M‡rton çrp‡d-Francisc

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã dacã antevorbitorul ar fi fost atent la discuþiile pe care le-am avut la art. 6, atunci n-ar fi pus aceastã întrebare. Pentru cã, aºa cum am argumentat la acel articol 6, acel articol vorbeºte de situaþii când a fost încãlcatã legea, situaþii în care contractul de vânzarecumpãrare este nul de drept, pentru cã a fost încãlcatã legea ºi, totuºi, noi am dat o posibilitate acestor persoane, care s-ar putea sã fi fost bine intenþionate, pentru cã n-au ºtiut cã a fost încãlcatã Legea nr. 11 ºi au rãmas chiriaºi. Despre asta vorbeºte articolul 6.

Dar, dacã ne aflãm deja la aceastã literã, e greu de spus buna-credinþã a acelui chiriaº care, dupã ce, încãlcând Legea nr. 112, ºi-a cumpãrat locuinþa, a mai ºi înstrãinat-o dupã aceea ºi iarãºi stã cu chirie ºi ar vrea sã prelungeascã vreo chirie undeva.

Deci, vedeþi dumneavoastrã, aici nu mai suntem în situaþia de la art. 6 când un chiriaº este bine intenþionat, ci este un afacerist care ºi-a cumpãrat conform acelei legi o locuinþã, a ºi vândut-o imediat sau a schimbat-o, probabil pentru o sumã de bani, fâcând un schimb mai avantajos pentru celãlalt, da?, ºi vrea sã profite de aceastã lege. Deci despre aceste persoane eu cred cã este vorba, despre care se poate spune orice, numai cã erau bine intenþionaþi, nu.