Stenogramă plen

Mulþumesc, domnule deputat. Are microfonul domnul deputat Ana Gheorghe. Se pregãteºte domnul deputat Meºca.

**Domnul Gheorghe Ana** _Ð Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara_ **:**

Domnule preºedinte, Stimate doamne,

Stimaþi domni deputaþi,

Cu mai bine de douã sãptãmâni în urmã, media româneascã, dar mai ales posturile naþionale publice de radio ºi televiziune au început sã transmitã cu insistenþã mesajul Preºedintelui României prin care se manifesta îngrijorarea faþã de situaþia tragicã în care se gãsesc locuitorii Vãii Jiului, disponibilizaþi din industria minierã.

Dinspre Palatul Victoria s-a lansat colacul salvator prin care se inducea speranþa creãrii locurilor de muncã pentru foºtii mineri ai Vãii Jiului ºi cei ai Gorjului în cadrul unui proiect hidroenergetic pe Defileul Jiului, prin care se preconiza ocuparea a circa 7.500 de locuri de muncã.

Îngrijorarea Preºedintelui a fost ºi este receptatã în Valea Plângerii, fosta Vale a Jiului, ca cea mai rafinatã formã a perfidiei, a lipsei elementarului simþ civic, fiindcã nu s-au uitat încã declaraþiile victorioase fãcute în turneele din New-York, Washington, Davos, Paris ºi din þarã, când se fãlea în faþa întregii lumi cã a disponibilizat cel mai mare numãr de mineri, fãrã convulsii sociale. Dar oamenii locului n-au uitat cã promisiunile, garanþiile date atât în campania electoralã din toamna anului 1996, cât ºi în cadrul adunãrii comemorative de la Lupeni din 4 august 1997, privitoare la asigurarea locurilor de muncã n-au fost decât minciuni. Zoaiele minciunii, ale fãrãdelegi-

lor sunt concertate, adunate ºi împrãºtiate de media antiromâneascã, de o presã perversã, potrivnicã propriului popor, cãutând sã inducã în conºtiinþa dezrãdãcinaþilor cã prin ploconul guvernamental, adicã pumnul de talanþi dat drept compensaþii bãneºti pentru renunþarea la locul de muncã, aceºtia se vor transforma în fermieri, rentieri, oameni de afaceri, întreprinzãtori etc. Vor sã ºtie instigatorii la dezastrul uman din Valea Plângerii câþi din cei peste 20.000 de mineri disponibilizaþi s-au transformat în fermieri sau oameni de afaceri? Aflaþi, preþuiþilor responsabili ai detestabilei puteri înscãunate prin frauda moralã dupã anul 1996, cã nici unul din aceste zeci de mii de oameni n-au îmbrãcat haina ce, magic, le-aþi promis-o, n-au ajuns afaceriºti ºi nici mãcar fermieri.

Mai aflaþi, cei cuibãriþi fãrã har la Cotroceni ºi în Palatul Victoria, precum ºi cei ce vã sunt reazemul în Parlament ºi înrobita presã cã, în locul certitudinilor de viaþã bunã, prosperã ºi fericitã, le-aþi dat acelor bãrbaþi, femei ºi copiilor lor dreptul de a intra în casa morþii. ªtiþi câþi oameni s-au spânzurat, câþi oameni ºi-au dat foc, câþi oameni îºi cautã moartea prin greva foamei? ªtiþi de ce au atins acei oameni pragul deznãdejdii? Fiindcã le-aþi furat ºi cele mai palide speranþe ce le mai nutreau.

Puþinele resurse pe care le mai puteau avea aþi admis sã le fie jefuite algoritmic. Cum sã trãiascã în acea vale un om cãruia o feudã algoritmicã, R.A.V.J., îi percepe 8.000 de lei pe metrul cub de apã, când el este taxat pentru apa meteoricã sau pentru apa rece care împinge apa caldã? Cum sã se bucure de binefacerile democraþiei ºi dreptãþii instaurate, aºa cum aþi declarat, numai dupã anul 1997, când drepturile sale bãneºti de disponibilizat sunt vãrsate cu ºtiinþa Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale în buzunarele sparte ale unei S.C. ”Broker GureaÒ S.R.L. din Cãlan, de la care nu ºi le mai poate recupera? Disponibilizatul din mineritul Vãii Plângerii credea cã-ºi va gãsi un loc de lucru la închiderea minelor în care a lucrat. Dar nici aici nu are loc, fiindcã o firmã algoritmicã specializatã în producþie de panificaþie ºi transport butelii de aragaz, devenitã peste noapte, prin încredinþare directã, specialistã în lucrãri miniere, are alte politici în domeniul resurselor umane. Chiar licãrul luminiþei de la capãtul din amonte al tunelului din Defileul Jiului nu mai este aproape.

În numele ºi pentru dezrãdãcinaþii disponibilizaþi mineri a fost creatã de oamenii ºtiutori în ceea ce vor firma ”EurofinanceÒ, adãpostitã într-o garsonierã cu lacãt la uºã în oraºul Vulcan, prin care a început sã se toace din bugetul þãrii ca ºi din aporturi externe, parte din ce s-a alocat, circa 610 milioane dolari afectaþi grandioaselor lucrãri hidrotehnice de pe râul Jiu, despre efectivizarea cãrora ne îndoim.

ªi pentru ca tabloul sã fie complet, grijuliii oameni ai puterii au gândit cã banii publici afectaþi plãþilor compensatorii, ajutoarelor de ºomaj sau ajutoarelor familiale nu trebuie sã fie derulate prin Trezoreria Statului sau bãnci, încã ale statului, ci prin intermediul unei cooperative de credit cãreia îi stã bine sã încaseze oarece comisioane de tranzacþionare, pentru ea ºi pentru cei care înlesnesc asemenea operaþiuni.

Credeþi cã pentru vreunul din aspectele pânã acum relatate s-a interesat cumva Preºedinþia sau Guvernul României sau alte structuri cum sunt Parchetul, Garda Financiarã, serviciile pentru combaterea crimei ºi corupþiei? Nu, nu s-au interesat. N-au luat nici o mãsurã care sã redea speranþa românului de acolo, din Valea Plângerii, cã este ocrotit de statul de drept. De aceea, fostul om miner cere sã emigreze, cere sã i se asigure dreptul la muncã. De aceea îºi pune ºtreangul de gât sau se transformã în torþã vie.

Vã învederez cã asupra acestor grave aspecte sociale, Partidul Democraþiei Sociale din România ºi, în cadrul lui, autorul acestei declaraþii, au atenþionat permanent, în formele cele mai categorice, încã din anul 1997, însã aroganta putere actualã ºi mass-media aservitã ei au ignorat toate apelurile la raþiune. Suntem convinºi însã cã viitorul apropiat va face luminã în toate aceste tenebre.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Sever Meºca. Se pregãteºte domnul deputat Pereº Alexandru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Partidul România Mare protesteazã cu fermitate în primul rând împotriva boicotului la care este supus de cãtre posturile de televiziune publice. Este evident cã acest boicot se datoreazã temerei partidelor aflate în prezent la guvernare cã, în urma unei reflectãri obiective a activitãþii sale, Partidul România Mare va înregistra o creºtere ºi mai pronunþatã în preferinþele românilor în acest an electoral.

În al doilea rând, aceastã atitudine de inspiraþie externã este evidenþiatã ºi de recenta întâlnire de la Braºov, organizatã cu fonduri dubioase, de o structurã numitã preþios ”Project of Ethnic RelationsÒ, întâlnire menitã sã dezbatã ”impactul anului electoral 2000 asupra statutului minoritãþilor ºi a integrãrii europene a RomânieiÒ. Nu ne surprinde atât faptul cã acest ”Project of Ethnic RelationsÒ a evitat sã invite la dezbateri ºi partide precum P.R.M., P.U.N.R. sau P.N.R., cât prezenþa din partea opoziþiei numai a P.D.S.R. care, orice s-ar spune, nu reprezintã întreaga opoziþie, dupã cum nu va reprezenta în viitor, cu mare probabilitate, întreaga putere.

Nu ne putem aºtepta de la clasa politicã româneascã, deocamdatã, sã punã semnul identitãþii între afirmaþiile cu destinaþie externã ºi practicã, pentru cã între toate aceste partide care se declarã sau vor sã demonstreze cã sunt democratice ºi practica lor este o mare prãpastie.

Cum sã creadã cineva cã ele doresc sincer o armonizare a poziþiilor pe eºichierul politic românesc, când el aplicã etichete ºi eliminã _ab initio_ de la discuþii partide cu un larg sprijin al electoratului? Este aceasta atitudine democraticã? Cum se explicã faptul cã în acest an electoral, ca ºi în precedenþii, 1996, 1992, 1990, majoritatea partidelor politice româneºti aleargã imoral ºi indecent dupã câte o laudã occidentalã, dupã câte o bãtaie trecãtoare pe umãr sau dupã câte o acoladã formalã? Cum se explicã fuga dupã strângeri de mânã cu ambasadori? Pot rezolva aceste contacte efemere adevãratele probleme româneºti? Partidul România Mare constatã cã,

în deplorabila tradiþie instituitã de precedenþii ambasadori ai S.U.A. la Bucureºti, ºi domnul Rosapepe se insinueazã fãrã nici un fel de simþ diplomatic în viaþa politicã româneascã.

Partidul România Mare considerã aceastã atitudine ca fiind periculoasã, neamicalã faþã de poporul român, neobiectivã, iar clasificarea pe care o face Domnia sa unor partide politice din þara în care este acreditat nu poate fi numitã decât imixtiune nepermisã în afacerile interne ale României în acest an electoral.

În ceea ce priveºte naþionalismul, românii au constatat de mult timp cã americanii nu acceptã decât unul, copleºitor, naþionalismul american, dupã cum nu acceptã decât un singur interes, interesul american, pe care-l extind pe tot globul.

P.R.M. este convins cã, în înþelepciunea sa, poporul român nu va vota decisiv nici cu cei care l-au dus spre dezastru în ultimii patru ani, nici cu cei care se strãduiesc sã se agaþe din nou de putere printr-o dizgraþioasã campanie de _captatio benevolentiae_ îndreptatã cãtre soare-apune _._

Românii vor vota cu cei sinceri, drepþi ºi dintr-o bucatã, indiferenþi la gãselniþele unui ”Project of Ethnic RelationsÒ agreat de P.N.L., P.N.Þ.C.D., U.D.M.R., A.P.R. ºi suportat, vrând-nevrând, de un P.D.S.R., cu girul ambasadorului S.U.A., moment dupã care Occidentul va trebui sã discute cu acel Guvern al României impus de români printr-un proces democratic. Altfel, Occidentul va demonstra cã lipsa de democraþie ºi intoleranþa acolo sunt situate ºi se va compromite iremediabil. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Pereº. Se pregãteºte domnul deputat Romulus Raicu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Alba-Iulia, cetate strãveche, cu rãdãcinile adânc înfipte în istorie, are o vechime de peste 2000 de ani, urcând asemenea unei coloane a infinitului pe scara continuitãþii noastre pe aceste meleaguri. Evoluând firesc de la Apullum, Bãlgrad, Alba-Iulia, toponomii sub care se regãseºte în documentele vremii, oraºul a fost martorul multor momente istorice, de la castrul roman la istoria modernã a formãrii României Mari, momente tragice uneori, alteori de mare simþire ºi bucurie pentru întregul popor român.

Alba-Iulia, astãzi, este cunoscutã ca cetate-simbol a Marii Uniri a românilor, declaratã astfel de cãtre Parlament în 1994, iar ziua de 1 Decembrie este consfinþitã prin art. 12 alin. 2 din Constituþie ca Zi Naþionalã.

Aceste lucruri, mai mult ca orice, sunt mândria fiecãrui cetãþean, locuitor al vechii cetãþi ºi al oraºului care se doreºte modern ºi cu adevãrat european. Un lucru însã mâhneºte pe orice albaiulian, ºi anume cã, faþã de trecutul istoric glorios ºi cu prezentul tot mai bogat, ne lipseºte ceea ce se numeºte ”casa oraºuluiÒ, adicã un sediu propriu al primãriei ºi al consiliului local, actualmente, aceste instituþii desfãºurându-ºi activitatea într-o clãdire proprietatea Ministerului Justiþiei.

În decursul celor 10 ani de la revoluþie, în momentele premergãtoare Zilei Naþionale, de la tribuna Parlamentului s-au auzit nenumãrate voci ale unor politicieni, primminiºtri, miniºtri, deputaþi sau senatori care, cunoscând situaþia administraþiei locale, situaþia oraºului în general, au promis ajutor ºi soluþii, termene ºi finanþare pentru ieºirea din impas, lucruri rãmase, din pãcate, doar simple vorbe.

Mandataþi de actuala conducere administrativã, parlamentarii de Alba au adresat un apel tuturor deputaþilor pentru a fi solidari în a amenda un act legislativ emis de Guvernul României într-o grabã care nu are o explicaþie logicã, neluând deloc în seamã necesitãþile unor administraþii locale. Primãria din Alba-Iulia, la data de 5 ianuarie 2000, solicitã, printr-o scrisoare adresatã domnului primministru Mugur Isãrescu, ºi prin alta, domnului ministru al finanþelor Decebal Traian-Remeº, disponibilitatea de a dobândi prin vânzare-cumpãrare fostul sediu BANCOREX. Guvernul însã, neluând în seamã aceste solicitãri, ca probabil ºi altele, repartizeazã prin Ordonanþa nr. 61 din 30 ianuarie 2000 toate spaþiile foste sedii ale BANCOREX unor servicii descentralizate judeþene, cu predilecþie ale Ministerului Finanþelor ºi Ministerului de Interne.

Este oare vina cetãþenilor din Alba-Iulia ºi din þarã mai mare decât vina celor care au devalizat ºi au dus la faliment fosta bancã a mileniului III ºi care se aflã încã în libertate, sfidând cu neruºinare situaþia economicã precarã din România? Este oare de datoria noastrã, stimaþi colegi, de a mai vota trecerea la datoria publicã ºi, automat, pe buzunarul cetãþenilor plata tuturor nereuºitelor din sistemul bancar? Dacã da, atunci din când în când sã atenþionãm Guvernul sã se mai uite ºi spre administraþiile locale ºi sã mai rezolve ceva ºi din nevoile lor.

Iatã de ce vin cu rugãmintea în faþa dumneavoastrã sã analizãm mai amãnunþit modul în care Guvernul a decis repartizarea imobilelor fostului BANCOREX, reparând pe cât posibil o nouã încercare de a eluda importanþa grijii faþã de cetãþeni, cetãþeni care ne-au trimis ºi pe noi în Parlamentul României. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Raicu Romulus. Se pregãteºte domnul deputat Grãdinaru Nicolae.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Anul 2000 gãseºte învãþãmântul românesc într-o situaþie extrem de dificilã: ºcoli care riscã sã se prãbuºeascã, elevi care nu mai pot frecventa cursurile din cauza situaþiei materiale precare, cadre didactice care se aflã într-o cumplitã sãrãcie. Este o situaþie de neacceptat pentru sfârºitul mileniului II, dacã o comparãm cu starea învãþãmântului din alte þãri europene care ºi ele au cunoscut regimul comunist.

Deºi în ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre sistemul de învãþãmânt din România, deºi s-a trecut la aplicarea reformei în învãþãmântul românesc, nici un Guvern

postdecembrist nu a pus serios problema condiþiei sociale a omului de la catedrã. Existã astãzi o teribilã discrepanþã între prevederile înscrise în legile ce reglementeazã învãþãmântul românesc, între textele din Constituþie ºi situaþia de facto a învãþãmântului. Se vorbeºte mereu de învãþãmânt ca prioritate naþionalã dar, de fapt, puterea nu face aproape nimic pentru a-i conferi un asemenea rol. Sunt încãlcate cu nonºalanþã legile care reglementeazã învãþãmântul, iar starea materialã gravã în care se aflã ºcoala româneascã se datoreazã în primul rând neacordãrii unui procent de 4% din produsul intern brut pentru învãþãmânt, aºa cum prevede legea.

În vreme ce reprezentanþii puterii pledeazã pentru integrarea în Uniunea Europeanã, profesorul român este cel mai umilit ºi mai oropsit dintre toþi profesorii din þãrile Europei. Societatea cere ca profesorii sã fie bine pregãtiþi ºi sã-ºi facã datoria la clasã. Dar cu ce bani pot ei sã-ºi desãvârºeascã pregãtirea, sã-ºi însuºeascã noi cunoºtinþe, dacã banii pe care-i primesc nu le ajung nici pentru traiul de zi cu zi? Cu ce stare sufleteascã merge la clasã omul de la catedrã pentru a-ºi împlini misia ºi care trebuie sã le insufle elevilor încrederea în ei ºi în naþia lor? Are oare el asemenea resurse morale, când profesorul este mereu mãcinat de starea mizerã în care se aflã? Pânã când profesorii nu vor putea sã se detaºeze de situaþia dramaticã a existenþei lor cotidiene, nu vor putea îndeplini performanþele pe care societatea le cere de la ei. Iatã de ce ei nu vor înceta greva pânã când Guvernul nu le va asigura un salariu minim de un milion ºi jumãtate de lei.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Argumentul principal pe care actuala putere îl aduce mereu în discuþie atunci când este vorba de asigurarea unor salarii decente pentru cei de la catedrã este acela cã nu sunt bani, cã bugetul este sãrac ºi nu se pot asigura creºterile salariale solicitate de sindicate. Dar pentru regiile subvenþionate de stat se gãsesc bani, domnilor guvernanþi, pentru a asigura salariile de zeci de milioane ale directorilor ºi ale persoanelor din conducere care, de cele mai multe ori, au falimentat unitãþile economice ºi au dus la lichidarea acestora?!

Dar în alte sectoare bugetare, cum se pot acorda salarii cu mult peste nivelul celor din învãþãmânt? De ce salariile cadrelor didactice trebuie sã fie mereu cele mai mici din sistemul de plãþi? Dacã vrem, într-adevãr, sã reformãm învãþãmântul românesc în vederea viitoarei integrãri europene, apoi trebuie gãsite resursele pentru a-i motiva pe cei cãrora le cerem sã aplice reforma. Niciodatã un profesor prost plãtit nu-ºi va da interesul pentru aplicarea reformei ºcolare.

Miºcarea revendicativã a cadrelor didactice, pe care P.U.N.R.-ul o considerã pe deplin îndreptãþitã, nu face altceva decât sã sensibilizeze actualii guvernanþi ºi societatea româneascã în legãturã cu situaþia dramaticã în care se aflã ºcoala româneascã. Atunci când un semestru ºcolar începe fãrã participarea cadrelor didactice ºi a elevilor, nu se poate spune altceva decât cã învãþãmântul se aflã într-o profundã crizã. A acuza de politicianism pe cei care înfãþiºeazã realitatea ºcolii româneºti de astãzi este o monstruozitate. ªcoala nu trebuie sã fie un teren electoral, ea trebuie privitã ca o grãdinã în care se pregãteºte viitorul þãrii. Ar trebui sã urmaþi, domnule ministru Marga, pilda marelui Spiru Haret, care ºi el a fost ministru al instrucþiunii publice într-o perioadã grea, dar despre a cãrui activitate, un ilustru parlamentar mehedinþean, Petre Gârboviceanu, spunea cã ”deºi nu a avut mijloace bãneºti îndestulãtoare, Haret a biruit ºi nea lãsat cea mai frumoasã paginã de activitate ºcolarã ºi culturalãÒ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Grãdinaru. Se pregãteºte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Modificãrile legislative adoptate prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 215/1999 în materia taxei pe valoarea adãugatã privind activitãþile desfãºurate de avocaþi sunt în neconcordanþã cu dispoziþiile legale interne ºi internaþionale ºi antreneazã consecinþele sociale cu privire la garantarea drepturilor constituþionale la apãrare ºi la liberul acces în justiþie.

Dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã nr. 215/1999 contravin funcþiei sociale de interes public a profesiei de avocat în statul de drept. Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, avocatul promoveazã ºi apãrã drepturile ºi libertãþile omului. Art.2 alin. 5 din Legea 51 prevede: ”În exercitarea dreptului de apãrare, avocatul are obligaþia de a stãrui pentru realizarea liberului acces la justiþie ºi pentru un proces echitabilÒ. Statutul profesiei de avocat prevede la art. 4 cã ”Avocatul îndeplineºte o misiune socialã pusã în slujba adevãrului ºi a justiþiei. Activitatea avocaþilor este direct ºi nemijlocit legatã de exercitarea dreptului constituþional la apãrareÒ.

Conform art. 24 din Constituþia României, dreptul la apãrare este garantat. În tot cursul procesului, pãrþile au dreptul sã fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Exercitarea calificatã a dreptului la apãrare este asiguratã numai de membrii barourilor, prin avocaþi ce fac parte din Uniunea Avocaþilor din România, autoritate publicã legal obligatã la asigurarea respectãrii legii în activitatea avocaþilor. Serviciul profesional avocaþial se exercitã atât pe baze contractuale, cât ºi din oficiu sau gratuit. Indiferent de temeiul raportului ce stã la baza serviciului profesional avocaþial, acesta din urmã este subordonat exclusiv aplicãrii legii ºi realizãrii în justiþie pentru apãrarea ordinii de drept.

Aceste dispoziþii legale stabilesc inechivoc trãsãtura esenþialã a serviciului avocaþial, aceea de a fi incompatibil ºi total diferit de prestarea de servicii comerciale. Asigurarea apãrãrii drepturilor ºi intereselor legitime ale persoanelor nu se confundã cu consumul de servicii comerciale. Costurile asigurãrii exerciþiului calificat al dreptului de apãrare prin plata de cãtre beneficiar a onorariului de avocat nu poate fi grevatã de taxe suplimentare, inclusiv plata T.V.A., cu raþiuni strãine serviciului profesional avocaþial, subordonat legal scopurilor de interes public mai sus arãtate.

De la data intrãrii în vigoare a Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999, dispoziþiile fiscale privind impunerea venituri-

lor realizate din profesia de avocat sunt neconcordante ºi exclud aplicarea T.V.A. într-un regim legal coerent, deoarece art. 1 din Ordonanþa nr. 3/1992 defineºte noþiunea de valoare adãugatã ca fiind echivalentã cu diferenþa dintre vânzãri ºi cumpãrãri în cadrul aceluiaºi stadiu al circuitului economic. Asistenþa juridicã ºi reprezentarea de cãtre avocat nu impun activitãþi legate de circuitul economic ci, în majoritatea cazurilor, vizeazã activitatea autoritãþilor statului de drept.

