George Crin Laurențiu Antonescu

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să declar deschisă cea de-a IV-a sesiune a legislaturii parlamentare 2012–2016 și să vă urez bun venit.

Astăzi debutează prima sesiune ordinară a Senatului din anul 2014, an ce marchează un moment aniversar, cu profunde semnificații atât pentru Senatul României, cât și pentru istoria României moderne.

În 2014 aniversăm 150 de ani de la constituirea primului Senat al României, eveniment istoric de referință pentru consacrarea parlamentarismului românesc ca doctrină și reprezentare într-o nouă ordine de drept.

O națiune trebuie să fie mândră de tradițiile ei democratice. Vreau să fim și noi mândri de această istorie a Senatului României. Am gândit împreună o simbolistică a acestui moment aniversar, la care vă rog să vă considerați parte și să contribuiți cu idei și propuneri.

Ați primit cu toții astăzi o insignă care marchează cei 150 de ani. Vă invit să purtați acest simbol cu mândrie și să vorbiți alegătorilor, publicului, presei despre istoria acestei instituții. Existența Senatului se împletește într-un mod indisolubil cu momentele cruciale ale devenirii statului român modern: Războiul de Independență, marile reforme interbelice, prima conflagrație mondială, democratizarea societății românești și consacrarea legislativă în Senat a Marii Uniri din 1918, elaborarea și adoptarea Constituției din 1991, consolidarea cadrului legislativ necesar integrării României în NATO și în Uniunea Europeană.

Existența Senatului se împletește cu existența și afirmarea regimurilor democratice din istoria modernă a României, în timp ce regimurile autoritare sau totalitare din perioada 1940–1989 au diminuat rolul Senatului până la suspendare și suprimare.

În această instituție s-au adunat elitele României, reprezentanți ai corpului universitar, ai clerului, oameni politici de prestigiu, care au avut un rol important în istoria României, precum, pentru a-i cita doar pe cei mai iluștri: Lascăr Catargiu, Alexandru Lahovari, Alexandru Marghiloman, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Brătianu, Ștefan Golescu, Alexandru Averescu, Constantin Prezan, patriarhul Miron Cristea, episcopul Iuliu Hossu, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin RădulescuMotru, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Emil Racoviță, P.P. Negulescu.

Lor li se adaugă, după 1989, alte personalități care au marcat viața politică românească dincolo de disputele politice: Corneliu Coposu, Alexandru Paleologu, Adrian Păunescu, Mircea Ionescu-Quintus, George Pruteanu.

Onorându-i pe cei care sunt încă în viață, v-aș ruga să păstrăm un moment de reculegere pentru toate acele personalități care au marcat Senatul României în decursul îndelungatei sale istorii.