Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze pentru întârziere.

Am fost convocaþi la un Birou permanent al celor douã Camere, la Senat, ºi abia când am ajuns la Senat am realizat cã dumneavoastrã aveþi de fãcut declaraþii ºi am întors maºina. Îmi cer scuze cã n-am realizat mai devreme acest lucru.

Începem prima parte a ºedinþei noastre.

Îl invit la microfon pe domnul Popescu Dumitru. Nu este.

Domnul Igna Ioan.

Se pregãteºte domnul Gheorghe Andrei. Lipseºte. Domnul Vetiºanu, atunci..., dupã domnul Igna. Domnule deputat,

Aveþi microfonul!

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

A fost pentru prima datã în istoria învãþãmântului românesc o acþiune de protest de asemenea dimensiune din partea personalului din învãþãmânt, în scopul curmãrii situaþiei de mizerie în care au ajuns unitãþile ºcolare ºi slujitorii lor, prin încãlcarea cu bunã ºtiinþã a legilor þãrii.

Ordonanþele de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã se pare cã au pus capãt acestor acþiuni de protest.

Subliniez cã **se pare** numai, deoarece nemulþumirile unui numãr foarte mare de persoane din învãþãmânt, ale sindicatelor, continuã ºi nu ar fi exclusã posibilitatea reizbucnirii conflictului la proporþii ºi mai mari, pentru faptul cã nu s-a înþeles din partea guvernanþilor necesitatea dialogului, aºezarea la masa negocierilor în scopul gãsirii de soluþii la toate solicitãrile sindicale privind îmbunãtãþirea situaþiei din învãþãmânt.

Mã refer concret la: modul de recuperare ºi plãtire a orelor pierdute în timpul conflictului, disponibilizãrile din învãþãmânt, baza materialã a învãþãmântului, personalul TESA din învãþãmânt.

Nu s-au analizat cu simþ de rãspundere niciodatã cauzele concrete care au dus învãþãmântul românesc la aceastã situaþie de disperare.

Mã voi referi, în continuare, la situaþia învãþãmântului sibian, situaþie care consider cã este asemãnãtoare în toate judeþele þãrii.

Pânã în 1996-1997, învãþãmântul preuniversitar sibian se situa în prima jumãtate, între judeþele þãrii, privind rezultatele la concursurile ºcolare, examenele de bacalaureat, admiterea în învãþãmântul superior, baza materialã, integrarea absolvenþilor în activitãþi social-utile.

Aceastã poziþie bunã a învãþãmântului sibian se datora faptului cã la conducerea Inspectoratului ºcolar, la conducerea majoritãþii unitãþilor ºcolare din judeþ se aflau cadre didactice cu reale calitãþi manageriale, buni specialiºti, oameni ce cunoºteau problemele învãþãmântului ºi gãseau soluþii concrete de lichidare a unor neajunsuri, buni psihologi, în scopul realizãrii unei bune colaborãri între ºcoalã, familie ºi organele locale, concret, primãria.

Menþionez fãrã exagerare cã mulþi dintre aceºti buni manageri au fost schimbaþi pe criterii politice. Exemplific: ªcoala Generalã nr. 1 Sibiu, ªcoala nr. 9 Sibiu, ªcoala nr. 15 Sibiu, ªcoala nr. 20 Sibiu, ªcoala Cristianu, Liceul Cisnãdie, Liceul ”Octavian GogaÓ Sibiu.

Concursurile de ocupare a posturilor respective au fost conduse din umbrã de conducerea P.N.Þ.C.D. Sibiu, pentru ca directorii acestor unitãþi ºcolare, care au fost ºi sunt buni gospodari, sã nu mai reuºeascã la concurs. Destituiri ilegale de directori: exemplu, Colegiul ”Gheorghe LazãrÒ Sibiu.

ªi eu vã mulþumesc, stimate coleg.

Am o rugãminte la cei care iau cuvântul: astãzi n-o sã pot sã lungesc decât pânâ la 9,40 luãrile de cuvânt. Vã rog sã vã încadraþi în cele 3 minute alocate. Domnul Vetiºanu Vasile are cuvântul. Se pregãteºte domnul Leonãchescu Nicolae.

## **Domnul Vasile Vetiºanu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

În declaraþia mea politicã de astãzi, 7 martie 2000, încerc sã scot în evidenþã douã momente fatale pentru viaþa ºi istoria politicã a României, pentru destinele ei pânã în zilele noastre.

Cel dintâi moment se leagã de formarea primului Guvern comunist din România, la 6 martie 1945, acum 55 de ani, sub conducerea fostului proprietar de moºii ºi proprietar de bancã, duplicitarul Petru Groza.

Guvernul condus de acesta din urmã se proclama de ”largã concentrare democraticãÒ. În realitate, încã de la formarea sa, Guvernul Groza a suprimat treptat tradiþia democraþiei româneºti, deschizând calea spre dictatura comunistã, rãsturnatã în decembrie 1989.

Scenariul instaurãrii unui guvern comunist începe încã din noiembrie 1944, când comisarul sovietic Vâºinski, numit ”ºarpele cu ochelariÒ, soseºte la Bucureºti, unde schiþeazã planul de transformare a României într-o gubernie ruseascã. Dacã pânã la 12 septembrie 1944, comuniºtii aveau un singur ministru în Guvern, în persoana intelectualului comunist Lucreþiu Pãtrãºcanu, la Justiþie, ucis mai târziu de colegii lui comuniºti, acum intrã al doilea ministru în Guvern, în persoana lui Taºcovici, devenit Teohari Georgescu. La 28 februarie 1945, Vâºinski revine în România, de data aceasta cu ordinul expres de a instala un nou Guvern, în numai 8

sau 4 zile. El cere o audienþã la Majestatea sa Regele Mihai I, care se opune cererii sale. În faþa acestei situaþii, încep ameninþãrile. Vâºinski, dupã vechiul obicei al ”caseiÒ, bate cu pumnul în masã ºi strigã ameninþãtor cãtre rege: ”Ori dizolvi imediat Guvernul, ori România va înceta sã mai existe ca þarã!Ò

Acesta a fost dialogul, de fapt ultimatumul rostit de Vâºinski la 5 martie 1945, din care a rezultat primul Guvern comunist din România, cum aratã cu multã profunzime ºi acribie Aurel Sergiu Marinescu, în dramatica sa carte Ð ”Prizonier în propria þarãÒ, care ar trebui declaratã ”carte-testamentÒ pentru generaþii.

Mãsurile represive ale Guvernului Groza au început cu incitarea maselor, chemarea lor în stradã, incitare la violenþã, avansând ”mineriadeleÒ, cu rãfuieli de moment, prin pedepsirea ”duºmanilor poporuluiÒ. În Guvernul Groza intrã Ghiþã Dej, la Comunicaþii, avându-l ca subsecretar de stat pe Ion Gheorghe Maurer, slujitor fidel al acestuia ºi lui Ceauºescu, apoi R. Zãroni, fost administrator la moºiile lui Groza, Constantinescu-Iaºi, Lothar Rãdãceanu ºi alþii.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Leonãchescu. Se pregãteºte domnul deputat Mândroviceanu.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

## Onorat auditoriu,

În anul 1996, alegãtorii din municipiul Cluj-Napoca l-au ales drept primar al lor pe cunoscutul patriot român Gheorghe Funar. Alegerea, definitorie, n-a fost contestatã de nimeni.

Domnia sa este un gospodar apreciat ºi acest titlu i-a fost recunoscut de cei competenþi. Cine viziteazã Primãria

din municipiul Cluj-Napoca are ocazia sã constate ordinea care domneºte acolo, organizarea riguroasã a compartimentelor ºi solicitudinea cu care salariaþii îi întâmpinã pe cei mulþi.

Din 1996 ºi pânã astãzi, prefecþii de Cluj, Alexandru Farcaº ºi Vasile Sãlcudean, au încercat sã-l înlãture de la conducerea Primãriei din Cluj-Napoca pe domnul Gheorghe Funar. O asemenea acþiune a fost sortitã eºecului ca ilegalã ºi, în final, cei doi prefecþi au pierdut sprijinul politic al formaþiei care i-a propulsat în scaun.

Se aude cã va fi instalat la Cluj un nou prefect, domnul Bogdan Cerghizan, un adversar bine-cunoscut al primarului Gheorghe Funar. În timpul care a mai rãmas, vom asista probabil la noi tensiuni între un prefect nou în funcþie ºi primarul Gheorghe Funar.

În acest rãzboi politic fãrã noimã, dezlãnþuit la adresa primarului Gheorghe Funar, cel care pierde este omul simplu, românul. S-au consumat energii impresionante spre a-l nega în actul sãu de conducere pe primarul din Cluj-Napoca. Pentru a pune o placã memorialã pe zidul Universitãþii ”Babeº-BoliayÒ din acest oraº în amintirea lui Octavian Goga, profesorul de altãdatã al celebrei instituþii de învãþãmânt, primarul Gheorghe Funar a trebuit sã învingã rezistenþa consiliului municipal ºi a Senatului universitar! Pentru gãurile necesare diblurilor i s-a interzis lucrãtorului specializat accesul la o prizã electricã!

Ne punem, pe bunã dreptate, douã întrebãri:

1. Cum de reuºeºte Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat sã promoveze în funcþia de prefect al judeþului Cluj persoane care n-au asimilat încã limbajul politic ºi tehnicile de negociere prin care s-ar putea evita acutizarea problemelor? Retragerea sprijinului politic este expresia unei politici catastrofale de cadre pe care electoratul este obligat s-o suporte. Nepotismul, datoriile politice, promisiunile electorale de culise, politicianismul aberant care rãvãºeºte o parte a lumii noastre politice n-au nimic de-a face cu interesele României!

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mândroviceanu.

Se pregãteºte domnul deputat Drecin Mihai.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tineretul din Romînia a fost lipsit de cunoaºterea trecutului românesc, nefiind format în climatul culturii ºi istoriei naþionale. Cu toate cã acest tineret s-a acoperit de eroism pe baricadele Revoluþiei ºi a pãºit cu greutate în alegerile din 1996, când a asigurat rãsturnarea vârfurilor nomenclaturii criptocomuniste, în ultimul timp nu a mai apãrut la suprafaþa vieþii publice naþionale cu iniþiative ºi miºcãri bine articulate.

Tineretul, izvorul biologic ºi spiritual al naþiunii, ale cãrui gânduri ºi idei aduc fermenþii noutãþii pe toate dimensiunile sociale, nu ºi-a mai gãsit o formã de expresie publicã prin care sã-ºi expunã frãmântãrile, idealurile ºi preocupãrile de generaþie.

El trebuie sã poarte steagul unor dorinþe noi, al unor schimbãri ºi al unor ameliorãri care nu sunt posibile în cadrele ºi structurile vechi, îndeosebi în vremuri de mare încãrcãturã istoricã ºi de tranziþie, cum sunt cele pe care România le traverseazã în prezent.

Intervenþiile tineretului sunt nu numai bine venite, dar ºi aºteptate, salvatoare, cãci au forþa avântului, a curajului ºi a dorinþei de bune înfãptuiri.

Din rândurile tineretului, adevãrata rezervã a aristocraþiei politice ºi spirituale a neamului, a elitei naþionale, au apãrut mereu în istoria naþionalã marile mutaþii, care au schimbat faþa societãþii româneºti, a formelor de viaþã ale poporului român.

Tineretul de azi este pus la mare încercare, mai întâi sã gãseascã forma de manifestare potrivitã, ºi apoi sã iasã în arenã ºi sã intre în activitãþi rodnice, pentru a ajuta România sã iasã din impasul economic, din haos ºi dezordine, mai ales moralã.

El trebuie sã rãspundã la chemarea vremii ºi a þãrii, cãci este nevoie de vigoarea, entuziasmul ºi disponibilitatea lui sufleteascã, pentru a asigura stabilitatea necesarã societãþii româneºti, pentru a crea o nouã stare de spirit pentru iniþiative, proiecte de largã cuprindere ºi viziune a viitorului, ºi pentru ieºirea din apatia ºi acalmia în care se topeºte viaþa de azi, fãrã nici o direcþie ºi fãrã nici o noimã.

Tineretul trebuie sã iasã în arena româneascã, sã priveascã starea de lucruri cu luciditate, seriozitate ºi decenþã ºi sã-ºi asume rãspunderi morale pe mãsura vremurilor de acum, aºa cum multe generaþii de tineri au fãcut în trecut, ºi România a înfãptuit astfel mari progrese în istoria ei.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu se pregãteºte.

Aveþi microfonul, domnule deputat!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi: ”Despre locul Bisericii Naþionale Ortodoxe în societatea româneascã de astãzi.Ò

În fundãtura social-economicã, politicã ºi moralã în care a ajuns þara, dupã un deceniu de continuã democratizare ºi liberalizare, partea serioasã ºi echilibratã a românilor cautã puncte de sprijin în efortul de a se menþine mãcar pe linia de plutire, într-o existenþã aproximativã ºi aproape fãrã perspectivã. Sondajele specialiºtilor în sociologie ºi politologie aratã cã naþiunea are încã încredere în Biserica neamului ºi Armata Românã. Aceste instituþii þin, în opinia cetãþeanului de rând, þara ºi neamul într-un tot unitar. Pânã când? Asta urmeazã sã vedem.

Sunt forþe politice interne ºi externe care se strãduiesc sã slãbeascã ºi compromitã aceste instituþii naþionale, pregãtind destrãmarea ºi disoluþia þãrii, într-o Europã unitã, greu de definit pentru moment. Despre politica de compromitere ºi de slãbire a Armatei Române am mai vorbit. Astãzi supun atenþiei dumneavoastrã starea Bisericii Naþionale Ortodoxe Române.

Renãscutã ca pasãrea Phoenix, din marginalizarea ce i-a fost impusã de regimul comunist, Biserica Ortodoxã revine la tradiþie, dar face ºi eforturi lãudabile pentru înnoire, cerute de vremurile în continuã schimbare pe care le trãim. Se reînfiinþeazã ºi înfiinþeazã vechi ºi noi seminarii ºi facultãþi de teologie, care pregãtesc tineri cu vocaþie preoþeascã pentru noi parohii. Apar noi schituri ºi mânãstiri, care scot în evidenþã tradiþia monahalã la români. Noile episcopii din þarã ºi strãinãtate vegheazã la mai buna organizare ºi administrare a sentimentului religios ortodox. Sãrbãtorile religioase sunt tot mai respectate de tineri ºi maturi, în egalã mãsurã. Tot mai multe parohii înfiinþeazã ºi susþin instituþii sociale ºi spitaliceºti de binefacere pentru copii ºi bãtrâni fãrã sprijin material.

Deschiderea Patriarhiei Ortodoxe Române spre un ecumenism autentic permite dialog benefic cu Bisericile din întreaga lume. Sentimentul naþional ºi vocaþia europeanã a românilor îºi gãsesc întruchiparea în munca, speranþele ºi suferinþele enoriaºilor, preoþilor, cãlugãrilor, conducãtorilor Bisericilor noastre, Ortodoxã ºi Greco-Catolicã, deopotrivã.

Timpul!

## Vedeþi, cã vã aude Dumnezeu...

... mai ales în cartierele de blocuri din marile oraºe. În loc de lãcaºuri somptuoase, ar fi mai uºor de construit bisericuþe din lemn, tradiþionale, cât mai numeroase, a cãror ambianþã interioarã se potriveºte psihologiei românului. Ce important câºtig ar fi pentru Ortodoxia Românã dacã în marile oraºe, la tot câte 15-20 blocuri de locuinþe s-ar ridica câte o bisericuþã de lemn!

ªi, în final, cu un pas înaintea politicii ºi economiei din România, Biserica Naþionalã Ortodoxã se impune prin vorbã ºi faptã, ca instituþie sobrã ºi hotãrâtã întru apãrarea intereselor naþionale ºi cultivarea spiritului ecumenic european.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc, ºi fac apel la toþi colegii sã se încadreze în cele 3 minute, ºi la colegii din salã, când un coleg dintr-o parte depãºeºte timpul, colegii din partea cealaltã vocifereazã, ºi tot aºa. Poate ar fi mai bine cu toþii sã ne încadrãm în timp, pentru cã fiecare vorbeºte din timpul fiecãruia, nu este vorba de un timp special al unui grup.

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregãteºte domnul deputat Ionescu Gheorghe.

## **Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:**

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã ce duºmanii retrocedãrii pãdurilor foºtilor proprietari, dintre care mulþi funcþionari din domeniul silviculturii, care au reuºit sã blocheze apariþia metodologiei de aplicare a Legii nr. 1 din 2000 timp de o lunã, în ziua de joi, 2 martie, sub autoritatea sindicatelor, i-au convocat pe o parte dintre pãdurari, pe cei dintre care, mulþi, în anii anteriori au avut un rol esenþial în distrugerea pãdurilor þãrii, pentru a se manifesta pentru pãstrarea actualelor structuri ale ocoalelor silvice.

Faþã de aceastã manifestare, Asociaþia Proprietarilor de Pãduri din România, formatã din reprezentanþii comunitãþilor de averi, a obºtilor de moºneni ºi rãzeºi, comunitãþi grãnicereºti, composesorate, instituþii bisericeºti,

ºcoli, primãrii, care deþin peste 1 milion de hectare de pãdure, adicã mai mult de o treime din suprafaþa vizatã de Legea nr. 1 din 2000, îºi exprimã dorinþa de a gospodãri proprietatea pe care o vor reprimi, prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului, conform legii.

Astfel, în judeþele Argeº, Bistriþa-Nãsãud, Braºov, Buzãu, Hunedoara, Harghita ºi altele, membrii acestor devãlmãºii vor sã administreze proprietatea lor comunã în regim silvic, respectând legile în vigoare, proprietãþi aºezate în trupuri compacte de pãdure, uºor de administrat de ei ºi uºor de supravegheat de cãtre structurile de control ºi de aplicare a regimului silvic.

Voinþa comunitarã a membrilor Asociaþiei Proprietarilor de Pãduri din România de a gestiona singuri propriile averi este un drept socioeconomic ºi politic, ºi limitarea, îngrãdirea acestuia, într-un stat de drept, este inadmisibilã.

Din pãcate, reprezentanþii ocoalelor silvice, care s-au manifestat în încercarea lor de a pãstra vechile structuri, fac tot posibilul ca majoritatea pãdurilor sã fie considerate ca ”rezervaþie forestierãÒ, sau ”pãduri cu rol de protecþieÒ, pentru a limita cât mai mult mãrimea vegetaþiei forestiere care ar putea fi retrocedatã foºtilor proprietari.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ionescu Gheorghe. Se pregãteºte domnul deputuat Barbaresso Emanoil.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Astãzi am sã prezint o situaþie din judeþul Dolj, pe care o intitulez: ”Jaf în economia judeþului DoljÒ.

Privatizarea trebuie sã constituie una din componentele principale ale reformei economice, prin care proprietatea de stat sã fie trecutã în proprietate privatã, cu scopul de a asigura un management productiv, dinamic, pentru a revigora activitatea economicã. Privatizarea, în concepþia actualei guvernãri, înseamnã vinderea de urgenþã, prin toate metodele ºi la orice preþ, a patrimoniului administrat de F.P.S.

Aceastã concepþie a fost aplicatã ºi în judeþul Dolj, unde mai marele F.P.S.-ului a vândut o serie de societãþi comerciale la preþuri care în orice moment creeazã suspiciuni, mai ales dacã precizãm cã acelaºi cumpãrãtor a achiziþionat 3-4 societãþi.

Prin vânzarea acestora nu s-au creat condiþii pentru îmbunãtãþirea activitãþii economice, ci, pur ºi simplu, lichidarea ºi dispariþia acestora de pe harta judeþului Dolj. Amintesc aici societãþile comerciale de tip agromec: Bãileºti, Poiana Mare, Giubega, Vârtop, care s-au privatizat prin procedeul de vânzare-cumpãrare, ºi se prevede, prin contract, cã: ”Timp de 3 ani, acestea nu pot fi lichidate sau falimentate.Ò Acelaºi contract de vânzarecumpãrare prevede ca ”Personalul existent în societãþile comerciale sã fie trimis în totalitate în ºomaj, cu platã de sume compensatorii.Ò Valoarea totalã a sumelor compensatorii care se suportã din bugetul asigurãrilor de stat a fost de 2 pânã la 4 ori mai mare decât valoarea de vânzare.

Trebuie menþionat cã societãþile comerciale vândute aveau interdicþie de scoatere la licitaþie, deoarece se aflau sub sechestru asigurator, ca urmare a datoriilor mari cãtre bugetul de stat.

Imediat dupã achitarea sumei adjudecate, noii proprietari au trecut la vânzarea masivã a activelor, fãrã a þine cont de alþi acþionari ºi fãrã sã plãteascã cãtre bugetul de stat sumele datorate, care se ridicã la 7-8 miliarde lei. Din societãþile privatizate nu a mai rãmas nimic!

Acelaºi principiu s-a aplicat ºi în situaþia întreprinderilor de transport STIRA, DECEBAL-Bãileºti, METRANSBechet, INTERTRANS-Oltenia.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Barbaresso Emanoil. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Paranoia politicã a unora dintre liderii Opoziþiei s-a manifestat destul de clar prin comunicatul dat de P.D.S.R. privind aºa-zisa conspiraþie de suprimare a liderului acestui partid, prin contaminare cu diverºi viruºi letali sau atentat.

Consider cã cei din jurul domnului Ion Iliescu, care cautã sã învenineze viaþa politicã din România în acest

an electoral, nu se pot debarasa de metodele cominterniste de lichidare fizicã a adversarilor politici ºi de aceea cred cã aceleaºi metode le folosim ºi noi.

Întreaga istorie a comunismului este un lung ºir de crime ºi asasinate politice sãvârºite cu sânge rece, nu numai asupra oponenþilor politici, ci ºi asupra propriilor lideri comuniºti pe care-i considerau revizioniºti, deviaþioniºti sau trãdãtori, dacã nu admiteau, în integralitatea lor, învãþãturile lui tãtuca Stalin. Sunt celebre asasinatele politice din U.R.S.S. sãvârºite de Stalin, prin care Zinoviev, Kamenev, Troþki, Buharin, Rîjcov au fost lichidaþi. Asasinatele politice s-au întins ºi dupã 1945, prin lichidarea fizicã, la Moscova, a lui Dimitrov, Maurice Thorez ºi a altor lideri comuniºti din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria.

Pentru a nu fi mai prejos, ºi în România lui Gheorghiu-Dej au fost lichidaþi ªtefan Foriº, Lucreþiu Pãtrãºcanu etc., dar nici acest cãlãu nu a scãpat nepedepsit de cãtre comuniºtii ruºi, fiind iradiat la Varºovia ºi murind în 1965.

În 1989, când acest sistem criminal de dictaturã, aceastã ciumã roºie, a cãrei întreagã istorie este presãratã cu peste 80 de milioane de asasinate, ce au întrecut cu mult crimele naziste, atât ca amploare, cât ºi ca duratã, petrecute în Rusia, China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba, Etiopia, România, Polonia, Cehia, Ungaria, a fost doborâtã de revolta întregului popor român, s-a crezut cã se va instala un stat de drept bazat pe dreptate socialã ºi democraþie. Dar zorii noii democraþii au fost însângeraþi de un nou asasinat politic fãrã precedent, petrecut în ziua Sfântã a Crãciunului, când am asistat la cel mai comunist proces posibil. Acest fapt a pus amprenta atât asupra viitorului României, cât ºi al românilor care, dupã exuberanþa cuceririi libertãþii ºi scãparea de tiran, minþile cele mai autorizate din România ºi din alte colþuri ale lumii ºi-au pus întrebarea logicã: a fost sau nu un proces judecat corect?

Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Radu Mazãre.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Surprinzãtor ºi contrar prevederilor legale, campania electoralã a început cu trâmbiþe ºi surle, semnalul fiind dat de însuºi Preºedintele Emil Constantinescu, el, garantul respectãrii legilor.

Aflându-se într-o permanentã cãdere de prestigiu, determinatã de neîmplinirea promisiunilor electorale, domnul Preºedinte Emil Constantinescu, având însã, în mâinile sale, pâinea ºi cuþitul, încearcã din nou, prin continuarea aceleiaºi propagande electorale mincinoase, cu puternicã încãrcãturã diversionistã care sã ducã la dezbinarea românilor, sã abatã atenþia oamenilor de la adevãrata situaþie în care a fost adusã România de guvernarea iresponsabilã de dupã 1996.

Tras în jos de propriile neîmpliniri, domnului Preºedinte Emil Constantinescu îi lipseºte bãrbãþia de a se adresa deschis þãrii, oamenilor ei, pe care sã-i cheme alãturi de el, sã-i însufleþeascã în împlinirea unor programe de salvare a României. Dimpotrivã, Preºedintele þãrii s-a complãcut în poziþia de lider regional, care, în concepþia sa, i-ar fi adus ceva prestigiu, cât ºi de voiajor permanent în Occident ºi Statele Unite ale Americii, pozând într-un iscusit fãcãtor de politicã externã. Dar nu a reuºit sã fie decât un umil voiajor care a bãtut la uºile rãmase, în cele mai multe cazuri, ferecate, în schimb revenind acasã cu tolba plinã de gafe.

Deºi nu i-a fost propusã, pânã acum, candidatura la Preºedinþie de nici o formaþiune politicã, în afarã de autopropunerea de la Consiliul Naþional al P.N.Þ.C.D., Domnia sa, prin gesturi desuete Ñ felicitarea tinerilor la împlinirea majoratului, cu ocazia zilelor onomastice, propaganda deºãnþatã fãcutã pe marginea deplasãrii la Cuculeasa, unde, contrar promisiunilor, casele sinistraþilor sunt neterminate ºi acum, la ieºirea din iarnã etc. Ñ cheltuieºte fãrã noimã banii contribuabililor pentru a-ºi netezi imaginea ºifonatã de ºirul lung de gafe, al neîmplinirilor ºi al minciunilor.

Una dintre ultimele gãselniþe ale Preºedinþiei constã în implicarea bugetului **Poºtei Române** în campania sa electoralã. Nu au fost de ajuns tarabele deschise la Obor pentru colectarea semnãturilor. Crezându-se un subtil politician, Domnia sa a atras, în aceastã campanie murdarã, ºi **Poºta Românã** ! Prin intermediul acesteia se difuzeazã un supliment al unui ziar denumit ”Cronica satelorÒ, între 300 ºi 700 de exemplare pe comunã, pe bazã de tabele, în care sunt trecute toate datele de stare civilã ale cetãþenilor, apoi sunt puºi sã semneze. Semnalul ne-a venit din judeþul Iaºi, dar ar fi posibil ca practica aceasta sã fie folositã ºi în alte judeþe. De aceea cerem conducerii **Poºtei Române** sã opreascã deîndatã aceastã acþiune. Nu înþelegem de ce, atunci când este vorba de achitarea pensiilor la domiciliu se face atâta scandal, iar când e vorba de interesul Puterii, poºtaºii sunt folosiþi pe post de agenþi electorali.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul Mazãre Radu? Nu este. Domnul Bot Octavian? Nu este. Are cuvântul domnul Lazãr Lãdariu. Se pregãteºte domnul Kovacs Carol-Emil.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-un moment în care, în numele demitizãrii trecutului naþional, se fac atâtea mârºãvii, potlogãrii ºi se pun la cale atâtea trãdãri, sunt reluate programatic atacurile asupra Bisericii Ortodoxe Române ºi a românilor din secuime.

Într-un articol apãrut în ”Washington PostÒ, plin de neadevãruri, exceleazã, prin reaua-credinþã vizibilã de la o poºtã, ridicatã la rang de minciunã sfruntatã, acelaºi cunoscut prea bine extremist revizionist maghiar, generator de tensiuni ºi conflicte interetnice, cum a fost ºi cel din 20 martie 1990, de la Târgu Mureº, bate puternic toba, protestând, de data aceasta, vehement împotriva construirii de biserici româneºti ortodoxe, ridicate, chipurile, ”pentru a reprima ºi a expulza minoritatea maghiarã de pe teritoriul României.Ò Se urmãreºte astfel, zic iredentiºtii acestor zile, ”schimbarea componentei etnice din zonã.Ò Cei atât de deranjaþi de Poliþia Românã, de armata þãrii, de S.R.I., care, afirmã ei, ”tropãie ºi le tulburã somnulÒ, uitã, în nemernicia lor, amãnuntul cã totul este o minciunã, cã lucrurile se petrec ca în bancurile de la Radio Erevan.

Nu-i vorba de construirea vreunei biserici, ci de cu totul altceva: de repararea ºi renovarea zecilor de biserici ortodoxe dãrâmate de ura horthystã în perioada sãlbaticã a Diktatului de la Viena ºi a Regiunii Autonome Maghiare în Harghita ºi Covasna.

Chiar cred autorii unor falsuri de acest fel cã minciuna cea cu picioare scurte nu va ieºi la ivealã, în toatã goliciunea ei, cã adevãrul despre alungarea medicilor români, într-un nou ºi original descãlecat iredentist, din Luna de Sus, precum ºi cele petrecute în cele douã judeþe, în ultimul timp, poate fi, cumva, estompat? Chiar cred ei, cumva, cã ultima ispravã petrecutã la Inspectoratul ºcolar judeþean Covasna nu va ajunge la cunoºtinþa publicã?!

Cinci organizaþii culturale româneºti din Covasna s-au adresat ministrului Andrei Marga, protestând vehement împotriva abuzurilor din ultima vreme. În urma unui concurs pentru ocuparea postului de inspector ºcolar general-adjunct, profesoarei Rãdiþa Albu de la Liceul **Mihai Viteazul** din Sfântu Gheorghe i se refuzã un drept constituþional, pe motiv cã ”nu ºtie bine ungureºte.Ò ªi când te gândeºti cã toate acestea se petreceau cu puþin timp în urmã doar, când aceiaºi minoritari se plângeau comi-

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg.

Are cuvântul domnul deputat Kovacs Carol-Emil. Se pregãteºte domnul deputat Dumitru Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În aceastã perioadã de intense frãmântãri politice pe marginea legilor proprietãþii, a reformei în justiþie ºi a Colegiului Consiliului Naþional de Studiere a Arhivelor fostei Securitãþi, a alegerilor administraþiei publice locale, susþinãtorii diferitelor puncte de vedere au pierdut din vedere o lege deosebit de importantã pentru o societate modernã: este vorba de Legea privind dezvoltarea ºi utilizarea tehnologiilor informaþiei.

La ora actualã existã un vid legislativ cu privire la activitãþile de informaticã, la procesul de informatizare ºi, în general, în domeniul tehnologiilor informaþiei. Au fost câteva acte normative cu arie îngustã de acoperire care au suplinit necesitãþile de intervenþie normativã în aceastã materie total nouã. E vorba de H.G.nr. 575 bis din 1992, Legea nr. 8/1998 cu privire la drepturile de autor în informaticã ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 29 din martie 1999, legatã de unele mãsuri care trebuiau luate în vederea evitãrii disfuncþionalitãþii sistemelor informatice, o datã cu trecerea în mileniul urmãtor.

Una din condiþiile de acceptare a României în structurile europene ºi euroatlantice, precum NATO ºi Uniunea Europeanã, este ºi aceea a emiterii unei legi care sã alinieze România în rândul societãþilor informatizate, în aºa fel încât sã rãspundã cerinþelor de reglementare europene ºi internaþionale.

La proiectul de lege care a fost înaintat Camerei Deputaþilor, ºi înregistrat cu nr. 82/1998, s-a lucrat în mod intens de câþiva ani ºi la el ºi-au adus contribuþia un numãr mare de specialiºti din domeniul informaticii ºi comunicaþiilor, dar ºi juriºti de marcã din Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne, Consiliul Legislativ, precum ºi din alte instituþii specializate ale statului, precum Agenþia Naþionalã pentru Comunicaþii ºi Informaticã. De asemenea, s-au primit sugestii din partea a numeroºi reprezentanþi ai societãþii civile, asociaþii ºi chiar personalitãþi din domeniul informaticii.

Din acest motiv, consider cu totul nejustificatã întârzierea, iatã, de aproape 2 ani, în elaborarea primului raport ºi apoi a celui de al doilea raport al celor douã comisii: e vorba de Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi Comisia pentru industrii ºi serviici. În cadrul discuþiilor din aceste douã comisii s-au adus o serie de modificãri, de îmbunãtãþiri acceptate de iniþiator. Cu toate cã s-a elaborat ºi cel de-al doilea raport, legea nu se aflã pe ordinea de zi, pe motiv cã aceastã ordine de zi este ºi aºa destul de încãrcatã. Cred cã ar fi bine sã se lase la o parte interesele de partid ºi interesele de grup, aºa cum s-au conturat pânã la ora actualã ºi sã se dea drumul acestei legi anunþatã de acum doi ani ºi trecutã în toate rapoartele de aliniere europeanã; e vorba de _aequis_ -ul comunitar, ºi este aºteptatã ºi de forurile internaþionale, ca o primã ºi importantã reglementare în domeniul informaticii ºi comunicaþiilor care tinde sã apropie considerabil România de ceea ce existã deja, de multã vreme, în celelalte þãri ale Uniunii Europene.

## Mulþumesc, domnule deputat.

## Stimaþi colegi,

În mod firesc, ar fi trebuit sã se întrerupã aici discuþiile noastre. Am însã informaþii cã la Senat nu s-a încheiat încã ºedinþa Birourilor permanente reunite ale celor douã Camere ºi, deºi avem o ºedinþã complicatã, astãzi ar fi trebuit sã intrãm în dezbaterea obiecþiei de neconstituþionalitate, la 10,30 trebuia sã vinã primul-ministru, mi se pare inutil ca sã dau pauzã, sã încerc sã-i gãsesc pe colegii mei. Mai bine continuãm, pânã când la Senat se terminã ºedinþa ºi vor veni ceilalþi secretari, motiv pentru care îi dau cuvântul domnului deputat Popescu Dumitru.

Se pregãteºte domnul deputat Dejeu Gavril.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În ultimii ani, creºterea preþurilor la energie electricã, termicã ºi gaze naturale livrate cãtre populaþie a devenit o adevãratã obsesie a guvernanþilor.

Pornind de la preþurile rezonabile existente în decembrie 1996, 73 lei/KWh, 63 lei/mc gaze naturale ºi 21.800/Gcal, miniºtrii de resort, primul liberal, al doilea þãrãnist ºi al treilea democrat, au reuºit urmãtoarele ”performanþeÒ: la energie electricã livratã populaþiei preþul a crescut de 18,1 ori, la energie termicã de 11 ori, iar la gaze naturale de 14,3 ori.

Anul trecut, domnul Radu Berceanu a explicat, din studiourile de televiziune, unde a stat mai mult decât în unitãþile care ne furnizeazã energie, cã mãrirea preþurilor energiei livratã populaþiei este necesarã pentru eliminarea subvenþiei încruciºate ºi cã va fi, în parte, compensatã

de scãderea preþurilor la produsele fabricate de agenþii economici. Toate acestea au fost baloane de sãpun: la produsele industriale, preþurile au continuat sã creascã, înregistrând, numai în 1999, un salt de peste 56%. Aºa s-a ajuns la adevãrate drame în familiile oamenilor care trãiesc din salarii sau din pensii. Cheltuielile pentru întreþinerea apartamentelor depãºesc, în multe cazuri, nivelul pensiilor. Oamenii nu pot plãti întreþinerea ºi trãiesc cu spaima cã-ºi vor pierde apartamentele, ca urmare a acumulãrii restanþelor.

Este inadmisibil cã în aceºti ani s-a mers exclusiv pe ideea mãririi preþurilor de livrare la energie. Nu s-a vãzut nici o preocupare pentru reducerea costurilor de producþie care ar fi permis, în bunã mãsurã, acoperirea cheltuielilor fãrã majorãri de preþuri.

La combustibilii din termocentrale, cheltuielile sunt cu 30 Ð 40% mai mari decât în unitãþile similare din alte þãri. Au fost abandonate regimurile optime de sarcinã care conduc la cheltuieli mai mici, datoritã opririi haotice a capacitãþilor productive din industrie ºi agriculturã. De asemenea, ponderea salariilor în totalul costurilor din sistemul energetic a crescut de la 7 la 14%: numai în trimestrul IV anul trecut s-au acordat trei indexãri de salarii, totalizând peste 30%. Adaug ºi faptul cã tot mai mulþi directori din unitãþile sistemului circulã cu maºini nemþeºti sau japoneze.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dejeu Gavril. Se pregãteºte domnul deputat Vasilescu Nicolae.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

La 10 ani de sinuoasã evoluþie politico-democraticã, speram ºi sperãm într-o judecatã sãnãtoasã ºi o atitudine încãrcatã de mare rãspundere, atât din partea electoratului, cât ºi a clasei politice.

Anul electoral 2000 ar trebui sã fie unul de referinþã pentru evoluþia de viitor a României. Vreau sã cred cã marea majoritate a electoratului, evoluat formativ, politic ºi civic, în comparaþie cu alegerile din 1996 sau 1992, ca sã nu mai vorbim de cele din 1990, se va lãsa mai puþin influenþat de cântecul de sirenã, cu rezonanþã electoral demagogicã ºi va judeca ºi decide în funcþie de interesele reale ale þãrii, de viitorul ei.

Cei de la guvernare vor fi judecaþi dupã faptele lor, iar ceilalþi dupã seriozitatea ºi puterea de convingere a promisiunilor ºi a ceea ce au lãsat în urmã. Aºa ar trebui sã fie!

Din nefericire, climatul de nãdejde ºi speranþã este, de pe acum, clãtinat de unele rãbufniri precoce, care fac dovada începerii campaniei electorale, la propriu ºi la figurat, cu stângul. Ce se întâmplã este de-a dreptul stupefiant. Doreºte, oare, cineva cu tot dinadinsul sã ne asemuie cu cei de pe meleagurile comunismului românesc de acum zeci de ani sau, ºi mai rãu, cu cei din arealul stalinismului barbar, creând scenarii halucinante ˆ la Vâºinski sau Beria, de lichidare fizicã a adversarilor politici? Ce resorturi motivaþionale vor fi declanºând, oare, o atare aberaþie, în anul de graþie 2000, în România? Cine ºi de ce se doreºte ca imaginea României electorale sã fie terfelitã, împroºcatã cu noroi înãuntru, dar mai cu seamã în afarã? Cum, adicã, ne angajãm sã ne ridicãm la standardul integrãrii europene, în timp ce urzim lichidarea fizicã a adversarilor politici, întocmai ca pe vremurile de tristã amintire ale inchiziþiei fascisto-comuniste?! Cu cine vrea sã ne asemuie domnul Iliescu ºi cei din _staff_ -ul sãu electoral? Nici acum, dupã 10 ani, nu se poate debarasa de stereotipul unei asemenea gândiri specifice unor vremuri de tristã amintire?

Este descurajator sã vedem cum, în loc de preocuparea sincerã pentru ieºirea din starea de crizã în care ne aflãm ºi la care are ºi el o contribuþie, Domnia sa recurge la ieftine manevre demagogico-electorale.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasilescu Nicolae. Se pregãteºte domnul deputat Gheorghe Andrei.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Singura unitate industrialã care a produs ºi este capabilã sã producã avioane militare necesare înzestrãrii Ministerului Apãrãrii Naþionale din România, **Avioane** Craiova S.A., care producea înainte de 1989, în medie, 20 de aparate de zbor pe an, a ajuns sã fabrice scaune, încuietori, uºi ºi scrumiere pentru S.N.C.F.R.

De aproximativ 5 ani, nici managerii societãþii, nici Executivul român nu s-au mai zbãtut sã facã rost de

contracte, chiar dacã, ºi la capacitatea actualã, s-ar mai putea produce 4 avioane anual. Liderii de sindicat afirmã cã de peste 5 ani nu s-au mai primit comenzi nici mãcar pentru piese ºi ansamble.

Guvernul preferã sã importe la preþuri de 3 ori mai mari ceea ce se poate produce la Craiova, poate pentru cã se plãtesc comisioane grase.

Fabrica de la Craiova a fost construitã pentru a produce aparate de zbor pentru armatã, fãcând parte din industria energeticã, dar, deºi avioanele ar fi potrivite ºi pentru orele de ºcoalã ºi antrenament ale piloþilor, MApN nu a achiziþionat ºi se pare cã nici nu intenþioneazã sã achiziþioneze aceste aparate.

Ultimul produs, IAR 99 **ªoim** , are valori favorabile de la profesioniºtii strãini, este foarte apreciat la saloanele internaþionale ºi se aflã printre primele trei în lume. Dar ce folos dacã-l þinem în curte sau îl vedem pe prima paginã a revistelor de specialitate? Altãdatã România era plasatã pe locul 5 în lume la producþia de armament convenþional, iar acum nici nu mai ºtim sã figurãm în vreun top.

Dacã din þarã nu vine nici un ajutor, nici ambasadorii sau ataºaþii militari români nu prea îºi iau munca în serios. Printre îndatoririle lor se numãrã ºi întãrirea relaþiilor economice cu þãrile unde se aflã în misiune diplomaticã, iar încheierea unui contract pentru cumpãrarea unui avion IAR 99 **ªoim** , de exemplu, ar fi o justificare pentru lefurile plãtite în valutã.

La ora actualã se lucreazã la 35% din capacitate, iar angajaþii intrã cu rândul în concediu fãrã platã, cu toate cã au rãmas mai puþin de o jumãtate din câþi erau înainte de Revoluþie ºi sunt plãtiþi cu 75% din salariu. În anul 2000, media de vârstã a celor care lucreazã aici a ajuns la 45 de ani ºi este evident cã forþa de muncã îmbãtrâneºte, în condiþiile în care nu mai pot fi fãcute noi angajãri. Deºi conducerea sindicatului a încercat sã tragã un semnal de alarmã ºi sã sensibilizeze autoritãþile statului, bombardând cu scrisori Preºedinþia, Parlamentul, Comisia de apãrare a Senatului, C.S.A.T., ministerele Apãrãrii Naþionale, de Finanþe, Ministerul Industriilor ºi Comerþului, nimeni nu a ridicat mãcar un deget pentru a le oferi un ajutor financiar.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei. Se pregãteºte domnul deputat Nicolescu Mihai.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Evident cã în planul de stopare a candidaturii domnului Ion Iliescu la funcþia de Preºedinte al României, acest plan va rãmâne un plan kitsch, prin care s-a urmãrit, în mod indirect, nu numai declanºarea unor presiuni asupra Curþii Constituþionale pentru a nu respinge o nouã candidaturã, dar ºi inocularea grijii pe care trebuie sã o avem noi, cei de la putere, ca ºi întreaga naþiune, pentru sãnãtatea Domniei sale. Oricâtã grijã ar avea cei din jurul Domniei sale, la aceastã vârstã oricând poate cãpãta orice virus ºi probabilitatea de a se îmbolnãvi este destul de mare. Prin urmare, nu pot fi aruncate viitoarele sale îmbolnãviri în seama altora. Poate cã unii dintre P.D.S.R.-iºti cred cã, prin dispariþia sa, atribuitã desigur forþelor oculte de la Cotroceni sau din zona partidelor istorice, s-ar produce o jale naþionalã care sã inducã o sensibilizare afectivã a electoratului, cu beneficii în câºtigarea masivã a acestuia ºi, desigur, prin imitarea dispariþiei unui senior, dar a unui senior pe dos, invers marelui senior.

Îmbãtrânit în mentalitatea de comunist, domnul Ion Iliescu nu are nevoie sã fie infectat cu fel de fel de bacterii, întrucât Domnia sa, încã din fragedã tinereþe, a fost infectat cronic ºi incurabil cu puternicul bacil al comunismului, fiind deja imun la oricare din amãrâtele de bacterii pe care i le-ar trimite actuala Putere. Cumplita sa spaimã ne face sã credem cu toþii cã domnul Preºedinte Emil Constantinescu are la Cotroceni o mulþime de instalaþii de producere a substanþelor letale, a viruºilor ºi a tot felul de bacterii ºi alte musculiþe, fiind gata oricând sã apese pe butonul roºu al valizei cu cifru.

De altfel, dacã i s-ar face analizele, oricare medic ar descoperi ditamai viruºii, contractaþi pe timpul studenþiei la Moscova.

P.D.S.R., cu ajutorul nesfârºiþilor specialiºti, poate gãsi mai multe cãi de protejare a liderului de neclintit, fie sã nu-l mai scoatã prin lume, pentru a nu se îmbolnvi mai grav, fie sã-l pãstreze sub un clopot de sticlã bine sterilizat, pentru a-l menþine în sãnãtatea sa specificã. Mulþi se întreabã cum se mai pot da crezare unor astfel de infantilitãþi! Rãspunsul este simplu: întrucât este nevoie sã fie credibilã o astfel de gogomãnie, ieºitã parcã din capul unor elevi zãpãciþi de filme, ºi ea trebuie numai lansatã doar pentru înspãimântarea unei pãrþi credule a propriului electorat de care, în fapt, îºi bate joc, prostindu-l cu astfel de elucubraþii.

Domnul deputat Nicolescu Mihai.

Urmeazã ultimul vorbitor, domnul deputat K—nyaHamar Alexandru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Efectiv mã surprinde, în dimineaþa aceasta, modul cum o serie din colegii noºtri exprimã o îngrijorare deosebitã faþã de preºedintele Iliescu. Nu se ezitã chiar a se prezenta în faþa noastrã momente de excepþie, momentele acestea de la 22Ð25 decembrie, considerând cã trebuie sã luãm apãrarea celui care a fost înainte dictatorul þãrii, Ceauºescu, pentru a denigra persoana preºedintelui Iliescu. Cred cã este un lucru care nu ar trebui sã preocupe atât de mult, cred cã sunt atâtea alte probleme pe care þara le are astãzi de rezolvat.

În intervenþia mea, vã rog sã-mi permiteþi sã fac câteva referiri în legãturã cu cercetarea ºtiinþificã ºi agricolã, în mod deosebit, care îºi cautã o susþinere politicã, în perioada aceasta.

Asistãm, în ultimii ani, la o continuã degradare a vieþii ºtiinþifice, în general, ºi a celei din agriculturã, în mod special. Potenþialul uman, ºtiinþific ºi material care existã în acest domeniu necesitã un sprijin politic naþional, care sã susþinã aceastã activitate complexã, cum este cercetarea agricolã, care are implicaþii majore în dezvoltarea ºi eficientizarea acestui sector din România. Din pãcate, la ora actualã, agricultura nu mai este susþinutã în mod corespunzãtor cu resurse. Exemplul anului 1999, an în care s-au folosit, în medie, numai 22 de kg de îngrãºãminte pentru un hectar de teren agricol, este eloc- vent pentru dezinteresul ºi indolenþa cu care se lucreazã în acest sector.

Situaþia se înrãutãþeºte ºi promisiunile acelora care preconizeazã euforic relansarea agriculturii sunt drastic infirmate de realitãþile din acest domeniu. Dacã prin programul de cercetare ”Orizont 2000Ò, în anul 1999 au fost asigurate fonduri, la nivel de 70% din valoarea de cercetare a anului 1998, acum s-a comunicat institutelor ºi staþiunilor de cercetare o valoare de contract cuprinsã între 42 ºi 49% din valoarea anului trecut. Este extrem de puþin ºi prin acest fapt se relevã clar cã actuala Putere desconsiderã în mod evident cercetarea ºtiinþificã ºi nu þine cont cã orice naþiune care-ºi doreºte sã realizeze progres, investeºte în domeniul cercetãrii ºtiinþifice ºi în învãþãmântul de toate gradele. Aºa au procedat toþi cei care astãzi sunt în topul economic mondial.

Mulþumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor, domnul deputat K—nya-Hamar Alexandru are microfonul.

## **Domnul K—nya-Hamar Alexandru:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi colegi,

Ideea unei democraþi parþiale, trunchiate este sortitã eºecului, iar tentaþia de a stabili un regim autoritar vine ºi din ideea cã un asemenea regim ar putea tranºa disputele pentru putere, fiindcã regimuri de mânã forte s-au instalat atunci când instituþiile statului erau ameninþate, când democraþia lua aspectul dezordinii ºi, din cauza disperãrii ºi mizeriei sociale, a dispãrut fãrã urmã simþul solidaritãþii ºi al datoriei; iar exemplul chilian, sud-coreean, turc ºi grec îndeamnã ºi incitã.

Chestiunea este deci: cine doreºte adâncirea democraþiei în România? ªi cine doreºte un regim autoritar? Acesta este clivajul care se contureazã; pentru cã nu uitaþi, sindromul Haider persistã ºi insistã ºi la noi, numai cã exerciþiul democratic ºi efortul modernizator european nu se lasã nici fentat ºi nici intimidat, din contrã. ºi cazul Austriei a devenit precedent.

Iatã de ce trebuie sã fim preocupaþi în mod constant de a asigura o bunã percepþie a realitãþilor din regiunea noastrã geopoliticã, pentru eliminarea prejudecãþilor ºi cliºeelor, pentru reclãdirea încrederii reciproce ºi a demnitãþii proprii.

Dar nicidecum aºa cum procedeazã ºi acþioneazã Clubul Naþionalist Creºtin din Cluj, împodobind sediile ºi cutiile poºtale ale partidelor din municipiu cu ”mãrþiºorul extremismuluiÒ, pe un ton ameninþãtor, cu manifeste incitatoare, cu convingeri legionare. Nicidecum cu instigaþii interetnice, cu provocãri insistente ºi abuzuri evidente, în aºa mãsurã încât ºi fetele, liceenele de la Liceul confesional reformat, sã fie bãtute mãr, nu numai seara, dar ºi în ziua mare, numai pentru cã graiul rostit, minoritar maghiar, nu mai este tolerat nici de semenele lor, de majoritate. Da, pânã ºi fetele se bat între ele. Dar pentru ce?

ªtim, ºi o constatãm cu amãrãciune, Clujul nu este încã un pol al reconcilierii române-maghiare, dar va fi, chiar dacã multe s-au fãcut ºi se fac sã nu fie aºa, sã rãmânã aceastã citadelã spiritualã ºi de valori umane un deziderat, ºi nu o realitate.

ªi totuºi nu putem renunþa la acest deziderat pânã nu va deveni o realitate.

**:**

## Stimaþi colegi,

Intervenþia mea se intituleazã ”Reforma învãþãmântului între necesitate, dorinþã ºi realitate.Ò

Dupã cum ºtiþi, în moþiunea prezentatã de un grup de 85 deputaþi au fost reliefate principalele dificultãþi pe care le întâmpinã învãþãmântul românesc în momentul de faþã, precum ºi modul inadmisibil în care este tratat acesta de actualii guvernanþi, chiar dacã se clameazã peste tot cã acesta este prioritate naþionalã.

Fãrã a repeta argumentele pe care le-am prezentat la discutarea moþiunii ºi în care, în esenþã, arãtam cã ordonanþa de urgenþã nu rezolvã problemele de fond ale învãþãmântului, ci este o mãsurã conjuncturalã, scoasã fãrã o analizã temeinicã, ºi chiar dacã pare o soluþie de moment care rezolvã o situaþie explozivã, ea va avea consecinþe imprevizibile ºi cu siguranþã conflictele ºi nemulþumirile vor reveni foarte curând în rândul elevilor, studenþilor ºi cadrelor didactice.

Trebuie spus clar cã oricât de mare ar fi necesitatea unor restructurãri de fond, oricât de mare ar fi dorinþa de reformã, realitatea este cu totul alta, datoritã faptului cã o reformã realã ºi de fond este imposibil de fãcut în condiþiile de alocare bugetarã actuale. Pe scurt, nu se poate face o reformã de fond privind programele de învãþãmânt, bursele ºi alte facilitãlþi pentru elevi ºi studenþi etc.

În fond, majoritatea mãsurilor de reformã, chiar dacã unele sunt bine intenþionate ºi uneori chiar justificate, acestea sunt de multe ori simple cosmetizãri, iar altele sunt total nefondate, elaborate de ”specialiºtiÒ fãrã experienþã, unii chiar incompetenþi, care copiazã aspecte disparate din alte þãri ºi încearcã sã le ”altoiascãÒ pe sistemul nostru de învãþãmânt. Ca urmare, marea majoritate a cadrelor didactice din învãtãmântul preuniversitar au criticat puternic, competent ºi cu argumente serioase o serie dintre aceste aºa-zise mãsuri de reformã, în special curriculare, pentru diferite forme de învãþãmânt, programele analitice, modul de selectare, elaborare ºi conþinutul manualelor alternative º.a.

Din fericire, în învãtãmântul superior, unde functioneazã o oarecare autonomie universitarã, a fost mai greu

**:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã vãd nevoit sã intervin în faþa plenului Camerei Deputaþilor pentru a aduce în discuþie, din nou, haosul legislativ introdus prin apariþia numeroaselor ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã, care se bat cap în cap, la care recurge actualul Guvern, ºi, pentru cã acest lucru nu era suficient, toatã harababura ordonanþelor se face în dispreþul suveran manifestat faþã de cetãþeanul de rând de cãtre coaliþia de la putere, formatã de C.D.R., P.D. ºi U.D.M.R.

Concret, iatã despre ce este vorba.

În vara anului 1999, în 26.06 a apãrut Ordonanþa nr. 98, semnatã de primul-ministru, la acea vreme domnul Radu Vasile, ºi contrasemnatã de ministrul finanþelor, domnul Decebal-Traian Remeº. Ordonanþa se referã la disponibilizarea personalului din unitãþile economice, precum ºi la facilitãþile ce se acordã persoanelor disponibilizate. La art. 36 alin.1 din aceastã ordonanþã se prevedea ca persoanele disponibilizate care fac dovada cã ºi-au deschis o afacere proprie în regim privat primesc toþi banii reprezentând salariile compensatorii într-o singurã tranºã, iar afacerea respectivã va fi scutitã de impozitul pe profit pe o perioadã de doi ani de la data înregistrãrii.

Ce s-a întâmplat în realitate?

Lãsând la o parte faptul cã banii s-au dat în 5 tranºe, deci nu s-au respectat prevederile ordonanþei, în data de 29 decembrie 1999, apare Ordonanþa nr. 217, semnatã de primul-ministru, domnul Mugur Isãrescu, ºi contrasemnatã de acelaºi domn ministru al finanþelor, DecebalTraian Remeº, care, prin art. 2 alin.1, precum ºi prin art. 5, anuleazã toate facilitãþile privind impozitul pe profit, deci ºi pe cele acordate de Ordonanþa nr. 98. ªi toate acestea în numele unei aºa-zise reforme fiscale, pe care nu o mai înþelege nimeni.

Deci, prima ordonanþã a fost bunã ca sã amãgeascã o mulþime de oameni pentru a-ºi vinde locul de muncã, prin acceptarea salariilor compensatorii, în speranþa unor facilitãþi promise, iar a doua ordonanþã, dupã ce oamenii au fost pãcãliþi, vine sã anuleze ºi bruma de speranþã pe care o aveau. Numai în Galaþi sunt 215 persoane în aceastã situaþie care se simt furate, amãgite, batjocorite, minþite. Oare câte or fi în toatã þara?

Mulþumesc, domnule deputat.

Pentru un scurt anunþ, are cuvântul domnul deputat Ioan Pintea.

## **Domnul Ioan Pintea:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am intrat în Parlamentul României pe listele Partidului Democraþiei Sociale din România. Din motive pe care leam spus la vremea potrivitã am pãrãsit aceastã formaþiune politicã.

Timp de doi ani de zile am funcþionat în Parlamentul României în calitate de deputat independent. Zilele acestea am luat o decizie personalã ºi am intrat în rândurile Partidului Democrat.

Presa, care a consemnat intrarea mea în Partidul Democrat, a subliniat cã am fãcut parte din Alianþa pentru România. Pentru a nu exista nici o suspiciune, declar

cã nu am fost înscris în Alianþa pentru România ºi cã de azi înainte voi activa ca parlamentar în Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 293; sunt absenþi 50, din care 20 participã la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul de lucru este de 152 de persoane.

Permiteþi-mi sã vã prezint nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor pentru sesizarea de cãtre deputaþi a Curþii Constituþionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alin.2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi: Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999; Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/1999 privind instituirea sistemului de platã pentru motorinã, pe bazã de bonuri valorice, în vederea înfiinþãrii culturilor de cereale pãioase ºi efectuarea arãturilor din toamna anului 1999.

## Stimaþi colegi,

Conform programului pe care l-am aprobat împreunã, urmeazã sã intrãm în dezbaterea obiecþiei de neconstituþionalitate a art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 20 din 2 februarie 2000.

Rog liderii de grupuri parlamentare sã asigure cvorumul în salã. Pentru aceasta acord o pauzã de 5 minute. Rog, în acelaºi timp, preºedintele Comisiei juridice, pe domnul deputat Emil Popescu, care ºtiu cã a fost la ºedinþa Birourilor permanente reunite de la Senat, sã pofteascã în salã.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Rog preºedintele Comisiei juridice sã ocupe, împreunã cu colegii din birou, banca comisiilor. Procedurã, înþeleg. Domnul Puiu Haºotti, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

ªtiu cã orele sunt înaintate, îmi pare rãu, dar, în urma unor consultãri în Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, sunt împuternicit sã solicit 20 de minute pauzã de consultãri.

Da, domnule deputat, acord o pauzã de consultãri, pânã la ora 10,40.

gurã ºi sã spunã: ”Degeaba zici tu cã este neconstituþional cã eu, pânã la urmã, îl transform în constituþional.Ò Mecanismul acesta înseamnã în realitate o gravã loviturã împotriva statului de drept ºi chiar împotriva Constituþiei.

## DUPÃ PAUZÃ

Rog Grupurile parlamentare ale P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L. sã... P.N.L.-ul este prezent, P.N.Þ.C.D. sã revinã în salã, sã putem continua discuþiile. A trecut de mult pauza acceptatã.

Rog Departamentul tehnic sã ia legãtura cu Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., sã vadã ce se întâmplã

## Stimaþi colegi,

Înþeleg cã ºi Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.-civicecologist este în drum spre salã, o parte dintre colegi au venit, rog pe domnul Emil Popescu, preºedintele comisiei, împreunã cu Biroul Comisiei juridice sã îºi ocupe locul ºi sã trecem la primul punct de pe ordinea de zi, cel pentru care am acordat o pauzã de 20 de minute, dar care a durat 40 Ñ dezbaterea obiecþiei de neconstituþionalitate a art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 20 din 2 februarie 2000.

Rog Biroul Comisiei juridice sã-ºi ocupe locul. Domnule preºedinte Emil Popescu, aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Astãzi suntem confruntaþi cu o chestiune de neconstituþionalitate care pune în discuþie mai multe aspecte. Am sã le sintetizez în câteva cuvinte. Mai întâi vreau sã vã spun cã susþinem întru totul raportul Comisiei juridice care, cu o majoritate mare, toþi, mai puþin unul singur, au votat pentru însuºirea obiecþiei Curþii. S-a considerat cã, într-adevãr, articolul acela, dacã este scos, soluþia este neconstituþionalã. Nu vreau sã fac aici o sumedenie de divagaþii, dar este a doua oarã când problema aceasta ricoºeazã ºi se dovedeºte cã art. 145 din Constituþie permite transformarea Curþii Constituþionale dintr-un garant într-un organ care dã simple avize consultative, pentru cã în aceasta se analizeazã mecanismul art. 145.

Ce spune art. 145? El prevede cã dacã astãzi Curtea declarã cã ceva este neconstituþional, noi, mâine, putem sã declarãm cã totuºi este constituþional, pentru cã aºa vrem noi, dacã avem un numãr mai mare de voturi. Aceasta înseamnã cã oricând, oriºice soluþie neconstituþionalã poate deveni constituþionalã printr-o extensiune a voinþei politice, dar textul rãmâne în continuare neconstituþional. Ceea ce marþi este neconstituþional, nu poate deveni miercuri constituþional cu adevãrat!

Deci, soluþiile Curþii ar trebui sã fie întotodeauna respectate ºi niciodatã Parlamentul sã nu se poatã suprapune Curþii ºi sã-i punã Curþii Constituþionale pumnul în

**Voci din salã**

**:**

Nu este adevãrat!

Acum cu privire la problemã. Este dovedit. Comisia juridicã a reþinut cã aceasta reprezintã o soluþie corectã pentru bunul motiv cã altfel s-ar crea discriminãri. Soluþia datã în materie de sublocotenent este cã el beneficiazã de pensia suplimentarã, în vreme ce judecãtorul, care controleazã munca lui pe plan juridic, nu mai beneficiazã de pensie suplimentarã.

Vã rog respectuos, mã adresez Domniilor voastre, tuturor, fãrã nici o discriminare, fãrã nici o diferenþã de culoare politicã, sã fiþi de acord cã judecãtorul este cel ce aplicã legea la cazul concret ºi cã el nu poate fi asimilat cu orice funcþionar oarecare.

Magistraþii fac parte din acea entitate denumitã ”puterea judecãtoreascãÒ într-o triadã ºi este normal ca ea sã fie consolidatã ºi o consolidãm dacã o vom remunera astfel încât sã nu mai existe tentaþii, sã nu mai existe manifestãrile pe care le ºtim ºi despre care am discutat.

De aceea, comisia vã propune sã însuºiþi decizia Curþii Constituþionale ºi sã nu votaþi împotriva ei, sã votãm pentru decizia Curþii Constituþionale. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trecem la dezbaterea raportului ºi a deciziei Curþii Constituþionale.

Din partea grupurilor parlamentare, înscrieri vã rog. Domnule Vasile Stan, aveþi cuvântul!

## **Domnul Vasile Stan:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Faptul cã obiecþiunea de neconstituþionalitate a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice este...

Domnule preºedinte, vã rog sã ascultaþi pe domnul deputat Stan.

## **Domnul Vasile Stan:**

Faptul cã aceastã obiecþiune a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice este un lucru normal, pentru cã aºa scrie la regulament. Eu, personal, nu mã aºteptam sã dea o altã decizie.

Dupã pãrerea mea, hotãrârea este pro domo. Dacã vreþi, am pus lupul sã pãzeascã oile. ## **Domnul Viorel Burlacu**

**:**

Corect!

La fel a procedat ºi Curtea Supremã de Justiþie ºi Curtea Constituþionalã. Vreau sã vã reamintesc cã art. 103 din Legea nr. 92/1992, care este incriminat de cãtre juriºtii noºtri ºi asupra cãruia Parlamentul a hotãrât abrogarea, are niºte prevederi discriminatorii faþã de toþi bugetarii civili din România. Acest articol prevede cã un magistrat poate sã iasã cu o pensie care sã ajungã pânã la 100% din salariul net din ultima zi de lucru, la care se adaugã sporul de stabilitate ºi sporul de vechime.

Vreau sã vã anunþ cã dumneavoastrã, la ora actualã, dacã ieºiþi la pensie dupã vechea lege, cuantumul pensiei din salariu este de 50% din 5 ani din ultimii 10, iar dacã veþi ieºi dupã legea nouã a pensiei, acest cuantum va fi de 45% din salariul brut. Sã vã dau cifre. Deci, dacã dumneavoastrã aþi ieºi la ora actualã la pensie, aþi lua o pensie în jur de 3 milioane jumãtate. În cazul unui magistrat, dupã Legea nr. 92/1992, aceastã pensie este între 6 ºi 8 milioane. Ni se argumenteazã cã magistraþilor li se interzice exercitarea unor activitãþi producãtoare de venituri, cu excepþia funcþiilor didactice din învãþãmântul superior, precum ºi încadrarea în gradul ridicat de risc. Aºa este! Cu urmãtoarea nuanþã: pentru aceasta primesc cele mai mari salarii dintre bugetarii civili din România. Pentru aceasta primesc 50% spor din salariu pentru condiþii neuropsihice, 20% spor de stabilitate, 3% spor de ºedinþã; este singura categorie socio-profesionalã care, pentru a-ºi exercita meseria, primeºte bani în plus. Nu ºtiu câte ºedinþe fac magistraþii, dar probabil cã pe lunã fac 5-6 ºedinþe ºi deci li se mai dã 18% spor; 25% spor de vechime, 20% salariul de merit pentru 50% din magistraþi; 15-20% cã umblã cu infractori. Deci, pentru aceste privaþiuni, dânºii primesc salarii. Pe lângã treaba aceasta, sã fim serioºi, nu toþi magistraþii au de-a face cu infractori. Mai mult de jumãtate se ocupã de divorþuri, partaje, împãrþire de pãmânturi. Când vom aplica noua lege a pãmântului s-ar putea ca numãrul acestor procese sã creascã.

Se spune, de asemenea, cã cele douã categorii profesionale, militarii ºi cu magistraþii, au cam un asemenea mod de muncã; ar însemna cã dacã acceptãm acest lucru, ar trebui sã le dãm ºi militarilor concediu douã luni pe an, pe cale de consecinþã, de la 1 iulie pânã la 31 august. S-ar putea ca ºi alte categorii socio-profesionale sã vinã sã cearã acelaºi tratament. Vã dau exemplu: Garda Financiarã, Curtea de Conturi, care, de asemenea, au de-a face cu tâlhari din aceºtia financiari; Vama care prinde infractori, traficanþi de droguri, care s-ar putea ºi ei trezi cu un cuþit în spate pentru cã le-au confiscat drogurile.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul deputat Sorin Stãnescu. Domnule deputat, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am sã caut sã evit, pe cât posibil, de a prezenta o situaþie statisticã în ceea ce priveºte sumele la care ajung la ora actualã cei care lucreazã în acest corp de elitã sau în acest corp al magistraturii care trebuie sã devinã un corp de elitã, pentru cã este vârful puterii judecãtoreºti în aceastã þarã, ºi am sã mã refer doar la câteva chestiuni de principiu. Pentru cã, în fond, din punctul nostru de vedere, al Partidului Naþional Liberal, noi înþelegem cã aceastã problemã s-o discutãm în aceastã manierã.

În al doilea rând, vã rog sã-mi permiteþi sã vã fac urmãtoarea declaraþie, cã în decursul activitãþii mele de peste 25 de ani în justiþie, o perioadã îndelungatã de timp am fãcut parte din corpul magistraþilor. Într-adevãr înainte de Õ89 ºi, deci, sunt în mãsurã sã cunosc foarte bine.

Domnule coleg,

Dacã sunteþi curios, vã pot sta la dispoziþie cu date în care sã vã arãt cam de câte ori intrã pe sãptãmânã un judecãtor într-o ºedinþã de judecatã, de asemenea pot sã vã dau date cât se poate de corecte în ceea ce priveºte numãrul cauzelor care sunt pe rolul unei instanþe de judecatã într-o zi de lucru ºi, de asemenea, pot sã vã pun urmãtoarea întrebare: dacã consideraþi cã un magistrat care intrã într-o ºedinþã de judecatã, între 80 ºi 120 de dosare într-o zi, iar pe parcursul acestei ºedinþe de judecatã are de audiat doar 10 inculpaþi, sã spunem, vreo 20 de reclamanþi în niºte acþiuni civile ºi vreo 40 de martori, vreþi sã-mi spuneþi cã efortul pe care-l depune acest magistrat nu este un efort deosebit, iar factorul de risc la care este supus rezultã exact din acest efort deosebit, la stresul la care trebuie sã facã faþã? Pentru cã, în ultimã instanþã, prin semnãtura lui, pe care o pune pe o hotãrâre judecãtoreascã decide în legãturã cu situaþia patrimonialã a unor semeni ai noºtri, sau cu libertatea unor semeni de-ai noºtri.

Vreau sã înþelegeþi cã aceastã modificare legislativã care presupune acordarea acestei pensii, hai sã spunem a unei pensii suplimentare, sau pensii de serviciu, care se referã la magistraþii care au 25 de ani vechime în momentul în care ajung sã fie pensionaþi, nu trebuie sã fie privitã de cãtre noi ca o mãsurã prin care se cautã crearea unor privilegii pentru corpul magistraþilor, ci ca o mãsurã de protecþie a corpului magistraþilor.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar P.U.N.R. domnul deputat Petre Þurlea.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am ascultat cu nemãrginitã surprindere, adineauri, indicaþia datã de domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, domnul Emil Popescu, sã votãm conform hotãrârii Curþii Constituþionale.

Nu este prima datã ºi bãnuiesc cã nici ultima datã când domnul Emil Popescu ne-a dat ºi o sã ne dea dovadã în continuare de partizanatul Domniei sale.

Domnia sa spunea cã, dacã acceptãm ceea ce a spus Curtea Constituþionalã, înseamnã cã-i vom feri pe judecãtori, pe magistraþi, în ansamblu, de tentaþii.

Noi, cu toþii, trãim însã într-o lume realã Ð cea a societãþii româneºti de astãzi. ªi din aceastã lume realã, din pãcate, la majoritatea bugetarilor, n-o spun la toþi, la o mare parte dintre bugetari, tentaþiile cresc o datã cu salariile. Deci, salarii mai mari nu înseamnã dispariþia tentaþiilor, ci înseamnã sume mai mari pentru a înclina într-o parte sau în alta balanþa.

Un ilustru reprezentant al acestei bresle, judecãtorul Turianu, care este membru al Senatului, pentru care cu toþii cred cã avem un respect deosebit, chiar unul dintre conducãtorii magistraþilor români pânã de curând, fãcea un inventar ºi ajungea la concluzia cã magistraþii au în acest moment 25 de sporuri, de care, unii, chiar se ºi ruºineazã. Aceste sporuri puse cap la cap ajung ca în perioada de apogeu magistraþii sã aibã salarii mai mari decât miniºtrii. Este, evident, o curiozitate a societãþii româneºti de astãzi.

Aceastã încercare fãcutã de domnul Emil Popescu astãzi este, dupã pãrerea mea, o manevrã a actualei Puteri care-ºi plãteºte datoriile.

Eu cred cã este normal sã infirmãm hotãrârea Curþii Constituþionale ºi vã aduc aminte cã ºi Senatul, în înþelepciunea sa, cu mare majoritate de voturi, a hotãrât în acest sens. Vã propun, domnule preºedinte al ºedinþei de astãzi, întrucât la acest tip de vot este necesar un anumit numãr de voturi, foarte mare, vã propun sã acceptaþi votul nominal.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. are cuvântul domnul vicepreºedinte Vasile Lupu.

Domnule vicepreºedinte, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cabinetul de avocaturã mi l-am suspendat. Deci, nu practic avocatura în prezent. Dar aº vrea sã amintesc distinºilor colegi acum în opoziþie cã ºi în legislatura precedentã, când eram în opoziþie, am susþinut din partea Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat nevoia ca magistraþii, sub aspectul veniturilor, sã fie cât de cât protejaþi în situaþia unor afaceri necontrolate în România, în situaþia în care corupþia sporeºte cu fiecare an ºi poate fi din ce în ce mai greu controlatã.

Nu ne-am speriat niciodatã cã magistraþii au venituri mai mari sau avantaje mai consistente decât parlamentarii. Este foarte clar, parlamentarul poate exercita ºi alte profesii, poate sã se ocupe ºi de afaceri. Magistratul trebuie sã fie competent, trebuie sã fie cinstit, trebuie sã respecte legea. ªi, mai nou, trebuie sã înþeleagã imperativele vremii, inclusiv aplicarea legii în acord cu reglementãrile internaþionale în materia drepturilor omului, ratificate de România, cu gândul cã mai avem un grad de jurisdicþie la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care deja a pronunþat sentinþe împovorãtoare pentru statul român.

Susþinem fãrã rezerve decizia Curþii Constituþionale, dar, aºa cum am cerut ºi domnului ministru Valeriu Stoica, facem ºi aici, în plen, niºte precizãri.

La întâlnirea domnului ministru cu Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist i-am cerut sã aminteascã în întrunirile pe care le are cu magistraþii cã rãspunderea pentru starea de corupþie în România revine în primul rând magistraþilor din sistemul judiciar. Nu s-a semnalat nici un caz când un demnitar, cel puþin un reprezentant al P.N.Þ.C.D., a încercat sã blocheze o cercetare penalã, o urmãrire penalã împotriva vreunui membru de partid, n-am cerut decât sã se respecte legea, sã se asigure legalitatea, fãrã de care România nu are viitor.

Am mai cerut, de asemenea, domnului ministru Valeriu Stoica sã convingã preºedinþii judecãtoriilor, tribunalelor, curþilor de apel sã organizeze complete specializate în materie de retrocedare imobiliarã.

ªi acum, astãzi, dacã vã uitaþi sub zidurile Parlamentului României, Palatului Parlamentului ºi clãdirii Senatului, stau zeci de þãrani cu câte o traistã de acte cu dosare, cu jalbe soluþionate dupã sentinþe judecãtoreºti pronunþate aiurea.

ªi eu vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Are cuvântul domnul deputat Leon Pop.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este pentru a doua oarã, în aceastã legislaturã, când Parlamentul, în virtutea Constituþiei, trebuie sã se pronunþe cu privire la o soluþie de neconstituþionalitate datã de Curtea Constituþionalã printr-o decizie Ð este vorba de Decizia nr. 20 din februarie acest an.

Este totuºi important de remarcat cã suntem una dintre puþinele þãri, dintre puþinele state, unde o decizie a Curþii Constituþionale, în alte state, ale unui tribunal constituþional, poate fi atacatã ºi chiar nimicitã de plen.

Deci, se poate trage cu uºurinþã concluzia cã voinþa politicã este mai puternicã, are preempþiune faþã de Constituþie, ceea ce eu gãsesc cã este nefiresc. Dar, sã trecem peste aceasta.

Ne gãsim în faþa unei porþi, a unor porþi ale erorii. Sã tratãm în mod diferenþiat, în mod diferit, în mod discriminatoriu, dacã vreþi, douã categorii sociale, alimentate pentru munca depusã, pentru salarii, de la bugetul statului. Deci, ambele categorii sunt considerate bugetare. În speþã, este vorba de militari ºi cei care fac parte din sistem Ð este vorba de sistemele secrete, de sistemele de informaþii, de sistemele de pazã, chiar ºi de Direcþia penitenciarelor care funcþioneazã în cadrul Ministerului Justiþiei Ð ºi este vorba de magistraþi, prin care înþelegem judecãtori ºi procurori, care sunt plãtiþi de asemenea din bugetul de stat, deci sunt tot bugetari, dar care, prin activitatea lor, aduc o importantã contribuþie la bugetul de stat.

Curtea Constituþionalã a socotit cã este identicã sau aproape identicã activitatea categoriei în care încorporãm militarii ºi pe ceilalþi cu activitatea pe care o desfãºoarã magistraþii. ªi unii ºi alþii au foarte, foarte multe restricþii, foarte multe interdicþii care-i scot din normal, îi scot din firesc. În afarã de împrejurarea sau de faptul cã pot sã expunã cunoºtinþe de drept sau cunoºtinþe militare, în situaþia în care sunt ºi dascãli, nu pot desfãºura sub nici un motiv o altã activitate, nu pot deschide la colþul strãzii o bodegã, sau la marginea oraºului, un butic. Ei trebuie sã trãiascã din leafã ºi numai din leafã. Exercitarea profesiei presupune o serie de riscuri, de riscuri majore, pentru cã unui procuror care pune concluzii de condamnare la pedeapsa maximã, sã zicem 20 de ani de închisoare, unui judecãtor care, în virtutea legii ºi a Constituþiei, aplicã aceastã pedeapsã nimicitoare, nu este totuna când iese pe stradã, cã la un colþ de stradã sau la traversarea strãzii poate fi victima unui accident, drept consecinþã a aplicãrii legii, drept consecinþã a faptului cã, prin soluþia datã a restabilit echilibrul în societate.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Întreb colegii dacã mai sunt înscrieri la cuvânt? Înþeleg cã nu.

## Stimaþi colegi,

Am sã dau citire art. 145 alin.1 din Constituþie: ”În cazuri de neconstituþionalitate, constatate potrivit art. 144 lit.a) ºi b), legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Dacã legea este adoptatã în aceeaºi formã, cu o majoritate de cel puþin douã treimi din numãrul membrilor fiecãrei Camere, obiecþia de neconstituþionalitate este înlãturatã, iar promulgarea legii devine obligatorie.Ò

În baza acestui text din Constituþie vom exprima votul la aceastã chestiune. Avem douã probleme. O problemã de procedurã.

Are cuvântul domnul Acsinte Gaspar.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În dezvoltarea textului constituþional cu privire la verificarea legilor sub aspectul constituþionalitãþii, Regulamentul Camerei Deputaþilor detaliazã procedura ºi cred cã este foarte bine ca s-o reamintesc ca, într-adevãr, toatã lumea sã ºtie ce voteazã.

În urma dezbaterii legea declaratã în întregime neconstituþionalã sau ansamblul prevederilor declarate neconstituþionale se supun unui singur vot. Obiecþia de neconstituþionalitate a Curþii este înlãturatã numai în cazul în care atât Camera Deputaþilor, cât ºi Senatul au adoptat legea în aceeaºi formã, cu o majoritate de cel puþin douã treimi din numãrul membrilor fiecãrei Camere. În cazul în care în una dintre Camere nu se obþine majoritatea de douã treimi cerutã de art. 145, alin.1 din Constituþie, prevederile declarate neconstituþionale prin decizia Curþii Constituþionale se înlãturã din lege, operându-se, cu aprobarea Camerei, corelãrile tehnicolegislative necesare.

Aceasta este procedura, acestea sunt prevederile ºi vreau doar sã vã informez cã Senatul a înfrânt obiecþiunea Curþii Constituþionale în sensul cã douã treimi dintre senatori au votat legea în forma în care a fost adoptatã.

Vã mulþumesc, domnule secretar. Stimaþi colegi,

Avem douã probleme: de a stabili dacã în salã existã un numãr de 229 de deputaþi ca sã putem supune votului dumneavoastrã aceastã chestiune ºi, în al doilea rând, sã stabilim procedura de vot.

Am sã încep cu a doua problemã. Am sã vã propun dumneavoastrã ca ºi procedurã de vot votul secret cu bile.

Dacã existã altã propunere, vã rog? Înþeleg cã nu. Supun procedura de vot votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. O mare majoritate. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Procedura de vot va fi cea de vot secret cu bile.

Rog secretariatul tehnic sã aducã urnele pentru bile. Votul nominal, de care-mi aduce aminte domnul vicepreºedinte Lupu cã a fost propus de domnul Þurlea, a fost retras de domnul Þurlea printr-o intervenþie la pupitrul preºedintelui.

Rog secretarii de ºedinþã sã numere dacã în salã avem cei 229 de deputaþi necesari pentru demararea procedurii de vot.

## Stimaþi colegi,

Secretarii de ºedinþã mã anunþã cã în salã existã un numãr de 261 de deputaþi, motiv pentru care putem trece la procedura de vot, necesar de 229. Vã reamintesc: se supune votului forma în care legea a fost adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor ºi Senat. Un vot pentru înseamnã un vot pentru înlãturarea obiecþiei de neconstituþionalitate. Un vot contra înseamnã un vot pentru pãstrarea obiecþiei pe care Curtea Constituþionalã a adus-o vizavi de art. 198 din aceastã lege. Se va vota cu bile; rog secretariatul sã aducã urnele, chestorii sã fie prezenþi, repet votul, ca sã fie foarte clar. Rog colegii douã minute sã facã liniºte.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã fiþi atenþi ºi sã faceþi liniºte; vreau sã mai explic încã o datã procedura de vot, deoarece este evident cã au existat neînþelegeri. Se va vota cu bile, vot secret. Bila albã în urna albã, bila neagrã în urna neagrã înseamnã vot pentru text, aºa cum a fost textul legii prezent în art. 198, aºa cum legea a ieºit din votul celor douã Camere. Votul contra, bila albã în urna neagrã, bila neagrã în urna albã, înseamnã un vot de susþinere a poziþiei Curþii Constituþionale. Rog chestorii sã pofteascã sã se pregãteascã pentru organizarea votului; urnele au venit, rog pe domnul secretar Gaspar sã porneascã procedura de vot.

## Domnilor colegi,

Vã anunþ respectuos cã în cursul zilei de astãzi, dupã ce se terminã votul ºi dupã pauzã, membrii Comisiei juridice sunt rugaþi insistent sã fie prezenþi la ora 14,00 la comisie pentru a lucra la legile în legãturã cu alegerile. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, Începem apelul.

Vã rog, domnule secretar, o secundã, nu am decât un singur chestor. Vã rog eliberaþi zona ca sã poatã avea loc votul. Nu ºtiu ce se întâmplã astãzi cu aceastã nervozitate privind votul.

Chestorul de la P.N.Þ.C.D. sau chestorul de la Minoritãþi, rog sã vinã ºi sã-l sprijine pe domnul chestor Alexandru Lãpuºan.

Stimaþi colegi,

Domnule Gavra, domnule Popa, vã rog eliberaþi, ca sã poatã avea loc votul!

Vã mulþumesc.

Domnule secretar, aveþi cuvântul!

## Stimaþi colegi,

Sunt 4 colegi de-ai noºtri care au o problemã specialã la ora 12,30 ºi, ca atare, sã fiþi de acord sã începem cu dânºii.

|Doamna<br>Domnul<br>Domnul<br>Domnul<br>Începem|deputat Eugenia Moldoveanu<br>prezent<br>deputat Ernest Weber-Otto<br>prezent<br>deputat Vilãu Adrian<br>prezent<br>deputat Negrãu Mircea<br>prezent<br>acum votarea în ordinea alfabeticã:...| |---|---|

Domnule secretar, vã rog un moment.

Rog cameramanii ºi fotografii sã coboare, cunoaºteþi regula. Regula este clarã, vã rog nu mã puneþi în situaþie delicatã.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã atrageþi atenþia ºi deputaþilor, în zona urnelor nu trebuie sã se gãseascã nici un deputat, iar chestorii care împart bilele sã stea la locul stabilit.

|Achimescu Victor-ªtefan|absent| |---|---| |Aferãriþei Constantin|absent| |Afrãsinei Viorica|absentã| |Albu Alexandru|prezent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Aurelian Paul|prezent| |Ana Gheorghe (Dâmboviþa)|prezent| |Ana Gheorghe (Hunedoara)|prezent| |Andrei Gheorghe|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter|prezent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu|absent<br>prezent<br>prezent| |B‡r‡nyi Francisc|absent| |Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent| |Bãlãeþ Dumitru|prezent| |Bãsescu Traian|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bejinariu Petru|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Berci Vasile|prezent| |Berciu Ion|prezent| |Biriº Anamaria Mihaela|prezentã| |---|---| |Birtalan çkos|prezent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Boda Iosif|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |Boºtinaru Victor|prezent| |Bot Octavian|absent| |Botescu Ion|absent| |Bran Vasile|prezent| |Brezniceanu Alexandru|prezent| |Bud Nicolae|prezent| |Buga Florea|prezent| |Bujor Liviu|absent| |Burlacu Viorel|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Calimente Mihãiþã|prezent| |Cazacu Vasile-Mircea|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Cândea Vasile|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron|absent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent| |Chiriac Mihai|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciumara Mircea|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|prezent| |Constantinescu Dan|prezent| |Corâci Ioan Cezar|absent| |Corniþã Ion|prezent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|prezent| |Cristea Gheorghe|absent| |Cristea Marin|prezent| |Cunescu Sergiu|prezent| |Dan Marþian|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent| |Darie Simion|prezent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent| |Dãnilã Vasile|prezent| |Decusearã Jean|prezent| |Dejeu Gavril|prezent| |Diaconescu Ion|absent| |Dimitriu Sorin Petre|absent| |Dârstaru Dorin|absent| |Dobre Traian|prezent| |Dobrescu Smaranda|prezentã| |Dorian Dorel|prezent| |Dorin Mihai|prezent| |Dragoº Iuliu Liviu|prezent| |Dragu George|prezent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent| |Drecin Mihai Dorin|prezent| |Drumen Constantin|prezent| |Dugulescu Petru|prezent| |Dumitraºcu Laurenþiu|prezent| |Dumitrean Bazil|prezent|

## Mulþumesc, domnule secretar,

Rog Departamentul tehnic sã preia urnele, deoarece constat încheierea procedurii de vot. Membrii Biroului permanent sunt rugaþi sã vinã la sala de ºedinþã a Biroului permanent pentru numãrarea voturilor. Anunþ colegii cã imediat dupã ce se va termina numãrarea bilelor vom reveni pentru a anunþa rezultatul final al votului.

DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Îl invit pe domnul secretar Acsinte Gaspar sã citeascã procesul-verbal al numãrãrii votului.

Domnule secretar, aveþi microfonul!

## ” **Proces-verbal**

privind rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi asupra dispoziþiilor art. 198 din Legea sistemului public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, prin care se abrogã art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã.

În temeiul prevederilor art. 110 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Biroul permanent a procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate prin vot secret, cu bile, de cãtre deputaþi, asupra dispoziþiilor art. 198 din Legea privind sistemul de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, prin care se abrogã art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, ºi a constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor Ð 343; numãrul deputaþilor prezenþi Ð 273; numãrul total de voturi exprimate Ð 273; numãrul de voturi anulate Ð 0; numãrul total de voturi valabil exprimate Ð 273, din care: voturi pentru Ð 215; voturi contra Ð 58.

Ca urmare a faptului cã din totalul de 343 de deputaþi, 273 au fost prezenþi ºi ºi-au exprimat votul, din care 215 au votat pentru menþinerea dispoziþiilor art. 198 din Legea privind sistemul de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale prin care se abrogã art. 103 din Legea 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, nu a fost întrunitã majoritatea de cel puþin douã treimi, cum prevede Constituþia, din totalul deputaþilor, cerutã de art. 145, pentru înlãturarea obiecþiei de neconstituþionalitate.Ò

Semneazã, membrii Biroului permanent. |**Domnul Miron-Tudor Mitrea:**<br>Mulþumesc, domnule secretar Gaspar.<br>Stimaþi colegi,<br>Suspendãm lucrãrile ºedinþei noastre. Le vom relua la<br>14,00.<br>PAUZÃ<br>*<br>* *<br>DUPÃ PAUZÃ<br>**Domnul Miron-Tudor Mitrea:**<br>Rog secretarii de ºedinþã sã ia mãsuri pentru a<br>ropi un cvorum de lucru, de fapt avem în salã un sin-<br>reprezentant. Compartimentul tehnic sã pregãteascã...<br>mnul Popescu, dosarul pentru apelul nominal. Avem<br>uã voturi la legi organice, plus douã rapoarte de medi-<br>a legii organice.<br>Rog secretarul din partea Puterii sã se prezinte la<br>zidiul ºedinþei, domnul Chiliman.<br>Stimaþi colegi,<br>Îmi pare rãu cã trebuie sã iau aceastã mãsurã. Ca ºi<br>mneavoastrã nu apreciez deloc apelul nominal. Rog<br>ã secretarul de serviciu care urmeazã sã citeascã, sã<br>ceadã la citirea unui apel nominal.<br>**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**<br>Achimescu Victor-ªtefan<br>absent<br>Aferãriþei Constantin<br>absent<br>Afrãsinei Viorica<br>absentã<br>Albu Alexandru<br>prezent<br>Albu Gheorghe<br>prezent<br>Alecu Aurelian Paul<br>absent<br>Ana Gheorghe (Dâmboviþa)<br>prezent<br>Ana Gheorghe (Hunedoara)<br>prezent<br>Andrei Gheorghe<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezentã<br>Antal Istv‡n<br>prezent<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>absent<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>prezent<br>Argeºanu Valentin<br>prezent<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>absentã<br>Ariton Gheorghe<br>prezent<br>Asztalos Ferenc<br>prezent<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>prezent<br>Baban ªtefan<br>prezent<br>Babiaº Iohan-Peter<br>absent<br>Babiuc Victor<br>absent<br>Baciu Mihai<br>absent<br>Badea Alexandru Ioan<br>prezent<br>Bara Radu-Liviu<br>prezent<br>B‡r‡nyi Francisc<br>absent<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>prezent<br>Barbãroºie Victor<br>prezent<br>Barde Tãnase<br>prezent<br>Bartoº Daniela<br>prezentã<br>Bãbãlãu Constantin<br>prezent<br>Bãlãeþ Dumitru<br>prezent<br>Bãsescu Traian<br>absent<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prezent<br>Bejinariu Petru<br>absent<br>Berceanu Radu Mircea<br>absent<br>Berci Vasile<br>prezent<br>Berciu Ion<br>absent<br>Biriº Anamaria Mihaela<br>prezent<br>Birtalan çkos<br>prezent<br>Bivolaru Gabriel<br>absent<br>Bivolaru Ioan<br>absent<br>Boda Iosif<br>absent<br>Bšndi Gyšngyike<br>prezent<br>Boºtinaru Victor<br>prezent<br>Bot Octavian<br>absent<br>Botescu Ion<br>absent<br>Bran Vasile<br>absent<br>Brezniceanu Alexandru<br>prezent<br>Bud Nicolae<br>absent<br>Buga Florea<br>prezent<br>Bujor Liviu<br>absent<br>Burlacu Viorel<br>prezent<br>Buruianã-Aprodu Daniela<br>prezent<br>Buzatu Dumitru<br>prezent<br>Calimente Mihãiþã<br>absent<br>Cazacu Vasile-Mircea<br>prezent<br>Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard<br>absent<br>Cândea Vasile<br>prezent<br>Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae<br>prezent<br>Chichiºan Miron<br>prezent<br>Chiliman Andrei-Ioan<br>prezent<br>Chiriac Mihai<br>prezent<br>Ciontu Corneliu<br>absent<br>Ciumara Mircea<br>absent<br>Cîrstoiu Ion<br>prezent<br>Cojocaru Radu-Spiridon<br>absent<br>Constantinescu Dan<br>absent<br>Corâci Ioan Cezar<br>absent<br>Corniþã Ion<br>prezent<br>Cosma Liviu-Ovidiu<br>absent<br>Coºea Dumitru Gheorghe Mircea<br>absent<br>Cotrutz Constantin Eremia<br>prezent<br>Cristea Gheorghe<br>prezent<br>Cristea Marin<br>prezent<br>Cunescu Sergiu<br>prezent<br>Dan Marþian<br>prezent<br>Dan Matei-Agathon<br>absent<br>Darie Simion<br>prezent<br>Dãrãmuº Nicolae Octavian<br>prezent<br>Dãnilã Vasile<br>prezent<br>Decusearã Jean<br>prezent<br>Dejeu Gavril<br>absent<br>Diaconescu Ion<br>prezent<br>Dimitriu Sorin Petre<br>prezent<br>Dârstaru Dorin<br>absent<br>Dobre Traian<br>absent<br>Dobrescu Smaranda<br>absentã<br>Dorian Dorel<br>absent<br>Dorin Mihai<br>prezent<br>Dragoº Iuliu Liviu<br>absent<br>Dragu George<br>absent<br>Drãgãnescu Ovidiu-Virgil<br>absent|ã<br>ã<br>ã| |---|---|

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Stimaþi colegi,

În partea a doua a ºedinþei noastre avem douã voturi finale, legi organice, ºi intrãm ºi în discutarea a douã rapoarte de mediere, rapoarte de mediere la legi organice.

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala dupã acest apel nominal care cu greu ne-a refãcut cvorumul. Rog colegii parlamentari sã nu pãrãseascã sala! Nici n-au apucat cei care au fost absenþi sã se înregistreze, se pare cã cvorumul se dilueazã. Fac apel sã rãmâneþi în salã!

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Faceþi ºi recurs!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Fac ºi recurs, domnule preºedinte. Fac ºi recurs, numai sã rãmânã în salã, sã putem vota mãcar douã legi astãzi.

Domnule deputat Nica, poate nu pãrãsiþi sala! A plecat ºi þãrãnistul nostru!

Domnule deputat,

Lãsaþi-l pe domnul secretar sã termine cu ”grãmada deschisãÒ ca sã putem intra în procedurã de vot. Numai pe dumneavoastrã vã vãd, pentru cã îmi sunteþi simpatic!

## Stimaþi colegi,

Acum, cã am reuºit sã înregistrãm prezenþa ºi pentru cã eu cred, dupã cum se vede în salã, cã avem cvorum,

Al doilea proiect de lege pe care-l supun dumneavoastrã, de asemenea un proiect de lege cu caracter organic, este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 48 din 1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992.

Propun ca modalitate de vot votul deschis, cu mâna ridicatã.

Cine este pentru, vã rog? Vã mulþumesc.

Existã voturi împotrivã? Nu. Abþineri? Nu sunt.

Urmeazã pe ordinea de zi raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

La acest proiect de lege îºi anunþase prezenþa ºi primul-ministru. Între timp ne-a anunþat cã nu poate fi prezent la lucrãrile noastre.

Domnul Sassu, procedurã.

Aº vrea, domnule preºedinte, sã facem o corecturã. Nu ºi-a anunþat prezenþa primul-ministru, ci a fost o cerere a Parlamentului ca primul-ministru sã vinã în Parlament pentru a desluºi aceastã încurcãturã în care se aflã Parlamentul, pentru cã atunci când legea a fost discutatã în comisiile de specialitate, în plen, de asemenea, în Senat au fost prezentate anumite cifre care fãceau ca lucrurile sã se îndrepte cãtre o soluþie pozitivã. În scrisoarea care ne-a fost transmisã deja lucrurile stãteau cu totul altfel. Deci a fost o cerere a Parlamentului ºi conform Constituþiei domnul prim-ministru trebuia sã vinã în Parlament pentru a susþine punctul de vedere.

Nu ºtiu care sunt problemele dânsului, însã, aºa cum am stabilit împreunã, de sãptãmâna trecutã, i s-a comunicat din timp ºi programul trebuia fãcut în aºa fel încât sã vinã în Parlament ºi nu cred cã era o problemã ca la un moment dat sã ne întrerupem, chiar dacã era o chestiune importantã, ºi în prezenþa lui sã se discute acest proiect de lege.

În consecinþã, vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, eventual, dupã ce supuneþi la vot, sã cereþi în mod expres primului-ministru sã respecte Constituþia ºi sã vinã în Parlament pentru a da explicaþiile respective. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dumitru Buzatu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sper cã Ð ºi spun lucrul acesta cu toatã stima ºi consideraþia Ð cã a fost o scãpare a domnului deputat Alexandru Sassu, colegul nostru, când a spus cã domnul prim-ministru urma sã vinã în Parlament pentru a ”desluºiÒ încurcãtura în care ne aflãm.

Nu este nici o încurcãturã din punctul nostru de vedere. Noi am acþionat într-un cadru strict procedural. Proiectul de lege a fost votat în cele douã Camere, rapoartele de mediere au fost în majoritate cu cvorumul cerut de regulamentele noastre, deci nu este nici o încurcãturã. Încurcãtura a creat-o domnul prim-ministru, prin solicitarea sau prin scrisoarea adresatã ºi exprimãrile publice prin care a cerut sã nu votãm, într-un mod cu totul ºi cu totul împotriva procedurilor noastre, sã nu votãm aceste rapoarte de mediere.

Eu cred cã domnul prim-ministru ne-a dat, de fapt, un rãspuns la invitaþia pe care i-am fãcut-o, pentru a clarifica solicitarea Domniei sale. Deci, nu încurcãtura noastrã trebuia sã o descurce domnul prim-ministru, ci încurcãtura în care singur a intrat, probabil la sugestia Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale.

Domnule preºedinte,

Deci, în mod procedural, cred cã sunt întrunite toate condiþiile pentru a supune la vot acest proiect de lege ºi eu îi rog pe cei care sunt în salã, pe colegii noºtri sã-ºi dea votul pentru proiectul acesta.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule deputat Dejeu, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Toatã lumea ºtie cã primul-ministru ºi-a exprimat punctul de vedere potrivit cãruia aceastã lege încalcã, în continuare, bugetul statului ºi acesta a fost motivul pentru care dumnealui a formulat obiecþiuni.

Având în vedere cã ºi-a exprimat dorinþa sã fie prezent ºi þinând seama de acest lucru, noi vã solicitãm sã amânaþi punerea la vot a acestui proiect de lege, pentru ca primul-ministru sã poatã fi prezent aici ºi dacã vom lua o decizie s-o luãm în cunoºtinþã de cauzã, dupã expunerea punctului de vedere al primului-ministru.

Nu cred cã trebuie sã trecem cu atâta uºurinþã peste capacitãþile ºi prevederile de platã ºi bugetare ale þãrii. Este uºor pentru noi, aici, sã adoptãm niºte prevederi legale. Problema este punerea lor în executare ºi pe care n-o mai facem noi, o face Executivul.

Prin urmare, nu este o chestiune atât de simplã a lua o decizie responsabilã, într-o problemã unde ni se ridicã o astfel de excepþie, de imposibilitate de platã. Cred cã trebuie sã dãm dovadã de mai multã înþelegere pentru a

ºti precis dacã adoptãm o lege care poate fi executatã sau pur ºi simplu o lege care figureazã drept decor în legislaþia României.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Stãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal este de acord ºi nu mai consider cã este necesar sã ne argumentãm poziþia, în sensul cã suntem de acord cu solicitãrile anterioare, în sensul ca domnul prim-ministru Mugur Isãrescu sã fie prezent în faþa Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule deputat.

Domnule preºedinte Emil Popescu, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã este foarte limpede pentru toatã lumea cã nu putem sã adoptãm o lege pe care Executivul o declarã de pe acum cã nu o va putea aplica. Acesta este unul din acele cazuri mai rare, când primul-ministru poate sã spunã Parlamentului un punct al sãu de vedere. Aceasta nu înseamnã nici o încurcãturã, nici o neîncurcãturã. Este o realitate pe care dânsul, în exercitarea mandatului, o constatã. Dacã nu ar fi adusã la cunoºtinþa Parlamentului aceastã împrejurare, noi am fi votat în necunoºtinþã de cauzã. Dacã o aduce la cunoºtinþa Parlamentului, unii colegi se supãrã. Eu spun cã este foarte important mesajul primului-ministru ºi noi nu trebuie sã votãm aceastã lege în nici un fel, pânã nu vine sã discutãm, sã vedem care sunt posibilitãþile pe care le avem la ora actualã în legãturã cu aceastã lege. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte. O sã vã rog sã-mi permiteþi sã cobor ºi eu la microfon.

Stimaþi colegi,

Am coborât sã vã adresez câteva cuvinte, deoarece, prima oarã când s-a discutat acest proiect de lege ºi propunerea ca primul-ministru sã fie prezent în salã, am fost cel care am fost de acord în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. cu aceastã procedurã.

Vreau sã spun de la început cã procedura nu este normalã. Deci indiferent de ce ne spune domnul preºedinte Emil Popescu, procedura este anormalã. Legea a fost votatã în amândouã Camerele, Guvernul acesta, nu altul, a avut reprezentanþi în amândouã comisiile ºi a avut reprezentanþi pe aceastã bancã când legea a fost votatã. Nici unul dintre reprezentanþii Guvernului nu s-a opus, din contrã, din câte þin eu bine minte, au fost de acord cu forma în care a fost votatã legea. Raportul de mediere nu conþine lucruri extrem de importante, diferenþele sunt minore între forma adoptatã la Camerã ºi la Senat. Mai mult, prima scrisoare pe care am primit-o împotriva proiectului de lege a venit dupã ce comisia de mediere lucrase. Se vorbea de o cifrã ºi de o sumã. Ulterior am primit de la primul-ministru o cifrã cu 100.000 de persoane mai mare decât în prima scrisoare semnatã de cãtre ministrul muncii ºi protecþiei sociale. Domnule preºedinte Emil Popescu,

Aceasta este o încurcãturã, când Parlamentul primeºte de la ministru ºi dupã aceea de la primul-ministru cifre diferite pe aceeaºi problemã. Aceasta este o încurcãturã! ªi aceasta este o încurcãturã mare! Este o încurcãturã mare ºi proceduralã! Nimeni nu s-a obosit sã-i explice primului-ministru cã noi, fiind acum la raportul de mediere, nu putem discuta despre respingerea sau adoptarea legii, ci a raportului de mediere. Deci, încurcãtura este ºi mai mare. Sigur, procedural, existã diferite posibilitãþi. Cea propusã, însã, în Biroul permanent m-am opus la ea. Procedura de a trage de timp ºi a lãsa legea agãþatã, în forma aceasta incompletã, este o procedurã neonestã faþã de actul pe care noi îl producem în acest Parlament.

Sigur, închei spunând cã era normal ca primul-ministru, la solicitarea noastrã, aveþi dreptate domnule deputat Sassu, s-a angajat sã vinã astãzi la 10,30 în salã, iar eu când am preluat conducerea ºedinþei ºtiam cã am sã opresc la 10,30, indiferent unde suntem, ca sã-i permitem primului-ministru sã-ºi desfãºoare programul. Îmi exprim regretul cã Domnia sa nu a putut sã se þinã de cuvânt pe programul pe care l-am stabilit.

Domnule vicepreºedinte,

Sigur cã normal ºi firesc... dacã au cerut mai multe grupuri parlamentare amânarea votului trebuie sã procedãm în consecinþã.

Vreau sã vã spun, însã, cã acelaºi va fi rezultatul. Primul-ministru ne-a trimis scrisoare ºi ºtim cã Domnia sa ne cere sã nu adoptãm acest raport al comisiei de mediere, nu legea ca atare; dacã vine, ne cere acelaºi lucru. Nici o diferenþã nu existã, numai cã noi am cerut, Opoziþia, sã fie fizic prezent aici ca sã ne convingã, eventual, sã votãm ºi noi respingerea raportului.

Deci, ajungem în aceeaºi situaþie ºi marþea viitoare ºi dacã tot amânãm ajungem sã finalizãm, practic, sesiunea parlamentarã fãrã a adopta acest raport al comisiei de mediere. Deci, atenþie, se face confuzie! Nu legea se adoptã, ci raportul comisiei de mediere.

ªi acum care este situaþia? Senatul României a votat raportul. Deci, a votat raportul! Nouã ni se cere sã-l respingem, deci raportul. Deci, prin urmare, în orice instanþã ajungem, în ºedinþã comunã, în divergenþã: Camera Deputaþilor l-a respins, l-a votat Senatul.

De ce mai amânãm votul de astãzi? Cã primul-ministru ne-a cerut ºi ne va cere ºi fizic aici, nu a venit, noi l-am aºteptat douã sãptãmâni, nu a venit, Domnia sa are probleme, probabil mai importante decât pensionarea. Haideþi sã votãm într-o variantã! Chiar dacã picã raportul la Camera Deputaþilor, ajungem în ºedinþã comunã, pentru cã oricum ajungem în ºedinþã comunã.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule deputat. În mod cert plenul este suveran ºi va decide ºi în aceastã situaþie care este, din punctul meu de vedere, deosebitã, ca sã nu spun altfel, ciudatã.

Domnul deputat Sassu a propus sã scriem o scrisoare primului-ministru în care sã-l rugãm sã respecte Constituþia. Nu am sã scriu chiar aºa, dar rog Departamentul tehnic sã pregãteascã un text de scrisoare cãtre primul-ministru, în care sã ne manifestãm regretul cã nu s-a þinut de programul pe care l-am stabilit ºi sã-l rugãm sã fie prezent sãptãmâna viitoare la ora 10,30 în plenul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã o prezentaþi mâine la mine, pentru cã sunt preºedintele care am condus aceastã ºedinþã.

În legãturã cu raportul existã propunerea mai multor grupuri parlamentare sã amânãm discutarea lui pe marþea viitoare; existã propunerea P.U.N.R.-ului sã-l discutãm astãzi.

Am sã supun prima propunere, cea care a fost fãcutã de domnul deputat Sassu, votului dumneavoastrã. În cazul în care ea nu trece am sã supun propunerea domnului Gavra.

Cine este pentru amânarea raportului de mediere o sãptãmânã, la discutare? Vã mulþumesc. Marea majoritate.

Cine este împotrivã? 21 voturi împotrivã.

Abþineri? 15 abþineri.

Vã mulþumesc.

Vom discuta raportul sãptãmâna viitoare, la ora 10,30, în prezenþa primului-ministru sau dacã Domnia sa nu vine, fãrã primul-ministru, dar mi s-ar pare un afront adus Parlamentului, Camerei Deputaþilor, sã nu fie prezent la a doua chemare pentru a discuta o problemã pe care Domnia sa a ridicat-o.

Urmãtorul proiect pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor.

Nr. crt. 1 din raport, art. 2 pct. 10, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaþilor în unanimitate. Existã intervenþii? Înþeleg cã nu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Nr. crt. 2 din raport, art. 4 alin. 4, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaþilor în unanimitate. Existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Nr. crt. 3, art. 4 alin. 5, comisia propune textul Camerei Deputaþilor în unanimitate. Existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Nr. crt. 4, text Camera Deputaþilor, propus de comisie. Existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. crt. nr. 5, comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Nr. crt. 6 din raport, comisia propune textul Camerei Deputaþilor. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. crt. 7, comisia propune textul Camerei Deputaþilor. Existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. nr. 8 din raport, text Camera Deputaþilor, în unanimitate propus de comisie. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. nr. 9, în unanimitate, comisia propune textul Camerei Deputaþilor. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. nr. 10, art. 4 alin. 15 lit. e), text Camera Deputaþilor. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. nr. 11, art. 4 alin. 21, textul Camerei Deputaþilor, propus de comisie. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Pct. crt. 12, art. 4 alin. 28, devenit alin. 30, text Camera Deputaþilor. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. 13, art. 5 lit. e), text Camera Deputaþilor. Existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Nu doresc decât sã-mi arãt surprinderea pentru faptul cã experþii noºtri nu au urmãrit cã noi, la Camera Deputaþilor, am introdus sintagma ”modificãrile ulterioareÒ ºi, în acest caz, suntem nevoiþi, mergând la Legea nr. 32/1968, cu articolele neabrogate prin Ordonanþa nr. 12, sã ne adresãm pentru cãile de atac ºi executarea sancþiunilor: Consiliului de Miniºtri, comitetelor executive populare judeþene, municipale, orãºãneºti ºi comunale.

Nu se mai poate face nimic, sã considerãm cã propoziþia finalã: ”În mãsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei legiÒ este acoperitoare pentru a ne feri de anumite implicaþii juridice. Vã mulþumesc.

N-am înþeles propunerea, domnule deputat?

Fãrã propunere.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Deci, a fost propus textul Senatului la acest art. 86. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 87, textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 88, text Senat. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 89, text Senat. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 90, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 91, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 92, text comun. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 93, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 94, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 95, text Senat. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 96, text Senat. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Pct. crt. 97, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Pct. crt. 98, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 99, text Camera Deputaþilor. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Pct. crt. 100, text comun. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

## **Domnul Dragoº Negrescu** _Ñ subsecretar de stat la Departamentul Afacerilor Europene_ **:**

Documentul prezentat pentru ratificare este un document, în principal, de ordin procedural, care reglementeazã o situaþie apãrutã ca urmare a scindãrii Republicii Cehoslovace. Practic, lãmureºte niºte aspecte cu privire la acordurile preexistente încheiate între România ºi Republica Cehoslovacã ºi ia notã de calitatea Republicii Slovace de succesor al Cehoslovaciei.

Sunt menþionate acele acorduri care rãmân în vigoare, Republica Slovacã substituindu-se în toate drepturile ºi obligaþiile pãrþii anterior cehoslovace, precum ºi acordurile care nu se mai aplicã între cele douã pãrþi.

Este o regularizare a unei situaþii de fapt, care realmente nu ridicã nici un fel de probleme. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule subsecretar de stat. Comisia juridicã susþine prezentarea raportului la proiectul de lege, domnule preºedinte?

Daþi-i drumul!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

De acord, susþineþi raportul. Vã mulþumesc, domnule preºedinte, sunteþi extrem de eficient.

La dezbateri generale, dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu.

Titlul legii.

Existã intervenþii? Nu.

## **Domnul Florea Cojoc** _Ñ secretar general-adjunct al Camerei Deputaþilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Având în vedere cã imobilul din strada Blanduziei, unde îºi desfãºura activitatea de relaþii cu publicul Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, a fost revendicat de foºtii proprietari, urmând sã fie evacuat, a fost nevoie de cumpãrarea unui imobil, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, adicã s-a fãcut licitaþie, drept pentru care a fost nevoie de emiterea acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic?

Domnule preºedinte Cîrstoiu, aveþi cuvântul.

Bineînþeles, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a avizat favorabil ordonanþa de urgenþã ºi vã rugãm sã o votaþi.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Începem cu supunerea în discuþie a titlului ordonanþei de urgenþã.

Existã intervenþii? Nu. Titlul ordonanþei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate. Supun articolul unic discuþiei dumneavoastrã. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat articolul unic al ordonanþei.

Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Supun discuþiei dumneavoastrã articolul unic al legii. Existã textul adoptat de cãtre comisie, pe care îl luãm în discuþie, bineînþeles, cu amendamentele aduse în comisie.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Programul de asistenþã menþionat face parte dintr-o facilitate care a fost disponibilã þãrilor candidate neinvitate în 1997 sã înceapã negocierile. Aceastã facilitate a fost accesibilã tuturor þãrilor candidate în anul 1998, ca ºi în anul 1999. În 1998, României i-a revenit un total de fonduri de 16 milioane din 40 de milioane disponibilizate de Uniunea Europeanã pentru acest obiectiv.

Memorandumul de finanþare care detaliazã obiectivele ºi modalitatea de utilizare a acestor fonduri de 16 milioane a fost semnat în 24 decembrie 1998, fiind ratificat prin ordonanþã de urgenþã în august 1999. Procedurile de contractare ºi desfãºurare a activitãþilor sunt în curs. Acest memorandum este în vigoare pânã la finele anului 2001, în ceea ce priveºte perioada de trageri, deci de efectuare efectivã a transferurilor de fonduri. Din punctul de vedere al Ministerului de Externe, aprobarea ordonanþei de urgenþã de cãtre Camera Deputaþilor nu ridicã probleme delicate. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Comisia de specialitate susþine raportul. Voi supune discuþiei dumneavoastrã titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul ordonanþei. Articolul unic al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat articolul unic al ordonanþei.

Titlul legii.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul legii. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, în cadrul cvorumului stabilit prin apelul nominal, a fost adoptat proiectul de lege discutat.

Vã mulþumesc.

Cu acordul dumneavoastrã, deoarece Ministerul Justiþiei este prezent, avem câteva tratate pe care trebuie sã le preluãm.

Revin, cu acordul dumneavoastrã, la proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti, la 25 februarie 1999.

Domnule secretar de stat Baias, vã rog sã susþineþi proiectul de lege. Nu este al dumneavoastrã! Este al Internelor!

Trecem mai departe. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Republica Polonã privind asistenþa juridicã ºi relaþiile juridice în cauzele civile, încheiat la Bucureºti la 15 mai 1999.

Domnule Baias, acest proiect este al dumneavoastrã.

Poate cã era mai bine sã nu se desfiinþeze funcþia de ministru pentru relaþia cu Parlamentul; ne-ar fi fost ºi nouã mai uºor.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Flavius Antoniu Baias** _Ñ secretar de stat la Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La data de 15 mai 1999 a fost semnat la Bucureºti Tratatul dintre România ºi Republica Polonã privind asistenþa juridicã ºi relaþiile juridice în cauzele civile.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte Emil Popescu, susþineþi raportul?

Da.

Supun discuþiei dumneavoastrã titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul ordonanþei. Articolul unic al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul legii. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Proiectul de lege în ansamblul sãu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În cadrul cvorumului stabilit prin apelul nominal a fost adoptat proiectul de lege discutat.

Urmãtorul proiect de lege este cel privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind transferul de proceduri în materie penalã, adoptat la Strasbourg, la 15 mai 1972. Domnule secretar de stas Baias, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

La 15 mai 1972, în cadrul Consiliului Europei, a fost adoptatã Convenþia europeanã privind transferul de proceduri în materie penalã, ratificatã în prezent de cãtre 12 state ºi semnatã de cãtre altele 8, printre care ºi România.

Prin elaborarea acestui document, Consiliul Europei a avut în vedere atât necesitatea realizãrii unei legãturi mai strânse între membrii sãi, cât ºi dezideratul promovãrii unei politici penale comune.

Adoptarea convenþiei a reflectat necesitatea extinderii formelor de cooperare judiciarã internaþionalã ºi la aspecte privind determinarea competenþei între mai multe state în materia urmãririi penale ºi organizarea transmiterii procedurilor represive înainte de pronunþarea unei hotãrâri, în vederea prevenirii ºi combaterii mai eficiente a criminalitãþii transfrontaliere.

Pentru România, ca stat membru al Consiliului Europei, ratificarea Convenþiei sus-menþionate este determinatã, pe lângã semnificaþia politicã a demersului de acceptare a legislaþiei europene în materie penalã, ºi de perspectiva efectuãrii unor acte de procedurã pe teritoriul unuia dintre statele contractante împotriva infractorului aparþinând oricãruia dintre acestea, fãrã inconvenientele determinate de conflictele de competenþã.

Având în vedere importanþa acestei convenþii, vã rugãm, doamnelor ºi domnilor deputaþi, sã daþi votul dumneavoastrã proiectului de lege de aprobare a ordonanþei prin care convenþia a fost ratificatã.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Emil Popescu îmi transmite cã susþine Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi acest proiect de lege.

Stimaþi colegi, Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul ordonanþei. Art. 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat art. 1. Art. 2 al ordonanþei.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 2 a fost adoptat în unanimitate de voturi. Ordonanþa în ansamblul sãu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. În unanimitate a fost adoptatã ordonanþa. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat titlul legii. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate, în baza cvorumului stabilit prin apel nominal.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 90/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind valoarea internaþionalã a hotãrârilor represive, adoptatã la Haga, la 28 mai 1970. Domnule secretar de stat Baias, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

La data de 28 mai 1970, în cadrul Consiliului Europei, a fost adoptatã Convenþia europeanã privind valoarea internaþionalã a hotãrârilor represive, ratificatã în prezent de cãtre 10 state ºi semnatã de cãtre altele 7, printre care ºi România.

Extinderea validitãþii hotãrârilor penale strãine corespunde tendinþei de extindere a fenomenului infracþional, favorizat de libera circulaþie a persoanelor ºi reprezintã unul din mijloacele moderne de creºtere a eficienþei combaterii criminalitãþii transfrontaliere.

Totodatã, în cadrul unei politici penale comune, se acordã o importanþã sporitã reintegrãrii sociale a delicvenþilor, care poate fi mai uºor realizatã în cazul în care aceºtia executã o sancþiune pe teritoriul statului unde îºi au reºedinþa, ºi nu acolo unde au comis infracþiunea.

Pentru România, ca stat membru al Consiliului Europei, ratificarea Convenþiei sus-menþionate este determinatã atât de semnificaþia politicã a demersului de acceptare a legislaþiei europene în materie penalã, cât ºi de necesitatea cooperãrii cu statele în care se pronunþã hotãrâri ale statului respectiv, ºi anume acolo unde este localizat infractorul.

Prin ratificarea acestei convenþii europene, România îºi completeazã cadrul juridic multilateral de cooperare internaþionalã în materie penalã, format dintr-o serie de alte acte europene ratificate deja prin lege de cãtre Parlament. Având în vedere importanþa acestei convenþii europene pentru România, aºa cum a reieºit mai sus, vã rog, doamnelor ºi domnilor deputaþi, sã acordaþi votul dumneavoastrã legii de aprobare a ordonanþei prin care a fost ratificatã convenþia.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi? Susþine raportul.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Înþeleg cã nu.

Începem cu titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat art. 1. Art. 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Ordonanþa în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost votatã în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Proiectul de lege în ansamblul sãu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate, în baza cvorumului stabilit prin apelul nominal.

Stimaþi colegi, Vã mulþumesc pentru participarea la lucrãrile ºedinþei de astãzi. Suspend lucrãrile pânã mâine dimineaþã la ora 9,00 Ð ºedinþã comunã.

Bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei