cã actualul Partid Democrat clameazã, din toate puterile ºi pe toate lungimile sale de undã, ideea potrivit cãreia nu poate fi responsabilizat pentru eºecul trecutei guvernãri ºi cã, mai mult decât atât, miniºtrii P.D.-ului din fostele cabinete Ciorbea, Vasile sau Isãrescu ar fi reprezentat exemple de reformism guvernamental autentic. Construindu-ºi un guvern virtual dupã exemplul laburiºtilor britanici, de pildã, Partidul Democrat nu se poate debarasa de mai vechea-i duplicitate a discursului sãu politic, autoprezentându-se electoratului din România drept campion al reformelor ºi întruchipare unicã a social-democraþiei româneºti.
Asemenea jocului de umbre proiectate pe un cearceaf uriaº, temele lansate în eter de cãtre echipa de zgomot ºi luminã a P.D.-ului nu fac altceva decât sã ilustreze ºi mai mult, de mai era totuºi nevoie, drama formaþiunii domnului Bãsescu, incapabilã a se individualiza sub aspect doctrinar ºi afectatã de lapsusuri succesive vizavi de propria-i contribuþie la eºecul administraþiei din anii 1996 Ð 2000.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc. Doamna deputat Mona Muscã. Poftiþi.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Este o certitudine faptul cã, pânã în prezent, actualul Guvern nu a fãcut nici un efort pentru a pune în aplicare Legea nr. 544/2001 privind accesul cetãþeanului la informaþiile publice. Este, de asemenea, o certitudine faptul cã transparenþa la nivelul instituþiilor ºi autoritãþilor publice este încã la stadiul de deziderat în România.
Guvernul nu face nimic ca sã aplice legea, iar ministerele ºi alte instituþii care funcþioneazã pe bani publici ºi gestioneazã bani publici încalcã din neºtiinþã Legea nr. 544/2001, alte instituþii, de asemenea, ignorã legea, miniºtrii României încalcã ºi ei, fãrã regrete, Legea nr. 544/2001 care oferã cetãþeanului instrumentul pentru informare ºi, în acelaºi timp, pentru a controla pe cei care funcþioneazã în interesul lui, pe banii lui ºi gestioneazã banii lui. Dincolo de acestea, constatãm cu stupoare cã Legea nr. 544/2001 ºi principiul transparenþei sunt încãlcate fãrã scrupule la cel mai înalt nivel, chiar de cãtre cei care au adoptat legea, au votat-o, ºi anume preºedintele Senatului, al doilea om în stat, conform Constituþiei, ºi, în acelaºi timp, lider al P.S.D. din Senat.
Cheltuielile Senatului fãcute pe bani publici, din marile taxe ºi impozite plãtite de cetãþeni, au devenit, din informaþii publice, aºa cum sunt, conform legii, articolul 4, alineatul e) ºi articolul 5, informaþii secrete. Refuzul liderilor Senatului de a mai face publice devizele plimbãrilor în strãinãtate ºi ale cheltuielilor pe care le efectueazã instituþia este o sfidare ºi o jignire la adresa cetãþeanului. Preºedintele Senatului, Nicolae Vãcãroiu, precum ºi secretarul general al Senatului, Constantin Sava, principalii artizani ai hotãrârii de a secretiza aceste informaþii publice, au încãlcat flagrant legile statului, precum ºi Regulamentul Senatului, pe care ei înºiºi le-au votat. Þin sã le reamintesc acestora ºi celorlalþi care au consimþit la aceastã decizie cã propriul lor Guvern a iniþiat, la ora actualã, un nou proiect de lege privind transparenþa decizionalã în administraþie, de care dânºii probabil nu au auzit sau îl ignorã.
Aºa cum am amintit ºi în alte rânduri, astfel de gesturi þin de un anumit tipar de comportament politic nedemocratic, ce-i caracterizeazã pe unii reprezentanþi ai puterii ºi nu face decât sã aducã deservicii cetãþenilor ºi României, în general.
În aceste condiþii, solicit conducerii Senatului sã reintre în legalitate ºi sã respecte legile þãrii aºa cum trebuie s-o facã ºi cetãþeanul simplu.
Mulþumesc.
Mulþumesc. Domnul deputat Ovidiu Brînzan. Poftiþi.
Ovidiu Brînzan
#43060## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vreau sã vã semnalez faptul cã, la Lugoj, în judeþul Timiº, primarul P.D. al oraºului intenþioneazã sã-ºi congeleze concetãþenii în aceastã iarnã. Primarul P.D. al Lugojului, Marius Martinescu, are la îndemânã soluþia care ar rezolva problema apei calde ºi încãlzirii pentru lugojeni, dar se opune cu îndârjire la aplicarea ei. Concret: fosta societate care asigura aceste servicii, ”Meridian 22Ò, este în stare de faliment datoritã datoriilor mari cãtre furnizori.
La propunerea consilierilor locali ai P.S.D., s-a înfiinþat un serviciu public nou care va prelua atribuþiile ºi personalul defunctei regii. Existã tot ce trebuie, inclusiv sursele de finanþare pe care, recent, Prefectura Timiº le-a finalizat ºi este singura soluþie pentru ca Lugojul sã aibã cãldurã de la începutul sezonului rece, care practic a ºi venit. Avem însã o singurã problemã: încãpãþânarea aparent nejustificatã, deºi ”prietenii spun cã ºtiu de ceÒ, a primarului Martinescu de a se opune acestei hotãrâri benefice pentru cetãþenii municipiului. Domnia sa susþine cu vehemenþã vechea societate comercialã care, pe lângã faptul cã a funcþionat prost ºi în anii trecuþi, acum
este moartã definitiv ºi rece, deci nici poveste sã mai dea cãldurã.
La ora actualã, la Lugoj, se repetã modelul din Bucureºti, unde un alt primar P.D. ia decizii aberante care contravin flagrant intereselor cetãþenilor care l-au ales.
Sperãm din tot sufletul cã venirea iernii va rãci capetele înfierbântate ºi le va reaminti primarilor rãtãciþi cã interesul cetãþenilor este mult mai important decât interesul lor personal care graviteazã doar în jurul portmoneului.
Folosim aceastã tribunã pentru a solicita preºedintelui P.D., domnul Traian Bãsescu, sã se uite mai puþin prin ograda vecinilor ºi sã-ºi facã ordine în propria gospodãrie. Înþelegem cã are probleme cu gestionarea Primãriei generale a municipiului Bucureºti, dar aceasta nu este o scuzã pentru lipsa de control asupra propriilor membri de partid, mai ales când aceºtia au fost aleºi în funcþii publice. Iar exemplul pe care Domnia sa îl dã la Bucureºti, de lipsã de cooperare în rezolvarea problemelor cetãþenilor, se propagã, din pãcate, ºi în rândul altor membri ai P.D.
La Lugoj, cetãþenii au nevoie de apã caldã ºi cãldurã. Vã rugãm, de aceea, domnule Bãsescu, sã ne sprijiniþi pentru ca ei sã obþinã aceste lucruri de care au atâta nevoie. Trebuie doar ca reprezentantul P.D. din Lugoj, primarul Martinescu, sã înþeleagã cã mandatul sãu îl obligã sã apere interesele cetãþenilor, nu pe cele ale partidului sau pe cele personale.
Mulþumesc.