Mecanismul perceperii evidenþierii ºi deducerii T.V.A. este conceput de Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 astfel încât acest impozit indirect sã fie suportat de consumatorul final care, în cazul de faþã, este beneficiarul de asistenþã juridicã. Noþiunea legalã de onorariu de avocat, la care avocatul are dreptul pentru activitatea sa profesionalã, nu se confundã cu noþiunea tehnico-juridicã de tarif negociat pentru prestãri de servicii prevãzut de art. 13 alin. 2 lit.b) din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 pentru identificarea bazei de impozitare a T.V.A. Legea nr. 51/1995 reglementeazã dreptul la onorariul de avocat ºi modalitatea sa de stabilire dupã criterii ºi în condiþii ce exclud tehnici ºi practici specifice agentului economic la care se raporteazã reglementarea T.V.A. ºi care vizeazã exclusiv prestãri de servicii specifice comerciantului.

La data adoptãrii art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 215/1999 nu erau în vigoare dispoziþiile art. 15 alin. 2 ºi 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 conform cãrora veniturile obþinute din exercitarea profesiei de avocat, în condiþiile legii, reprezintã venituri din profesii liberale.

Consacrarea legalã a categoriei de venituri realizate din servicii profesionale, tratate fiscal distinct de categoria de venituri realizate din servicii comerciale prin Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999, exclude aplicarea automatã a dispoziþiilor Ordonanþei Guvernului nr. 3/1992 cu privire la veniturile realizate din profesia de avocat supuse impozitãrii specifice, venituri profesionale, începând de la 1 ianuarie 2000, deoarece Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 nu se coreleazã cu noþiunea de venit din profesii liberale realizate de profesioniºti cãrora nu li se poate conferi calitatea de agent economic specificã T.V.A.

Dispoziþiile art. 14 alin. 1 ºi ale art. 16 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 nu se coreleazã cu dispoziþiile art. 25, literele a), b) ºi c) din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind înregistrarea la organele fiscale, întocmirea documentelor contabile, conducerea ºi evidenþa operaþiunilor privind încasarea, evidenþa ºi decontarea T.V.A., obligaþii legal impuse exclusiv în sarcina agenþilor economici, calitate incompatibilã cu aceea specificã activitãþii de avocat, activitate independentã, realizatã pe cont propriu ºi cu caracter profesional, astfel cum aceasta este definitã de Normele metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.066 din 29 decembrie 1999.

Toate aceste dispoziþii normative succesiv intrate în vigoare ºi coexistente în domeniul fiscalitãþii, aplicabile veniturilor realizate din activitatea de asistenþã juridicã ºi reprezentare desfãºuratã de avocaþi, în cadrul Legii nr. 51, exclud aplicarea automatã a regimului specific T.V.A., compatibil exclusiv cu serviciile prestate în regim de venit comercial, în sensul art. 15 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999. În condiþiile cadrului normativ mai sus precizat este absolut necesarã intervenþia de urgenþã a Comisiei centrale fiscale a impozitelor directe ºi aplicarea dispoziþiilor art. 40 din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992, prin intervenþia directã a Guvernului României, pentru a asigura aplicarea corectã a legii în vigoare, datoritã necorelãrii unor norme juridice fiscale ce atrag consecinþe imediate în planul disciplinei financiar-contabile a avocaþilor, care sunt exoneraþi legal, în baza Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999, de obligaþia legalã de colector ºi plãtitor de T.V.A., începând cu 1 ianuarie 2000.

Dispoziþiile legale în vigoare prevãd obligativitatea plãþilor prestaþiilor avocaþilor asigurate din oficiu, în cazurile prevãzute de lege, din fondurile Ministerului Justiþiei sau ale organelor administraþiei publice locale.

Pentru beneficiarii acestor prestaþii profesionale plata se asigurã din fondurile instituþiilor publice, pentru raþiuni ce exclud plata T.V.A.

Pentru acelaºi fel de prestaþii profesionale, apãrarea ºi reprezentarea prin asistenþã juridicã, efectuate de avocaþii obligaþi legal la îndeplinirea serviciului profesional de interes public tratamentul fiscal este diferenþiat, ceea ce încalcã principiul de bazã al tratamentului egal, din punct de vedere fiscal, al aceluiaºi fel de prestaþii.

Conform art. 17 lit. b) pct. B) din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992, prestãrile de servicii efectuate de agenþii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari din strãinãtate, sunt supuse regimului fiscal al T.V.A. cu cota zero.

În ipoteza în care dispoziþiile privind T.V.A. se aplicã prestaþiilor avocaþiale ai cãror beneficiari sunt clienþi cu sediul sau domiciliul în România, cota de T.V.A. aplicabilã onorariilor de avocaþi este 19%.

Dispoziþiile legale ce consacrã egalitatea în drepturi ºi obligaþii a tuturor avocaþilor români sunt încãlcate prin diferenþierea aplicãrii dispoziþiilor fiscale din aceeaºi materie, în funcþie de domiciliul sau sediul clientului. Regimul inegal al cotei T.V.A. este inechitabil ºi distorsioneazã relaþiile profesionale din interiorul profesiei de avocat.

Redactarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã nr. 215/1999 demonstreazã aplicarea de cãtre România a principiului permis de dispoziþiile art. 28 pct. 3 anexa f) din Directiva a IV-a a Comunitãþii Europene, în virtutea cãreia, în raport de condiþiile corespunzãtoare din România, se recomandã exceptarea temporarã de la plata T.V.A. a prestãrilor de servicii efectuate de liberprofesioniºti.

Domnule deputat, vã rog sã vã apropiaþi de final. Aþi depãºit cu mult cele trei minute.

De astãzi, avocaþii sunt în grevã.

Ministrul justiþiei a fãcut asearã afirmaþia cã protestul avocaþilor este justificat. Ne punem întrebarea: domnul ministru de justiþie, domnul Valeriu Stoica, nu ºtie ce voteazã Guvernul?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Se pregãteºte domnul deputat Corneliu Ciontu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

România se aflã, în prezent, într-o fazã de tulburãtoare delimitãri, în care conºtiinþa politicã a maselor este prizoniera mizeriei materiale ºi spirituale.

Cei care au slugãrit epoca de aur încã îºi mai schimbã pãrul, pentru a-ºi salva poziþiile privilegiate obþinute, iar voinþa politicã a guvernanþilor este în bunã parte prizoniera trecutului, ceea ce conduce la eternizarea provizoratului societãþii româneºti, între un comunism muribund ºi un capitalism abia programat.

Ieºirea din acest provizorat nu se poate face fãrã înfãptuirea tranziþiei moravurilor, care poate scurta amarul post-decembrist al românilor, creat de faptul cã în cele mai multe cazuri asanãrile aºteptate se reduc doar la cosmetizãri de circumstanþã.

Nu se vãd, încã, mãsurile drastice ºi efective care sã dea încredere oamenilor cã se apropie, cu adevãrat, sfârºitul epocii fãrãdelegii din mâna vechilor structuri, care par a mai avea, în multe cazuri, ultimul cuvânt în justiþie ºi în alte instituþii statale.

În mecanismul guvernãrii, þara este condusã, în continuare, în mare parte dupã reperele vechi, deoarece a câºtiga alegerile nu este tot una cu a cuceri ºi puterea politicã.

Puternice forþe politice ºi economice, unele dintre ele mai mult sau mai puþin oculte, temporizeazã reformarea societãþii româneºti, când apar idei ºi soluþii de programe bune se creeazã rapid coaliþii adverse de eliminare a acestora, iar oamenii care vor ºi pot sã aducã un aer proaspãt ºi noi fundamente juridice ºi morale sunt eliminaþi.

Ca urmare, trecerea de la vechile structuri la cele noi se dovedeºte a fi un proces mult mai dificil ºi îndelungat decât s-a crezut, în primul rând pentru cã instituþiile care lucrau la comandã nu pot reveni la starea de normalitate ºi seriozitate, pânã nu se purificã din interior.

”ÎnþepenireaÒ în tranziþie se datoreazã, în primul rând, încercãrilor de modernizare ºi de menþinere a sistemului comunist, sub o aparenþã democraticã, înfãptuitã copios în perioada 1990 Ð 1996.

Nerezolvarea problemelor trecutului pune ºi þine þara într-o perpetuã crizã politicã, în care problemele sunt lãsate la voia întâmplãrii.

Este adevãrat cã mãsurile luate de puterea instalatã dupã 1996 marcheazã un început promiþãtor, mai ales la nivelele superioare ale societãþii, dar rãul cel mare este jos, acolo unde merg toate anapoda ºi unde necinstea ºi banditismul îºi fac de cap.

Pentru România, biruinþa noului, ieºirea din tranziþie reprezintã problema majorã a sfârºitului de secol ºi de mileniu.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ciontu Corneliu. Se pregãteºte domnul deputat Dorin Vataman.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Orice cunoscãtor al fenomenului politic ºtie cã fiecare partid are un nucleu de bazã, acesta reprezentând acel grup de membri ºi simpatizanþi care rãmân ataºaþi partidului în orice condiþii, chiar ºi în cele mai dificile.

Existenþa unui astfel de nucleu de bazã explicã, de altfel, subzistenþa partidelor istorice ºi a naþionalismului luminat în timpul perioadei comuniste.

O particularitate a Partidului România Mare constã în faptul cã electoratul sãu este unul foarte ferm în opþiunea sa, aproape insensibil la alte oferte politice. Cu alte cuvinte, electoratul Partidului România Mare, spre deosebire de celelalte, pare a fi, mai degrabã, un nucleu fanatic, în sensul bun al cuvântului, care poate creºte contextual, dar nu poate dezerta decât în situaþii excepþionale. Toþi analiºtii politici serioºi, mulþi dintre ei adversari declaraþi ai partidului nostru, recunosc acest ataºament, atipic, al simpatizanþilor P.R.M.

Când partidele adversare construiesc strategii, încercând sã atragã simpatizanþii altor partide, ele iau în calcul electoratul oricãrui partid, mai puþin pe cel al Partidului România Mare. ªi aceasta, pur ºi simplu, pentru cã acesta este fidel doctrinei naþionale ºi nu poate fi ademenit.

Dupã ce, mult timp, în sondaje de opinie mai mult sau mai puþin credibile, Partidul România Mare era cotat cu un procent variind de la 12 la 16%, iar în anul 1999 între 8 Ñ 10%, de curând a fost dat publicitãþii un sondaj finalizat cu rezultate foarte bizare de INSOMAR. Astfel, Partidul România Mare este creditat cu o stupefiantã cifrã de 4,3%. Amintim cã doar cu trei sãptãmâni înainte, Institutul de Sociologie ºi Opinie Publicã al Fundaþiei ”România de MâineÒ credita Partidul România Mare cu 8,7%. Sã fi cãzut partidul nostru de la 8,7% la 4,3% în câteva zile, în timp ce Partidul Democrat, ca sã dãm alt exemplu, a crescut, de la 6,6%, în acelaºi interval de timp, la 9,2%?! Nu ai nevoie de cunoºtinþe de specialitate ºi orice om cu scaun la cap realizeazã cã este vorba de manipulãri premeditate, ca sã nu spunem pe nume, de escrocherie!

Adevãrul este cã asistãm la o escrocherie jalnicã, care nu poate fi explicatã prin cine ºtie ce greºealã de eºantionare sau metodologie, pentru cã erorile de mãsurare nu pot fi atât de mari, exceptând cazul când acestea sunt realizate de copii sau sunt scoase, pur ºi simplu, din burtã de unii lideri ai acestor institute de sondare a opiniei, la comanda celor ce îi finanþeazã.

Aºa cum am arãtat mai devreme, electoratul Partidului România Mare nu poate scãdea brusc nici mãcar cu un procent, cu atât mai puþin cu 6%. Orice scãdere bruscã s-ar putea înregistra numai în condiþii cu totul excepþionale. Or, din câte ºtim, nu s-a întâmplat nimic deosebit în plan politic, în care sã fie implicat partidul nostru.

Partidul România Mare este cunoscut ca un partid unit, integru, cu un mesaj coerent ºi, în plus, nu a apãrut nici o altã forþã politicã, direct concurentã, care ar fi putut sã conducã la migrarea unei importante pãrþi a electoratului nostru.

Unii ar putea încerca sã explice asemenea mutaþii ciudate prin faptul cã partidului nostru i se aplicã, la

comanda puterii, un blocaj informaþional recunoscut de toatã lumea. Aceastã situaþie este perpetuatã din 1996, fãrã a mai influenþa negativ electoratul nostru.

Un singur lucru poate explica puerila escrocherie a recentului sondaj: comanda politicã venitã din sfera puterii, comandã generatã de adevãratul salt înregistrat de Partidul România Mare în rândul electoratului român, ca urmare a dezvoltãrii sale puternice, ajungându-se, în prezent, la mai mult de 150.000 de membri ºi cu acoperire teritorialã de peste 85%.

Aºadar, frauda electoralã care se prefigureazã în perspectiva viitoarelor alegeri a început prin fraudarea sondajelor, care nu sunt altceva, în aceastã situaþie, decât o anticamerã a furtului de voturi. În aceste condiþii ºi având în vedere cã ne aºteaptã o campanie electoralã murdarã, în cadrul cãreia vor predomina rãfuielile politice, atragem atenþia primului-ministru, întregului Guvern, sã adopte mãsurile necesare, ca obligaþie constituþionalã, pentru asigurarea unor alegeri cu adevãrat democratice, astfel încât rezultatul votului sã poatã reflecta, în totalitatea lui, voinþa ºi opþiunea electoratului.

Totodatã, atenþionãm ”mânuitoriiÒ de sondaje contrafãcute, unele fiind finalizate sub influenþa lui Bacchus, pe la Restaurantul ”BucurÒ, cum se vorbeºte în târg, cã ne rezervãm dreptul de a chema în judecatã acele institute de sondare a opiniei publice care vor depãºi numai ºi cu un procent marja de eroare admisã ºtiinþific.

Cu aceastã ocazie, vom solicita despãgubiri civile importante pentru afectarea imaginii, dar ºi anularea autorizaþiilor de funcþionare.

Nu se poate accepta ca într-un stat ce se doreºte democratic institutele de sondare a opiniei publice sã fie transformate în instrumente politice pentru manipularea electoratului, prin difuzarea în mass-media a unor informaþii false, vãdit tendenþioase.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dorin Vataman. Se pregãteºte domnul deputat Nicolae Ionescu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Consider foarte inspiratã declararea anului 2000 drept ”Anul EminescuÒ ºi foarte nimeritã ideea cu trenul special care a transportat de la Bucureºti la Botoºani importante personalitãþi ale culturii ºi politicii româneºti cu ocazia zilei de naºtere a poetului, 15 ianuarie.

Dar dacã omul Eminescu s-a nãscut la Ipoteºti, poetul Eminescu s-a nãscut la Cernãuþi. De aceea, am simþit o frustrare cã mãcar un vagon nu a ajuns ºi la Cernãuþi!

În ajunul sãrbãtorii de pe 15 ianuarie, m-am interesat la Departamentul românilor de peste hotare care va fi participarea româneascã la sãrbãtorirea lui Eminescu de la Cernãuþi. Mi s-a rãspuns cã nu a semnat Secretariatul General al Guvernului nu ºtiu ce hârtie; în consecinþã, nu sunt bani ºi pentru Cernãuþi. În fine, am plecat la Cernãuþi însoþit de un grup de colegi din Rãdãuþi, animaþi de cele mai frumoase gânduri, convinºi cã Eminescu va reuºi sã facã ceea ce noi, politicienii, nu suntem în stare: sã conserve identitatea naþionalã a românilor din Bucovina, de dincolo de sârma ghimpatã, pentru cã neîndoielnic este cã acei tineri care se vor îndrãgosti de Eminescu vor fi salvaþi ca români.

Din pãcate, ziua de 15 ianuarie avea sã ne lase un gust amar. Manifestãrile prilejuite de aniversarea marelui poet au avut loc la Teatrul ”Olga KobilanskaÒ, minunatul fost teatru ”Vasile AlecsandriÒ (unde nu s-a jucat o piesã româneascã din 1944), în organizarea administraþiei Cernãuþiului ºi a Societãþii Culturale ”Mihai EminescuÒ din Cernãuþi.

Nu este acum timpul necesar sã vorbesc despre cât de lamentabil a fost, dar despre trufia ucrainenilor tot ar trebui spus ceva. Mãcar faptul cã ei au încheiat manifestãrile cu trupe folclorice aduse de la Kiev, superprofesioniste cât sã ne rupã gura, ºi cu mulþumiri adresate prietenilor din România pentru participare.

Vã amintesc cã în anii trecuþi am mai avut unele intervenþii pe tema Bucovinei rãpite, dar toate într-un ton mult mai optimist. Numeroasele deplasãri pe care le-am fãcut în nordul Bucovinei s-au soldat cu unele mai mici sau mai însemnate realizãri ºi cu foarte multe speranþe pe care le vedeam îndeplinite în cel mai scurt timp. Acum toate mi se par mult mai îndepãrtate, iar strãinãtatea abãtutã asupra acestui minunat colþ de þarã ºi mai neagrã.

În încheiere, îmi permit sã reiterez doar câteva dintre obiectivele pentru care ar trebui sã acþionãm cu toþii, indiferent dacã suntem pe bãncile puterii sau ale opoziþiei. Este vorba despre niºte obiective pe care le-am mai adus în faþa dumneavoastrã: înfiinþarea Universitãþii multiculturale cu facultãþi în limba românã; monitorizarea prevederilor Tratatului de prietenie dintre România ºi Ucraina, cu privire la pãstrarea identitãþii naþionale a românilor din Ucraina; înfiinþarea unui centru cultural românesc la Cernãuþi; concretizarea Euroregiunii Prutului Superior; iniþierea de demersuri pentru retrocedarea cãtre societãþile româneºti a Palatului Naþional ºi a Casei Naþionale din Cernãuþi, ce au aparþinut Societãþii pentru culturã ºi literaturã românã din Bucovina.

Alte mãsuri pot fi luate numai de cãtre partea românã: reorientarea releului TV de la Suceava în aºa fel încât programul naþional de televiziune sã poatã fi recepþionat în tot oraºul Cernãuþi; acreditarea a câte unui corespondent permanent atât de cãtre Televiziunea naþionalã, cât ºi de cãtre Radioul naþional, recrutaþi dintre românii de acolo; preluarea mormintelor academicienilor ºi a altor români de seamã din cimitirul din Cernãuþi în custodia Academiei Române; trimiterea de cât mai multã carte, în special manuale ºcolare ºi clasici ai literaturii române.

Desigur cã mult mai multe ar trebui fãcute, dar eu mi-am permis sã enumãr doar câteva mãsuri care mie mi s-au pãrut mai stringente.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Ionescu se pregãteºte domnul deputat Marian Sârbu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cerinþele aberante ale U.D.M.R.-ului continuã Ñ la acestea mã voi referi în intervenþia aceasta Ñ de la începutul anului parlamentar 2000, ultimul al actualei legislaturi.

Încã nu s-au stins ecourile nefavorabile ale acþiunilor maghiarilor din Harghita ºi Covasna privitoare la botezarea unor artere de circulaþie cu nume de persoane ungureºti, pentru cã recent focul s-a aprins din nou. Unii reprezentanþii ai maghiarilor din oraºul Sfântul Gheorghe, în mod aberant, cer, nici mai mult, nici mai puþin, decât sã reboteze marele bulevard 1 Decembrie 1918 cu numele lui Petšfi S‡ndor. Pretenþia dânºilor, ca sã nu spunem solicitarea, este cu atât mai neavenitã cu cât, prin grija prefectului judeþului ºi a primarului oraºului Sfântul Gheorghe, bietul bulevard este deja împãrþit în trei porþiuni.

Îl întrebãm pe domnul ministru Vlad Roºca despre aceastã problemã... Aºa cum ºi în Bucureºti au schimbat 1 Mai în Mihalache, primarii þãrãniºti sau liberali, de nu mai ºtie omul unde sã ajungã în BucureºtiÉ sau Armata Poporului în Iuliu Maniu.

Îl întrebãm, deci, pe domnul Vlad Roºca, care coordoneazã activitatea administraþiei publice, cum caracterizeazã o astfel de pretenþie aberantã ºi ce mãsuri intenþioneazã sã ia pe linia responsabilitãþilor ce-i revin, pentru ca spiritele între românii ºi maghiarii trãitori în aceastã parte a þãrii sã nu se mai reaprindã pe o astfel de problemã.

Cerem, de asemenea, domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, domnului ministru al funcþiei publice Vlad Roºca, sã ia mãsuri urgente ca afirmaþiile lui Columban G‡bor preºedintele Consiliului Judeþean Harghita, ºi ale altor fruntaºi maghiari, cu privire la interzicerea aºezãrii în aºa-zisul þinut secuiesc a celor ce nu cunosc limba maghiarã, deci a românilor, sã nu se mai punã în practicã, pentru a nu se continua astfel acel proces de purificare etnicã început de iredentiºtii maghiari în 1990 Ð 1991.

Rezultã, încã o datã, cã asocierea U.D.M.R. la guvernarea þãrii continuã sã fie o eroare decizionalã de proporþii a actualei puteri, deoarece, prin acþiunile sale, acest partid Ñ zis partid Ñ, aceastã miºcare reprezintã un atentat deliberat la adresa statului naþional unitar român, un atentat pentru destrãmarea unitãþii teritoriale a þãrii, contra articolului 1 din Constituþie, iar guvernanþii ºi Preºedintele Constantinescu continuã sã nu audã ºi sã nu vadã ceea ce noi, P.U.N.R.-ul, ºi alte partide adeseori am sesizat, iar S.R.I., prin rapoarte, a confirmat existenþa unor repetate atentate la siguranþa naþionalã.

Atenþie mare, domnilor, la acþiunile de incitare, la neînþelegerile interetnice, pentru a se putea acuza mai uºor de extremism anumite partide, inclusiv la Consiliul Europei, ºi a se crea, astfel, un climat favorabil dezvoltãrii unor nedorite fenomene, generatoare de instabilitate în Ardeal.

