Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 martie 2000
Informare · retras
Gheorghe Andrei
Discurs
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Evident cã în planul de stopare a candidaturii domnului Ion Iliescu la funcþia de Preºedinte al României, acest plan va rãmâne un plan kitsch, prin care s-a urmãrit, în mod indirect, nu numai declanºarea unor presiuni asupra Curþii Constituþionale pentru a nu respinge o nouã candidaturã, dar ºi inocularea grijii pe care trebuie sã o avem noi, cei de la putere, ca ºi întreaga naþiune, pentru sãnãtatea Domniei sale. Oricâtã grijã ar avea cei din jurul Domniei sale, la aceastã vârstã oricând poate cãpãta orice virus ºi probabilitatea de a se îmbolnãvi este destul de mare. Prin urmare, nu pot fi aruncate viitoarele sale îmbolnãviri în seama altora. Poate cã unii dintre P.D.S.R.-iºti cred cã, prin dispariþia sa, atribuitã desigur forþelor oculte de la Cotroceni sau din zona partidelor istorice, s-ar produce o jale naþionalã care sã inducã o sensibilizare afectivã a electoratului, cu beneficii în câºtigarea masivã a acestuia ºi, desigur, prin imitarea dispariþiei unui senior, dar a unui senior pe dos, invers marelui senior.
Îmbãtrânit în mentalitatea de comunist, domnul Ion Iliescu nu are nevoie sã fie infectat cu fel de fel de bacterii, întrucât Domnia sa, încã din fragedã tinereþe, a fost infectat cronic ºi incurabil cu puternicul bacil al comunismului, fiind deja imun la oricare din amãrâtele de bacterii pe care i le-ar trimite actuala Putere. Cumplita sa spaimã ne face sã credem cu toþii cã domnul Preºedinte Emil Constantinescu are la Cotroceni o mulþime de instalaþii de producere a substanþelor letale, a viruºilor ºi a tot felul de bacterii ºi alte musculiþe, fiind gata oricând sã apese pe butonul roºu al valizei cu cifru.
De altfel, dacã i s-ar face analizele, oricare medic ar descoperi ditamai viruºii, contractaþi pe timpul studenþiei la Moscova.
P.D.S.R., cu ajutorul nesfârºiþilor specialiºti, poate gãsi mai multe cãi de protejare a liderului de neclintit, fie sã nu-l mai scoatã prin lume, pentru a nu se îmbolnvi mai grav, fie sã-l pãstreze sub un clopot de sticlã bine sterilizat, pentru a-l menþine în sãnãtatea sa specificã. Mulþi se întreabã cum se mai pot da crezare unor astfel de infantilitãþi! Rãspunsul este simplu: întrucât este nevoie sã fie credibilã o astfel de gogomãnie, ieºitã parcã din capul unor elevi zãpãciþi de filme, ºi ea trebuie numai lansatã doar pentru înspãimântarea unei pãrþi credule a propriului electorat de care, în fapt, îºi bate joc, prostindu-l cu astfel de elucubraþii.
Mai multã cãdere în aberant ºi ridicol nu poate veni decât din zona colegilor, apropo de colegii mei academicieni, sau poate cã unii dintre complicii Revoluþiei nu mai pot rezista presiunilor psihice de tãinuire a adevãrurilor, ori poate cã participanþii nu mai au nevoie reciprocã, din moment ce unii sunt condamnaþi, iar alþii rãmân emanaþi. Este bine cunoscut cã la comuniºti, aceste atentate sunt dorite de cei mai apropiaþi, care râvnesc scaunul cel mare, ºi nu de cei mai depãrtaþi de acesta.