Domnul Becsek-Garda Dezideriu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Ne confruntãm cu o situaþie deosebit de gravã în ceea ce priveºte aplicarea legilor de fond funciar, în sensul cã cei aproximativ 6 milioane de proprietari de pãduri ºi terenuri agricole, în marea lor majoritate, sunt încã împiedicaþi sã-ºi exercite pe deplin prerogativele dreptului de proprietate ºi sunt încã lipsiþi de obiectul acestui drept. Se impune de urgenþã anihilarea oricãror tendinþe legislative de a împroprietãri statul în defavoarea cetãþenilor care informeazã ºi care au acest drept. Legile similare în domeniu dovedesc instabilitatea, au devenit norme care nu-ºi gãsesc transpunerea în viaþã, sunt aplicate parþial sau sunt tardiv aplicate, confruntându-se cu fenomenul denumit de sociologii juridici ai legilor prost fãcute ºi inaplicabile legi-manifest, legi-declaraþie, legi care rãmân pe hârtie, de multe ori conjuncturale, cu efecte latente, deosebit de periculoase din punct de vedere economic ºi social. Efectele au constat în discriminãri între anumite categorii de proprietari ºi împiedicarea reluãrii exercitãrii dreptului de proprietate pentru majoritatea revendicatorilor.
Deficienþele trebuie imputate factorilor publici însãrcinaþi cu punerea în aplicare a deciziei legislative permisive, tergiversarea restituirii nejustificate legal fiind principala cauzã a inaplicabilitãþii normelor juridice în domeniu. Autoritãþilor locale învestite cu punerea în aplicare a legii li se imputã, de cãtre proprietarii prejudiciaþi de lipsa obiectului dreptului de proprietate, ºi faptul cã ele însele administreazã ºi valorificã bunurile ce urmau a fi restituite, însuºindu-ºi dreptul de dispoziþie ºi posesia fãrã consimþãmântul proprietarului, fãrã temei legal, îmbogãþindu-se fãrã just temei, în dauna revendicatorilor îndreptãþiþi în baza unui drept existent sau preexistent. Câþi prefecþi, primari sau secretari au fost pedepsiþi pentru abuzurile ºi ilegalitãþile comise cu ocazia aplicãrii Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000, Legii nr. 400/2002? Memoriile depuse la Comisia pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþiilor, legate de aceste ilegalitãþi sunt atât de numeroase, încât rezolvarea corectã a acestora ar necesita câþiva ani. Însã aceste cazuri sunt rezolvate formal de cãtre prefecturi.
Domnule ministru Octav Cozmâncã, vã rog sã interveniþi cu mãsuri concrete pentru stoparea acestor ilegalitãþi.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Domnul Ion Mocioi. Poftiþi.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Intervenþia mea se numeºte ”Strãmutarea ilegalã a satelor din zona minierã a GorjuluiÒ.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Prin intervenþia noastrã de astãzi, declarãm cã respingem, o datã cu cetãþenii din Gorj, acþiunea Companiei Naþionale a Lignitului Oltenia de a strãmuta ilegal satele tradiþionale ale Gorjului o datã cu extinderea fãrã cadru legal ºi fãrã referendum a satelor privind carierele la zi pentru extragerea cãrbunelui. În aceastã situaþie se aflã numeroase sate din nordul judeþului Gorj, unele dispãrute înainte de 1989, fãrã ca ele sã fie mãcar radiate din nomenclatorul þãrii, fãrã aprobarea Parlamentului ºi fãrã alte aprobãri.
Altãdatã se fãcea aceastã strãmutare prin decrete dictatoriale. Dupã 1989 s-au interzis astfel de acþiuni care au fost specifice epocii anterioare. De exemplu, satul Stejerei a fost ras de pe faþa pãmântului fãrã nici o aprobare, dar el încã figureazã pe hãrþile noastre. A fost demolat fãrã a i se oferi o altã vatrã de amplasare. Casele de mare valoare a arhitecturii din lemn au fost distruse, refãcute din zid, fãrã a se respecta nici prevederile Legii locuinþelor. Ele au fost aºezate în zone fãrã racord la apã ºi la gaze, fãrã alte dotãri privind canalizarea, ºi limitarea suprafeþelor pentru refacerea gospodãriilor a fost o altã problemã. Cetãþenii nu au putut da compania în judecatã pentru cã nu li s-a dat certificatul de proprietate de la primãrii.
În momentul de faþã, de pildã, sunt pe cale de distrugere satele Hodoreasca, Pinoasa, Gãleºoaia ºi altele. Satul Gãleºoaia, specializat în olãrit ºi alte meºteºuguri tradiþionale, e într-o situaþie de distrugere totalã. Nu s-a fãcut referendum, nu s-a oferit vatrã proprie de strãmutare. Cetãþenilor li se întârzie voit emiterea actului de proprietate, nu se respectã Legea locuinþelor, ca
suprafaþã vitalã pentru numãrul corespunzãtor de persoane în familie etc., nu existã nici mãcar decretul acela dictatorial de strãmutare de pe vremea lui Ceauºescu.
Cetãþenii sunt minþiþi cã e aprobatã strãmutarea ºi aplicã metode de intimidare asupra lor acest CLNO care îºi permite prea mult sã se abatã de la legi. Acolo unde sunt împrãºtiaþi, oamenilor nu li se oferã, pentru clãdirile lor, legãtura la canalizare, racord apã, gaze.
Ca sã nu mai lungesc problema, cer Guvernului sã trimitã un Corp de control în satele strãmutate ilegal, cer CLNO ºi ministerului de resort sã întrerupã acþiunea de distrugere a satelor. Este nevoie ca, începând de azi ºi nu mai târziu, CNLO Oltenia sã sisteze imediat distrugerea ilegalã a satelor gorjene.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul deputat Radu Stroe. Poftiþi.
Declaraþie politicã.
Începând cu 24 septembrie 2002, în cadrul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, au fost deschise discuþiile privitoare la avizarea proiectului de Lege privind circulaþia pe drumurile publice, care a fost deja adoptat de cãtre Senatul României. În sine, proiectul în discuþie, fiind o lege necesarã ºi chiar clarificatoare pentru multitudinea problemelor din traficul rutier, ar fi putut sã fie o lege bunã ºi bine venitã. Capitolul VII, însã, intitulat ”Contravenþii ºi sancþiuni administrativeÒ vine, precum respectabila cornutã care varsã cu piciorul gãleata plinã cu laptele proaspãt muls, ºi rãstoarnã totul printr-un sistem de amenzi nedrept în raport cu posibilitãþile financiare ale cetãþeanului simplu, dar ºi cu nivelul salariului minim ºi chiar mediu pe economie, precum ºi cu nivelul pensiilor din România.
Eu pot înþelege raþiunile iniþiatorilor atunci când au luat în considerare zecile de mii de accidente. Ce facem însã cu viaþa, cu speranþa de mai bine a celor ce-ºi câºtigã pâinea în aceastã meserie, a acelor conducãtori auto care, împreunã, reprezintã multe, multe sute de mii, poate chiar milioane de oameni, domnilor guvernanþi ºi domnilor parlamentari ai P.S.D.?! La înãlþimea tulburãtoare a fotoliilor puterii în care vã aflaþi temporar, sunt convins, faceþi dovada mãrinimiei dumneavoastrã social-democrate, adicã a respectului dumneavoastrã pentru ”cei mulþiÒ, aºa cum vã place sã-i numiþi, ºi înþelegeþi cã sutele de mii de ºoferi ºi membrii familiilor lor, care sunt alte sute de mii, precum ºi sutele de mii de bugetari cu lefuri de pânã la 4Ð5 milioane de lei, pentru a nu mai aminti ºi de cele câteva sute de mii de pensionari care nu vor mai avea ºansa de a se mai deplasa cu autoturismul personalului de serviciu, aceste multe sute de mii, poate chiar milioane de oameni, nu vor mai avea venituri care sã le permitã sã plãteascã 5 sau 10 milioane pentru o depãºire, pentru o încãlcare a liniei continue ori pentru neacordarea de prioritate. Eu nu spun cã nu trebuie sancþionate aceste fapte, atât cu amenzi cât ºi cu sancþiuni administrative, dar nu rãpiþi românului de rând, acum, în mileniul III, când lumea zboarã pe alte planete, mãrunta satisfacþie de a merge cu autoturismul propriu. Þineþi seama de faptul cã ºmecherii ºi cei cu bani se vor descurca. Tot cei mulþi ºi slabi vor cãdea pradã. Uitaþi, domnilor guvernanþi, cã asprimea pedepselor nu conduce neapãrat la diminuarea faptelor contravenþionale! ªi aþi uitat o problemã: aceea cã românul, poporul român vine dupã o perioadã de 50 de ani de comunism.
Nici unul dintre noi, oamenii politici ºi, mai ales, dintre cei ai puterii, nu are nici o responsabilitate, oare, în sensul înþelegerii faptului cã va mai trece câtva timp pânã când cetãþeanul român va reacþiona la fel de rapid ca cel german, englez ori francez care, de peste 50 de ani, se tot educã în spiritul unei autentice societãþi civile? Este uºor, domnilor colegi, sã trageþi douã la fundul altuia ºi sã faci filozofia comparabilitãþii sancþiunilor cu cele din Uniunea Europeanã, în materia circulaþiei auto. Aveþi însã alte prioritãþi: sã restructuraþi ºi sã privatizaþi economia ºi sã construiþi credibilitatea României, ca un bun manager de afaceri, sã reduceþi la minimum criminalii, tâlharii, violatorii, hoþii ºi corupþia ºi, într-o bunã zi, va veni ºi momentul punerii la stâlpul infamiei a celor care nu respectã regulile circulaþiei, mai ales atunci când sunt produse prejudicii.
ªi aº mai adãuga ceva, domnilor guvernanþi. Ceea ce vã spun eu acum v-a fost semnalat chiar de cãtre omul dumneavoastrã, preºedintele Consiliului Economic ºi Social, prin avizul nr. 876/11.04.2002. De acest aviz nu a þinut nimeni seama în chestiunile esenþiale pe care le-a ridicat. Pedepsele penale ºi sancþiunile administrative nu sunt corelate cu gravitatea faptelor, cuantumul amenzilor nu este raportat la salariul minim pe economie, trebuie consultate sindicatele, întrucât vizeazã viaþa ºi existenþa multor sute de mii de oameni. De ce nu aþi luat în considerare acest semnal de alarmã? Simplu: pentru cã nu vã intereseazã soarta câtorva sute de mii, poate chiar a 1Ð2 milioane de oameni.
Închei prin a-mi exprima speranþa cã raþiunea dumneavoastrã va triumfa, în detrimentul indiferenþei dumneavoastrã. În acelaºi timp, vã fac aceastã declaraþie politicã ca pe o sesizare adresatã întregii opinii publice, a mijloacelor mass-media ºi, nu în ultimul rând, partidelor politice. Nu cumva, domnilor guvernanþi, din prea mare grijã pentru pacientul conducãtor auto, în ideea prevenirii accidentelor, sã aducem românul la cãruþã, la bicicletã ºi chiar la mersul pe jos? Desigur cã nimic nu este de mirare în procesul tranziþiei noastre, sub sigla social-democraþiei de toate nuanþele. ªi, totuºi...!
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Nicolae Vasilescu.
## Doamnelor ºi domnilor,
Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a dezbãtut zilele trecute, în procedurã de urgenþã, problema riscurilor semnãrii acordurilor bilaterale privind Tribunalul Penal Internaþional, cerând oficial României sã nu ratifice acordul cu Statele Unite.
Graba cu care România a semnat acordul cu S.U.A. privind imunitatea cetãþenilor americani, semnalatã, de altfel, de noi de foarte mult timp, pune din nou în dificultate autoritãþile de la Bucureºti în faþa instituþiilor europene. Comisia Europeanã ne-a arãtat obrazul pentru cã suntem singura þarã europeanã ºi prima din lume, chiar înaintea Israelului, cel mai fidel aliat al americanilor, care a semnat acordul privind nejudecarea soldaþilor americani de cãtre Curtea Penalã Internaþionalã, înainte ca Uniunea Europeanã sã prezinte o poziþie vizavi de acest subiect. Celor 15 membre ale Uniunii ºi þãrilor candidate la aderare li s-a dat undã verde de la Bruxelles sã negocieze acorduri bilaterale cu Washingtonul, cu condiþia ca termenii acestora sã nu lezeze prevederile acordului internaþional care reglementeazã funcþionarea C.P.I.
Negocierile cu Statele Unite ar trebui sã þinã seama de trei principii. În primul rând nu toþi cetãþenii americani ar urma sã beneficieze de imunitate în faþa Curþii, ci doar aceia aflaþi în misiune oficialã, trimiºi de Washington în misiuni diplomatice sau militare. La rândul lor, autoritãþile americane ar trebui sã garanteze cã persoanele de cetãþenie americanã care s-ar face vinovate de crime aflate sub incidenþa Tribunalului Penal Internaþional vor fi judecate ºi condamnate în Statele Unite. În al treilea rând, acordurile bilaterale încheiate cu S.U.A. nu ar trebui sã aibã reciprocitate, astfel încât europenii aflaþi pe teritoriul american sã poatã fi extrãdaþi de cãtre T.P.I. Termenii în care se vor negocia aceste acorduri bilaterale ar putea sã nu fie pe placul Statelor Unite. Pânã acum, Washingtonul a insistat, dupã cum ºtim, pentru acordarea de imunitate tuturor cetãþenilor americani, ºi nu doar militarilor sau diplomaþilor. Oricum, stabilirea unei poziþii comune la nivel european asupra C.P.I. oferã, iatã, o solidã bazã de dialog pentru viitoarele negocieri cu S.U.A., nu ºi pentru România, singurul stat candidat la Uniunea Europeanã care a semnat deja un acord cu Statele Unite, fãrã sã þinã cont de prevederile Uniunii Europene.
Experþi ai Comisiei Europene cred, de altfel, cã un acord cu Statele Unite pentru asigurarea imunitãþii cetãþenilor americani în faþa tribunalului este contrar, din punct de vedere legal, prevederilor Statutului Curþii Penale Internaþionale. Necesitatea înfiinþãrii acesteia a fost ca urmare a zguduirii conºtiinþei umanitãþii pentru milioanele de copii, femei, bãtrâni devenite victime ale unor atrocitãþi incredibile.
Pentru a putea trimite când vor ºi fãrã acordul nimãnui comandouri ucigaºe în diferite þãri ale lumii, în misiuni de asasinare a teroriºtilor, americanii au nevoie de imunitate absolutã ºi din partea celor pe care îi pot omorî din greºealã. Operaþiunile eronate ale americanilor în Bosnia-Herþegovina, în Serbia, în Kosovo ºi în Afganistan, ca sã nu mai amintim de Hiroºima ºi Nagasaki, soldate cu mii ºi zeci de mii de morþi în rândul civililor, copii, femei, bãtrâni, prin ”greºirea þintelorÒ, sunt scuzate de cãtre autori prin popularul, la ei, ºi cinicul universal ”I am sorryÒ.
Doar pentru România intrarea în NATO cere sacrificii morale. Nici o þarã membrã nu a recurs la concesii ºi compromisuri de anvergura celor impuse României. Servilismul guvernanþilor noºtri faþã de Washington este mascat de parteneriatul închipuit strategic al României cu S.U.A.: sã acceptãm nedemn orice ni se impune din lumea liberã, ca ºi cum am avea altã cale, doar cã suntem în lumea robilor. Este uºor, este simplu sã dãm la infinit vina pe ruºi, pe nemþi, pe americani, pe oricine altcineva, fãrã a ne asuma marea vinã de a nu simþi româneºte. Se îngroaºã rândurile celor care nu mai simt româneºte. Ca niºte ”boi autenticiÒ din ”Plaiul cu boiÒ al lui Dinescu, care trag la carul manipulatorilor, guvernanþii români vor cu tot dinadinsul sã intrãm în NATO, considerând cã integrarea europeanã mai poate aºtepta. Ce avantaje ne aduce integrarea în NATO, în afarã de faptul cã...
Sintetizaþi, domnule deputat, sintetizaþi!
Sunt la final, domnule preºedinte.
Aþi depãºit...
”Tot ceea ce este necesar pentru triumful rãuluiÒ, spune Edmond Burke, ”este ca toþi cei buni sã nu facã nimicÒ.
Vã mulþumesc.
Doamna deputat Mihaela Ionescu.
Declaraþia mea politicã va fi tot despre sãrãcie, ºi anume, despre lamentabila gestionare a cornului ºi laptelui.
Subsemnata, deputat Mihaela Ionescu, declar cã atât eu, cât ºi colegele mele, doamnele deputate Mitzura Arghezi ºi Lia Olguþa Vasilescu, nu mai suntem supãrate pe Guvernul României, care a avizat negativ propunerea legislativã privind acordarea tichetelor de masã elevilor proveniþi din familiile defavorizate al cãror venit nu depãºeºte salariul minim pe economie, înregistratã cu nr. 283/2001. Propunerea a fost ulterior respinsã de maºina de vot a puterii din Parlament, pe 20 decembrie 2001. Nu ne mai supãrã, prin urmare, apariþia unei ordonanþe de urgenþã care a folosit o propunere legislativã a opoziþiei, adicã a Partidului România Mare, coafând-o altfel ºi denumind-o ”cornul ºi lapteleÒ sau ”cel mai important act social al actualului CabinetÒ.
Nici în visele cele mai urâte ale opoziþiei nu se putea presupune cã Guvernul va gestiona atât de lamentabil FrŸstŸck-ul, cã secretarul general al Guvernului va apãrea pe ecranele tot mai limitatelor posturi de televiziune sã atenþioneze personal asupra pericolului cornului cu umpluturã de coniac ºi ºampanie.
Dacã nici de faþadã, în prima zi de ºcoalã, nu s-a reuºit sã se ofere ceva din gama cu variaþiunea pe o temã Ð corn cu lapte, covrig Ð triunghi, brânzã-poale-n brâu, poale-n brâuÐiaurt, biscuitÐcub de unt, brambureala ºi dezordinea s-au dovedit a fi generale. Ba laptele ajungea la 6 dimineaþa, când era numai portarul la ºcoalã, ba dupã ora 12, dupã prânz, când elevii se întorseserã demult acasã, ba cornurile erau râncede, ba copiii de pe
Valea Jiului ºi-au stricat burta datoritã calitãþii laptelui, ba aceste cornuri ºi lapte nu au ajuns deloc în unele zone, ba, ºi mai mult, în unele localitãþi, copiii de la grãdiniþã, aflaþi în incinta ºcolii, au fost încuiaþi în sãli ca sã nu pofteascã la cornul ºi laptele elevilor.
Posturile TVR lãsate încã în funcþiune Ð cãci ce mare lucru au fãcut acestea lãsate încã în funcþiune, decât cã sunt datoare cu miliarde la stat Ñ nu prea mai depãºesc limitele emisiunilor triumfaliste ºi se rezumã la discuþii polemice de mucava. Ziarele nu îndrãznesc sã publice cine ºtie ce analize critice ale stãrii de fapt din þarã, aºa cã singura temã care revine zilnic este cea a cornului ºi paharului cu lapte, aºa-zisa realizare a Guvernului. Ce-i drept nu este una originalã, cãci opoziþia a sesizat cauzele principale ale abandonului ºcolar, care sunt sãrãcia ºi imposibilitatea elevilor de a veni la ºcoalã nemâncaþi, de unde ºi necesitatea unui aport minim de calciu ºi proteine pentru elevi.
De lãudat, s-a lãudat cu ideea Guvernul. E drept cã mulþi au luat-o ºi în serios. Aflãm dintr-un ziar aservit puterii cã ºi puºcãriaºii din Penitenciarul din Botoºani, care sunt înscriºi în clasele I Ð IV, cer cornul ºi laptele, iar comandantul stabilimentului cautã acum vreo referire, în actul normativ, referitoare la vârsta elevilor. Ei bine, aceastã referire nu existã, aºa cã declarãm din nou cã nu mai suntem supãrate pe Guvern cã a dat aviz negativ propunerii noastre legislative, pentru a ne prelua apoi ideea, cãci, fãrã voia noastrã, Guvernul a dovedit cã o idee bunã folositã de oameni nepricepuþi devine contraproductivã, produce deranjamente stomacale elevilor, angoase portarilor ºcolilor, probleme învãþãtorilor, motive de leºin primarilor ºi discrimineazã pe ceilalþi elevi ai ºcolilor, devenind o probã indiscutabilã de lipsã de profesionalism, de amatorism ºi de gestionare proastã a FrŸstŸck-ului.
Este un mare semn de întrebare asupra capacitãþii de a rezolva probleme importante, chiar strategice, cu aceiaºi actori politici ai puterii. Mulþumesc.
## **Domnul ªtefan Lãpãdat:**
Declaraþie politicã ”Respectul ºi sfidareaÒ. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La invitaþia domnului Ion Iliescu, preºedintele României, în perioada 02-05 octombrie a.c., domnul Ferenc Madi, preºedintele Ungariei, împreunã cu soþia, se vor afla într-o vizitã oficialã pe teritoriul þãrii noastre.
La întâlnirea stabilitã pentru ziua de 2 octombrie, ºeful statului ungar va fi decorat de cãtre domnul Ion Iliescu cu Ordinul naþional ”Steaua RomânieiÒ, în semn de respect pentru evoluþia pozitivã a relaþiilor dintre cele douã þãri vecine ºi pentru faptul cã Ungaria susþine integrarea României în NATO ºi în Uniunea Europeanã. În mod paradoxal ºi sfidãtor, se petrec unele evenimente pe teritoriul judeþelor Covasna ºi Harghita, care contravin bunelor intenþii ale Preºedinþiei ºi Guvernului României. Indivizi certaþi cu legea au rãspândit fluturaºi având conþinut revizionist, prin care apeleazã comunitatea internaþionalã de a se solidariza cu pretenþiile teritoriale ale Ungariei, invocându-se primejdia falsã a intenþiilor statelor vecine de a trece ºi ocupa teritoriul de dincolo de Tisa ºi pânã în zona lacului Balaton. O altã situaþie destabilizatoare ºi ilegalã, care nu face deloc cinste minoritãþii maghiare din judeþul Harghita, este creatã de scoaterea din ºcoli a simbolurilor României, drapelul ºi stema, sau, dacã se mai pãstreazã, acestea se aflã într-o stare deplorabilã, fiind vechi, decolorate sau rupte.
Se pune întrebarea: administraþia publicã localã, inspectoratul ºcolar judeþean, Poliþia ºi S.R.I.-ul, justiþia ºi Procuratura nu se autosesizeazã pentru a interveni la respectarea legilor statului? Sã cred oare cã epurarea etnicã prin ocuparea funcþiilor sã determine aceste organisme abilitate sã tolereze în continuare manifestãrile xenofobe, extremiste, antisemite ºi revanºarde, care, sub mantaua protocolului P.S.D.-U.D.M.R., sunt trecute sub tãcere, facilitând drumul spre autonomizarea etnicã a judeþelor amintite?
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
ªi eu vã mulþumesc pentru participare. ªedinþa dedicatã intervenþiilor s-a încheiat aici.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Stimaþi colegi, am rugãmintea sã luaþi loc.
Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul de 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 292, sunt absenþi 22, dintre care participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 30. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.
Trecem la ºedinþa de vot final.
Vot · Amânat
Dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi asupra cererii ministrului justiþiei privind declanºarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã a domnului deputat Viorel Gheorghiu (Aprobarea cererii)
## **Domnul Vãsãlie Moiº** _(din bancã):_
Împotrivã, mai întâi.
Abþineri? Domnul Moiº. Împotrivã?
Cu 48 de voturi împotrivã, douã abþineri ºi 183 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. Domnul Moiº, vã rog.
Domnule preºedinte de ºedinþã, dorim sã explicãm votul prin perspectiva unei singure maºinaþii...
Vã rog, domnule Moiº, fãrã nici un fel de problemã, sã explicaþi votul.
## **Domnul Vãsãlie Moiº:**
Prin acest proiect de lege se inventeazã un nou sistem de subordonare a Departamentului de comerþ exterior, nicãieri în Europa nu existã subordonarea acestui departament direct primului-ministru. Noi bãnuim cã sunt alte intenþii decât cele declarate. Am fi fost de acord ca acest departament sã funcþioneze în cadrul Ministerului Industriilor sau eventual sã fi fost un minister separat, dar nici într-un caz nu putem admite ideea ca primul-ministru sã se ocupe direct de comerþul exterior. El trebuie sã se ocupe de întregul guvern, nu reprezintã comerþul exterior un departament atât de important încât sã ºi-l subordoneze din considerente de funcþionare a acestui departament.
Pentru acest considerent am votat împotrivã.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da, vã mulþumim, domnule Moiº.
În continuare,
Vot · Amânat
Dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi asupra cererii ministrului justiþiei privind declanºarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã a domnului deputat Viorel Gheorghiu (Aprobarea cererii)
## **Doamna Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ** _ministrul justiþiei_ **:**
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din Constituþia României, vãzând ºi prevederile art. 182 alin. 2 ºi 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, am adresat cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã a domnului deputat Gheorghiu Viorel. Întrucât de la discutarea în Comisia juridicã a acestei cereri au intervenit unele elemente noi în care domnul deputat Gheorghiu ºi-a manifestat, cu anumite prilejuri, nemulþumirea faþã de modul în care Parchetul a instrumentat dosarul în general ºi ultimele cereri ale domnului Gheorghiu cu privire la unele mijloace de probã, am solicitat Parchetului un supliment de explicaþii la toate aceste semne de întrebare care s-au ridicat pe parcurs. Vã spun toate acestea pentru cã, în foarte scurte cuvinte, voi prezenta numai o sintezã a acestor materiale, dar cu elementele care sunt de naturã sã elucideze ºi aceste ultime aspecte ridicate de domnul Gheorghiu.
Deci, la 3.07.1997, Societatea S.G.OstWest, cu sediul în Frankfurt pe Main, Germania, al cãrui asociat ºi director este domnul deputat Gheorghiu Viorel, a preluat prin contract de leasing autoturismul BMW-540 clasa I cu numãrul de înmatriculare PCD-5555. Contractul era încheiat pe termen de 48 de luni, urmând sã expire la 2.07.2001. Ratele de leasing au fost achitate din contul personal, iar autoturismul a fost folosit în exclusivitate de acesta. Autoturismul a fost asigurat CASCO la Societatea ”AllianzÒ din Germania. Se impune precizarea cã, în cadrul contractelor tip leasing, vânzãtorul, în speþã Grupul BMW din Germania, rãmâne proprietarul autovehiculului, iar cumpãrãtorul are numai posesia ºi folosinþa acestuia, la expirarea unui atare contract având douã opþiuni: sã continue contractul de leasing, situaþie în care trebuie sã plãteascã noi rate pânã la acoperirea integralã a valorii, sã restituie autoturismul în starea în care se aflã, caz în care, dacã s-a depãºit numãrul de kilometri stabiliþi prin contract, sã achite o sumã suplimentarã pentru fiecare kilometru parcurs în plus.
În speþã, la 17.V.2001, Grupul BMW s-a adresat firmei conduse de Gheorghiu Viorel cu o ofertã de prelungire a contractului de leasing care, aºa cum am arãtat, urma sã expire la 2.VII.2001. Acestei oferte nu i s-a dat curs decât în luna noiembrie 2001, dupã desfãºurarea evenimentelor ce fac obiectul acestei cauze. Am þinut sã fac aceastã precizare tocmai datoritã unor obiecþii care s-au adus pe parcurs.
În luna iunie 2001, deci, înainte de expirarea contractului de leasing, deputatul Gheorghiu a întrevãzut o posibilitate ºi a înstrãinat autoturismul, aºa cum aratã Parchetul, prin mijloace frauduloase, mai exact prin simularea furtului acestuia. În aceastã situaþie nu ar mai fi trebuit sã achite costul kilometrilor parcurºi suplimentar în raport cu cei stabiliþi prin contractul de leasing, deci 13.000 de mãrci, ºi în plus ar fi beneficiat de suma rezultatã din vânzarea autoturismului. S-a folosit pentru punerea în aplicare a acestui plan de omul sãu de încredere, Pãºãlãu Nicolae. Nu mai insist asupra situaþiei de fapt, vã este cunoscut cum s-au petrecut lucrurile, ele sunt expuse pe larg în cererea de ridicare a imunitãþii.
Societatea ”AllianzÒ a refuzat sã plãteascã asigurarea dupã sesizarea furturilor. Trebuie precizat aici, tot în baza comisiei rogatorii primite din Germania, cã, dupã întocmirea formalitãþilor uzuale în cazul sesizãrii furtului, deputatul Gheorghiu Viorel a transmis telefonic datele necesare numitului Robert Erdman din Germania care, aºa cum reiese din comisia rogatorie, este cumnatul sãu ºi în
acelaºi timp procuristul firmei S.G.OstWest, acesta sesizând despre furt autoritãþile germane.
Pe baza amplului probatoriu, administrat în cauzã, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a concluzionat cã sunt toate temeiurile necesare ºi cerute de lege solicitând ministrului justiþiei declanºarea procedurii prevãzute de lege pentru ridicarea imunitãþii parlamentare a acestuia.
Consider cã pentru o echitabilã ºi bunã înfãptuire a justiþiei este absolut necesar ca, în conformitate cu prevederile constituþionale, Camera Deputaþilor sã permitã autorizarea trimiterii în judecatã a deputatului Viorel Gheorghiu pentru infracþiunile în legãturã cu care a fost depusã aceastã solicitare, urmând ca instanþa competentã, ºi numai instanþa competentã, sã se pronunþe asupra vinovãþiei acestuia, în condiþiile legii ºi pe baza probelor administrate.
Vã mulþumesc.
Doamna ministru, vã mulþumim foarte mult.
Are cuvântul domnul profesor Neagu, preºedintele Comisiei juridice.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Având în competenþã solicitarea cererii ministrului justiþiei, în conformitate cu dispoziþiile art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã a luat în dezbatere aceastã cerere în data de 22 mai a.c. Ministrul Justiþiei, aºa cum aþi observat din expunerea Domniei sale, doamna senator Rodica Stãnoiu a solicitat ridicarea imunitãþii parlamentare în vederea încuviinþãrii pentru trimiterea în judecatã. Subliniem acest lucru, pentru cã acest aspect a fost dezbãtut în Comisia juridicã.
În comisie, în data amintitã, în 22 mai, au fost prezenþi 19 membri din cei 23. A fost invitat domnul deputat Viorel Gheorghiu ºi s-a admis Domniei sale sã fie însoþit de un apãrãtor, de domnul Toma Dragomir, decanul Baroului din Bucureºti. Comisia a luat în dezbatere aspectele menþionate cu multe detalii, aþi înþeles de la doamna ministru, ºi a procedat la analiza cererii, respectând întocmai regulamentul, votându-se prin vot secret. Din cei prezenþi în acea comisie în data de 22 mai, deci 19 membri ai comisiei, 11 s-au pronunþat pentru ridicarea imunitãþii ºi 9 au votat împotrivã. Întrucât, potrivit regulamentului, se impunea pentru un aviz favorabil majoritatea membrilor comisiei, deci 12 din 23, comisia a constatat cã numai 11 membri s-au pronunþat pentru ridicarea imunitãþii ºi, în consecinþã, a notat cã trimite Camerei, astãzi, un aviz nefavorabil pentru ridicarea imunitãþii, întrucât nu am avut 12 membri care sã voteze pentru, aºa cum prevede regulamentul.
În consecinþã, vã citesc partea finalã a raportului: ”Din 23 de deputaþiÒ, fiind compusã comisia din 23 de deputaþi, ”11 votând pentru ºi 8 împotrivã, comisia nu poate aviza favorabil cererea ministrului justiþiei de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã a domnului deputat Gheorghiu Viorel, datoritã neîntrunirii numãrului minim necesar de voturi, întrucât, potrivit prevederilor art. 182 alin. 4 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, hotãrârea se adoptã prin votul majoritãþii membrilor comisiei.Ò
În conformitate cu prevederile art. 182 alin. 8 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, prezentul raport se înainteazã Biroului permanent al Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
În conformitate cu prevederile regulamentului, dau cuvântul doamnei Afrãsinei, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se pregãteºte domnul Bolcaº.
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist a transmis Biroului permanent al Camerei Deputaþilor, în ziua de 30.IX.2002, raportul grupului cu privire la cauza în dezbatere, cu urmãtorul conþinut: ”Prin adresa nr. 183 a Biroului permanent, din 27 mai 2002, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a înaintat Grupului parlamentar P.S.D. cererea prin care ministrul justiþiei, în temeiul art. 182 alin. 3, solicitã ridicarea imunitãþii parlamentare ºi trimiterea în judecatã penalã a domnului Viorel Gheorghiu. În conformitate cu prevederile art. 182 alin. 6 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Grupul parlamentar P.S.D. a luat în dezbatere cererea în douã ºedinþe consecutive, în data de 9.IX.2002 ºi 16.IX.2002. Având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, grupul parlamentar a decis cu votul majoritãþii membrilor sã recomande plenului Camerei Deputaþilor dezbaterea ºi aprobarea cererii ministrului justiþiei de ridicare a imunitãþii parlamentare a domnului deputat Viorel Gheorghiu în vederea trimiterii în judecatã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul Bolcaº.
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Vã vorbesc în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Vreau sã vã spun cã toate discuþiile care au fost purtate ºi la nivelul Comisiei juridice a Camerei Deputaþilor, precum ºi toate ecourile care au rãzbãtut în presã în legãturã cu aceastã problemã pornesc de la o falsã ºi greºitã accepþiune a noþiunii de imunitate. Trebuie sã reabilitãm aceastã noþiune în primul rând pentru noi, parlamentarii. Trebuie sã reabilitãm aceastã noþiune de imunitate, în al doilea rând pentru a nu permite speculaþii apocrife care au dus pânã ºi la propuneri aberante de modificare a Constituþiei cu privire la aceste aspecte, pentru cã imunitatea, doamnelor ºi domnilor colegi, nu protejeazã omul, ci protejeazã mandatul. Acesta este rolul ºi funcþia imunitãþii de care trebuie sã þinem seamã ºi de la care pornim. Imunitatea nu îl protejeazã pe domnul deputat Gheorghiu, colegul nostru,
pentru activitãþile pe care le întreprinde, imunitatea îi protejeazã mandatul pe care i l-au dat alegãtorii sãi ºi, din acest punct de vedere, toate discuþiile ce s-au purtat în cadrul Comisiei juridice sunt total neavenite, pentru cã urmãreau a se stabili vinovãþia. De când Parlamentul României este organ de urmãrire penalã sau de judecatã?
Disculpãrile domnului deputat Gheorghiu, pertinente în faþa unui organ de urmãrire penalã, au cãpãtat ºi coloratura directã a lipsei lor de obiect în faþa Parlamentului prin prezenþa unui apãrãtor.
Vã rog sã constataþi cã decizia pe care trebuia sã o ia Comisia juridicã era o decizie, în primul rând, politicã, ºi nu una juridicã pe fondul cauzei. Pe fondul cauzei trebuia sã apreciem numai dacã sesizarea ministrului justiþiei, mã refer la el ca organ, are elemente pe care sã se sprijine. Existã o problemã care poate sã fie dedusã instanþelor de judecatã ºi, aºa cum s-a înfãþiºat în faþa Domniilor voastre, problema existã. Va stabili Comisia juridicã sau veþi stabili dumneavoastrã cã domnul deputat Gheorghiu este vinovat? Categoric, nu. Ce trebuie sã stabilim, ºi aceasta este marea noastrã rãspundere acum, prin votul nostru, este dacã aceastã cerere de trimitere în judecatã a domnului deputat Gheorghiu nu ascunde în spatele sãu conotaþii politice, o represiune politicã pe care probabil nici poziþia sa de familie ºi nici poziþia sa de partid nu pot sã-l scape.
Asta avem de discutat. Este vreo malversaþiune politicã în aceastã situaþie? Trebuie sã protejãm mandatul domnului Gheorghiu? Categoric, nu. Noi trebuie sã protejãm ceea ce au hotãrât alegãtorii, dreptul sãu de exprimare, dar nu trebuie sã protejãm afacerile domnului Gheorghiu care, ca orice muritor, ca orice cetãþean din aceastã þarã, conform Constituþiei, nu este mai presus de lege. Asta trebuie sã înþelegem cu toþii!
Noi nu suntem mai presus de lege _(Aplauze.),_ ci tocmai pentru cã ne supunem ei avem aceastã protecþie judiciarã.
În acest context, grupul nostru parlamentar va vota pentru ridicarea imunitãþii, precizând douã lucruri care efectiv ne dor.
Aceastã procedurã de ridicare a imunitãþii, de data aceasta, este folositã într-o cauzã care se justificã, ea a mai fost folositã, din pãcate, ºi în cauze de conotaþii total politice.
## Domnilor colegi,
Dacã noi nu înþelegem sã ne protejãm mandatul nostru, dacã noi nu înþelegem sã protejãm demnitatea noastrã, independent dacã este vorba de un deputat sau de un senator, atunci nu prestigiul, dar instituþia parlamentarismului este în pericol.
A doua precizare cu care vreau sã închei: este bine cã s-a dedus acest caz în viaþa parlamentarã ºi este bine ºi solicit ministrului justiþiei, care a dat dovadã de obiectivitate, sã continue pe aceastã linie, chiar dacã cei care pot sã fie vizaþi fac parte, aºa cum rezultã din multe informaþii pânã la aceastã orã, chiar din sânul partidului de guvernãmânt. Curãþenia, în fiecare partid, începe la el acasã, curãþenia în Parlament începe la noi acasã.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc. Are cuvântul doamna Ivãnescu.
## Domnule preºedinte, Doamnã ministru,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota pentru ridicarea imunitãþii, aceasta neînsemnând cã noi condamnãm sau apreciem cã acest coleg al nostru ar fi vinovat. Trebuie sã dãm justiþiei ce este al justiþiei ºi acolo se va hotãrî care sunt circumstanþele ºi care sunt eventualele învinuiri dacã se confirmã.
Pe linia celor pe care le-am declarat de ani de zile, de restrângere a imunitãþii parlamentare numai pentru atitudinile politice, noi, încã o datã, ne exprimãm dorinþa ca acest lucru sã fie stipulat cât mai curând în Constituþie ºi în regulamentele noastre, pentru ca în aceastã aulã sã nu mai aibã loc asemenea discuþii care þin de împrejurãri civile, sã zicem, ale unora dintre colegii noºtri ºi noi aici sã facem acel lucru pentru care oamenii ne-au trimis în Parlament, sã vorbim despre treburile lor, despre necazurile lor, sã atacãm, dacã suntem în opoziþie, partidul de guvernãmânt pentru ceea ce face ºi pentru ceea ce nu face ºi nu sã vorbim despre gãinãriile mai mari sau mai mici, faptele reprobabile sãvârºite de unii dintre noi.
În concluzie, încã o datã, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota pentru ridicarea imunitãþii ºi dacã cumva acest lucru, pentru cã votul este secret, dacã cumva acest lucru nu se va întâmpla, nu Partidul Democrat va fi rãspunzãtor de acest lucru.
Vã mulþumim, doamna Ivãnescu.
Are cuvântul domnul Crin Antonescu, se pregãteºte domnul Ervin SzŽkely.
## **Domnul George Crin Laurenþiu Antonescu:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Am considerat ºi am susþinut mereu cã imunitatea parlamentarã nu poate fi o pavãzã împotriva legii. Am considerat ºi am susþinut mereu cã imunitatea parlamentarã nu poate veni în contradicþie cu egalitatea tuturor cetãþenilor români, inclusiv a noastrã, a parlamentarilor, în faþa legii ºi cu principiul precizat în Constituþie cã nimeni nu este deasupra legii.
Din aceste motive, de altfel, Partidul Naþional Liberal a prevãzut în pachetul de propuneri pentru revizuirea Constituþiei ºi o mai clarã precizare în acest sens a noþiunii, a conceptului de imunitate parlamentarã, care, aºa cum au arãtat ºi alþi colegi, înseamnã, pur ºi simplu, o imunitate redusã la câmpul politic, la libera exprimare ºi la liberul exerciþiu al mandatului de parlamentar.
Evident, suntem ºi noi de acord cã nu noi, membrii Camerei, suntem cei care prin acest vot sau prin discuþiile din comisia de specialitate stabilim vinovãþia sau nevinovãþia domnului deputat Gheorghiu, ci doar prin votul pe care ºi noi, liberalii, îl vom da în favoarea acestei cereri de ridicare a imunitãþii, încercãm sã lãsãm în
faþa justiþiei pe domnul deputat Gheorghiu cu speranþa, evident, cã justiþia îºi va face datoria.
Acestea fiind spuse, aº dori sã mai precizez, în numele grupului parlamentar pe care-l reprezint, încã un lucru. Nu doresc sã fac referire la toate conotaþiile politice interne ale partidului de guvernãmânt care s-ar putea ascunde în spatele acestei afaceri. Ceea ce însã pe noi ne-a deranjat încã o datã a fost faptul cã primul-ministru, domnul Adrian Nãstase, a dat, prin intermediul Grupului parlamentar al P.S.D., indicaþii Parlamentului României. Este o operaþiune de propagandã, încã una, adãugatã la acele nenumãrate deja ºi este încã un prilej cu care primul-ministru ºi ºeful partidului de guvernãmânt aratã cum înþelege raportul între Executiv ºi Legislativ. Ridicarea imunitãþii parlamentare a domnului deputat Gheorghiu este o chestiune strict a Parlamentului, a Camerei din care Domnia sa face parte ºi nicidecum prilejul pentru ca, din nou, primul-ministru sã dea în public indicaþii acestui for care este din punct de vedere politic ºi din punct de vedere constituþional superior Guvernului.
Vã mulþumesc.
Da, mulþumesc, domnule Antonescu. Domnul SzŽkely.
## Domnule preºedinte,
## Doamnã ministru,
## Stimaþi colegi,
Raþiunea pentru care legiuitorul a instituit aceastã instituþie a imunitãþii parlamentare este aceea de a proteja mandatul unui deputat sau senator împotriva unor acte de rãzbunare politicã sau de limitare a libertãþii de expresie a unui deputat sau a unui senator.
În consecinþã, noi a trebuit sã analizãm dacã în acest caz este vorba despre o tentativã a puterii de a limita libertatea de expresie a domnului deputat Gheorghiu sau dacã este vorba despre un demers procedural ºi cauza nu are nici o legãturã cu activitatea politicã a domnului deputat.
Având în vedere actele din acest dosar, a rezultat foarte clar cã nici nu poate sã fie vorba despre o acþiune subiectivã a puterii împotriva libertãþii de exprimare a unui deputat. În consecinþã, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota favorabil cererii de ridicare a imunitãþii parlamentare. Precizãm, totodatã, ºi subliniem acest lucru, cã în nici un caz noi nu ne pronunþãm asupra vinovãþiei sau nevinovãþiei colegului nostru. Noi, pur ºi simplu, nu dorim sã împiedicãm justiþia sã-ºi facã datoria ºi sã stabileascã pe baza actelor din dosar acest lucru.
Noi am adoptat doar o decizie politicã, ºi anume cã aceastã cerere este pe deplin justificatã ºi, în consecinþã, repet încã o datã, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota favorabil aceastã cerere.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vã mulþumesc, domnule SzŽkely. Are cuvântul domnul deputat Viorel Gheorghiu. |**Domnul Viorel Gheorghiu:**|Baltã Tudor|prezent| |---|---|---| |Domnule preºedinte,<br>Doamnã ministru,<br>Stimaþi colegi,<br>Apreciez, de fapt s-a spus ºi în luãrile de cuvânt,<br>ntem martorii unui act politic, nu ai unui act de<br>ºtiinþã. Din cauza asta, consider cã nu este necesar<br>fac un expozeu asupra a ceea ce a prezentat<br>amna ministru sau asupra modului în care s-au<br>fãºurat actele premergãtoare prezentãrii în justiþie.<br>Doamna ministru, care astãzi a prezentat în faþa dum-<br>voastrã cererea de ridicare a imunitãþii mele, a primit<br>la Parchetul General un material din care rezultã cã<br>exista unele indicii privind sãvârºirea de cãtre mine a<br>r infracþiuni în complicitate cu alte persoane. Apreciez<br>Domnia sa, în mod corect, s-a adresat Camerei<br>putaþilor pentru a cere încuviinþarea pentru eventuala<br>itere în judecatã. Întrucât mã consider nevinovat, sub-<br>iu cererii fãcute de doamna ministru ºi vã rog, toþi<br>egii deputaþi sã fie de acord cu ridicarea imunitãþii par-<br>entare pentru a-mi da posibilitatea sã-mi dovedesc, în<br>tinuare, nevinovãþia.<br>Vã mulþumesc.
|Bar Mihai<br>Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel<br>Bãlãeþ Miticã<br>Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bereczki Endre<br>Birtalan Akos<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil<br>Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent| |**Domnul Viorel Hrebenciuc:**|Bolcaº Augustin Lucian|absent| |Mulþumim, domnule Gheorghiu.<br>Dacã mai doreºte cineva? Dacã nu, o sã trecem la<br>, votul este, conform regulamentului, vot secret cu bile.<br>ntru ridicarea imunitãþii, bila albã, în urna albã, bila<br>grã în urna neagrã, nu încruciºat cum vrea domnul<br>eorghiof.|Bšndi Gyšngyike<br>BorbŽy L‡szl—<br>Bozgã Ion<br>Bran Vasile<br>Brînzan Ovidiu<br>Brudaºca Damian<br>Bucur Constantin|prezentã<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Vã mulþumesc ºi
Vot · Amânat
Dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi asupra cererii ministrului justiþiei privind declanºarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã a domnului deputat Viorel Gheorghiu (Aprobarea cererii)
ridicare a imunitãþii mele, a primit de la Parchetul General un material din care rezultã cã ar exista unele indicii privind sãvârºirea de cãtre mine a unor infracþiuni în complicitate cu alte persoane. Apreciez cã Domnia sa, în mod corect, s-a adresat Camerei Deputaþilor pentru a cere încuviinþarea pentru eventuala trimitere în judecatã. Întrucât mã consider nevinovat, subscriu cererii fãcute de doamna ministru ºi vã rog, toþi colegii deputaþi sã fie de acord cu ridicarea imunitãþii parlamentare pentru a-mi da posibilitatea sã-mi dovedesc, în continuare, nevinovãþia.
Dacã mai doreºte cineva? Dacã nu, o sã
Vot · Amânat
Dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi asupra cererii ministrului justiþiei privind declanºarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã a domnului deputat Viorel Gheorghiu (Aprobarea cererii)
lin absent Giuglea ªtefan prezent Mihalachi Vasile prezent Godja Petre prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Grãdinaru Nicolae prezent Mincu Iulian prezent Grigoraº Neculai absent Mircea Costache prezent Gubandru Aurel prezent Mirciov Petru prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Miron Vasile prezent Haºotti Puiu prezent Mitrea Manuela prezentã Hogea Vlad-Gabriel prezent Mitrea Miron-Tudor absent Holtea Iancu prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Hrebenciuc Viorel prezent Miþaru Anton absent Ianculescu Marian prezent Mînzînã Ion prezent Ifrim Mircea prezent Mocioalcã Ion prezent Ignat Miron prezent Mocioi Ion prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Mogoº Ion absent Ionel Adrian prezent Mohora Tudor prezent Ionescu Anton prezent Moisescu George Dumitru absent Ionescu Costel Marian prezent Moisoiu Adrian prezent Ionescu Dan absent Moiº Vãsãlie prezent Ionescu Daniel prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Ionescu Mihaela absentã Moldovan Petre absent Ionescu Rãzvan prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Ionescu Smaranda absentã Moraru Constantin Florentin prezent Iordache Florin prezent Motoc Marian prezent Iriza Marius prezent Muscã Monica Octavia prezent Iriza Scarlat prezent Muºetescu Tiberiu Ovidiu absent Ivãnescu Paula Maria prezentã Naidin Petre prezent Jipa Florina Ruxandra prezentã Nan Nicolae prezent Kelemen Attila-BŽla-Ladislau prezent Nassar Rodica prezentã Kelemen Hunor prezent Naum Liana-Elena prezentã Kerekes K‡roly prezent Nãdejde Vlad-George prezent |Nãstase Adrian|absent|Rãdoi Ion|prezent| |---|---|---|---| |Nãstase Ioan Mihai|prezent|Rãdulescu Grigore Emil|absent| |Neacºu Ilie|prezent|Roºculeþ Gheorghe|prezent| |Neagu Ion|prezent|Rus Emil|prezent| |Neagu Victor|prezent|Rus Ioan|prezent| |Neamþu Horia Ion|prezent|Ruºanu Dan Radu|prezent| |Neamþu Tiberiu Paul|prezent|Sadici Octavian|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Sali Negiat|prezent| |Negoiþã Liviu Gheorghe|absent|Sandache Cristian|prezent| |Nica Dan|absent|Sandu Alecu|absent| |Nicolae Ion|prezent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Nicolaescu Gheorghe-Eugen|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Nicolescu Mihai|absent|Saulea Dãnuþ|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Niculescu Constantin|prezent|Sãpunaru Nini|prezent| |Niculescu-Duvãz||Sârbu Marian|absent| |Bogdan Nicolae|absent|Sbârcea Tiberiu Sergiu|absent| |Nistor Vasile|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Niþã Constantin|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Severin Adrian|absent| |Olteanu Ionel|absent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Oltei Ion|prezent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Onisei Ioan|absent|Sonea Ioan|prezent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Spiridon Nicu|prezent| |Pambuccian Varujan|absent|Stan Ioan|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Stan Ion|absent| |Pataki Iulia|absentã|Stana-Ionescu Ileana|prezentã| |Patriciu Dinu|absent|Stanciu Anghel|prezent| |Pãduroiu Valentin|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |Pãun Nicolae|prezent|Stãnescu Alexandru-Octav|prezent| |Pãscuþ ªtefan|prezent|Stãniºoara Mihai|absent| |Pecsi Francisc|prezent|Stoian Mircea|prezent| |Pereº Alexandru|prezent|Stoica Valeriu|absent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent|Stroe Radu|prezent| |Petruº Octavian Constantin|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Pleºa Eugen Lucian|prezent|Suciu Vasile|prezent| |Podgoreanu Radu|prezent|Suditu Gheorghe|prezent| |Pop Napoleon|prezent|SzŽkely Ervin Zolt‡n|prezent| |Popa Constanþa|prezentã|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Popa Cornel|prezent|ªnaider Paul|prezent| |Popa Virgil|prezent|ªtefan Ion|prezent| |Popescu Costel Eugen|prezent|ªtefãnescu Codrin|prezent| |Popescu Dorin Grigore|prezent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Popescu Gheorghe|absent|ªtirbeþ Cornel|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent|Tam‡s S‡ndor|prezent| |Popescu Kanty Cãtãlin|prezent|Tãrâþã Culiþã|prezent| |Popescu Virgil|absent|Târpescu Pavel|prezent| |Popescu Bejat ªtefan Marian|prezent|Tcaciuc ªtefan|prezent| |Popescu-Tãriceanu||Teculescu Constantin|absent| |Cãlin Constantin Anton|absent|Timiº Ioan|absent| |Posea Petre|prezent|Toader Mircea Nicu|prezent| |Predica Vasile|prezent|Todoran Pavel|prezent| |Pribeanu Gheorghe|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Priboi Ristea|prezent|Tor— Tiberiu|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|prezent|Tudor Marcu|prezent| |Puºcaº Vasile|absent|Tudose Mihai|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|absentã|Tunaru Raj Alexandru|absent| |Puzdrea Dumitru|prezent|Þibulcã Alexandru|prezent| |Radan Mihai|prezent|Þocu Iulian Costel|prezent| |R‡duly R—bert K‡lm‡n|prezent|Varga Attila|prezent| |Raicu Romeo Marius|prezent|Vasile Aurelia|prezentã| |Rasovan Dan Grigore|prezent|Vasilescu Lia-Olguþa|prezentã|
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/11.X.2002
Vasilescu Nicolae prezent Vasilescu Valentin prezent Vekov K‡roly J‡nos prezent Verbina Dan absent Vida Iuliu prezent Videanu Adriean absent Viºinescu Marinache prezent Voicu Mãdãlin prezent Voinea Florea absent Winkler Iuliu absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Zãvoianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ªtefan absent Membrii Biroului permanent sunt invitaþi sã vinã la sala de ºedinþe.
Stimaþi colegi,
O sã dau cuvântul domnului secretar Niþã pentru a citi procesul-verbal de numãrare a voturilor.
voturilor exprimate de cãtre deputaþi prin vot secret, cu bile, asupra cererii ministrului justiþiei privind ridicarea imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã penalã a domnului deputat Viorel Gheorghiu, membrii Biroului permanent au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor: 344; numãrul deputaþilor prezenþi: 267; numãr voturi exprimate: 267; numãr de voturi anulate: nici unul; numãr total de voturi valabil exprimate: 267; voturi pentru aprobarea cererii: 179; voturi contra cererii: 88.
În conformitate cu prevederile art. 182 alineat ultim din regulament, Camera Deputaþilor hotãrãºte asupra cererii cu majoritatea deputaþilor ce reprezintã minimum 173 voturi pentru.
Având în vedere cã din totalul de 344 de deputaþi, 179 au votat pentru aprobarea cererii, 88 au votat contra, Camera Deputaþilor constatã cã a fost întrunitã majoritatea cerutã de regulament ºi, ca urmare, cererea ministrului justiþiei a fost aprobatã.
Semneazã membrii Biroului permanent.
Proces-verbal efectuat la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi asupra cererii ministrului justiþiei privind ridicarea imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã a domnului deputat Viorel Gheorghiu.
În temeiul prevederilor art. 116 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ca urmare a verificãrii ºi numãrãrii
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da. Vã mulþumesc.
Declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#101930Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/11.X.2002 conþine 20 de pagini.**
Preþul 18.580 lei