Atenþie, domnilor din coaliþia P.N.Þ.C.D., sã-i spunem aºa, cã aºa este: P.N.L., P.D., U.D.M.R. ºi P.S.D.R., care aþi adus þara în acest an, 2000, în pragul dezastrului, cum ar trebui sã recunoascã însuºi preºedintele þãrii, susþinut de aceste forþe antinaþionale! Atenþie, deci, asupra pericolului pe care-l reprezintã declaraþiile xenofobe ale preºedintelui Consiliului Judeþean Harghita, Columban G‡bor, fãcute în cotidianul maghiar ”NepszabadsagÒ, pentru climatul paºnic de convieþuire interetnicã din Transilvania, ca ºi la celelalte acþiuni provocatoare U.D.M.R.-iste.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu. Se pregãteºte domnul deputat Carol-Emil Kovacs.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Înainte de a vã expune declaraþia politicã pe care am pregãtit-o astãzi, vreau sã vã atrag atenþia asupra unei manipulãri grosolane la care se preteazã în ultimele zile Ministerul Muncii, în legãturã cu o lege care a fost adoptatã ºi în Camera Deputaþilor ºi la Senat. Este vorba de o lege legatã de pensionarea anticipatã a unor categorii sociale.

De câteva zile, Ministerul Muncii duce o întreagã campanie împotriva acestei legi, aflatã astãzi în stadiu de mediere la comisia de mediere, pentru cã dumnealor considerã cã nu ar fi beneficã, pentru cã ar pune, chipurile, în pericol sistemul public de pensii.

La aceastã manipulare, Ministerul Muncii apeleazã chiar la actualii pensionari, pe care îi învrãjbeºte împotriva potenþialilor pensionari, fãcându-i sã declare cã aplicarea acestei legi ar pune în pericol pensiile celor care sunt astãzi în platã.

Aº dori, de la aceastã tribunã, sã cer public un punct de vedere explicit al doamnei Paula Ivãnescu, membru marcant al coaliþiei, ºi, prin dumneaei, punctul de vedere al Partidului Democrat în legãturã cu aceastã lege, lege în legãturã cu care ºi dumneaei ºi alþii, membri marcanþi ai coaliþiei, au fãcut, inclusiv de la aceastã tribunã, discursuri triumfaliste.

În orice caz, într-un an electoral, creºterea pensiilor reprezintã, fãrã îndoialã, o mizã importantã. Ca ºi în alte þãri, ºi la noi anul alegerilor include problema pensionarilor în agenda obiºnuitã a cadourilor electorale. Este, cu siguranþã, motivul pentru care responsabilii Ministerului Muncii s-au strãduit sã determine adoptarea raportului comisiei de mediere cu privire la noua lege a pensiilor, pe ultima sutã de metri a anului 1999.

Acest raport, care a avut nu mai puþin de 156 de puncte, a fost votat în cele douã Camere cu viteza cu care trece Orient Expresul prin gara Chitila, evident, atunci când ceferiºtii nu sunt în grevã. De ce atâta grabã? Sã fie, oare, actualii guvernanþi atât de preocupaþi de viaþa, cu adevãrat grea, a pensionarilor? Dacã ar fi aºa, de ce n-au adoptat aceastã lege chiar în primul an de guvernare, respectându-ºi, astfel, promisiunile pentru care au fost aduºi la putere?!

Rãspunsul este legat de începutul campaniei electorale, prin care partidele din actuala coaliþie vor încerca sã salveze ce se mai poate. Dar, pentru cã, la fel ca ºi nepriceperea, graba stricã treaba, Legea pensiilor, deºi

adoptatã de Parlament, nu a putut fi promulgatã, întrucât unele articole sunt contestate la Curtea Constituþionalã.

În orice caz, pânã la intrarea în vigoare a legii, atât fostul ministru al muncii, domnul Alexandru Athanasiu, cât ºi actualul, doamna Smaranda Dobrescu, au început prin toatã mass-media programul de popularizare a viitoarei creºteri a pensiilor.

Sã vedem, însã, despre ce tip de creºtere va fi vorba. Potrivit textului adoptat în Camera Deputaþilor, la intrarea în vigoare a legii toate pensiile urmau sã fie recalculate, având în vedere douã repere: primul, un cuantum echivalent al fiecãrei pensii în platã, la nivelul lunii octombrie 1990, calculat, evident, în funcþie de schimbãrile produse în baza de calcul începând cu anul 1991. Cu alte cuvinte, se restabileau mai întâi raporturile între diferitele tipuri de pensii, existent în octombrie 1990, moment din care au început, practic, cele douã procese care au afectat în aceºti ani sistemul de pensii: decorelarea ºi scãderea permanentã a puterii de cumpãrare.

ªi al doilea: multiplicarea acestui cuantum echivalent cu o cotã-parte din creºterea indicelui preþurilor de consum în perioada octombrie 1990 pânã la data intrãrii în vigoare a legii. Cu alte cuvinte, toate tipurile de pensii ar fi recâºtigat o parte din puterea de cumpãrare, adicã din valoarea realã pierdutã pe parcursul acestor ani. Cât ar fi reprezentat aceastã cotã-parte era evident o decizie politicã ºi ar fi fost luatã în funcþie de resursele existente.

Atunci când, la propunerea mea, Camera Deputaþilor a adoptat aceastã metodologie, am fost plãcut surprins sã constat cã inclusiv ministrul muncii din acel moment, domnul Athanasiu, a fost de acord cu ea.

Cred cã recalcularea pensiilor în raport ºi de indicele preþurilor de consum ar fi fost mult mai echitabilã, dintr-un motiv foarte simplu: în ultimii zece ani, puterea de cumpãrare a pensiilor a suferit un proces de erodare cu circa 20% mai accentuatã decât salariile.

A venit, însã, rândul Senatului sã dezbatã legea. Aici, pe parcursul discuþiilor, reprezentanþii M.M.P.S. îºi schimbã opinia ºi influenþeazã adoptarea unui articol care înlocuieºte termenul de ”recalculare a pensiilorÒ cu cel de ”recorelareÒ ºi obligã Guvernul doar la ”mãsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbãrile produse în baza de calcul a acestora, începând cu anul 1991Ò. Varianta Senatului este adoptatã în condiþiile de mai sus ºi de comisia de mediere, culmea, în unanimitate.

Aºadar, toatã operaþiunea aceasta se va limita doar la o restabilire a unor raporturi echitabile între diferite niveluri de pensii, raporturi deteriorate în timp atât datoritã modificãrilor apãrute în legislaþia privind baza de calcul, cât ºi datoritã unor indexãri diferenþiate, în favoarea pensiilor mai mici.

A dispãrut complet precizarea referitoare la indicele de creºtere a preþurilor, ceea ce înseamnã cã nu vom asista decât la unele reparaþii în favoarea pensionarilor nedreptãþiþi de actualul sistem de calcul, precum ºi la o diminuare a fenomenului de aplatizare a pensiilor, generat de indexãrile diferenþiate. Nu va fi vorba în nici un caz de o creºtere în termeni reali a tuturor categoriilor de pensii, cu atât mai mult cu cât este greu de crezut cã valoarea indexãrilor va acoperi integral inflaþia din acest an, prognozatã la circa 30%. Pânã la recorelarea prevãzutã de lege, Guvernul a adoptat o hotãrâre prin care a indexat cu 1,7% numai pensiile mai mici de circa 3 milioane lei, ceea ce reprezintã un semnal foarte clar cã în acest an vor fi ºi categorii de pensionari pentru care inflaþia va muºca serios din coºul zilnic.

Este neîndoielnic faptul cã în acest an actuala putere va încerca din rãsputeri sã ofere ceva în plus pensionarilor. O va face, însã, doar în aceste luni care au mai rãmas pânã la alegeri, pentru cã este interesatã nu de viaþa lor, ci de votul lor. Creºterea nivelului de trai al pensionarilor, ca, de altfel, al marii majoritãþi a populaþiei, nu reprezintã obiectivul ei politic, pentru cã puterea actualã nu a avut ºi nu are decât un singur obiectiv: constituirea unei caste a marilor proprietari, destul de depãrtatã de interesele clasei mijlocii ºi de-a dreptul nepãsãtoare faþã de pãturile nevoiaºe. Clienþii acestei caste reprezintã astãzi mai puþin de 5% din electorat. Toatã lumea pare conºtientã de acest lucru, altfel, cum am putea interpreta tãcerea adoptatã de toate partidele din arcul guvernamental faþã de un biet prag electoral de 5%?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Carol-Emil Kovacs. Se pregãteºte domnul deputat Luca ªtefãnoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În ultimii trei ani, în þara în care totul este posibil, evident, România, au apãrut ca ciupercile dupã ploaie o serie de bãnci populare. Acestea sunt, de fapt, un paravan al unor ”rechiniÒ ai economiei naþionale, ce încearcã în acest mod sã evite comisioanele bãncilor ºi mai ales plata a tot felul de taxe ºi impozite.

Peste noapte, acþionarii unor S.R.L.-uri de doi bani s-au trezit bancheri în toatã puterea cuvântului ºi au început sã atragã în acest angrenaj ºi populaþia, fãrã ca aceasta sã ºtie ce riscuri îºi asumã.

Depozitele populaþiei la aceste bãnci nu sunt garantate de stat, iar încercãrile Guvernului ºi ale B.N.R. de a stopa acest flagel s-au lovit tot timpul de opoziþia celor interesaþi, persoane cu funcþii înalte în stat, inclusiv parlamentari, marea majoritate a acestora aflându-se în spatele afacerilor derulate prin bãncile populare autohtone.

În orice moment se poate produce cãderea unei asemenea aºa-zise bãnci, acest fapt ducând în mod inevitabil la o isterie naþionalã. Neexistând lichiditãþi în aceste pseudobãnci, principiul dominoului va funcþiona ºi, în continuare, altele vor avea, în cel mai scurt timp, aceeaºi prãbuºire inevitabilã. Banii depuºi de populaþie vor fi iremediabil pierduþi, marea masã a deponenþilor neºtiind niciodatã ce buzunare de mafioþi au umplut cu sudoarea muncii cinstite.

Ex-guvernatorul B.N.R., actual prim-ministru, a cerut în mod expres Parlamentului la începutul lunii martie 1999 demararea urgentã a procedurilor necesare pentru adoptarea noului cadru legislativ privind cooperativele de credit. Domnul Mugur Isãrescu atrãgea atenþia în acea

scrisoare cã datoritã Legii nr. 109/1996, printre ultimele legi adoptate de fostul Parlament condus de P.D.S.R., nu se permite Bãncii centrale sau altor autoritãþi în domeniu sã îndeplineascã atribuþiile privind autorizarea ºi supravegherea cooperativelor de credit Ð bãnci populare. Totodatã, a arãtat riscul enorm ce existã atât pentru deponenþi, cât ºi pentru sistemul bancar ºi a solicitat o procedurã de urgenþã pentru modificarea Legii nr. 109/1996, pentru a elimina confuzia creatã de modul în care cooperativele de credit funcþioneazã.

De asemenea, trebuie subliniat faptul cã aceastã lege conþine prevederi neconforme cu reglementãrile europene, care pot afecta negativ procesul de aderare la Uniunea Europeanã.

Cu toate aceste motivaþii întemeiate, la acea vreme, Parlamentul nu a reuºit sã aprobe demersul fostului guvernator. Se pune întrebarea: de ce oare?

Conform statisticilor, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului figurau înregistrate 1.033 cooperative de credit Ð bãnci populare. Un aspect straniu este faptul cã, deºi sunt cooperative de credit, acestea, cu de la sine putere, se autointituleazã ”bãnciÒ, lucru anormal dacã ne gândim cã o bancã are un capital social de minim 100 de milioane de lei.

Culmea este cã aceste bãnci populare dau ºi dobânzi mari, dobânzi ireale, dupã pãrerea specialiºtilor bancari, fapt ce ascunde simptomele scãpãrii din mânã a afacerii, ale disperãrii de a atrage depozite. De unde? De la populaþie!

Reclama pe care o fac bãncile populare este ca o loterie unde se fac trageri la sorþi, cu consecinþe periculoase în timp.

Dacã bãncile populare doresc sã atace ºi sfera distribuirii pensiilor, aºa cum se aude, acolo unde coloºi ca B.C.R. ºi B.R.D.ÑSociŽtŽ GŽnŽrale îºi pun problema formãrii unui consorþiu, situaþia este, în sine, extraordinar de îngrijorãtoare, fiind necesarã o urgentã reformulare a legii.

De bunã seamã cã oamenii fãrã bani nu duc grija celor ce au, dar nu pot fi nici nepãsãtori, din când în când, gândindu-se cã mai bine este sã ai bani. Priviþi aceste S.R.L.-uri de buzunar, aciuate prin garsoniere, apartamente, parteruri de blocuri, ºi gândiþi-vã unde vã puneþi banii la pãstrare! Trebuie sã luãm atitudine ºi sã nu ajungem sã dãm peste un nou Caritas, cu toate dramele pe care le poate provoca în rândul cetãþenilor. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Luca ªtefãnoiu. Se pregãteºte domnul deputat Emil Putin.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Catastrofa ecologicã de la Baia Mare, care a dus la poluarea gravã a râurilor Someº ºi Tisa, a devenit nu numai subiect de primã paginã a ziarelor, ci ºi prilej de terfelire a imaginii României în lume, prin scandalul declanºat de Ungaria ºi Iugoslavia, pe teritoriul cãrora apele poluate cu cianurã se îndreaptã spre Dunãre. Suntem în situaþia dramaticã de a produce poluare la Baia Mare ºi de a vedea efectele acesteia tot în þara noastrã, dar în Delta Dunãrii.

Societatea comercialã ”AurulÒ S.A., care a produs acest dezastru ecologic, nu este la prima încercare de acest fel. Numai anul trecut a mai reuºit sã polueze intens mediul de douã sau de trei ori, soldat cu moartea vitelor unor sãteni ºi cu mari pagube materiale.

De-a lungul timpului, în calitate de deputat de Maramureº, am luat atitudine faþã de activitatea desfãºuratã la Baia Mare de S.C. ”AurulÒ S.A. Prin interpelãri parlamentare, declaraþii politice, în conferinþe de presã, interviuri la televiziune ºi radio, precum ºi prin articole publicate în presa localã, am semnalat modul de constituire a acestei societãþi, înþelegerile dubioase realizate cu australienii, prelucrarea în Anglia a concentratelor de aur ºi argint obþinute din tratarea sterilelor din iazurile de decantare ºi, mai ales, am evidenþiat neglijenþa societãþii în lucrul cu substanþe extrem de nocive pentru mediul înconjurãtor ºi pentru oameni, cum sunt cianurile, ºi am semnalat precedentele accidente ecologice.

Încã din luna septembrie 1999, preºedintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, i-a înmânat personal Preºedintelui României, Emil Constantinescu, un set de documente care demonstrau fãrã putinþã de tãgadã exploatarea iraþionalã a metalelor preþioase de cãtre firma australianã ”EsmeraldaÒ ºi un grup de cetãþeni români. Senatorul Corneliu Vadim Tudor i-a spus, textual: ”Domnule Preºedinte, dumneavoastrã sunteþi de profesie geolog ºi puteþi înþelege mai bine decât oricine ce afaceri murdare se deruleazã aici. Cum e posibil sã scoatã australienii aur din România? Vreþi sã ajungeþi din nou la folclorul din timpul rãscoalei lui Horea: ÇMunþii noºtri aur poartã, noi cerºim din poartã-n poartãÈ?Ò Acesta a fost primul semnal de alarmã tras în public ºi repetat de preºedintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, ºi la emisiunea ”Dintre sute de ziareÒ de la Postul TV Tele 7 abc.

Din pãcate, nimeni nu a luat nici o mãsurã ºi aventurierii din Australia ºi-au fãcut de cap nestingheriþi! Toatã lumea ºtie cã pe actualul teritoriu al României se exploateazã aur de circa 2500 de ani ºi, oricum, noi avem tradiþii mai bune ºi mai consolidate decât cele existente pe continentul australian, care este colonizat de numai 300 de ani.

La semnalele preºedintelui Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, cât ºi ale mele, autoritãþile centrale ºi locale s-au fãcut cã nu aud ºi au bãgat capul în nisip, afacerile cu aur aducând mari foloase unora ºi altora, mai ales acelora, care, dupã o guvernare dezastruoasã, nu mai au nici un fel de credibilitate la populaþie ºi au nevoie de mulþi bani pentru partid, pentru a obþine ceva voturi în campaniile electorale ale acestui an. Toate aceste autoritãþi au tãcut mâlc ºi nu au avut nici o reacþie faþã de realitãþile explozive de la S.C. ”AurulÒ S.A., iar acum, când România este implicatã într-un scandal internaþional fãrã precedent, tot soiul de miniºtri, secretari de stat, directori ºi directoraºi ies pe sticla televizioarelor ºi ne asigurã fariseic cã se vor lua mãsuri ºi cã totul este în ordine. Mai mult, o ”bunicuþãÒ, ajunsã ceva ºef prin binefacerile algoritmului politic, ne

asigura cã va fi întocmit dosar penal pentru pedepsirea vinovaþilor, praf în ochi ºi aplicarea principiului: ”Câinii latrã, ursul trece!Ò

Gravitatea extremã a noului dezastru ecologic ºi circumstanþa agravantã a autoritãþilor care ºtiau cu precizie ce se petrece acolo conduc la un singur gest onorant ºi onorabil: demisia ministrului de resort ºi a tuturor celorlalþi responsabili. Din pãcate, nu va fi nici o demisie ºi nici o demitere, pentru cã reprezentanþii coaliþiei C.D.R.P.D.-U.D.M.R. nu acceptã sã lase din gurã ciolanul pe care l-au înºfãcat! În cel mai bun caz, vom avea parte de o joacã: Ð uite demisia, nu e demisia! Ð în stilul miniºtrilor Ion Caramitru ºi Andrei Marga.

În încheiere, cer o comisie parlamentarã pentru anchetarea acestui caz ºi a modului cum s-a înfiinþat aceastã societate. Poate cã, totuºi, de data aceasta sã se întâmple altfel.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Emil Putin. Se pregãteºte domnul deputat Petru ªteolea.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 58 din Constituþia României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român ºi unica autoritate legiuitoare a þãrii. Am fãcut aceastã subliniere pentru cã mi se pare cã tocmai noi, parlamentarii, membrii acestui for legislativ, am uitat de principala noastrã atribuþie, aceea de a crea legi, acceptând ca aceste atribuþii sã revinã altor instituþii.

Parlamentul, prin cele douã Camere, Senatul ºi Camera Deputaþilor, nu este numai cea mai înaltã tribunã de exprimare a opiniilor politice, ci, mai ales, forumul superior legislativ. Deºi, potrivit art. 66 din Constituþia României: ”Deputaþii ºi senatorii sunt în serviciul poporului românÒ, percepþia populaþiei privind rolul acestei instituþii nu este pe mãsura importanþei sale într-un stat de drept.

Spre deosebire de celelalte instituþii care îndeplinesc funcþiile importante ale statului, funcþia executivã, Guvernul ºi justiþia, Parlamentul este instituþia cea mai vizibilã. Poate tocmai de aceea este instituþia cea mai criticatã. Dar la aceastã imagine nefavorabilã a Parlamentului contribuie ºi parlamentarii.

Prin art. 114 din Constituþie se înfiinþeazã instituþia delegãrii legislative, prin care Parlamentul abiliteazã Guvernul pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Aceastã instituþie existã ºi în legislaþia altor þãri, dar se uzeazã de ordonanþe foarte, foarte rar, iar în þãrile cu un înalt nivel de stat de drept, niciodatã, fiind excepþii în materie legislativã.

Anul trecut, Guvernul a emis un numãr de peste 230 de ordonanþe, în dispreþul unei reale separãri a puterilor în stat, în minimalizarea pânã la ridicol a rolului legislativ al Parlamentului ºi, culmea, multe din ordonanþe fiind nefuncþionale ºi necesitând modificarea sau chiar respingerea lor. Din informaþiile primite, se pare cã se intenþioneazã ºi stau pregãtite pe þeavã un numãr important de alte ordonanþe ºi pentru aceastã sesiune.

Cã acest Guvern continuã aceastã politicã de negare a Parlamentului nu mã surprinde, dar mã indigneazã atitudinea colegilor parlamentari ai partidelor coaliþiei de guvernare care uitã cã au fost aleºi în primul rând pentru a face legi, pentru a îndeplini principala funcþie parlamentarã ca unicã autoritate legiuitoare ºi care acceptã negarea de propriul Guvern a acestei funcþii, fãrã a-i determina pe membrii Guvernului, aleºi de dânºii, sã treacã toate proiectele prin cele douã Camere. Dacã sondajele de opinie nu îmbunãtãþesc imaginea instituþiei parlamentare, aceasta se datoreazã ºi acestei delegãri de atribuþii.

Stimaþi colegi parlamentari ai puterii,

Haideþi acum, în ultimul ceas, sã încercãm sã nu ne mai derobãm de sarcini, sã ne preocupãm de principala noastrã obligaþie, sã facem noi, ºi nu alþii, legi ºi sã le facem bine!

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru ªteolea. Se pregãteºte domnul deputat Nusfet ªaganai.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În zona Vãii Jiului, la ora actualã, ºomajul atinge o ratã de circa 56%. A trecut o lunã din momentul când miile de salariaþi disponibilizaþi din activitatea minierã, în toamna anului 1997, nu mai au nici o sursã de venit. În ultimele douã sãptãmâni, manifestãrile disponibilizaþilor au atins în Valea Jiului accente dramatice: greve ale foamei, tendinþe de sinucidere, de autoflagelare. La toate acestea au participat 400 de persoane ºi nici o acþiune guvernamentalã de amploare, care sã elimine aceste cazuri, nu a fost întreprinsã.

Se cautã ºi se iniþiazã doar mãsuri paliative: nu s-a reuºit ca, dupã 1997, sã se creeze alternative viabile de ocupare a forþei de muncã disponibilizate din minerit ºi în alte domenii economice productive, nu s-au demarat, aºa cum se angajase demagogic Guvernul României, la începutul anului 1999, cu ocazia grevelor justificate ale minerilor, sã se asigure cele 1.500 noi locuri de muncã în activitatea de construcþii-montaj: respectiv 1.000 la drumul naþional Câmpul lui NeagÐBãile Herculane ºi 500 la amenajãrile hidroenergetice din vecinãtate. Ocuparea forþei de muncã disponibilizate în activitatea de gospodãrire comunalã ºi locativã, cât ºi la acþiuni edilitar-gospodãreºti a fost efemerã ºi la dimensiuni restrânse.

