Începem azi cea de-a treia sesiune a legislaturii parlamentare 2012–2016.
Așa cum menționam la finele lunii iunie, sesiunea al cărei debut îl marcăm astăzi, 2 septembrie 2013, se prefigurează a fi o sesiune parlamentară extrem de importantă sub aspectul deciziilor politice, în primul rând, în plan legislativ. Tocmai de aceea mă simt obligat, în calitatea mea de președinte al Senatului, să enunț, pe scurt, priorități ale sesiunii parlamentare septembrie–decembrie 2013 și câteva gânduri pe care, în calitate de coleg, în primul rând, de președinte al Senatului, în al doilea rând, le am la începutul acestei sesiuni.
Am în vedere, în primul rând, adoptarea de către Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative de revizuire a Constituției României.
În acest sens, în actuala sesiune parlamentară, Comisia comună a celor două Camere referitoare la revizuirea Constituției României își va continua activitatea, în sensul elaborării, pe baza observațiilor formulate de Consiliul Legislativ, a formei definitive a Propunerii legislative de revizuire a Constituției, care, în conformitate cu normele procedurale constituționale, va fi transmisă Curții Constituționale în vederea avizării.
Ulterior, după primirea avizului Curții Constituționale și publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, ne propunem ca propunerea legislativă să intre în dezbaterea Senatului, urmând ca, până la finele lunii decembrie a acestui an, s-o putem adopta și transmite Camerei Deputaților.
Cu privire la procesul de revizuire a Constituției, în calitatea mea de președinte al comisiei comune a celor două Camere ale Parlamentului, mă simt obligat să fac cel puțin două mențiuni.
Prima, care nu este neapărat o replică, se referă la numeroasele observații formulate în spațiul public în ceea ce privește conținutul propriu-zis al primei forme a Propunerii legislative de revizuire a Constituției, față de care s-a spus că nu corespunde rigorilor științifice, că are o redactare defectuoasă și multe lucruri de acest fel.
Tuturor acestor critici le răspund menționând că un proiect de act normativ de revizuire a Constituției nu poate mulțumi lumea științifică în întregul ei, atât timp cât aceasta însăși nu are o opinie și o voce unitară. Dar, în ceea ce ne privește atât pe mine, cât și pe membrii acestei comisii, vom ține cont în elaborarea unei propuneri legislative definitive de observațiile și opiniile formulate de acele instituții publice cu competențe în formularea unui aviz legal, respectiv Consiliul Legislativ și Curtea Constituțională.
Cea de-a două mențiune pe care doresc s-o fac în acest context se referă la observațiile legate de prelungirea procesului de revizuire a Constituției și acestora le răspund că modificarea Constituției este un obiectiv politic extrem de important pentru Uniunea Social-Liberală, dar înainte de orice pentru România și că acest demers se va finaliza atunci când vom identifica și soluționa legislativ toate problemele pe care le presupune actuala Constituție și atunci când prezența la vot la referendumul legat de Constituție a cetățenilor să aibă premisa garanției că acest vot va avea un sens și va fi respectat.
Cel de-al doilea obiectiv al sesiunii parlamentare care începe astăzi îl constituie pentru mine restructurarea activității Senatului, restructurare în sensul prefigurării rolului și competențelor constituționale pe care instituția noastră le exercită, indiferent de felul în care vor evolua dezbaterile referitoare la schimbările pe care le presupune noua Constituție, după revizuirea acesteia, respectiv de transformare a Senatului într-o Cameră parlamentară care să exercite un control parlamentar autentic și eficient.
Doamnelor și domnilor senatori,
Există, în ceea ce ne privește, o consistentă așteptare populară ca Parlamentul să redevină sau să devină cu adevărat un centru de putere politică reală, atât în raport cu Executivul, cât și în raport cu instituțiile care astăzi, mai mult teoretic, funcționează în subordinea sa.
De altfel actuala majoritate politică a enunțat acest obiectiv în programul cu care s-a prezentat în fața electoratului.
Există, pe de altă parte – o știu bine – și așteptarea dumneavoastră, a senatorilor, a fiecăruia dintre dumneavoastră, ca instituția din care facem parte să capete mai mult prestigiu, mai multă autoritate, mai multă forță reală în sistemul politic românesc.
Ca parlamentar vechi, înțeleg – poate cel mai bine – frustrarea pe care o generează percepția că vocea noastră nu este suficient ascultată, că nu putem rezolva problemele, că deciziile care privesc viața alegătorilor noștri sunt luate adesea fără consultarea Parlamentului. De aceea vă propun azi, în debutul acestei sesiuni parlamentare, un program mai ambițios de restructurare a activității Senatului.
Acest program vizează, pe de o parte, un rol sporit acordat fiecărui senator în parte în procesul legislativ, iar pe de altă parte, întărirea funcției de control parlamentar asupra Executivului și a instituțiilor din subordine.
Acest program are ca suport experiența altor parlamente care s-au confruntat cu aceleași probleme ca și noi, precum și practica din Parlamentul European.
Propunerile pe care le voi face în calitate de președinte vizează modificări ale regulamentului, de organizare și funcționare a Senatului, potrivit unor principii care să fie în acord cu rolul pe care îl are instituția parlamentară, în cazul de față Senatul, în societatea modernă, respectiv: celeritate, transparență și predictibilitate la nivelul deciziilor parlamentare, întărirea caracterului deliberativ al activității parlamentare, precum și apropierea de interesele cetățenilor.
Din această perspectivă, cred că modificările pe care Regulamentul Senatului va trebui în mod necesar să le includă pentru atingerea acestor obiective presupun:
– Introducerea în programul de lucru al Senatului a unei sesiuni intitulate „Ora Guvernului”, care să presupună prezența prim-ministrului în Senat o dată pe lună, pentru o durată de două ore, cel puțin două ore. În același timp, organizarea prezenței periodice a miniștrilor pentru a răspunde întrebărilor și interpelărilor dintr-un anumit domeniu.
În alte parlamente, asemenea sesiuni de întrebări și răspunsuri reprezintă puncte de maxim interes ale săptămânii politice.
– Instituirea, prin Regulamentul Senatului, a obligativității organizării unor dezbateri cu privire la activitatea instituțiilor publice aflate sub control parlamentar, în sensul permanentizării, în cadrul programului de lucru al Senatului, a unei sesiuni consacrate activității fiecărei autorități sau instituții aflate sub control parlamentar, ale cărei concluzii să fie avute în vedere cu ocazia dezbaterii raportului anual de activitate.
Am să reiau câteva cifre pe care le știm toți și care spun mult. Din anul 2010 până în prezent, niciunul dintre rapoartele instituțiilor aflate în subordinea Parlamentului nu a fost dezbătut. În subordinea ambelor Camere sunt 23 de instituții aflate sub control parlamentar și 91 de rapoarte ce nu au fost dezbătute, unele dintre ele datând din anul 2005. Dacă este nevoie să facem modificări în legislație cu privire la obligația dezbaterii acestora, inclusiv cu prevederi sancționatoare, le vom face.
– Instituirea unui sistem de raportori și contraraportori pentru fiecare proiect de act normativ aflat în dezbaterea Parlamentului, după un model bine-cunoscut, aplicat cu succes în Parlamentul European.
Mi se pare firesc ca fiecare dintre noi să aibă o responsabilitate și, astfel, să-și poate lega numele de un
proiect de lege nu doar ca inițiator, ci și ca senator care capătă o răspundere legată de analiza și prezentarea acestuia în comisii și în plen. Acolo unde opoziția va crede de cuviință, ar putea nominaliza și un contraraportor, astfel încât să existe o dezbatere reală, autentică, consistentă, cu argumente pro și contra.
– Trebuie să gândim și să dăm mai multă predictibilitate activității parlamentare și să ne organizăm astfel programul de lucru la nivelul Senatului.
Publicul ne reproșează – și, uneori, poate pe bună dreptate – că lucrăm în Senat doar două zile pe săptămână, și, uneori, nici acelea pline. Poate că ar fi momentul să trecem la un alt program de lucru, care să se întindă pe durata întregii săptămâni, iar activității din teritoriu să-i alocăm o săptămână pe lună.
Poate că ar fi momentul să gândim un program în care o săptămână să fie alocată plenului, o săptămână activității de control parlamentar și una comisiilor, eventual grupurilor parlamentare, urmând ca ultimul interval din lună să fie dedicat activității în circumscripțiile parlamentare.
Multe dintre parlamentele din lume – inclusiv sau în primul rând Parlamentul European – lucrează după un asemenea program și este o temă pe care o supun meditației dumneavoastră.
– Instituirea unor proceduri legislative speciale, în sensul includerii în conținutul normativ al acestora a următoarelor proceduri speciale, care, în acest moment, se aplică ad-hoc: procedura de adoptarea a proiectelor ce vizează ordonanțe guvernamentale; procedura aplicabilă inițiativelor legislative aflate în reexaminare la cererea Președintelui României; procedura de examinare de către Senat a proiectelor de acte normative europene; procedura lansării în consultare publică a propunerilor legislative inițiate de senatori.
De subliniat este faptul că aceste modificări ale regulamentului, de organizare și funcționare, ar putea antrena și unele modificări față de perspectiva pe care o avem astăzi cu privire la organele de conducere, de lucru ale Senatului, precum și la competențele acestora.
Doamnelor și domnilor senatori,
În cursul sesiunii parlamentare pe care o deschidem astăzi vom avea de dezbătut și adoptat, împreună cu colegii din Camera Deputaților, acte normative fundamentale pentru perspectivele economice ale României.
Prim-ministrul și-a anunțat intenția de a prezenta Parlamentului Scrisoarea de intenție încheiată cu Fondul Monetar Internațional. Consider că este un moment important și o decizie bine-venită, pentru că aceasta angajează parcursul viitor al țării.
De asemenea, este important să respectăm calendarul constituțional privind dezbaterea și adoptarea bugetului de stat și-mi exprim apăsat speranța că dezbaterea în jurul bugetului va fi una exigentă, lipsită de formalismul cu care ne-au obișnuit perioadele anterioare.
Pe ordinea de zi a Senatului sunt mai multe acte normative ce privesc regimul fiscal din România. Acestea trebuie examinate cu toată responsabilitatea, astfel încât să generăm un sistem fiscal mai stabil și mai predictibil.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Prioritățile pe care le anunțăm astăzi cu privire la activitatea Senatului în sesiunea septembrie–decembrie au în vedere și o altă perspectivă cu privire la această instituție, pe care noi o considerăm fundamentală, a statului român.
Toate acestea prezintă o proiecție în viitor cu privire la rolul Senatului, la locul său în ansamblul instituțiilor fundamentale, proiecție pe care trebuie să o legăm și de îndelungata sa tradiție democratică.
Având în vedere data constituirii sale, Senatul României este una dintre cele mai vechi instituții parlamentare similare din Europa, întrucât anul viitor, în 2014, Senatul va aniversa 150 de ani de la înființarea sa. Pentru marcarea acestui eveniment jubiliar vom prezenta în scurt timp un program concret de acțiuni interne și externe.
Acest program, pe care poate unii îl vor eticheta drept unul festivist, are însă un dublu obiectiv.
Pe de o parte, vom dori să demonstrăm opiniei publice, să reamintim opiniei publice contribuția pe care Senatul României, în cei 150 de ani de activitate, a avut-o la dezvoltarea democratică a acestei țări. Senatul nu a fost și nu este o instituție inutilă, ci un for de legiferare, de dezbatere și de control parlamentar. În Senatul României s-au aflat de-a lungul vremii personalități care au marcat istoria politică, științifică și culturală a acestei țări.
În al doilea rând, dorim ca acest program să fie și o ocazie pentru a conecta mai bine Senatul la opinia publică, la societatea civilă, la generația tânără, pentru a crea mai multă interacțiune, mai multă comunicare între alegători și aleși.
Nu în ultimul rând, e și un prilej pentru a întări și a dezvolta relațiile parlamentare externe, așa cum o fac și alte state atunci când este vorba de aniversarea instituțiilor lor fundamentale.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declar deschisă sesiunea parlamentară septembrie–decembrie 2013, cu speranța că vom fi cu toții parteneri într-un program ambițios de reformă a instituției noastre și de recâștigare a credibilității sale.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.