Nicolae Leonãchescu

## Doamnelor ºi domnilor,

Parlamentarii Partidului România Mare au lucrat la acest proiect de lege ultraimportant, de o importanþã fundamentalã pentru evoluþia vieþii noastre publice. Ne-am adus contribuþia pe tot traseul elaborãrii proiectului ºi pe traseul amendãrii lui în comisii ºi la diverse niveluri. Iatã cã suntem în faþa unei forme care este astãzi supusã spre dezbatere în Camera Deputaþilor, formã care are 117 pagini de amendamente acceptate ºi încã 47 de pagini de amendamente respinse. Pentru a ne da seama de importanþa ºi amploarea dezbaterilor, sã constatãm acest final: 164 de pagini de amendamente de toate felurile avute în dezbatere.

Sigur, noi aveam o lege elaboratã în acest domeniu, care a operat în teritoriu în perioada anterioarã, ºi actuala formã este evident una îmbunãtãþitã a proiectului.

Noi salutãm apariþia art. 34, care obligã pe toþi membrii consiliilor ale cãror mandate au fost validate sã depunã un jurãmânt. Iatã ce frumos sunã: ”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii ºi sã fac cu bunã-credinþã tot ceea ce stã în puterile ºi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraºului, judeþului). Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò.

Deci, este un jurãmânt pe care toþi consilierii, indiferent de provenienþa lor politicã sau etnicã, sau religioasã, îl depun cu acest prilej. ªi ne mai place ºi am sprijinit ºi promovãm ideea menþionatã în alineatul al doilea: ”Consilierii care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consideraþi demisionaþi de dreptÒ. Este dreptul unui stat sã-ºi aleagã reprezentanþi care sã respecte legile, iar cei care nu jurã sã le respecte nu au ce cãuta în organismele alese ale statului. Alegãtorii cer acest lucru ºi doresc sã fie transpus în practicã.

Sunt multe elemente de detaliu care marcheazã progresul realizat în plan legislativ prin acest proiect. Ceea ce noi nu putem accepta, e vorba de parlamentarii Partidului România Mare, este apariþia unor drepturi la segregare, menþionate în acest proiect de lege, ºi anume introducerea în localitãþile unde peste 20% sunt minoritãþi naþionale a unei a doua sau a treia sau a patra limbi oficiale. A spus colegul nostru, reputatul deputat Petre Þurlea, cã aceasta reprezintã în primul rând o încãlcare a Constituþiei þãrii ºi suntem de acord cu acest punct de vedere.

În acelaºi timp, constatãm cã o asemenea prevedere este promovatã cu insistenþã nu numai de deputaþii U.D.M.R., singura etnie care refuzã recunoaºterea unei limbi oficiale în statul român, limba românã, aºa cum au fãcut-o ºi cu prilejul adoptãrii Constituþiei, pe care n-au votat-o. Noi apãrãm în continuare unitatea statului român, pentru care toþi deputaþii ar trebui sã jurãm s-o apãrãm, indiferent de provenienþã, ºi nu putem subscrie la aceastã idee la care nici un deputat, din nici un Parlament român n-a subscris. Vã amintesc cã chiar Nicolae Iorga a spus: ”Putem acorda minoritãþilor naþionale toate drepturile, în afarã de dreptul la segregareÒ. Iar introducerea limbilor minoritãþilor în administraþia publicã reprezintã un drept de segregare, înlãturã limba oficialã, limba statului român, limba românã.