Nu s-a impus un control strict în ceea ce priveºte disciplina financiarã în zonã, în aºa fel încât agenþii economici nou-înfiinþaþi, în baza Legii zonelor defavorizate, sã desfãºoare o activitate efectivã în Valea Jiului, cu personal angajat din aceastã zonã. A se vedea cazul societãþilor comerciale, S.R.L.-uri ºi altele, care ºi-au stabilit sediul aici ºi-ºi raporteazã activitatea economicofinanciarã aici sau ºi-au deschis filiale aici, dar doar pentru a beneficia de facilitãþile fiscale acordate în baza legii sus-menþionate, cât ºi cazul societãþilor comerciale create special pentru închiderea unitãþilor miniere, care nu au angajat persoane disponibilizate din activitatea de minerit, în timp ce unitãþilor miniere li s-a interzis sau au

fost îndepãrtate de la licitaþia privind lucrãrile de închideri de mine.

Pe aceeaºi coordonatã se înscrie, de curând, un act de decizie guvernamentalã, respectiv recenta Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000 privind unele mãsuri pentru aprobarea ºi implementarea Programului de reabilitare a unor zone miniere defavorizate ºi a altor zone cu dezechilibre economice ºi sociale, prin care, în loc sã fie desemnate prin licitaþie firmele ce se vor ocupa de implementarea programului (contrar normelor interne ºi europene), se impune ca de implementarea acestui program special sã se ocupe o singurã firmã, ºi aceasta este societatea comercialã privatã ”EurofinanceÒ S.A., de fapt o firmã ”de garsonierãÒ. Ce criterii au stat la baza acestei selecþii guvernamentale? Ce legãturã existã între conducerea Agenþiei Zonelor Miniere, care a promovat acest act normativ, ºi structura de acþionariat a Firmei ”EurofinanceÒ S.A.? Ce notã de seriozitate poate induce în relaþia Guvern-Uniunea Europeanã respectiva ordonanþã de urgenþã? De ce, printr-un act de decizie guvernamentalã, agenþi economici specializaþi, care vor utiliza forþã de muncã exclusiv din Valea Jiului, precum: ”EnergoconstrucþiaÒ S.A., ”HidroconstrucþiaÒ S.A., Grupul de ªantiere Construcþii-Montaj ”Valea JiuluiÒ Petroºani, care au filiale ºi antreprize în judeþul Hunedoara au fost, din start, excluºi din posibilitatea de a participa la asemenea acþiuni investiþionale? Nu este aceasta o mãsurã prin care unor fonduri financiare publice se încearcã sã li se dea o altã destinaþie decât cea normalã, respectiv Fondul pentru relansarea economicã a unor activitãþi din Valea Jiului? De ce nu a fost retrasã pânã în momentul de faþã aceastã ordonanþã de urgenþã? P.U.N.R., prin mine, ca deputat de Hunedoara, solicitã Guvernului acest lucru.

Prioritatea socialã a Guvernului pentru Valea Jiului, în momentul de faþã, este acordarea unor ajutoare financiare de urgenþã persoanelor disponibilizate din minerit în 1997. Dar aceasta este doar o mãsurã paliativã. Importantã este crearea unor locuri de muncã sigure, cu angajare pe perioade nedeterminate.

Se cer mãsuri concrete. Poate cã ar fi cazul ca acea concluzie a echipei de specialiºti ai Uniunii Europene din octombrie 1999, precum cã, citez: ”Zona Valea Jiului are probleme unice, are probleme deosebiteÒ, sã fie luatã în seamã de Guvernul României. Fiindcã aici a lipsit ºi lipseºte o acþiune cu adevãrat concertatã ºi coordonatã.

Faþã de aceastã stare de lucruri criticã, solicit Guvernului României exprimarea clarã a poziþiei sale, implicarea sa fermã în ceea ce înseamnã viaþa economico-socialã a acestei zone a þãrii. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat ªaganai Nusfet. Se pregãteºte ultimul vorbitor, doamna deputat Carmen Dumitriu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Pe mãsura apropierii de alegerile locale, parlamentare ºi prezidenþiale, asistãm tot mai mult la atacuri ºi invective de tot felul din partea unor partide ºi personalitãþi la adresa altora, care nu respectã regulile fair-play-ului politic, respectiv adevãrul, logica ºi bunul-simþ care trebuie sã caracterizeze climatul politic de esenþã democraticã. Dupã cum aþi reþinut, pentru a nu incita spiritele, nu fac referire concretã la nimeni, rugându-vã sã reflectaþi asupra cazurilor cunoscute ºi sã trageþi concluziile cuvenite.

Din pãcate, manifestãrile de acest gen aruncã o umbrã asupra imaginii principalei instituþii legislative a statului, Parlamentul. Nu este, deci, deloc întâmplãtor faptul cã rezultatele unor sondaje, precum ºi ale altor instrumente de investigare ºi informare a opiniei publice (de altfel, previzibile, ca urmare a celor menþionate) situeazã în ultimul timp activitatea organului legislativ suprem al þãrii la cele mai scãzute cote de credibilitate ºi popularitate.

Evident, orice partid parlamentar, orice persoanã învestitã în mod legal sã reprezinte interesele unui anumit segment al populaþiei are dreptul ºi, totodatã, obligaþia sã ia atitudine faþã de activitatea necorespunzãtoare a unor instituþii publice sau a unor personalitãþi care aduc prejudicii intereselor statului sau ale cetãþenilor ºi sã propunã soluþii pentru înlãturarea unor anomalii ºi inconsecvenþe legislative în vigoare, privind diferite domenii de activitate economicã, politicã sau socialã, cu condiþia ca aceste atribuþii sã se înscrie în coordonatele fair-play-ului amintit.

Suntem cu toþii conºtienþi de faptul cã traversãm o etapã dificilã, care cere în mod imperios unirea tuturor eforturilor noastre pentru pregãtirea temeinicã a condiþiilor necesare accelerãrii ritmului dezvoltãrii economice ºi creºterii nivelului de trai, precum ºi aderãrii la Uniunea Europeanã ºi la celelalte organe ºi organisme euroatlantice. În acest context, socot cã este momentul sã depãºim divergenþele fãrã temei ºi sã renunþãm la orice fel de etichetãri neconforme cu realitatea, la discuþii sterile ºi atacuri nejustificate la persoanã, indiferent din care parte ar veni, propunându-vã sã promovãm o atitudine constructivã, de înaltã responsabilitate civicã, concentrându-ne voinþa ºi priceperea pentru elaborarea ºi finalizarea unor legi viabile, în concordanþã cu aspiraþiile de progres ºi bunãstare ale poporului român.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Carmen Dumitriu, ultimul vorbitor din prima secþiune a ºedinþei noastre de astãzi. Doamnã deputat, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Jocurile de imagine pentru cosmetizarea politicilor de guvernare au devenit o constantã în activitatea parlamentarilor din arcul puterii. Glisând ideologic dreapta-stânga în discursurile politice ºi în motivãrile legislative, aceºti parlamentari vorbesc despre ceea ce nu fac ºi fac ceea ce nu spun. Cu un zel demn de invidiat, irosindu-ºi energiile creatoare, propovãduiesc binele naþiunii, îndemnând la sacrificii nenumãrate ºi la o viaþã de coºmar.

Aºa s-a întâmplat ºi cu mult-lãudata Lege nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra tere-

nurilor agricole ºi a celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi Legii nr. 169/1997, sau, mai pe scurt, Legea ”LupuÒ. ªi pentru cã distinsul nostru coleg Lupu Vasile s-a identificat cu aceastã lege prin zelul depus pentru promovarea ei, ne întrebãm cum a putut sã-l uite atât de repede pe þãranul român, pe care l-a interpretat în spectacolul legislativ, pentru ca, mai apoi, sã-l lase pradã abuzurilor ºi ilegalitãþilor declanºate prin legea în cauzã? Sã fi vrut distinsul nostru coleg doar un loc în topul modei de sezon a parlamentarilor puterii ºi atât?

Fiind, prin construcþie, o lege incoerentã în soluþiile date, insuficientã în realizãrile juridice, raportate la intenþia legiuitorului, Legea nr. 1/2000 produce, în judeþul pe care îl reprezint, conflicte permanente între factorii responsabili de aplicarea ei, între aceºtia ºi beneficiarii legii, cât ºi adevãrate jafuri, prin tãierile masive de arbori din pãdurile ce urmeazã a fi retrocedate foºtilor proprietari.

P.D.S.R. constatã încã o datã cã incapacitatea de dialog a actualei puteri în plan politic ºi legislativ afecteazã grav interesele oamenilor, stabilitatea ºi calitatea actului legislativ ºi, nu în ultimul rând, autoritatea Parlamentului. Pe cale de consecinþã, vom fi în continuare, dacã aceste atitudini nu se vor schimba, beneficiarii unor legi incoerente, ce necesitã repetate modificãri, tergiversându-se astfel soluþiile de eficienþã.

P.D.S.R. a susþinut cu privire la legea mai sus amintitã, în cadrul dezbaterilor parlamentare, amendamente menite sã-i diminueze imperfecþiunile, drept pentru care am fost catalogaþi ”antireformiºtiÒ. Astãzi, toate obiecþiile noastre sunt argumentate de realitãþile pe care le trãiesc beneficiarii acestei legi. Ne-am fi dorit sã nu avem dreptate, dar s-a dovedit, o datã în plus, cã experienþa, profesionalismul ºi spiritul de toleranþã nu pot fi ignorate în plan legislativ, ºi nu numai.

Punerea în aplicare a Legii nr. 1/2000 necesitã crearea comisiilor de resort, a tuturor structurilor de control ºi aplicare a regimului silvic ºi de administrare a fondului forestier al proprietãþii private. Având în vedere cele arãtate mai sus, P.D.S.R. cere coaliþiei aflate încã la guvernare implicarea responsabilã în definitivarea întregului cadru legislativ necesar aplicãrii Legii nr. 1/2000 ºi, nu în ultimul rând, o deschidere totalã spre dialog ºi negociere politicã, în vederea raþionalizãrii legislaþiei din domeniul proprietãþii private.

Vã mulþumesc.

## **Domnul ªtefan Baban:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Greva ºcolarã a intrat în a treia sãptãmânã, iar problema salarizãrii profesorilor tot nu s-a rezolvat conform legilor în vigoare la aceastã datã. Se tot bate monedã pe cei 4% din P.I.B., care P.I.B. a scãzut de la an la an datoritã politicii de lichidare a industriei, agriculturii, turismului. S-a demolat aproape totul, fãrã a se pune ceva în loc.

Sã ne amintim afirmaþiile din 1990 ale unui personaj politic, care a spus cã: ”Industria este un morman de fiare vechiÒ, încurajând în schimb comerþul de Boni-bon ºi Topi-top.

Criza ºcolarã nu a început acum, la începutul anului 2000, criza ºcolii a început în 1990. Nu existã nici un plan de dezvoltare economicã a þãrii, de aceea, nici ºcoala nu ºtie pentru ce pregãteºte elevii, care, marea majoritate, devin ºomeri dupã absolvire. Parafrazând un clasic al literaturii române, aº spune cã: ”Dacã economie nu e, nimic nu e!Ò

Dar greva cadrelor didactice din învãþãmânt continuã, iar vineri, 12.02.2000, am primit în audienþã doi copii, de câte 6 ani fiecare, o fetiþã ºi un bãieþel, care mi-au spus cam aºa: ”Domnule deputat, faceþi ceva sã se termine greva, deoarece nouã ne este dor sã ne întoarcem la grãdiniþã ºi la doamna educatoare!Ò

Aºadar, domnilor colegi, vã rog ºi eu sã faceþi ceea ce trebuie, pentru ca ºcoala sã funcþioneze normal. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Înainte de a intra în partea a doua a ºedinþei noastre de astãzi, fac apel la liderii grupurilor parlamentare, în special P.N.Þ.C.D., P.D. ºi U.D.M.R., sã-ºi aducã colegii în salã, ca sã nu fim obligaþi sã trecem la acea procedurã pe care toþi o detestãm, cea a apelului nominal. Dau timp liderilor parlamentari ca pânã la 10,15 sã facã cvorumul necesar pentru începerea ºedinþei de astãzi.

Rog liderii de grupuri parlamentare sã invite colegii în salã!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 341 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 269. Sunt absenþi 72, din care 18 deputaþi participã la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul legal este de 171 de deputaþi, iar cvorumul de lucru pentru astãzi este de 153 de deputaþi.

Primul proiect pe care îl vom lua astãzi în discuþie este raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice.

Pct. 1 din raport Ð titlul. Cele douã comisii au adoptat

în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Intervenþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Pct. 2 din raport, art. 5. Cele douã comisii au adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc. Adoptat în unanimitate.

Pct. 3 din raport. Cele douã comisii de mediere au adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Pct. 4 din raportul de mediere, art. 9. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Pct. 5 din raport, Capitolul IV Ð titlul. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.

Pct. 6 din raportul de mediere, art. 14. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 7 din raportul de mediere, art. 16 alin. 1. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 8 din raportul de mediere, art. 19 lit. g). Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 9 din raportul de mediere, art. 20. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate un text comun. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 10 din raport, art. 21, pct. 1. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Art. 21, paragraful 1, lit. b). Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Art. 21 lit. c). Comisia de mediere a adoptat în unanimitate un text comun. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Art. 21, paragraful 1, lit. d). Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Art. 21, paragraful 2. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 11 din raportul de mediere, art. 25 alin. 2 ºi 3. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 12 din raport, art. 30. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Pct. 13 din raport, art. 36. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Votarea raportului de mediere, fiind vorba de o lege organicã, o amân pentru ora 11,30, atunci când sunt programate voturile finale la alte patru proiecte de lege. Vã mulþumesc.

Continuãm dezbaterile la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40 din 1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe.

Vã reamintesc faptul cã în ºedinþa de joi au fost adoptate primele douã articole, art. 1 ºi art. 2, precum ºi titlul ordonanþei.

Urmeazã sã continuãm dezbaterea începând cu art. 3 al ordonanþei.

Comisia sesizatã în fond a adoptat textul iniþiatorului. Avem un amendament respins al domnilor deputaþi Marin Cristea ºi Dumitru Bãlãeþ.

Domnilor deputaþi, doriþi sã susþineþi amendamentul respins?

Domnule Marin Cristea, aveþi cuvântul!

Este vorba de art. 3 al ordonanþei de urgenþã ºi al proiectului legii pentru aprobarea acesteia, respectiv al Ordonanþei nr. 40 din 1999, ºi în lege se propune ca durata contractelor de închiriere pentru suprafeþele locative care au fost prelungite cu Legea nr. 17 din 1994 sã fie prelungite cu 3 ani.

De fapt, este vorba de spaþii cu destinaþia de locuinþe redobândite de foºtii proprietari ºi folosite de unitãþile de învãþãmânt, de cele cu caracter social sau cultural.

Noi astãzi nu dispunem de potenþialul economic prin care sã asigurãm funcþionarea învãþãmântului ºi astãzi învãþãmântul preuniversitar al României este blocat în a treia sãptãmânã. Iar noi ne propunem sã scoatem elevii din ºcolile actuale, în care îºi desfãºoarã activitatea în spaþiile iniþial cu destinaþie de locuinþe ºi recãpãtate sau redobândite de foºtii proprietari!

Suntem capabili ca în urmãtorii trei ani sã construim unitãþi de învãþãmânt, sociale sau culturale care sã le înlocuiascã pe acestea atâta timp cât noi astãzi nu suntem în stare, ºi probabil... sigur nici în urmãtorii 3 ani, sã asigurãm învãþãmântul României la nivelul normal de desfãºurare?

De aceea, propun ca durata acestor contracte sã se prelungeascã cu 5 ani.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Grigoriu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la propunerea fãcutã de domnul coleg, întreagã aceastã ordonanþã ºi lege pe care o dezbatem este strãbãtutã de ideea unui echilibru, a unei dreptãþi atât pentru chiriaºi, cât ºi pentru proprietari ºi, aºa cum am convenit, în mediul privat sau, mai exact, particular, acolo unde persoanele fizice sunt proprietare ºi unde clãdirile au rãmas la stat peste 9 ani de când s-a instaurat regimul democratic în România, prelungirile pe care am convenit sã le facem sunt doar de 3 ani.

Aceasta este propunerea noastrã ºi propunerea Guvernului ºi aºa o susþinem.

Sigur cã poate fi posibil sã fie probleme în ceea ce priveºte aºezãmintele social-culturale sau ºcolile, sigur cã este regretabil cã în anul 2000 acestea continuã, dupã 50 de ani de ”mari succese în construcþia socialismuluiÒ, sã-ºi desfãºoare activitatea în clãdiri care au avut destinaþia ”locuinþãÒ ºi cã nu se fac clãdiri adecvate pentru destinaþiile social-culturale respective, dar, privitor la prelungire, noi trebuie sã dãm semnalul tuturor cã în mediul privat o facem doar de 3 ani.

Fiþi siguri cã toatã lumea va fi de acord. Dacã într-adevãr vor fi probleme, peste 3 ani sã se gãseascã o soluþie!

Aº vrea sã închei dezbaterile pe aceastã temã. Referitor la un termen lung, eu cred cã, dacã este sã fie probleme, nu vor dura doar 3 ani, ci vor dura ºi 5 ani, ºi atunci putem sã ne punem întrebarea: ”De ce sã nu lungim termenul la 10 ani, de exemplu, dacã tot stãm rãu ºi nu putem rezolva problema?Ò.

Astfel de termene lungi sunt total demobilizatoare ºi vor permite ºi vor încuraja delãsarea în a se rezolva corect problema imobilelor care sã gãzduiascã activitãþi social-culturale, ºi de aceea nu sunt benefice ºi reprezintã o falsã protecþie cã punem 5 ani în loc de 3 ani.

Protecþia ar fi sã existe preocupare din partea Guvernului, care este ºi a guvernelor care vor fi, pentru ca aceste activitãþi sã se facã în localuri potrivite în care sã nu fie lezate în nici un fel persoanele în ceea ce priveºte dreptul lor fundamental, baza democraþiei într-un stat de drept, proprietatea privatã.

Oricum, prin acordarea acestor 3 ani noi recunoaºtem cã este o situaþie grea, aºa cum a descris-o colegul, dar pentru acest moment este bine sã pãstrãm acest termen. De aceea, vã rog sã votaþi în favoarea ordonanþei Guvernului ºi aºa cum am convenit în discuþiile, cel puþin la nivelul partidelor, în coaliþie.

Deci susþin termenul de 3 ani ºi rog a se respinge amendamentul cu 5 ani.

Mulþumesc.

Domnul Radu-Liviu Bara.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori totuºi sã discutãm despre lege ºi sã nu facem iar discursuri politice aici.

”Noi am convenit!Ò, s-a spus. Cine a convenit? ”Noi am hotãrât!Ò, dar dupã aceea am aflat cã dumneavoastrã, cei de la putere, aþi hotãrât.

Eu aº dori totuºi sã fim foarte clari. Legea de protecþie a chiriaºilor pânã la urmã am votat-o ºi noi, ºi dumneavoastrã. De ce se face aceastã diferenþã între chiriaºii care sunt chiriaºi de stat ºi chiriaºii care stau în case particulare? La aceastã întrebare sã-mi rãspundeþi, nu ”Noi am convenit!Ò, ”Noi am hotãrât!Ò.

Nu ºtiu cum sã vã spun, dar eu nu cred cã în aceastã lege a locuinþelor se vorbeºte despre spaþii comerciale, despre spaþii social-culturale; aici este vorba clar despre locuinþe unde locuiesc oameni, domnule coleg. Nu este vorba despre spaþii culturale, despre spaþii social-culturale, ci este vorba despre locuinþe. Deci, dacã aºa am dat titlul, cu protecþia chiriaºilor, v-aº ruga foarte frumos sã fiþi puþin mai ascultãtori, cã nu pot sã vã spun altfel, sã înþelegeþi cã de fapt nu trebuie sã facem nici o discriminare între aceºti chiriaºi.

Vã rog sã mã înþelegeþi, ºi nu v-o spun cu rãutate Ñ dacã un chiriaº stã într-o locuinþã care este a statului sau a proprietarului, el, ca chiriaº, nu cred cã trebuie sã fie diferenþiat.

De aceea, eu vã rog frumos sã discutãm la obiect ºi eu susþin ca totuºi sã se prelungeascã la 5 ani de zile, fiindcã acest lucru mi se pare normal.

Mulþumesc, domnule deputat.

Fac o observaþie: art. 3 se referã la suprafeþe locative folosite de unitãþi de învãþãmânt sau de aºezãminte social-culturale, acesta este obiectul art. 3. Art. 2 s-a referit la locuinþe.

Are cuvântul domnul deputat çrp‡d M‡rton.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã aþi atras atenþia sã vorbim exact despre articolul la care ne aflãm ºi la fiecare grup parlamentar are cuvântul câte un singur vorbitor, conform procedurii de urgenþã.

Art. 3, dacã observaþi, într-adevãr se referã doar la acele câteva situaþii în care în foste clãdiri cu destinaþie de locuinþã actualmente funcþioneazã ºcoli sau au alte activitãþi social-culturale. Ca atare, este o excepþie.

Marea majoritate a clãdirilor care au fost preluate aveau altã destinaþie decât cea de locuinþã ºi în care funcþioneazã astãzi ºcoli. Deci, în primul rând, ne aflãm în situaþia unor clãdiri restrânse.

Pe de altã parte, într-adevãr, aºa cum s-a spus aici, aceste clãdiri nu sunt construite pentru a fi ºcoli, a fi spitale etc. Ca atare, trebuie sã se gãseascã o altã clãdire propice pentru astfel de activitãþi.

În al treilea rând, sunt situaþii în care într-adevãr nu se poate soluþiona problema, ºi doar pentru aceste situaþii va trebui sã gãsim o soluþie peste 3 ani.

Observaþi cã este singurul articol din tot cuprinsul legii unde se vorbeºte despre ”o perioadã de 3 aniÒ. În celelalte articole se vorbeºte despre ”o perioadã de cel mult 3 aniÒ, adicã nimeni nu interzice persoanei care discutã, chiriaºului, respectiv celeilalte persoane, sã convinã asupra unui termen de 5 ani, dacã este justificatã în situaþia respectivã.

Dacã într-adevãr va fi o problemã, aºa cum dupã Õ94 s-a intervenit de douã ori pentru a prelungi anumite termene, dacã veþi câºtiga de exemplu dumneavoastrã

, veþi avea toatã posibilitatea la data respectivã sã interveniþi ºi sã prelungiþi aceste termene.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat, ºi pentru intervenþie ºi pentru observaþia privind regulamentul ºi procedura de urgenþã.

Þin totuºi sã vã citez din regulament art. 105: ”La discutarea fiecãrui articol pot lua cuvântul pentru a-ºi exprima punctul de vedere, în limita unei perioade de timp, stabilitã de Camera Deputaþilor, reprezentatul Guvernului, iniþiatorul, autorii amendamentelor depuse ºi câte un deputat.Ò.

Domnul Marin Cristea ºi domnul Bãlãeþ, fiind autori de amendamente, nu se numãrã la grupurile respective. Are cuvântul domnul deputat Bãlãeþ.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu am un amendament care s-a discutat ºi la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ºi bineînþeles neaprobat, dar pe care trebuie sã-l reiau ºi sã-l prezint în

faþa dumneavoastrã Ð este vorba de articolele 2, 3, 4, articole care fac discriminarea de la regula generalã a ordonanþei, ºi anume durata contractelor de închiriere.

Cred cã este greºit sã se facã aceastã discriminare, pentru cã titlul legii este ”Ordonanþã pentru protecþia chiriaºilorÒ, iar în realitate aceste articole nu dau o protecþie realã chiriaºilor, ci, dimpotrivã, îi supun tuturor vexaþiunilor care se produc în cazurile prevãzute de aceste articole. La art. 2 se spune ”cel mult 3 aniÒ.

## **Domnul Mihai-Theodor-Constantin Grigoriu**

**:**

S-a votat!

Da, sigur, s-a votat cum s-a votat, dar în orice caz discriminarea existã ºi nu este necesarã, continuându-se la art. 3 ºi la art. 4.

Chiar dacã protestaþi dumneavoastrã, aceasta este realitatea ºi cred cã trebuie discutatã ºi trebuie avutã în vedere. Nu este necesar sã facem asemenea discriminãri.

Este bine sã mergem pentru toate cazurile cu prevederea contractelor pe 5 ani, în aºa fel încât chiriaºii sã nu fie supuºi la aceastã permanentã presiune psihicã în legãturã cu contractele ºi la procese, pentru cã, ceea ce spunea domnul M‡rton în legãturã cu art. 3, acele clãdiri chiar dacã nu au fost ele iniþial pentru spaþii de învãþãmânt, în timpul care s-a scurs de la preluarea lor pentru asemenea spaþii, ele au fost adaptate acestor nevoi ºi au fost folosite în acest sens.

Acolo s-au investit bani pentru adaptare, acolo s-au fãcut reparaþii (dar nu se doreºte sã se þinã seama de acestea, ºi iatã cã venim acum sã pãrãsim aceste spaþii) ºi bineînþeles sã fie folosite în acest sens. Nu am nimic împotrivã, dar durata de închiriere sã fie, dupã pãrerea noastrã, tot de 5 ani.

În acest sens, grupul nostru parlamentar pledeazã ºi susþine legea fãrã discriminãrile de aceastã naturã, care nu sunt în favoarea chiriaºilor.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Nu mai existã intervenþii.

Reamintindu-vã cã în raportul comisiei nu existã amendamente, modificãri ale art. 3, comisia propune adoptarea art. 3 în forma din ordonanþã, înþelegând cã atât comisia de specialitate, cât ºi iniþiatorul îºi menþin poziþiile privind art. 3 în forma din ordonanþã.

Voi supune votului dumneavoastrã în primul rând formularea din ordonanþã, dupã care, dacã aceasta nu trece, sigur, voi supune amendamentul domnului deputat Marin Cristea.

Deci, art. 3, textul iniþiatorului.

Voturi pentru? Rog secretarii de ºedinþã sã numere voturile. 82 de voturi pentru. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 53.

Abþineri? 7 abþineri.

Sunt 142 de voturi exprimate.

În aceste condiþii, cvorumul de lucru, de 153 deputaþi, nu este îndeplinit. Rog liderii grupurilor parlamentare sã facã demersurile necesare pentru a compune cvorumul. Nu aº vrea sã trecem la un apel nominal.

Dacã pânã la ora 10,55 cvorumul nu este refãcut, cu tot regretul, va trebui sã trecem la procedura de apel nominal.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Putem reîncepe lucrãrile noastre. Suntem 160 în salã; cvorumul de lucru este îndeplinit.

Reluãm votul la art. 3, supunând pentru prima oarã la vot textul din ordonanþã.

Cine este pentru? 105 voturi pentru. Voturi împotrivã? 59.

Abþineri? 3 abþineri.

Conform votului dumneavoastrã, art. 3 a fost adoptat

în varianta iniþiatorului, cu 105 voturi pentru, 59 contra ºi 3 abþineri.

Are cuvântul domnul preºedinte Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

V-aº ruga respectuos sã-mi permiteþi sã fac câteva consideraþiuni pe marginea acestui vot, precum ºi pe marginea celor spuse anterior.

Spunea domnul Bara: când s-a hotãrât, unde s-a hotãrât? Amintiþi-vã cã, atunci când s-au votat art. 1 ºi 2, au fost controverse, s-a suspendat, s-a discutat într-o altã parte cu liderii ºi s-a cãzut de acord pe aceastã soluþie diferitã Ð 5 ani în anumite situaþii ºi 3 ani în alte situaþii. Deci iatã ºi cum ºi când s-au votat aceste douã articole, s-au votat în mare majoritate, deci ºi cu colegii noºtri de la P.D.S.R. ºi din alte grupuri care sunt pe stânga.

Vreau însã sã vã învederez urmãtorul lucru: cã foarte mult, în acest an, colegii noºtri de la P.D.S.R., conducerea dânºilor a afirmat cã doresc foarte mult sã întãreascã, sã consolideze proprietatea privatã, cã P.D.S.R.-ul are o viziune nouã, împrospãtatã despre proprietate.

Aici, în aceste momente, se verificã dacã aceste afirmaþii sunt reale, dacã într-adevãr se practicã acest lucru sau nu.

Domnule preºedinte, vã rog sã mã iertaþi. Este procedurã de urgenþã?

ªtiu ce spun ºi ºtiu de procedura de urgenþã...

Noi trebuie sã vedem cã asta ºi facem. Acestor chiriaºi care de zeci de ani stau acolo li se acordã, în continuare, încã o prelungire. Ei au stat din 1990 pânã în 1994 fãrã nici o prelungire, le-am mai dat prin Legea nr. 17 încã 5 ani prelungire Ñ 9 ani, dupã aceea le mai

dãm acum încã 3 ani la unii sau 5 ani la alþii, dar chestiunea nu se rezolvã prin efectul prelungirilor permanente, fiindcã aici se vede viziunea discriminatorie a unor colegi, care tot timpul practicã acest mod de a gândi: ”Vai, chiriaºul! Vai, chiriaºul! Vai! Ce facem cu el?Ò... ªi noi am spus întotdeauna cã avem grijã ºi pentru chiriaºi, ca dovadã cã votãm texte, dar trebuie, totuºi, sã fie impulsionat chiriaºul sã-ºi rezolve o locuinþã proprie ºi aceasta nu se rezolvã prin efectul prelungirilor. Pe de altã parte, trebuie sã vedeþi cã personajul discriminat este ºi proprietarul, care de 50 ºi ceva de ani tot stã pe din afarã.

Prin urmare, noi credem, ºi este bine ca ºi Domniile voastre sã subscrieþi la aceastã idee, dacã vreþi sã dovediþi cu adevãrat cã mergeþi pe ideea de a întãri proprietatea privatã. Aºa cum s-a spus ºi anterior, tot timpul aceºti chiriaºi sunt priviþi ca ºi cum ei trebuie sã stea cu mâna în sân ºi sã nu facã nimic.

Domnule Popescu...

Dar vreau sã vã spun cã, în legãturã cu toate aceste texte care urmeazã acum, s-a eliminat sintagma ”cel multÒ, s-a rãmas cu aceastã formulare simplã Ð ”pânã în 3 aniÒ sau ”pânã în 5 aniÒ, iar ele reprezintã cazuri particulare, reduse. Sunt cazuri particulare, reduse. Nu este vorba de marea masã a chiriaºilor. Marea masã a chiriaºilor primeºte pentru stat 5 ani prelungire. Dar nu se poate merge pe soluþii otova: toatã lumea sã aibã 5 ani, când vedeþi bine cã sunt categorii diferite, fonduri diferite, situaþii juridice diferite.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã atrag atenþia cã, din punctul meu de vedere, intervenþia dumneavoastrã nu se înscrie în procedurã. A fost mai degrabã la dezbateri generale.

În acelaºi timp, eu sunt convins cã ºi dumneavoastrã ºtiþi, ca ºi noi toþi, cã legile se adoptã cu voturile majoritãþii deputaþilor prezenþi, nu în consens, ºi este normal ca sã aplicãm regulamentul: cine are amendament sã ºi-l poatã susþine.

Cu acestea, vã rog sã fiþi de acord sã trecem la urmãtorul articol, art. 4. Comisia nu are amendamente adoptate. Existã amendament respins. Autorul amendamentului, domnul Marin Cristea, este invitat sã-ºi susþinã amendamentul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Principii de natura celor susþinute, cã unii au dreptul la o prelungire de 3 ani ºi alþii la o prelungire de 5 ani, nu au nici un fel de obiectivitate, indiferent cum ºi cât ar putea fi susþinute. Rãmâneþi cu principiile pe care le aveþi, dar nu încercaþi, nu faceþi sã fie obligaþi ºi alþii sã le adopte. Respectãm punctele de vedere.

În art. 3 a fost vorba de prelungirea contractelor pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþã, ocupate de instituþiile publice, de instituþiile de învãþãmânt, sociale sau culturale ºi v-am propus prelungirea nu cu 3 ani, ci cu 5 ani, pentru cã nu au unde sã funcþioneze aceste instituþii. Dar ar putea fi o motivaþie oarecare, în sensul cã acolo este vorba de spaþii cu destinaþie de locuinþã, în care probabil cã oamenii, proprietarii care ºi le-au redobândit au nevoie de ele ºi, sã spunem, ar avea o oarecare explicaþie, iar aici este vorba de spaþii, de clãdiri ºi de terenuri cu altã destinaþie decât cea de locuinþã, folosite de instituþiile de învãþãmânt, sociale ºi culturale ºi se propune, de asemenea, prelungirea tot cu 3 ani.

Vã propun ca, cel puþin aceasta, neavând altã motivaþie, cel puþin de naturã socialã, ca la art. nr. 3 sã fie prelungite contractele de închiriere cu 5 ani.

Aceastã lege, ca un rãspuns la ceea ce se vehiculeazã, nu este vorba de a defini prin ea, prin aceastã lege, situaþia juridicã a vreunei categorii de imobile. Aceastã lege trateazã imobilele cu situaþia juridicã clarã. Deci asupra proprietãþii n-are rost sã vorbim. Este respectul proprietãþii aici. Este vorba de închiriere, nu de regimul proprietãþii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Nu sunt alte intervenþii. Comisia? κi menþine punctul de vedere. Iniþiatorul? Domnul Cristea.

Vã propun sã procedãm în conformitate cu art. 100 din Regulamentul funcþionãrii Camerei Deputaþilor: când nu sunt amendamente prezentate în raportul comisiei, primul amendament care se supune este din cele fãcute de cei ce au fãcut amendamente ºi au fost respinse, nu întâi prevederea din iniþiativã sau din lege, ci prima propunere de modificare sau de completare a amendamentului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da, domnule deputat, aveþi dreptate.

Secretarul de ºedinþã îmi fãcuse aceeaºi observaþie ºi dacã nu interveneaþi dumneavoastrã interveneam eu sã vã atrag atenþia cã la articolul dinainte am supus invers, ordinea în care am supus la vot n-a fost cea mai potrivitã. Deci, voi supune la vot, existând un singur amendament, cel respins de comisie, în primul rând amendamentul respins al domnului Marin Cristea, dupã care, dacã acesta nu trece, textul iniþiatorului.

Cine este pentru amendamentul prezentat de domnul Marin Cristea? Vã rog, numãraþi voturile. Sunt 56 voturi pentru.

Cine este împotrivã, vã rog? Sunt 113 voturi împotrivã.

## Amendamentul a cãzut.

Am sã

Articolul 5 din ordonanþa de urgenþã. Comisia nu a reþinut nici un amendament.

- Autori de amendamente la art. 5, amendamente res-

- pinse nu existã.

- Intervenþie de clarificare? Vã rog. Domnul deputat Naidin.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În acest articol regãsesc ultima parte din Legea nr. 5 din 1973, pe care astãzi, dacã votãm Ordonanþa de urgenþã a Guvernului, efectiv o abrogãm în integralitate. Acolo, la art. 1 se spune cã fondul locativ de stat se construia din fondurile proprii ale întreprinderilor ºi organizaþiilor economice de stat, cât ºi din fondurile proprii ale organizaþiilor cooperatiste sau ale organizaþiilor obºteºti.

Referindu-mã numai la aspectul sau la conceptul de privatizare, aici ar putea sã fie mai multe interpretãri. Am încercat cu domnul ministru sã clarificãm, însã n-am reuºit. Poate reuºim acum, împreunã.

Privatizarea înseamnã cã statul ºi-a pierdut în integralitate dreptul de proprietate sau statul încã mai deþine un anumit procent? Din acest punct de vedere, conceptul de privatizare ar trebui detaliat. Detaliat în sensul dacã statul mai este încã acþionar la aceste societãþi sau, indiferent de structura acþionariatului, la aceste locuinþe proprietarul este obligat sã încheie încã un contract pe duratã de 5 ani.

Dacã-mi permiteþi, comisia ºi iniþiatorul, este numai un amendament de redactare ºi atât: ”Pentru imobilele, terenuri ºi construcþii, precum ºi pentru suprafeþele locative cu destinaþie de locuinþe...Ò Ð acum urmeazã Ð ”... care dupã 1 ianuarie 1990 sunt în proprietatea societãþilor comerciale înfiinþate în condiþiile Legii nr. 15 din 1990, indiferent de structura acþionariatului...Ò ºi textul ar urma. Las iniþiatorul ºi comisia sã delibereze. Vã mulþumesc.

Da. Care este punctul de vedere?

O secundã, comisia sã se consulte cu iniþiatorul... Are cuvântul domnul secretar de stat Baias.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias** _Ð secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Opinia noastrã este ca textul sã rãmânã aºa cum este.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Deci iniþiatorul ºi cu comisia resping aceastã nouã formulare. Nici n-am s-o supun, în aceste condiþii, la vot. Am sã supun la vot textul art. 5, aºa cum este el propus de iniþiator.

Voturi pentru? Sunt 110 voturi pentru.

Voturi contra? Sunt 57 voturi împotrivã. Abþineri? Sunt douã abþineri.

Articolul 5 a fost adoptat în formula propusã de iniþiator. Articolul 6. La art. 6 comisia a adoptat un amendament. Existã ºi un amendament respins al domnului deputat Dumitru Bãlãeþ.

Domnule deputat,

Vã susþineþi amendamentul respins? La art. 6. Aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Articolul 6, noi am propus sã fie eliminat, pentru cã este contradictoriu ºi nu înþelegem de ce hotãrârile judecãtoreºti sã desfiinþeze textul unei legi organice pe care noi, Parlamentul, în 1995 am votat-o, dupã cum se ºtie, toþi. Chiar dacã fosta opoziþie, pe atunci, nu a fost de acord, totuºi legea a trecut ºi ea urma sã fie aplicatã ca atare. Foarte multe intervenþii de tipul acesta, în relaþiile dintre proprietarii prin lege ai locuinþelor ºi foºtii proprietari, au creat abuzuri ºi nu înþelegem ca acestea sã fie confirmate prin aceastã ordonanþã.

Cred cã este bine sã eliminãm acest articol, care creeazã noi probleme ºi justificã abuzul legislativ care s-a fãcut între timp.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul secretar Chiliman.

## Onoraþi colegi,

Acest articol tinde sã facã, într-adevãr, ceea ce spune titlul acestei ordonanþe Ð ”protecþia chiriaºilorÒ, pentru cã existã în momentul de faþã situaþii în care, pe Legea nr. 112, au fost vândute case, încãlcându-se prevederile Legii nr. 112, respectiv case care nu erau deþinute de stat cu un titlu valabil. Cei care le-au cumpãrat s-au trezit brusc cã au pierdut proprietatea respectivã ºi, ca urmare, existã posibilitatea ca ei sã fie puºi în stradã.

Acest articol nu face altceva decât ca pe niºte situaþii reale sã încerce sã reglementeze situaþia acestor cetãþeni, care au fost de fapt traºi pe sfoarã de I.C.R.A.L.-uri, de stat, care le-au vândut ceva ce nu trebuiau sã le vândã, ºi care s-ar trezi în stradã. Deci este vorba despre un articol care realizeazã într-adevãr o protecþie socialã pentru o categorie de oameni care a fost trasã pe sfoarã de stat.

Din cauza aceasta, grupul nostru parlamentar susþine menþinerea articolului în forma iniþiatorului.

În forma iniþiatorului sau în forma comisiei? În forma comisiei.

Domnul Grigoriu.

Domnule deputat Grigoriu, aveþi microfonul!

Acelaºi lucru voiam sã-l spun ºi eu ºi doresc sã subliniez un singur lucru: dacã s-ar elimina acest articol, atunci într-adevãr o categorie de oameni, care s-ar afla în postura de a nu fi nici chiriaºi, pentru cã între timp lor li s-a vândut ºi s-au crezut ºi au fost proprietari, iar ce

fac instanþele judecãtoreºti, puterea independentã, puterea judecãtoreascã nu putem controla ºi nici nu trebuie sã fie controlat, s-ar trezi fãrã sã fie chiriaºi, fãrã sã fie proprietari, fãrã nici un drept sã rãmânã în casã.

Deci dacã s-ar vota amendamentul de eliminare, aceºti oameni ar rãmâne complet neprotejaþi. De aceea, susþinem varianta comisiei.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Vã mulþumesc.

Domnule Bãlãeþ, vã pãstraþi amendamentul?

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Da.

Domnul Marin Cristea ºi dupã aceea dumneavoastrã, domnule Emil Popescu.

Domnul Marin Cristea.

Eu aº vrea sã citim fiecare dintre noi cu foarte multã atenþie acest art. 6, aºa cum a fost elaborat de iniþiator ºi, dacã vreþi, ºi art. 2, aºa cum a fost elaborat de iniþiator ºi veþi vedea câtã bunã-credinþã, ºi câtã apãrare pentru chiriaºi, ºi, de fapt, ce scop a avut introducerea acestui capitol al legii ºi, mai ales, ce s-a urmãrit.

De fapt douã articole s-au urmãrit din toatã aceastã lege, în afarã de chirie, sã fie eliminaþi din locuinþã chiriaºii ale cãror contracte s-au prelungit pe Legea nr. 17 ºi sã fie eliminaþi din locuinþe chiriaºii sau proprietarii care devin chiriaºi dupã Legea nr. 112.

Câtã bunã-credinþã, ca sã reþinã toatã lumea ºi tot neamul românesc, câtã bunã-credinþã: aceste contracte au fost propuse a se prelungi cu pânã la 3 ani. De aici s-a plecat. Aceasta este buna-credinþã a elaboratorilor acestei legi: ”Hai sã folosim cuvinte de toate genurile, sã mascãm intenþia!Ò

Nu este bine sã eliminãm, pentru cã ar fi un mai mare dezastru pentru cei cãrora, sã zic, li s-au naþionalizat sub o altã formã casele cumpãrate pe drept de la stat.

Vã propun sã rãmânã aºa, pentru cã altfel ar fi un dezastru.

Aºa, în formularea pe care a dat-o comisia. Da, domnule Cristea?

Domnul preºedinte Popescu.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul Bãlãeþ vã face o propunere care demonstreazã cã dumnealui nu cunoaºte ipoteza textului. Ipoteza este urmãtoarea: un chiriaº a cumpãrat locuinþa pe care el o deþinea pe baza unui contract de închiriere. Ulterior a existat un proces între el ºi proprietarul adevãrat, pe care chiriaºul l-a pierdut, ºi unele instanþe au spus cã chiriaºul redevine chiriaº. Deci cumpãrãtorul care a cumpãrat a fost chiriaºul. El avea înainte un contract. În urmarea acestui litigiu, în mod normal, el ar trebui sã redevinã din proprietar din nou chiriaº. Ei, au fost situaþii când instanþele n-au acceptat acest lucru. Unele au raþionat aºa, adicã în mod corect, altele au raþionat greºit ºi au spus: ”Nu-i adevãrat! Dacã i-am desfiinþat contractul de vânzare-cumpãrare, chiriaºul nu mai rãmâne nici mãcar chiriaº. Nu mai are contractul cel vechiÒ. Iatã deci cã acest text este clar în favoarea chiriaºilor ºi domnul Bãlãeþ nu vede, nu realizeazã acest lucru.

Prin urmare, dacã vreþi sã scoatem acest text, îl scoatem, dar, cum spunea ºi domnul Cristea, chiriaºul rãmâne fãrã o rezolvare. Este vorba de acea categorie de chiriaºi Ð mare, micã Ð cãrora li se desfiinþeazã contractele de vânzare-cumpãrare.

Deci pentru ca raþionamentul sã fie corect ºi situaþia sã fie unitar rezolvatã în practicã, de aceea s-a introdus acest text, care stabileºte clar cã el oricum redevine chiriaº ºi are un contract pe încã 3 ani. Prin urmare, textul este foarte clar.

Cred cã domnul Bãlãeþ a înþeles ºi-ºi retrage... da? Nu. Nu îºi retrage. Ei, ce sã facem...

Mulþumesc domnului preºedinte Popescu. Are cuvântul domnul deputat çrp‡d M‡rton.

Doamnelor ºi domnilor,

Câteva cuvinte aº mai adãuga faþã de cele spuse de domnul preºedinte.

Acest articol vorbeºte despre situaþii în care s-a încãlcat legea. Or, orice contract încheiat prin încãlcarea legii este nul de drept, din momentul în care s-a încãlcat. Deci s-a încãlcat Legea nr. 112 ºi cineva ºi-a cumpãrat casa. Încãlcând aceastã lege, din acel moment, acel contract de vânzare-cumpãrare este nul de drept.

Ca atare, într-adevãr este o protecþie sã le mai acordãm încã 3 ani, ca sã-ºi poatã rezolva problemele respective.

Mulþumesc domnului M‡rton.

Domnul Bãlãeþ, ca autor de amendament, ultima intervenþie.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

Sigur, nu numai ca autor de amendament, ci ºi pentru faptul cã eu am fost citat de cãtre domnul Popescu direct, trebuie sã precizez urmãtoarele lucruri: eu n-am fãcut de capul meu aceastã propunere. Este chiar propunerea Asociaþiei Chiriaºilor, care este uluitã de faptul cã, prin articolul acesta, se justificã abuzul justiþiei, care a intervenit în contrazicerea unei legi. Cã a fãcut lucrul acesta ºi cã el este realizat, prin articol, aceasta este problema. Hotãrârea judecãtoreascã trebuie sã îndrepte aplicarea legii în limitele ei ºi sã pedepseascã, sã spunem, pe cei care au fãcut. Proprietatea era a statului ºi chiriaºii au cumpãrat, cu bunã-credinþã, în baza legii. Cei care nu au aplicat-o corect, ei trebuiau sã fie pedepsiþi, ºi nu chiriaºii ca atare.

ªi apoi, mai este, stimaþi colegi ºi stimate domn Popescu, acea prevedere de la sfârºit care zice: ”...un contract de închiriere pentru o perioadã de cel mult 3 aniÒ.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

”Cel multÒ s-a scos din toate!

Da. Dacã s-a scos din toate ºi este aºa, atunci înseamnã cã este o corectare, dar problema ca atare rãmâne, domnule Popescu, ºi, vã rog foarte mult, prin acest articol se justificã abuzul în cadrul aplicãrii Legii nr. 112. Aceasta este problema esenþialã ºi vã rog foarte mult sã þineþi seama de ea.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Avem un amendament de eliminare Ð autor domnul deputat Dumitru Bãlãeþ, care ºi l-a susþinut. Avem amendamentul însuºit de comisie. Am sã supun în aceastã ordine votului dumneavoastrã, în primul rând amendamentul de eliminare al domnului deputat Dumitru Bãlãeþ. Voturi pentru? Vã rog, numãraþi voturile. Sunt 9 voturi pentru, în mod evident, insuficient.

Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Abþineri, vã rog? Sunt 41 abþineri.

Articolul 6 a fost adoptat în varianta propusã de comisiile sesizate în fond, cu 116 voturi pentru ºi 41 de abþineri.

Stimaþi colegi,

Întrerupem pentru câteva minute dezbaterea la Ordonanþa nr. 40, pentru a ne exprima voturile finale. Avem, la vot final, aºa cum ºtiþi, 5 proiecte de lege.

Începem cu raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice, raport adoptat pe articole astãzi. Vã menþionez caracterul organic al acestui raport.

Voturi pentru adoptarea raportului? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Raportul de mediere a fost adoptat în unanimitate. Votul final pentru...

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Fiind lege organicã, sunt necesare minimum 172 de voturi. Vã rog sã numãraþi.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Existã cvorumul de ºedinþã, care este mai mare decât 172, vã aduc aminte, a fost de 174 de voturi, cvorum pe care am lucrat pânã acum. Deci ea a fost adoptatã în unanimitate, pe cvorumul de 174. Mulþumesc doamnei deputat Afrãsinei pentru precizarea pe care a fãcut-o.

Vã mulþumesc, doamnã deputat.

Votul final la propunerea legislativã privind regimul parcurilor industriale, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 9 voturi împotrivã ºi douã abþineri, cu cvorumul anunþat anterior, de 174 de colegi în salã, legea a fost adoptatã. Al treilea proiect de lege pe care îl

Abþineri? 13 abþineri.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 172 de voturi pentru, 13 abþineri.

Vã reamintesc caracterul organic al acestei legi; cvorumul de adoptare este de 171 de voturi.

Al patrulea proiect de lege pe care-l

U.D.M.R.-ul!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Abþineri, vã rog. 3 abþineri.

Proiectul de lege, lege cu caracter organic, a fost adoptat cu un numãr de 181 de voturi pentru, 19 voturi contra ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Ultimul proiect de lege pe care am sã-l

Cu 134 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, propunerea legislativã este respinsã, având un caracter organic.

Vã mulþumesc.

Vreþi sã aveþi o intervenþie pe acest proiect de lege? Domnul Radu-Liviu Bara, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., declaraþie, dupã vot.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã vã reþin puþin atenþia. Din totalul de 38 de articole, ca sã explic ºi de ce a votat P.D.S.R.-ul împotriva acestei legi, din totalul de 38 de articole ale vechii legi, în 7 articole se propune schimbarea, dintre care la douã o îmbunãtãþire de redactare, iar la douã articole, iniþiatorii, dupã avizul dat de cãtre Guvern, îºi retrag cele douã propuneri. Din acest lucru, se poate observa cã, de fapt, iniþiatorii au dorit modificarea unui singur lucru din aceastã lege: anexa nr. 6, o dorinþã mai veche a unuia dintre iniþiatorii acestei legi, care în vechea legislaturã, a cãzut lamentabil, în urma discuþiilor pe care le-a avut cu specialiºtii din arhive.

Voi da un singur exemplu: în lege, pentru documente privind integritatea naþionalã ºi siguranþa statului, de la 100 de ani, se propun 50 de ani, situaþie de neconceput, ºtiind cã, în asemenea cazuri, pentru siguranþa unor persoane, este necesarã trecerea cel puþin a unei generaþii, termen efectiv care nu s-a respectat în aceastã lege, iar toate celelalte termene care s-au propus, în urma discuþiilor care au avut loc la nivel de specialiºti din Arhivele Naþionale, toate aceste termene, cel puþin din acest punct de vedere, s-au fãcut fãrã nici o motivaþie ºi absolut deloc logic. Deci acesta este un motiv pentru care s-a votat împotrivã.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat, pentru explicaþiile privind modul de vot.

Domnul M‡rton çrpad.

Domnule preºedinte,

O problemã de procedurã. Vã rog sã-mi arãtaþi temeiul juridic conform cãruia aceastã lege este organicã ºi, pânã când nu se rezolvã problema dacã este sau nu este organicã, sã constatãm doar numãrul de voturi care existã ºi, dupã ce s-a verificat dacã este sau nu este organicã aceastã lege, sã daþi verdictul dacã a trecut. Nu refacem votul, votul a fost fãcut, dar, dupã ce se constatã, în eventualitatea constatãrii faptului cã aceastã lege nu este organicã, pentru cã nu existã un astfel de temei juridic, atunci legea este votatã. Prima datã sã verificaþi caracterul acestei legi ºi pe urmã sã anunþaþi rezultatul, deci ce s-a decis conform votului.

Nu ºtiu dacã am fost înþeles. Noi contestãm faptul organicitãþii acestei legi, caracterul acesta.

Domnule deputat, am reþinut, am sã comentez dupã ce domnul deputat Zoner are sã facã declaraþia de dupã vot.

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**

În primul rând, o chestiune, la fel, de procedurã ºi dupã aceea declaraþia.

Vã rog, domnule preºedinte, sã cereþi stenograma privind votarea acestei legi. În ce regim a fost votatã legea atunci, în acelaºi regim se voteazã legea acum.

În al doilea rând, îmi pare foarte rãu, domnilor care aþi votat contra, înseamnã cã istoria contemporanã a României nu se poate face. Ce siguranþã naþionalã? A regimului Anei Pauker? A regimului lui Ceauºescu? Care siguranþã naþionalã?! A regimului comunist! Aceasta aþi fãcut ºi va fi scris mãcar în ”Monitorul OficialÒ. Aceasta este mentalitatea dumneavoastrã! Nu se poate: 100 de ani pentru siguranþa naþionalã?!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, v-am luat microfonul. Am rugãmintea ca declaraþiile dupã vot sã nu fie o jignire la adresa nici unui coleg din salã. Vã rog foarte mult sã faceþi referiri doar la legea pe care am votat-o.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**

Da, da! înseamnã cã, începând din anul 1900, de-abia de atunci, de-abia documente de la 1901, deci nici mãcar documente din timpul rãzboiului mondial ºi de întregire a României nu pot fi cercetate în integralitatea lor, pentru cã sunt unele care afectau, pe vremea aceea, siguranþa naþionalã.

Vã mulþumesc, domnilor patrioþi ºi verzi români!

Mulþumesc, domnule deputat. Mulþumesc pentru înþelegerea respectivã.

Domnul deputat Acsinte Gaspar are cuvântul.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Legea nr. 16, Legea arhivelor naþionale, a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71, marþi, 9 aprilie 1996. În finalul legii se scrie foarte clar: ”Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din 4 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituþia RomânieiÒ. Urmeazã: ”Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 12 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituþia RomânieiÒ. Dacã mergem la art. 74 alin. 1 din Constituþia României, acolo se stabileºte cvorumul de voturi necesar pentru adoptarea legilor organice.

Legea arhivelor naþionale este o lege organicã, a fost adoptatã în acest regim. Ca atare, orice modificare, orice completare urmeazã regimul pe care l-a avut actul de bazã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Mulþumesc, domnule Gaspar.

Aºa cum domnul Gaspar ne-a prezentat, am verificat, cu aceastã ocazie, cu toþii, fãcusem ºi verificarea la Departamentul legislativ, Legea nr. 16/1996 a fost adoptatã ca lege organicã. Aceasta ca rãspuns la problemele de fond ridicate.

Am de fãcut, însã, ºi o observaþie de procedurã, ca preºedinte de ºedinþã: domnul deputat Zoner a fost membru al comisiei ºi, la comisie, nu a ridicat aceastã chestiune. Vã rog, dacã mai sunt asemenea situaþii, sã discutãm aceste probleme, acest tip de probleme înainte de a exprima votul, nu dupã vot, dacã acesta nu ne convine.

## Vã mulþumesc.

Continuãm dezbaterile la Legea de adoptare a Ordonanþei nr. 40. Suntem la art. 7 din ordonanþã, articol la care comisia nu a adus nici o modificare, nu existã nici un amendament depus de cãtre colegii deputaþi, motiv pentru care am sã

## Domnule preºedinte,

Este o chestiune nu de foarte mare amploare, dar cred cã, pentru acurateþea legii, la art. 9 alin. 2 se scrie ”proprietarii persoane fizice sau juridice privateÒ. Vã propun ca, în locul cuvântului ”privateÒ, sã se introducã sintagma ”de drept privatÒ ºi atunci textul va fi ”proprietarii persoane fizice sau juridice de drept privat.Ò Este propunerea pe care o fac.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da, am reþinut. Comisiile? De acord.

Iniþiatorul? De acord.

Am sã vã supun dumneavoastrã, pentru vot, textul art. 9, în varianta iniþiatorului, cu modificarea propusã de domnul deputat Sandu Florentin.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Trecem la art. 10 ºi vom discuta pe alineate, deoarece existã diferite amendamente.

Art. 10, alin. 1. Comisia propune adoptarea textului iniþiatorului; existã un amendament al domnului deputat Marin Cristea.

Domnule deputat, vã menþineþi amendamentul? Datoritã faptului cã este perimat, domnul deputat nu-ºi susþine amendamentul.

cu toatã plãcerea.

Domnul preºedinte Popescu.

Acest articol lucreazã greºit, mã refer la lit. b), împotriva chiriaºilor care sunt chiriaºi la fondul de stat. De aceea, noi propunem douã ipoteze, douã soluþii: sau eliminãm total lit. b), sau restrângem efectele textului numai când e vorba de chiriaºii la fondul proprietate privatã, persoane fizice sau juridice de drept privat.

Deci aceasta este soluþia principalã: eliminarea textului, fiindcã provoacã mari necazuri pentru chiriaºii care sunt chiriaºi la stat sau, în ipoteza în care doriþi menþine-

rea textului, numai pentru acei chiriaºi care sunt chiriaºi ai unor persoane fizice sau juridice de drept privat.

Am reþinut intervenþia dumneavoastrã. Conform raportului, comisiile sesizate în fond au propus eliminarea. Iniþiatorul? Domnul secretar de stat Baias.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ce ne priveºte, susþinem ca textul sã rãmânã cel din ordonanþã, aºa cum a fost publicat în ”Monitorul OficialÒ, adicã sã se menþinã lit. b) a art. 13. Sunt argumente în acest sens: prima parte a textului nu face altceva decât sã reia un text care a fost adoptat, la vremea respectivã, ºi se regãseºte ºi în Legea nr. 112/1995, iar a doua parte a textului îi excepteazã de la prelungire pe cei care, la rândul lor, au redobândit, ca foºti proprietari, o locuinþã. În ceea ce ne priveºte, textul ni se pare echitabil ºi susþinem menþinerea lui.

Am reþinut, domnule secretar de stat. Domnul Grigoriu.

## **Domnul Mihai-Theodor-Constantin Grigoriu:**

Deci acest text este, din nou, un punct de controversã, în sensul cã, iniþial, susþinerea era pentru textul iniþiatorului, cum cã cei care au vândut sau deþin o proprietate corespunzãtoare nu pot beneficia de prelungirea contractelor de închiriere.

Propunerea domnului preºedinte Popescu este o propunere de compromis, care seamãnã cu cea care fãcea diferenþã între 5 ani ºi 3 ani, în sensul cã în cazul proprietãþii de stat se asigurã o protecþie suplimentarã ºi Parlamentul este acela care poate sã decidã acest lucru pentru stat, iar în ceea ce priveºte proprietatea persoanelor de drept privat, fizice sau juridice, în spiritul de echilibru, se doreºte sã intre în funcþiune dreptul de dispoziþie caracteristic proprietãþii, ºi proprietarul sã intre în folosinþa apartamentului.

Eu aº vrea sã mã refer la un alt cuvânt din lege, care a stârnit neajunsurile pe care le-a semnalat domnul preºedinte Popescu, ºi anume cuvântul ”corespunzãtoareÒ, pentru cã acest cuvânt vrea sã spunã cã dacã chiriaºul a deþinut, dupã 1991, în proprietate, o locuinþã necorespunzãtoare ºi a vândut-o, el poate prelungi. Dacã locuinþa pe care a vândut-o a fost corespunzãtoare, el nu mai poate prelungi. S-a pus problema: ce e aceea ”corespunzãtoareÒ? În spiritul acestei legi, ºi aº ruga pe colegii cu care am colaborat când s-a discutat susþinerea acestei legi sã fie atenþi, sintagma ”corespunzãtoareÒ se referã la un articol care urmeazã, art. 22 lit. b), în care spunem cã un chiriaº poate fi mutat dacã i se dã o locuinþã corespunzãtoare, condiþiile de ”corespunzãtoareÒ fiind cele de suprafaþã ºi asupra cãrora, la art. 22 când o sã ajungem, comisia are un amendament, pentru cã iniþiatorul a avut 15 m2 de persoanã, ceea ce, dupã opinia mea, e mult, pe când comisia a luat condiþiile de suprafaþã din Legea locuinþei. ªi eu sunt înclinat sã cred cã putem susþine iniþiatorul, domnule preºedinte, vã rog sã fiþi atent, dacã lângã sintagma ”corespunzãtoareÒ punem ”corespunzãtoare condiþiilor art. 23 alin. 2Ò, în momentul în care statuãm acest lucru, pentru ca sã nu mai fie dubiu, ce e aceea locuinþã corespunzãtoare, putem trece ºi la protecþia locuinþelor proprietate de stat.

Ca sã conchid, dacã se adaugã, lângã ”corespunzãtoareÒ, ºi aº dori sã-ºi spunã ºi iniþiatorul pãrerea, ”condiþiilor art. 23 alin. 2Ò ºi acolo noi vom vota ce înseamnã ”locuinþã corespunzãtoareÒ, cu ocazia schimbului de locuinþã, atunci poate rãmâne textul integral. Dacã rãmânem cu ”corespunzãtoareÒ, fãrã adãugarea sintagmei propuse de mine, atunci înclin sã sprijin soluþia datã de domnul preºedinte Popescu.

Aº dori ca iniþiatorul... dacã a fost clar ce am spus, domnule ministru, repet, vã rog sã mã scuzaþi.

Uitaþi care e problema: la articolul acesta apare cuvântul ”corespunzãtoareÒ ºi ce înseamnã ”corespunzãtoareÒ, la art. 23, unde e prevãzut schimbul de locuinþã, ce trebuie sã dea proprietarul unui chiriaº pentru ca sã-l poatã muta, nu este folosit termenul de ”corespunzãtoareÒ, ºi atunci nu se colaþioneazã natural, dar ideea care a fost aceasta a fost: condiþia de suprafaþã sã fie respectatã ºi ce scrie în articolele respective. Acolo este descris ce înseamnã ”locuinþã corespunzãtoareÒ. Comisia, la art. 23, a propus o modificare la aplicarea Legii locuinþei, Legii nr. 114. Iniþiatorul, acolo, aveþi 15 m2 de persoanã. Cuvântului ”corespunzãtoareÒ, de aici, trebuie adãugat: ”corespunzãtoare condiþiilor de la art. 23 alin. 2Ò, ºi atunci putem pãstra textul iniþiatorului. Dacã nu se adaugã aceastã precizare ºi rãmâne ”corespunzãtoareÒ, în sens vag, suntem de acord cu propunerea domnului preºedinte Popescu, ca protecþia s-o asigurãm în cazul proprietãþii de stat, iar în cazul proprietãþii persoanelor fizice ºi juridice de drept privat sã asigurãm drept de dispoziþie, ºi atunci sã rãmânã textul cu adãugirea domnului Popescu.

Aº dori pãrerea dumneavoastrã despre aceastã chestiune.

Am reþinut, domnule Grigoriu.

Cu rugãmintea sã vã încadraþi în decizia luatã de noi, de a avea o intervenþie de maximum 5 minute, dau cuvântul domnului preºedinte Popescu.

Vã mulþumesc. ªi mã bucur cã sunt, aici, prezente o sumedenie de persoane care pot sã realizeze perfect despre ce este vorba.

Domnilor, eu am crezut cã lucrurile se înþeleg ºi nu e nevoie sã facem atâtea discuþii. Atunci staþi sã vi le desfãºor!

Atunci când proprietarul îl mutã pe chiriaº, chestiune discutatã în art. 23, se pune problema ca el sã fie luat din aceastã locuinþã ºi sã i se ofere în altã parte o altã locuinþã. Acolo intrã în discuþie criteriile din art. 23. Art. 23 nu are nici o legãturã cu art. 13 b). Noi discutãm ce face legiuitorul acum, prin aceastã ordonanþã: introduce, pe cale voalatã, o condiþie retroactivã la contracte de închiriere anterioare care vor fi sau nu prelungite în funcþie de o anumitã condiþie, corespunzãtor sau necorespunzãtor, dacã ai înstrãinat. Aceastã condiþie nu exista

în lege atunci când s-au nãscut aceste contracte. Prin urmare, prima criticã fundamentalã este cã, eu raþionez în favoarea chiriaºului, este aceea cã aceastã condiþie, ai înstrãinat sau n-ai înstrãinat, nu exista atunci în lege. Deci aceastã condiþie nu poate fi astãzi adãugatã, când este vorba de prelungiri, ºi atunci eu sunt foarte clar ºi logic, ºi simplu. Eu am spus ca soluþie principalã ºi vã rog sã mã sprijiniþi.

Art. 13 b) trebuie eliminat total ºi aceasta trebuie pus întâi la vot. Dacã se eliminã total nu mai este nici o problemã; dacã aceastã eliminare nu trece la vot, soluþie eliminatorie, atunci am propus soluþia subsidiarã ºi numai atunci, adicã, sã se dea un nou vot pe un text modificat, adicã aceste condiþii sã fie aplicabile numai în cazul locuinþelor proprietatea persoanelor juridice sau fizice de drept privat.

Repet ºi iarãºi repet, la ora când vorbim, foarte multe familii de chiriaºi nu mai au contracte prelungite din cauza acestui art. 13 b), care este sursã de confuzie, ºi orice funcþionar de la ghiºeu îºi face de cap ºi zice: Eu sunt cel care hotãrãsc, îþi prelungesc sau nu contractul, ºi pânã la urmã, chiriaºul ajunge în justiþie, târât pe o acþiune în evacuare pentru lipsã de titlu ºi deci art. 23 este schimbul forþat care nu are legãturã cu ce vorbim acum; art. 23 înseamnã cenzurã prin instanþã, care aici nu existã. Acest cuvânt necorespunzãtor este sursã de mari necazuri în teritoriu.

De aceea, eu vã rog respectuos, pentru toate grupurile parlamentare care sunt acum în salã, sã nu ne jucãm cu chestia aceasta. Aici, într-adevãr, este o problemã de protecþie a chiriaºului ºi, deci, vã rog sã eliminaþi art. 13 b), soluþia principalã. Dacã nu, atunci modificãm. Vã rog.

Mulþumesc, domnule Popescu.

Domnul deputat Marin Cristea, aveþi microfonul! Domnule M‡rton, îmi cer scuze, imediat vã dau cuvântul, dupã domnul Cristea.

## Stimaþi colegi,

Acest alin. b) al art. 13 care de fapt eliminã prelungirea contractelor de închiriere, dacã nu adoptãm eliminarea, practic bulverseazã întreaga lege ºi respectiv articolele de la nr. 1 la nr. 6. Acolo s-a decis cã se prelungesc contractele de închiriere pentru locuinþele redobândite, pentru terenurile ºi imobilele redobândite cu 3 la 5 ani ºi noi aici venim ºi punem o condiþie, vorbesc de iniþiator, nu de comisie sau de comisii, ca sã revedem cum se prelungesc sau dacã nu se prelungesc aceste contracte, definite cã se prelungesc cu 3 sau 5 ani potrivit art. 1 pânã la 6. Ar fi, de fapt, o bulversare totalã ºi o neînþelegere a acestei legi ºi a acestei intenþii. Sã nu ne jucãm cu astfel de situaþii, pentru cã toatã lumea este înnebunitã de acest articol. Sã-l eliminãm! Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule Marin Cristea.

Are cuvântul domnul M‡rton, dupã care urmeazã domnul Grigoriu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt de acord cã ar fi trebuit sã se aplece mai mult comisia asupra acestei litere, pentru cã, într-adevãr, aici se vorbeºte de ”ai cãror titulari de contract sau membri de familie menþionaþi mai posedã...Ò. Adicã, ar fi chiar imoral sã încercãm sã reunim niºte familii care, conform unei proceduri normale, se despart la o anumitã vârstã, dar nici sã acceptãm ideea cã cineva, dupã[,] 90, stând la bloc ºi având niºte posibilitãþi, ºi-a vândut casa de la bloc, s-a mutat într-o casã, fostã particularã, mai comodã ºi acuma vrea sã fie protejat. Eu cred cã nu putem accepta o astfel de soluþie.

Deci pentru titularii de contract care mai au o locuinþã sau au înstrãinat o locuinþã în aceeaºi localitate, cred cã trebuie sã se menþinã acest alin. b).

Mulþumesc, domnule çrpad M‡rton. Domnul Grigoriu.

Deci, atenþie mare! Acest articol are douã ipoteze. O datã, existã chiriaºi care deþin locuinþã corespunzãtoare. Dacã eliminãm textul, prelungim contracte pentru chiriaºi care deþin în proprietate locuinþã ºi acest lucru este total necinstit. Dacã deþine locuinþã, nu trebuie prelungit contractul. Separat, chestiunea a doua, cã dacã au înstrãinat, eu susþin cã, de asemenea, nu trebuie prelungit contractul, este altã chestiune în care s-ar putea invoca chestiunile de retroactivitate, spuse de domnul preºedinte Popescu. Dar referitor la ce a spus domnul preºedinte Popescu cã nu ar avea legãturã cu schimbul de locuinþã vreau sã susþin contrariul, pentru cã la schimbul de locuinþã, noi spunem cã dacã existã, din partea proprietarului, pusã la dispoziþie o locuinþã corespunzãtoare ca metri pãtraþi ºi alte condiþii care sunt acolo, îl poate duce pe chiriaº acolo ºi elibereazã casa.

Aici problema este urmãtoarea. Dacã chiriaºul deþinea, a deþinut ºi a vândut o locuinþã de acest fel în care putea foarte bine sã se mute, de asemenea, sã nu capete dreptul de a se prelungi contractul.

Iatã deci cã era foarte în legãturã chestiunea cu ce a vândut chiriaºul cu articolul în care se face trimitere la locuinþa pusã la dispoziþie. Dar sã lãsãm aceastã problemã.

Eu vreau sã subliniez cã eliminarea lui 13 b) în totalitate nu se poate. Dacã doriþi, domnule preºedinte de ºedinþã, ar trebui pusã problema în felul urmãtor: cel mult se poate elimina sintagma de la textul ”ori au înstrãinat o locuinþã corespunzãtoare dupã data de 1 ianuarie[,] 90Ò ºi atunci dispare chestiunea de retroactivitate. Dacã ºi acest lucru picã, vine propunerea domnului Popescu. Vã rog frumos, domnule preºedinte, urmãriþi-mã!

Deci, propun întâi sã se voteze eliminarea sintagmei ”ori au înstrãinat o locuinþã corespunzãtoare dupã data de 1 ianuarieÒ. Dacã acest lucru cade, propunerea domnului Popescu o interpretez în sensul cã sã se lase ºi acest text pentru situaþia persoanelor fizice ºi juridice de drept privat ºi sã se voteze ca atare.

Deci, fiind amendamentul comisiei, de eliminare totalã, trebuie supus la vot primul. Noi o sã votãm contra.

Dupã aceea, am rugãmintea, poftiþi, fac propunerea pentru a elimina retroactivitatea, sã se facã eliminarea doar a sintagmei ”cu înstrãinareaÒ. Dacã ºi aceasta picã, propun sã se punã la vot soluþia domnului Popescu. Dacã ºi aceasta picã, rãmâne textul iniþial. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Am o observaþie de procedurã. În general, un amendament în trepte, aºa, în cascadã, este puþin dificil de acceptat procedural, îmi cer scuze faþã de domnul Badea. Deci, îmi cer scuze faþã de domnul Badea. Dacã îmi permiteþi, conform regulamentulului, din partea fiecãrui grup, la fiecare articol, un singur deputat. Am respectat, a vorbit domnul Grigoriu, urmeazã domnul Sorin Stãnescu, din partea P.N.L.

Domnilor, uitaþi ce este. Textul acesta este evident neconstituþional. El introduce acum, când s-a adoptat ordonanþa, o condiþie împotriva chiriaºului, care atunci când contractul lui s-a nãscut nu exista în lege. Introducerea acestei condiþii face ca acest text sã fie neconstituþional ºi va fi atacat la Curte ºi eu spun cã, chiar dacã ar rãmâne în fiinþã, aºa cum este el redactat ºi îmbârligat, acesta-i cuvântul, vã rog sã vã gândiþi la urmãtoarea situaþie. Textul îl vizeazã pe titular ºi pe membrii familiei lui. Dacã copilul numãrul 2 care are 25 de ani ºi-a cumpãrat o casã înseamnã cã toþi sunt mutaþi ºi obligaþi sã se mute în casa fiului numãrul 2, deºi titularul nu a urmãrit aceasta; familiile trebuie sã se poatã mãri ºi sã se poatã desprinde. În logica textului, toþi sunt pedepsiþi, ceea ce este o prostie ºi lucrul acesta nu vor sã-l înþeleagã anumiþi oameni. Dacã fiul numãrul 3 ºi-a cumpãrat o garsonierã, aceasta înseamnã sã se discute, sã se controverseze într-un proces imbecil, dacã este sau nu este corespunzãtor din punct de vedere al normei. Dacã cineva ºi-a vândut din cauza cutremurului înseamnã sã se facã un litigiu pe problema aceasta, cu experþi, sã se stabileascã dacã era corespunzãtor sau nu. Textul lui 13 b) este sursã de necazuri pentru chiriaºi ºi pentru proprietari ºi nu va face decât sã încurce lucrurile ºi noi vrem sã adoptãm aceastã ordonanþã odatã, mai repede, ºi sã eliminãm 13 b).

V-am arãtat numai câteva din neajunsuri. La ora actualã, oamenii vin sã-ºi plãteascã chiria ºi o funcþionarã tembelã de la ghiºeu, cu un ºef de centru, au hotãrât cã el nu-i dã contractul ºi nu-i primeºte chiria ºi pe urmã îl freacã în litigiu juridic cã n-are titlu ºi-i cere evacuarea prin lipsã de titlu. Asta ne trebuie acuma, în anul 2000?! Vã rog frumos sã votaþi eliminarea lit. 13 b).

Domnul deputat Stãnescu.

## **Domnul Mihai-Sorin Stãnescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând vreau sã încep cu o anumitã constatare. Dupã câte reþin eu, deci, sub beneficiu de inventar, îmi aduc aminte cã totuºi Legea nr. 5, în momentul în care vorbea de noþiunea de membri de familie se referea la mamã, tatã ºi copil minor, nu la situaþia copilului major. Deci sub beneficiu de inventar. Însã vreau sã vã spun altceva.

Textul care propune eliminarea prevede douã situaþii cât se poate de clare, ºi anume în sensul cã nu se acordã aceastã protecþie socialã în situaþia persoanelor fizice care deþin o locuinþã proprietate personalã la momentul actual, dar sunt ºi beneficiarii unor contracte de închiriere, deci locuiesc într-o...

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

## Nu este adevãrat!

Staþi douã secunde, domnule Popescu! Staþi puþin! Eu, dacã am citit greºit textul, mã supun greºelii. Eu aºa am citit, mã rog, nu este nici un fel de problemã.

Iar a doua situaþie se referã la o problemã care este de naturã sã nascã niºte discuþii. Într-adevãr, sunt situaþii în care o serie întreagã de persoane ºi-au înstrãinat locuinþele proprietate pe care le deþineau în cadrul unui schimb de locuinþã care era prevãzut într-adevãr, pe vechea reglementare a Legii nr. 5, deci exista o prevedere care permitea aceastã situaþie, ºi au dobândit statutul de chiriaºi. Mie mi se pare cã eliminarea nu este beneficã ºi înseamnã sã statuãm la nivelul actual o serie întreagã de dovezi de rea-credinþã din partea celor care s-au aflat în aceste douã situaþii ºi care, din anumite interese, au considerat cã le este benefic sã treacã în aceastã categorie de chiriaºi.

Eu nu sunt de acord cã se va produce o bulversare a legii, nu sunt de acord cã se vor naºte procese, pentru cã situaþia este cât se poate de clarã. Singura chestiune care, eventual, se poate pune în discuþie este legatã la situaþia celor care, dupã data de 1 ianuarie, au trecut de la proprietate, deci ºi-au înstrãinat locuinþa proprietate care au avut-o, personalã, ºi au trecut la situaþia de chiriaºi, unde, eventual, se poate face o discuþie, dar cred cã, în aceastã situaþie, nu s-ar gãsi o rezolvare mai bunã ºi eu cred cã ar trebui sã votãm împotriva eliminãrii acestei litere b) de la art. 13, pentru considerentele pe care vi le-am arãtat. Înseamnã sã ridicãm la rang de lege exact reaua-credinþã a o serie întreagã de persoane care, din diverse considerente, au apreciat cã le este mai bun statutul de chiriaºi. Nu înþeleg sã-i acord o asemenea protecþie socialã unei persoane care a avut toate condiþiile locative necesare de confort ºi aºa mai departe ºi care, în mod intenþionat, pentru anumite interese, a considerat cã este bine sã-ºi înstrãineze locuinþa ºi sã treacã chiriaºi la stat sau sã-ºi vândã locuinþa proprietate personalã, sau sã aibã locuinþã proprietate personalã ºi sã treacã în calitate de chiriaºi de stat. Trebuie sã curmãm aceastã situaþie.

Deci noi, în principiu, Grupul P.N.L., vom vota împotriva eliminãrii acestei prevederi.

Da, am reþinut. Domnul preºedinte Cîrstoiu, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Noi, la comisie, am analizat destul de profund acest articol ºi sã ºtiþi cã, indiferent ce lãmuriri se dau de la acest microfon, votarea acestui articol nu face altceva decât sã încurce foarte multe procese ºi litigii care existã între chiriaºi ºi proprietari. Toate celelalte, cã ºi-a vândut proprietarul locuinþa ca sã devinã chiriaº, eu mã îndoiesc cã sunt cazuri de acest gen.

În al doilea rând, ce înseamnã locuinþe corespunzãtoare este relativ. De aceea, vã rog sã votaþi eliminarea, pentru cã dacã nu votãm eliminarea, vom încurca foarte mult ºi instanþele de judecatã, ºi conflictele care sunt destul de mari între chiriaºi ºi proprietari ºi trebuie sã ne gândim la un singur lucru, cã chiriaºi vor fi cât va exista omenirea, ca ºi proprietarii. Deci trebuie sã protejãm aceºti chiriaºi în vreun fel.

Toate celelalte discuþii, cã a avut casã, cã nu a avut casã... eu nu ºtiu cã vinde cineva casa ca sã devinã chiriaº. ªi vã rog sã votãm eliminarea.

Da, am reþinut. Stimaþi colegi,

Este evident cã asupra acestui text existã în continuare dispute, este un text foarte important. Cu toþii sunt de acord, cei care au luat cuvântul, cã formularea acestui text în ordonanþã ar crea probleme deosebite în teritoriu.

În acelaºi timp, constat cã în sânul unor grupuri parlamentare de la putere existã puncte de vedere diferite între membrii comisiei ºi grupurile parlamentareÉ Daþi-mi voie, domnule Popescu, sã conduc ºedinþa... Daþi-mi voie sã conduc ºedinþa! Dumneavoastrã aþi fost cel care mi-aþi explicat, când am început aceastã lege, cã respectarea procedurilor este importantã, dar o lege bunã este ºi mai importantã, lucru pe care, daþi-mi voie sã-l urmãresc.

Oricum, dacã aº cere secretarilor sã facã o verificare a cvorumului, situaþia în salã este clarã, motiv pentru care convoc o întâlnire a liderilor de grup cu reprezentanþii comisiilor, cu iniþiatorul ºi cu reprezentanþi ai grupurilor parlamentare din Camerã, la Biroul permanent, suspend ºedinþa pânã la ora 14,30, când ne vom întâlni cu o soluþie, probabil, sper, agreatã de toatã lumea. Vã mulþumesc.

PAUZÃ

Rog liderii grupurilor parlamentare sã-ºi invite colegii în salã, ca sã începem lucrãrile de dupã-amiazã.

De asemenea, cele douã comisii sesizate în fond sã-ºi ocupe locul în prezidiu.

Rog secretarii de ºedinþã sã se prezinte la prezidiu ca sã putem sã ne pregãtim de un apel nominal.

Pânã la prezentarea secretarilor de ºedinþã, daþi-mi voie sã vã prezint nota cu privire la proiectul de lege depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor pentru sesizarea de cãtre deputaþi a Curþii Constituþionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/1999 privind aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor produse, echipamente ºi servicii aferente, importate pentru înzestrarea Serviciului Român de Informaþii.

Domnule preºedinte Cîrstoiu, vreþi sã prezentaþi colegilor concluzia la care au ajuns cele douã comisii întrunite împreunã cu reprezentanþii grupurilor parlamentare în pauzã pentru rezolvarea art. 13 b)? V-aº ruga ºi motivaþiile, domnule preºedinte, dacã sunteþi de acord.

## **Domnul Ion Cîrstoiu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Ca urmare a discuþiilor avute în pauzã, comisia îºi retrage propunerea ºi înlocuieºte textul respectiv cu urmãtoarea formulare, alin. b): ”În cazul contractelor de închiriere pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe prevãzute la art. 1-7, ai cãror titulari de contract, soþul sau copiii lor minori sunt proprietari ai unei locuinþe corespunzãtoare, astfel cum a fost definitã în art. 23 alin. 2, situatã în aceeaºi localitate ºi neocupatã de chiriaºi protejaþi prin prezenta ordonanþãÒ.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Nu existã chiriaºi protejaþi!

...neprotejaþi.

Dacã existã observaþii la textul propus de domnul Cîrstoiu? Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã întreb dacã mai putem sã venim cu amendamente în faza aceasta proceduralã în care ne gãsim. Suntem într-o procedurã de urgenþã, textul din regulament este clar, comisiile ºi-au spus punctul de vedere, discuþiile care s-au purtat în contradictoriu aici nu pot sã schimbe soluþia care a fost, fie cã se merge pe soluþia iniþiatorului, fie cã se merge pe soluþia comisiei.

Da, în mod firesc aveþi dreptate, domnule secretar, însã în discuþiile din salã ºi, dupã aceea, în discuþiile pe care le-am avut, s-a constatat cã amândouã soluþiile sunt greºite, intenþia bunã sau proastã a iniþiatorului nu era respectatã de nici unul dintre texte, textele erau nefericit alese, motiv pentru care am hotãrât sã supun plenului o soluþie nouã care sã fie în conformitate cu ceea ce vrem sã scoatem, ºi anume o lege bunã.

La formularea textului dacã existã...? Înþeleg cã nu.

Sigur, ar fi uºor sã supun la vot dacã aº avea cvorumul care sã voteze în salã. În mod evident nu.

Apel nominal!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Nu mai ameninþ, am ameninþat toatã ziua cu un apel, am sã rog secretarul sã porneascã un apel nominal.

Cerându-mi scuze faþã de colegii prezenþi pentru procedura la care trebuie sã apelez, îl rog pe domnul secretar Chiliman sã porneascã un apel nominal.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman**

**:**

|Achimescu Victor ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>absent<br>prezentã| |---|---| |Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe|prezent<br>prezent| |Alecu Aurelian Paul|absent| |Ana Gheorghe (Dâmboviþa)|prezent| |Ana Gheorghe (Hunedoara)|prezent| |Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Argeºanu Valentin|absent| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent<br>prezent| |Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter|prezent<br>absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan|absent<br>prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor|prezent<br>prezent<br>prezent| |Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Bãsescu Traian|prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent<br>absent| |Berci Vasile<br>Berciu Ion|prezent<br>prezent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezentã<br>prezent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Boda Iosif|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |Boºtinaru Victor<br>Bot Octavian|absent<br>prezent| |Botescu Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brezniceanu Alexandru|prezent| |Bud Nicolae<br>Buga Florea|prezent<br>prezent|

## 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14

Bujor Liviu absent Georgescu Florin prezent Burlacu Viorel prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Gheorghe Valeriu absent Buzatu Dumitru prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Calimente Mihãiþã prezent Gheorghiu Adrian prezent Cazacu Vasile-Mircea prezent Gheorghiu Mihai absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Cândea Vasile prezent Ghidãu Radu absent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Ghiga Vasile prezent Chichiºan Miron absent Giurescu Ion absent Chiliman Andrei-Ioan prezent Glãvan ªtefan prezent Chiriac Mihai prezent Godja Petru prezent Ciontu Corneliu absent Grãdinaru Nicolae prezent Ciumara Mircea absent Grigoraº Neculai prezent Cîrstoiu Ion prezent Grigoriu Mihai prezent Cojocaru Radu-Spiridon absent Groza Nicolae prezent Constantinescu Dan absent Gvozdenovici Slavomir absent Corâci Ioan Cezar prezent Haºotti Puiu prezent Corniþã Ion prezent Hilote Eugen Gheorghe prezent Cosma Liviu-Ovidiu absent Hlinschi Mihai prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Honcescu Ion absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Hrebenciuc Viorel absent Cristea Gheorghe prezent Iacob Elena prezentã Cristea Marin prezent Ianculescu Marian prezent Cunescu Sergiu prezent Ifrim Dumitru prezent Dan Marþian prezent Igna Ioan prezent Dan Matei-Agathon absent Ignat ªtefan prezent Darie Simion prezent Iliescu Valentin-Adrian prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Ionescu Alexandru prezent Dãnilã Vasile prezent Ionescu Anton prezent Decusearã Jean prezent Ionescu Bogdan absent Dejeu Gavril prezent Ionescu Constantin absent Diaconescu Ion prezent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent Dimitriu Sorin Petre prezent Ionescu Gheorghe prezent Dîrstaru Dorin absent Ionescu Marina prezentã Dobre Traian prezent Ionescu Nicolae prezent Dobrescu Smaranda absentã Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Dorian Dorel absent Ioniþã Nicu prezent Dorin Mihai prezent Iorga Leonida Lari prezentã Dragoº Iuliu Liviu prezent Iorgulescu Adrian absent Dragu George absent Irimescu Haralambie prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Drecin Mihai Dorin absent Jurcan Dorel prezent Drumen Constantin absent Jurcã Teodor absent Dugulescu Petru prezent Kakasi Alexandru prezent Dumitraºcu Laurenþiu prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau prezent Dumitrean Bazil prezent Kerekes K‡roly prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena prezentã K—nya-Hamar Alexandru prezent Dumitrescu Paul Adrian absent Kovacs Carol-Emil prezent Dumitriu (Hunea) Carmen prezentã Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Duþu Ion prezent Lazia Ion prezent Elek Barna absent Lãdariu Lazãr prezent Enache Marian absent Lãpuºan Alexandru prezent Enescu Ion prezent Leonãchescu Nicolae prezent Fenoghen Sevastian prezent Lepºa Sorin Victor prezent Filipescu Ileana prezentã Lixãndroiu Viorel prezent Furo Iuliu Ioan prezent Lupu Vasile prezent Galic Lia-Andreia prezentã Macarie Sergiu prezent Gaspar Acsinte prezent Manole Odisei absent Gavra Ioan prezent Manolescu Oana prezentã Gavrilaº Teodor prezent Marin Gheorghe prezent Gazi Gherasim prezent Marineci Ionel prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Pârgaru Ion absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Pâslaru Dumitru prezent Matei Lucian Ion prezent PŽcsi Francisc prezent Matei Vasile prezent Pereº Alexandru prezent M‡tis Eugen prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Mazãre Radu ªtefan absent Petrescu Silviu prezent Mândroviceanu Vasile prezent Petrescu Virgil prezent Mânea Radu prezent Petreu Liviu absent Mera Alexandru-Liviu prezent Pintea Ioan prezent Meºca Sever prezent Piþigoi Barbu prezent Miclãuº Vasile prezent Podaru Dumitru Teodor prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin prezent Pop Iftene prezent Mihãilescu Petru-ªerban prezent Pop Leon Petru prezent Mihu Victor Traian prezent Pop Viorel prezent Miloº Aurel prezent Popa Aron Ioan prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Popa Daniela absentã Mogoº Ion prezent Popa Ioan-Mihai prezent Moiceanu Constantin prezent Popa Nicolae prezent Moldovan Petre prezent Popa ªtefan prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Popa Virgil absent Morariu Teodor-Gheorghe prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Moroianu Geamãn Adrian Tudor prezent Popescu Dumitru prezent Moucha Romulus-Ion prezent Popescu Emil-Teodor prezent Munteanu Ion prezent Popescu Ioan-Dan absent Mureºan Ioan absent Popescu Irineu prezent Musca Monica Octavia prezentã Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Nagy ªtefan prezent Priceputu Laurenþiu absent Naidin Petre prezent Protopopescu Cornel prezent Nanu Romeo prezent Putin Emil-Livius-Nicolae prezent Nãstase Adrian prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã Neacºu Ilie prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Neagu Romulus absent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Neagu Victor prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Raica Florica Rãdiþa prezentã Negrãu Mircea absent Raicu Romulus prezent Nica Dan prezent R‡koczi Ludovic absent Nicã Mihail prezent Rãdulescu Cristian prezent Nichita Dan Gabriel prezent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Nicolae Jianu prezent Rânja Traian-Neculaie absent Nicolaiciuc Vichentie prezent Remeº Decebal-Traian absent Nicolescu Mihai prezent Rizescu Sergiu-George prezent Nicolicea Eugen prezent Roman Ioan prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Roºca Ioan prezent Nistor Vasile prezent Ruse Corneliu Constantin prezent Noica Nicolae absent Sabãu Traian prezent Oanã Gheorghe prezent Sandu Alecu absent Oltean Ioan prezent Sandu Dumitru prezent Onaca Dorel Constantin absent Sandu Ion Florentin absent Opriº Constantin Remus prezent Sassu Alexandru prezent Osman Fedbi prezent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Palade Dan prezent Sârbu Marian prezent Pambuccian Varujan prezent Secarã Gheorghe prezent Paneº Iosif absent Serac Florian prezent Panteliuc Vasile prezent Severin Adrian prezent Pantiº Sorin absent Simedru Dan Coriolan prezent Papuc Aurel Constantin prezent Sireþeanu Mihail prezent Partal Petre absent Sonea Ioan prezent Paºcu Ioan Mircea absent Spãtaru Liviu absent Pavel Vasile absent Spiridon Didi prezent Pavelescu Claudiu Costel absent Stan Vasile absent Pãcurariu Iuliu prezent Stanca Teodor prezent Pãunescu Costel prezent Stanciu Anghel prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeria Mariana prezentã Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªaganai Nusfet prezent ªerban George prezent ªtefãnoiu Luca prezent ªteolea Petru prezent Tabãrã Valeriu prezent Tam‡s S‡ndor absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe absent Trifu Romeo Marius prezent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin absent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre prezent Udrea Florian absent Vaida Francisc-Atila absent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin absent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean prezent Vilãu Ioan-Adrian absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Viþelar Bogdan absent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

Vã mulþumesc.

Am rugãmintea, domnule secretar, sã facem aceste operaþii de completare a prezenþei în altã parte, nu la ...

Ne mutãm alãturi.

Vã mutaþi alãturi, vã rog, ca sã putem continua dezbaterile, cã ºi aºa au fost cam întinse la acest proiect de lege.

Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã este în discuþie art. 13 paragraful b). Am oprit discuþiile înainte de pauzã, cerând o consultare a comisiilor cu reprezentanþii grupurilor parlamentare, datoritã faptului cã a rezultat din intervenþii nevoia unei armonizãri în ceea ce priveºte conþinutul acestui articol.

Domnul preºedinte Cîrstoiu a prezentat plenului, ºi-l rog sã facã efortul sã mai prezinte o datã. Erau foarte puþini. Îmi cer scuze, domnule preºedinte, care este soluþia la care s-a ajuns ºi pe care v-o propunem?

Domnule preºedinte,

Nu fac eforturi ºi vin de plãcere sã prezint acest lucru.

Deci noua redactare a lit. b): ”În cazul contractelor de închiriere pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe, prevãzute la art. 1-7, ai cãror titulari de contract, soþul sau copiii lor minori, sunt proprietari ai unei locuinþe corespunzãtoare, astfel cum a fost definitã de art. 23 alin. 2, situatã în aceeaºi localitate ºi neocupatã de chiriaºi protejaþi prin prezenta ordonanþãÒ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai existã intervenþii la acest articol?

Pentru cã nu mai sunt intervenþii, cine este pentru aceastã formulare?

Rog secretarii de ºedinþã sã numere. Da, este vorba de o majoritate evidentã.

Cine este împotrivã, vã rog? 8 voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? O abþinere.

Articolul a fost votat în formularea prezentatã de cãtre domnul preºedinte Cîrstoiu.

Art. 13 lit. c).

Existã un amendament depus de cãtre domnul deputat Marin Cristea.

Domnule deputat, vã rog sã susþineþi amendamentul.

Litera aceasta, c), de fapt, pe de o parte, nu-ºi are locul aici, ci probabil în capitolul ”Schimbul de locuinþãÒ.

ªi, aºa cum este formulat, cã ”nu se prelungeºte contractul chiriaºului care refuzã sã preia în folosinþã o altã locuinþã pusã la dispoziþie, în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã, de fostul proprietar sau de moºtenitorii acestuia, ori de cãtre autoritãþile publice localeÒ, nu-ºi are loc în acest capitol ºi la acest articol care nu face altceva decât sã defineascã acele cazuri care nu se înscriu sau care fac excepþie de la articolele 1-7.

Aceasta pe de o parte. Pe de altã parte, astfel de...

Domnule deputat, scuzaþi-mã o secundã. Rog colegii sã ia loc în bãnci ºi sã asculte intervenþiile, ca sã fim în cunoºtinþã de ceea ce discutãm ºi votãm.

Domnule Grigoriu, am eu rugãmintea, cã dupã aceea o sã doriþi sã interveniþi ºi nu ºtiþi ce a spus colegul. Domnule Tudor! Stimaþi colegi!

Vã rog Mã scuzaþi, domnule deputat!

Acesta este punctul meu de vedere ºi propunerea este ca litera c) sã fie eliminatã sau, dacã cumva aceasta va avea loc, sã zic, la Capitolul ”Schimbul de locuinþãÒ, ea nu trebuie fãcutã pe cale administrativã, cum se subînþelege aici, pentru cã aceastã prevedere este reglementatã de art. 1-6 ºi, în orice caz, dacã ar fi sã fie la Capitolul ”Schimbul de locuinþãÒ, aceasta ar trebui sã fie definitã sau adoptatã, sau hotãrâtã de cãtre instanþã, nu de cãtre, sã zic, proprietar, indiferent care este acesta.

Deci propun eliminarea acesteia. Nu-ºi are locul aici!

Da. Domnul Grigoriu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Deci discutãm art. 13 lit. c).

Aici este o prevedere corelatã cu Capitolul ”Schimbul de locuinþãÒ ºi este o prevedere care, dacã a fost folositã, pânã la ora asta s-a epuizat.

Aici se spune urmãtorul lucru: dacã atunci când ordonanþa a intrat în vigoare, proprietarul a dispus de o locuinþã corespunzãtoare din punct de vedere al Legii locuinþei ºi i-a pus-o la dispoziþie chiriaºului nu mai este nevoie sã-i prelungeascã contractul, ci acesta trebuie sã se mute. Dacã refuzã sã se mute, de asemenea, nu mai are nici o obligaþie de a prelungi contractul. De aceea, poate sã rãmânã.

Într-un fel, nu este nici o nenorocire dacã o scoateþi, dar, dacã rãmâne, nu lezeazã pe nimeni cu nimic.

Propun sã menþinem textul aºa cum este; este un text bun.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Comisiile? κi susþin punctul de vedere din raport. Iniþiatorul? Ce pãrere aveþi despre intervenþia domnului Cristea? Nu sunteþi de acord.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am înþeles cã aceastã lege este o lege de protecþie a chiriaºilor. Or, acest articol aratã chiriaºii care nu pot fi protejaþi. ªi atunci n-are sens sã prevedem acest lucru dacã nu-i protejãm.

Al doilea argument este acela cã un contract reprezintã legea pãrþilor. Dacã una dintre pãrþi refuzã condiþiile contractului, contractul nu se prelungeºte. Deci lit. c) ºi d) sunt de prisos, dacã una dintre pãrþi a refuzat contractul.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Alte intervenþii? Alte intervenþii nu mai sunt. Suntem la lit. c).

Am sã

Voturi împotrivã, vã rog? Rog colegii deputaþi sã ia loc, ca sã poatã numãra domnii secretari.

Domnule Zoner, aveþi o energie de invidiat. 103 voturi împotrivã.

Abþineri? 7 abþineri. Amendamentul a fost respins cu 53 de voturi pentru, 103 împotrivã ºi 7 abþineri.

Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? Rog colegii sã voteze într-un fel sau altul. 57 abþineri.

Articolul a fost adoptat în forma propusã de iniþiator, cu 103 voturi pentru, 3 împotrivã ºi 57 abþineri.

Lit. d), existã un amendament de eliminare, al domnului deputat Marin Cristea.

Domnule deputat, aveþi cuvântul!

Renunþ, domnule preºedinte.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Renunþã la amendament.

Acesta este un amendament de tehnicã legislativã. Legea nr. 114 din 1996, republicatã la 31 decembrie 1997, a mai fost modificatã prin 4 acte normative, printre care ºi Legea nr. 145 din 1999 care vizeazã capitolul II al legii, cu referire la tematica pe care o dezbatem azi. De aceea, eu cred cã trebuie sã scriem ”Legea locuinþei nr. 114 din 1996, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioareÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Vã mulþumesc.

Comisiile sunt de acord, iniþiatorul este de acord. Cu aceastã modificare, am sã

S-a sãrit un punct!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da, am sãrit lit. e), corect. Am sã

Prin acest amendament, de fapt, nu se prelungeºte contractul chiriaºului care are un comportament ce face imposibilã convieþuirea sau împiedicã folosirea normalã a locuinþei. Eu vã rog sã reþineþi, cine hotãrãºte sau cine apreciazã dacã... sunt de acord cu propunerea, sunt de acord cu formularea, dar ea sã fie completatã, iar hotãrârea pe aceastã temã o ia instanþa, nu partenerul, chiriaºul, respectiv proprietarul. Propun eliminarea, într-o formã sau în alta, iar hotãrârea este luatã de instanþã.

Da. Comisiile? Româneþi la forma iniþialã. Iniþiatorul? Domnul Leonãchescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu susþin eliminarea acestui paragraf, deoarece abaterile de la normele morale nu fac obiectul acestei legi. Legea se referã la protecþia chiriaºilor, iar abaterile de la normele morale, ”comportament ce face imposibilã convieþuireaÒ, abaterile de la aceste norme sunt sancþionate de alte legi ºi urmãrite de alte organisme. De altfel, sunt greu de apreciat de cãtre proprietari aceste abateri de la normele de convieþuire. Cred cã am putea pãstra ultima parte, ”care împiedicã folosirea normalã a locuinþeiÒ, concept însã care ar trebui definit.

## Da. Vã mulþumesc, domnule Leonãchescu.

Alte intervenþii? Comisiile? Iniþiatorul? Forma iniþialã a legii. A pus o întrebare domnul deputat Leonãchescu, cred, dacã nu mã înºel, cine apreciazã. Bun. E vorba aici de prelungirea contractului. Cine apreciazã, deci nu mergem în instanþã. Domnule, vã pun o întrebare cã am amãnuntele legii. Nu se ajunge în instanþã, cineva trebuie sã aprecieze. Aici I.C.R.A.L.U.L. apreciazã, nu, cine apreciazã?

Vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Textul nu este nou, el a existat ºi în reglementãrile anterioare, existã ºi în Legea nr. 114, dacã nu mã înºalã pe mine memoria, întrebarea este bunã. Cine apreciazã asupra faptului dacã este necorespunzãtor comportamentul chiriaºului sau dacã acelaºi chiriaº împiedicã folosinþa normalã a locuinþei? Întrucât textul se referã la raporturile dintre proprietari ºi chiriaºi, fãrã îndoialã cã proprietarul va fi acela care va spune, într-o ipotezã practicã, primul cã nu este de acord cu prelungirea contractului, atât timp cât chiriaºul are un asemenea comportament.

Dar, ca întotdeauna, nu este loc pentru manifestarea discreþionarã sau pentru comportamentul discreþionar al unei persoane, în cazul de faþã proprietarul, pentru cã acest comportament poate fi ºi va fi întotdeauna în practicã cenzurat de cãtre instanþã, sã spunem, în urmãtoarele douã ipoteze. Fie chiriaºul îl va chema în judecatã pe proprietar pentru a fi obligat la încheierea contractului sau la prelungirea contractului de închiriere, fie proprietarul care refuzã prelungirea, afirmând cã acel chiriaº are un comportament necorespunzãtor, va cere, o datã ce a refuzat prelungirea contractului, evacuarea chiriaºului pentru motivele arãtate ºi, de asemenea, instanþa ºi în aceastã a doua ipotezã va verifica ºi va cenzura afirmaþiile proprietarului cu privire la comportamentul chiriaºului. Aºadar, nu este vorba de un comportament, aºa cum spuneam mai înainte, discreþionar, lipsit de orice control, ca orice situaþie litigioasã, ºi aceasta va putea fi dedusã potrivit principiilor generale, constituþionale ale judecãþii instanþelor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O sã-mi permit sã cobor ºi eu la tribunã sã spun câteva cuvinte.

Stimaþi colegi,

Domnule secretar de stat,

Faptul cã într-un anumit text de lege existã o formulare care poate fi nefericitã nu motiveazã în mod automat apariþia acelei formulãri ºi în alt text de lege. Deºi eu cred cã aici sunt situaþii diferite faþã Legea nr. 114, Legea locuinþei, ºi este vorba de momentul în care i se încheie sau nu, i se prelungeºte sau nu unui chiriaº contractul de închiriere. Nu mã refer la proprietarul privat, care are în administrare una, douã, trei locuinþe ºi poate sã vadã cu uºurinþã ce face chiriaºul. Noi, când discutãm de aceastã lege, în general, de legi, ne referim la un comportament normal, la un comportament în sensul pozitiv al proprietarului. Mã gândesc, însã, cum poate fi, în continuare, intepretatã de cãtre cei care lucreazã la ora actualã în acele oficii, de care vorbea domnul Popescu mai devreme, ale statului ºi care creeazã deja, pe baza articolului 13, o grãmadã de probleme pentru prelungirea acestor contracte de închiriere. Vor putea sau nu sã trimitã pe chiriaºi acasã, pe baza acestui text de lege, sã vinã cu o notã de bunã purtare de la vecinii din clãdire? Din experienþa noastrã de români, în contact cu administraþia publicã localã, rãspunsul este da, vor putea sã facã treaba asta, iar un chiriaº va trebui sã dovedeascã el în aceste cazuri, dacã dã peste un funcþionar care are altã idee referitor la plasarea locuinþei respective, va fi în situaþia sã facã tot felul de drumuri ºi tot felul de artificii.

Domnule secretar de stat, nu cred cã acest text îºi are locul aici, chiar dacã este pus cu bunã intenþie. El va crea extrem de multe probleme tocmai celor cãrora noi încercãm sã le uºurãm situaþia, nu sã-i protejãm, dar sã le clarificãm situaþia contractului de închirire. De aceea, eu sprijin ºi vã rog sã fiþi de acord cu eliminarea lit. i) din acest articol.

Vã mulþumesc.

Dacã nu mai existã intervenþii pe acest punct, am sã

Voturi împotrivã? 86 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Stimaþi colegi,

Deºi am fãcut un apel nominal, constat în acest moment cã s-a diluat cvorumul de lucru, sunt în salã 132 de colegi. Rog liderii de grupuri parlamentare sã asigure cvorumul de lucru, astfel încât sã putem dezbate în mod firesc acest proiect de lege. Aveþi 5 minute pauzã, dacã peste 5 minute nu va fi cvorumul refãcut, va trebui sã decidem ce facem cu ºedinþa noastrã de astãzi.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Rog sã se verifice dacã s-a refãcut cvorumul de lucru. Stimaþi colegi, în acest moment avem exact 153 de colegi în salã, cvorumul de lucru este refãcut.

Repet votul la art. 13 lit. i), textul a fost propus la eliminare.

Voturi împotrivã? Nu avem voturi împotrivã.

Abþineri? Rog sã þineþi mâna sus, ca sã se numere. 57 de abþineri.

Textul a fost adoptat în formularea iniþiatorului.

Lit. j) a art. 13, domnul deputat Dumitru Bãlãeþ propune eliminarea. Nu îºi retrage amendamentul.

Domnule Marin Cristea, vã rog.

În momentul în care chiriaºul a cumpãrat locuinþa de la stat, pe Legea nr. 112, contractul lui de închiriere a dispãrut. Deci acest contract de închiriere nici nu existã, este anulat de drept. Deci nu poate fi vorba de prelungirea contractului. Care contract, care nu mai existã?! Iar în momentul în care a vândut-o, este vorba de contract de vânzare-cumpãrare, nu de închiriere. Aceasta este formularea pe care a fãcut-o, domnilor iniþiatori. Dacã citiþi mai departe, ºi la lit. k) ºi la lit. l), acelaºi lucru. Închipuirile celor care au vrut sã rezolve niºte lucruri au mers pe oriunde, numai pe unde trebuie nu. Sã ni se explice, ce vrea sã spunã, care contract este la zi, lit. k) ºi lit. l)?

## Da. Domnul M‡rton.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã dacã antevorbitorul ar fi fost atent la discuþiile pe care le-am avut la art. 6, atunci n-ar fi pus aceastã întrebare. Pentru cã, aºa cum am argumentat la acel articol 6, acel articol vorbeºte de situaþii când a fost încãlcatã legea, situaþii în care contractul de vânzarecumpãrare este nul de drept, pentru cã a fost încãlcatã legea ºi, totuºi, noi am dat o posibilitate acestor persoane, care s-ar putea sã fi fost bine intenþionate, pentru cã n-au ºtiut cã a fost încãlcatã Legea nr. 11 ºi au rãmas chiriaºi. Despre asta vorbeºte articolul 6.

Dar, dacã ne aflãm deja la aceastã literã, e greu de spus buna-credinþã a acelui chiriaº care, dupã ce, încãlcând Legea nr. 112, ºi-a cumpãrat locuinþa, a mai ºi înstrãinat-o dupã aceea ºi iarãºi stã cu chirie ºi ar vrea sã prelungeascã vreo chirie undeva.

Deci, vedeþi dumneavoastrã, aici nu mai suntem în situaþia de la art. 6 când un chiriaº este bine intenþionat, ci este un afacerist care ºi-a cumpãrat conform acelei legi o locuinþã, a ºi vândut-o imediat sau a schimbat-o, probabil pentru o sumã de bani, fâcând un schimb mai avantajos pentru celãlalt, da?, ºi vrea sã profite de aceastã lege. Deci despre aceste persoane eu cred cã este vorba, despre care se poate spune orice, numai cã erau bine intenþionaþi, nu.

Da. Domnul Grigoriu? Nu. Domnul Cristea.

Eu nu am sã merg pe înþelegerea sau neînþelegerea... Este vorba de prelungirea contractelor de închiriere ºi întreb pe iniþiator: care contract de închiriere? Mai existã vreun contract de închiriere în aceastã situaþie?

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã reflectaþi asupra formulãrii de aici, sã vedeþi câte închipuiri pot sã aparã în rezolvãri diverse, gândite de nu ºtiu cine. ªi se spune aºa: ”Prelungirea contractelor de închiriere nu se aplicãÉÒ. ªi vã citesc cui nu se aplicã, la lit. j): ”în cazul prevãzut la art. 6, dacã persoana care a cumpãrat locuinþa în baza Legii nr. 112/1995 a înstrãinat-o sub orice formã, inclusiv prin schimbÒ.

## Domnul Leonãchescu?

Fiecare lege are un capitol de sancþiuni în care sunt prevãzute, într-adevãr, sancþiunile formulate în momentul abaterii unor prevederi ale sale. Dacã vorbim de Legea nr. 112, sunt acolo prevãzute asemenea sancþiuni, pentru cumpãrare infracþionalã a unor locuinþe. Eu înþeleg aceste propuneri care urmeazã, niºte amendãri la niºte legi existente, pe care nu le-am declarat nule, deci o modificare discretã a prevederilor din capitolele de sancþiuni ºi recompensã, dacã vreþi, ale acelor legi. ªi, într-adevãr, unde este contractul de închiriere pe care dorim sã-l prelungim? El este proprietar, are un contract de vânzarecumpãrare ºi este proprietar. Eu nu ºtiu sã fi fost anulat. Dacã a fost anulat în instanþã, atunci a revenit pe traseu la statutul de chiriaº.

Este interesant punctul de vedere al domnului Emil Popescu, care spune: ”putem limita dreptul...Ò, inclusiv dreptul de a cere cvorum; ”putem limita dreptul de proprietateÒ, dacã mergem pe aceastã idee.

un contract de închiriere pe 3 ani. ªi acesta este contractul... Dacã omul a procedat cu locuinþa aflatã temporar în posesia lui la înstrãinare, ipotecare sau schimb de locuinþã, iniþiatorul a spus cã nu i se mai face acel contract de închiriere. Aceasta este ce vor sã spunã cele trei litere.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Gheciu.

## Da. Domnul Grigoriu s-a înscris înainte, stimate coleg.

## **Domnul Mihai-Theodor-Constantin Grigoriu:**

Recunosc cã aceasta este o ipotezã foarte rarã, dar se poate întâmpla, ºi aici s-a urmãrit ceea ce a explicat domnul M‡rton foarte corect. S-a urmãrit ca cei care au încercat sã facã afaceri în baza Legii nr. 112, care, dupã ce au cumpãrat, într-o manierã ilegalã, eventual s-au mutat din casã ºi au nimerit chiriaºi într-o casã retrocedatã acum, acestora proprietarii au dreptul sã nu le mai prelungeascã contractul.

De asemenea, unul care a cumpãrat ºi ulterior cumpãrãrii, dupã câte ºtiu eu, încãlcând Legea nr. 112, a provocat la o vânzare, la un schimb de locuinþã, ca un fel de vânzare mascatã, pentru care nu mai este prevãzutã interdicþie în Legea nr. 112, sau la o ipotecare la bancã, lucruri care sã ºtiþi cã se întâmplã... Aceste articole stabilesc sã fie pedepsit cu ideea cã nu i se prelungeºte contractul atunci când, anulându-se, s-ar întoarce în situaþia de chiriaº.

Eu recunosc cã ºchioapãtã logica, pentru cã art. 6 prevede cã se anuleazã contractul de vânzare-cumpãrare ºi, în aceastã situaþie, noi avem acolo alt articol care spune cã i se va face un nou contract de închiriere.

Ba da, uitaþi-vã la textul de mai sus! Celor cãrora li se anuleazã contractul de vânzare-cumpãrare li se face

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În continuarea argumentelor care au fost avansate de antevorbitorii mei, îmi permit sã vã amintesc cã Legea nr. 112 are o prevedere expresã care interzice cumpãrãtorilor sãi sã vândã, sã înstrãineze timp de 10 ani locuinþa cumpãratã în temeiul acelei legi. A fost o bunã idee a creatorilor acelei legi, pentru a bloca orice tentativã de speculare a apartamentelor cumpãrate în temeiul acelei legi. Tocmai de aceea, prevederea de la lit. j) este corectã.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Secretarii de ºedinþã mã anunþã cã nu mai este cvorum, s-a diluat din nou cvorumul în salã. Acest joc cu cvorumul pe ultimele 25 de minute refuz sã-l mai fac împreunã cu dumneavoastrã, cei care rãmâneþi în salã, motiv pentru care aplic prevederile art. 128 ºi suspend lucrãrile acestei ºedinþe pânã mâine dimineaþã sau pânã joi dimineaþã, când este ºedinþa comunã a celor douã Camere. Discutarea proiectului de lege va urma marþi dimineaþã, primul pe ordinea de zi.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 16,15._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR** Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei