Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 2 septembrie 2013 · monitorul.ai

Doamnelor și domnilor senatori,

Începem azi cea de-a treia sesiune a legislaturii parlamentare 2012–2016.

Așa cum menționam la finele lunii iunie, sesiunea al cărei debut îl marcăm astăzi, 2 septembrie 2013, se prefigurează a fi o sesiune parlamentară extrem de importantă sub aspectul deciziilor politice, în primul rând, în plan legislativ. Tocmai de aceea mă simt obligat, în calitatea mea de președinte al Senatului, să enunț, pe scurt, priorități ale sesiunii parlamentare septembrie–decembrie 2013 și câteva gânduri pe care, în calitate de coleg, în primul rând, de președinte al Senatului, în al doilea rând, le am la începutul acestei sesiuni.

Am în vedere, în primul rând, adoptarea de către Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative de revizuire a Constituției României.

În acest sens, în actuala sesiune parlamentară, Comisia comună a celor două Camere referitoare la revizuirea Constituției României își va continua activitatea, în sensul elaborării, pe baza observațiilor formulate de Consiliul Legislativ, a formei definitive a Propunerii legislative de revizuire a Constituției, care, în conformitate cu normele procedurale constituționale, va fi transmisă Curții Constituționale în vederea avizării.

Ulterior, după primirea avizului Curții Constituționale și publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, ne propunem ca propunerea legislativă să intre în dezbaterea Senatului, urmând ca, până la finele lunii decembrie a acestui an, s-o putem adopta și transmite Camerei Deputaților.

Cu privire la procesul de revizuire a Constituției, în calitatea mea de președinte al comisiei comune a celor două Camere ale Parlamentului, mă simt obligat să fac cel puțin două mențiuni.

Prima, care nu este neapărat o replică, se referă la numeroasele observații formulate în spațiul public în ceea ce privește conținutul propriu-zis al primei forme a Propunerii legislative de revizuire a Constituției, față de care s-a spus că nu corespunde rigorilor științifice, că are o redactare defectuoasă și multe lucruri de acest fel.

Tuturor acestor critici le răspund menționând că un proiect de act normativ de revizuire a Constituției nu poate mulțumi lumea științifică în întregul ei, atât timp cât aceasta însăși nu are o opinie și o voce unitară. Dar, în ceea ce ne privește atât pe mine, cât și pe membrii acestei comisii, vom ține cont în elaborarea unei propuneri legislative definitive de observațiile și opiniile formulate de acele instituții publice cu competențe în formularea unui aviz legal, respectiv Consiliul Legislativ și Curtea Constituțională.

Cea de-a două mențiune pe care doresc s-o fac în acest context se referă la observațiile legate de prelungirea procesului de revizuire a Constituției și acestora le răspund că modificarea Constituției este un obiectiv politic extrem de important pentru Uniunea Social-Liberală, dar înainte de orice pentru România și că acest demers se va finaliza atunci când vom identifica și soluționa legislativ toate problemele pe care le presupune actuala Constituție și atunci când prezența la vot la referendumul legat de Constituție a cetățenilor să aibă premisa garanției că acest vot va avea un sens și va fi respectat.

Cel de-al doilea obiectiv al sesiunii parlamentare care începe astăzi îl constituie pentru mine restructurarea activității Senatului, restructurare în sensul prefigurării rolului și competențelor constituționale pe care instituția noastră le exercită, indiferent de felul în care vor evolua dezbaterile referitoare la schimbările pe care le presupune noua Constituție, după revizuirea acesteia, respectiv de transformare a Senatului într-o Cameră parlamentară care să exercite un control parlamentar autentic și eficient.

Doamnelor și domnilor senatori,

Există, în ceea ce ne privește, o consistentă așteptare populară ca Parlamentul să redevină sau să devină cu adevărat un centru de putere politică reală, atât în raport cu Executivul, cât și în raport cu instituțiile care astăzi, mai mult teoretic, funcționează în subordinea sa. De altfel actuala majoritate politică a enunțat acest obiectiv în programul cu care s-a prezentat în fața electoratului.

Există, pe de altă parte – o știu bine – și așteptarea dumneavoastră, a senatorilor, a fiecăruia dintre dumneavoastră, ca instituția din care facem parte să capete mai mult prestigiu, mai multă autoritate, mai multă forță reală în sistemul politic românesc.

Ca parlamentar vechi, înțeleg – poate cel mai bine – frustrarea pe care o generează percepția că vocea noastră nu este suficient ascultată, că nu putem rezolva problemele, că deciziile care privesc viața alegătorilor noștri sunt luate adesea fără consultarea Parlamentului. De aceea vă propun azi, în debutul acestei sesiuni parlamentare, un program mai ambițios de restructurare a activității Senatului.

Acest program vizează, pe de o parte, un rol sporit acordat fiecărui senator în parte în procesul legislativ, iar pe de altă parte, întărirea funcției de control parlamentar asupra Executivului și a instituțiilor din subordine.

Acest program are ca suport experiența altor parlamente care s-au confruntat cu aceleași probleme ca și noi, precum și practica din Parlamentul European.

Propunerile pe care le voi face în calitate de președinte vizează modificări ale regulamentului, de organizare și funcționare a Senatului, potrivit unor principii care să fie în acord cu rolul pe care îl are instituția parlamentară, în cazul de față Senatul, în societatea modernă, respectiv: celeritate, transparență și predictibilitate la nivelul deciziilor parlamentare, întărirea caracterului deliberativ al activității parlamentare, precum și apropierea de interesele cetățenilor.

Din această perspectivă, cred că modificările pe care Regulamentul Senatului va trebui în mod necesar să le includă pentru atingerea acestor obiective presupun:

– Introducerea în programul de lucru al Senatului a unei sesiuni intitulate „Ora Guvernului”, care să presupună prezența prim-ministrului în Senat o dată pe lună, pentru o durată de două ore, cel puțin două ore. În același timp, organizarea prezenței periodice a miniștrilor pentru a răspunde întrebărilor și interpelărilor dintr-un anumit domeniu.

În alte parlamente, asemenea sesiuni de întrebări și răspunsuri reprezintă puncte de maxim interes ale săptămânii politice.

– Instituirea, prin Regulamentul Senatului, a obligativității organizării unor dezbateri cu privire la activitatea instituțiilor publice aflate sub control parlamentar, în sensul permanentizării, în cadrul programului de lucru al Senatului, a unei sesiuni consacrate activității fiecărei autorități sau instituții aflate sub control parlamentar, ale cărei concluzii să fie avute în vedere cu ocazia dezbaterii raportului anual de activitate.

Am să reiau câteva cifre pe care le știm toți și care spun mult. Din anul 2010 până în prezent, niciunul dintre rapoartele instituțiilor aflate în subordinea Parlamentului nu a fost dezbătut. În subordinea ambelor Camere sunt 23 de instituții aflate sub control parlamentar și 91 de rapoarte ce nu au fost dezbătute, unele dintre ele datând din anul 2005. Dacă este nevoie să facem modificări în legislație cu privire la obligația dezbaterii acestora, inclusiv cu prevederi sancționatoare, le vom face.

– Instituirea unui sistem de raportori și contraraportori pentru fiecare proiect de act normativ aflat în dezbaterea Parlamentului, după un model bine-cunoscut, aplicat cu succes în Parlamentul European.

Mi se pare firesc ca fiecare dintre noi să aibă o responsabilitate și, astfel, să-și poate lega numele de un

proiect de lege nu doar ca inițiator, ci și ca senator care capătă o răspundere legată de analiza și prezentarea acestuia în comisii și în plen. Acolo unde opoziția va crede de cuviință, ar putea nominaliza și un contraraportor, astfel încât să existe o dezbatere reală, autentică, consistentă, cu argumente pro și contra.

– Trebuie să gândim și să dăm mai multă predictibilitate activității parlamentare și să ne organizăm astfel programul de lucru la nivelul Senatului.

Publicul ne reproșează – și, uneori, poate pe bună dreptate – că lucrăm în Senat doar două zile pe săptămână, și, uneori, nici acelea pline. Poate că ar fi momentul să trecem la un alt program de lucru, care să se întindă pe durata întregii săptămâni, iar activității din teritoriu să-i alocăm o săptămână pe lună.

Poate că ar fi momentul să gândim un program în care o săptămână să fie alocată plenului, o săptămână activității de control parlamentar și una comisiilor, eventual grupurilor parlamentare, urmând ca ultimul interval din lună să fie dedicat activității în circumscripțiile parlamentare.

Multe dintre parlamentele din lume – inclusiv sau în primul rând Parlamentul European – lucrează după un asemenea program și este o temă pe care o supun meditației dumneavoastră.

– Instituirea unor proceduri legislative speciale, în sensul includerii în conținutul normativ al acestora a următoarelor proceduri speciale, care, în acest moment, se aplică ad-hoc: procedura de adoptarea a proiectelor ce vizează ordonanțe guvernamentale; procedura aplicabilă inițiativelor legislative aflate în reexaminare la cererea Președintelui României; procedura de examinare de către Senat a proiectelor de acte normative europene; procedura lansării în consultare publică a propunerilor legislative inițiate de senatori.

De subliniat este faptul că aceste modificări ale regulamentului, de organizare și funcționare, ar putea antrena și unele modificări față de perspectiva pe care o avem astăzi cu privire la organele de conducere, de lucru ale Senatului, precum și la competențele acestora.

Doamnelor și domnilor senatori,

În cursul sesiunii parlamentare pe care o deschidem astăzi vom avea de dezbătut și adoptat, împreună cu colegii din Camera Deputaților, acte normative fundamentale pentru perspectivele economice ale României.

Prim-ministrul și-a anunțat intenția de a prezenta Parlamentului Scrisoarea de intenție încheiată cu Fondul Monetar Internațional. Consider că este un moment important și o decizie bine-venită, pentru că aceasta angajează parcursul viitor al țării.

De asemenea, este important să respectăm calendarul constituțional privind dezbaterea și adoptarea bugetului de stat și-mi exprim apăsat speranța că dezbaterea în jurul bugetului va fi una exigentă, lipsită de formalismul cu care ne-au obișnuit perioadele anterioare.

Pe ordinea de zi a Senatului sunt mai multe acte normative ce privesc regimul fiscal din România. Acestea trebuie examinate cu toată responsabilitatea, astfel încât să generăm un sistem fiscal mai stabil și mai predictibil.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prioritățile pe care le anunțăm astăzi cu privire la activitatea Senatului în sesiunea septembrie–decembrie au în vedere și o altă perspectivă cu privire la această instituție, pe care noi o considerăm fundamentală, a statului român.

Toate acestea prezintă o proiecție în viitor cu privire la rolul Senatului, la locul său în ansamblul instituțiilor fundamentale, proiecție pe care trebuie să o legăm și de îndelungata sa tradiție democratică. Având în vedere data constituirii sale, Senatul României este una dintre cele mai vechi instituții parlamentare similare din Europa, întrucât anul viitor, în 2014, Senatul va aniversa 150 de ani de la înființarea sa. Pentru marcarea acestui eveniment jubiliar vom prezenta în scurt timp un program concret de acțiuni interne și externe.

Acest program, pe care poate unii îl vor eticheta drept unul festivist, are însă un dublu obiectiv.

Pe de o parte, vom dori să demonstrăm opiniei publice, să reamintim opiniei publice contribuția pe care Senatul României, în cei 150 de ani de activitate, a avut-o la dezvoltarea democratică a acestei țări. Senatul nu a fost și nu este o instituție inutilă, ci un for de legiferare, de dezbatere și de control parlamentar. În Senatul României s-au aflat de-a lungul vremii personalități care au marcat istoria politică, științifică și culturală a acestei țări.

În al doilea rând, dorim ca acest program să fie și o ocazie pentru a conecta mai bine Senatul la opinia publică, la societatea civilă, la generația tânără, pentru a crea mai multă interacțiune, mai multă comunicare între alegători și aleși.

Nu în ultimul rând, e și un prilej pentru a întări și a dezvolta relațiile parlamentare externe, așa cum o fac și alte state atunci când este vorba de aniversarea instituțiilor lor fundamentale.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declar deschisă sesiunea parlamentară septembrie–decembrie 2013, cu speranța că vom fi cu toții parteneri într-un program ambițios de reformă a instituției noastre și de recâștigare a credibilității sale.

Vă mulțumesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#31773

Și avem o solicitare din partea domnului senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, ca punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin și înființarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN, să devină punctul 6 și să discutăm celelalte puncte în continuare.

Deci, cu această modificare, propusă de domnul senator Sârbu, supun la vot ordinea de zi a ședinței de astăzi, pe care o vom prelungi mâine, până la epuizarea ei.

Vă rog, vă consult prin vot. Dau drumul la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 118 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri, ordinea de zi, modificată cu solicitarea domnului senator Sârbu, a fost aprobată.

Doamnelor și domnilor,

Vă propun să trecem în continuare la dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 28 septembrie 2012, precum și a Scrisorii semnate de autoritățile române la București la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011.

Este adoptat de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care ne propune un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatorii sunt Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și ministrul delegat pentru buget.

Participă, din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar de stat Gherghina.

Chiar Domnia Sa este, priviți-l!

Ioan Ghișe

#36943

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Așa cum spunea domnul secretar de stat, pare că este o descărcare de gestiune, în sensul că banii s-au luat, banii s-au mâncat, lumea s-a distrat.

Ceea ce doresc să vă spun este așa: vă rog respectuos să vă aplecați atenția asupra Constituției, art. 115 alin. (3) și (5), și, mai apoi, asupra Legii nr. 590/2003 privind tratatele internaționale, art. 1 lit. o).

De ce? Pentru că în această lege se vede simplu și clar că un astfel de acord poate fi un contract de stat și are un regim legal. Or, noi suntem puși în situația de a veni să aprobăm ceea ce s-a generat ca succesiune de acorduri – că le zice ba scrisori de intenție, ba aranjament stand-by – începând cu martie 2011.

Chestiunea este următoarea: noi ajungem să modificăm prin aceste acorduri programul de guvernare, care este legea prin care Parlamentul îi dă mandat Guvernului s-o aplice în gestionarea țării. Or, lucrurile se modifică prin scrisori de intenție și aranjamente, care, peste un an și jumătate, doi, vin să fie aprobate formal prin lege.

De ce spun acest lucru? Pentru că în aceste zile se va aproba la Washington, în boardul FMI, mi se pare că pe 12 septembrie, un nou acord – îi spune preventiv, stand-by, cum i-o spune –, pe care probabil că o să-l aprobe Parlamentul peste vreo doi ani. Or, nu este normal. De ce? Pentru că este vorba de banii publici, banii cetățenilor României, care se aprobă prin legea bugetară, iar programul de guvernare se aprobă prin lege, în Parlament.

Ce vreau să evidențiez? Acum, sigur că suntem puși în fața unui fapt împlinit, probabil că se va da un vot formal, însă, de principiu, nu este corect – bașca, nu e constituțional – să împrumuți pe cineva fără acordul lui.

În înțelegerea mea, și nu doar a mea, normal este ca întâi Guvernul să vină în Parlament să fundamenteze necesitatea și oportunitatea realizării unui acord. Se definesc niște parametri generali, în care apoi Guvernul să negocieze, să se realizeze acel contract de stat, care, evident, ulterior, poate fi aprobat. Pentru că, repet, mizele sunt uriașe. Noi ajungem că, de fapt, nu mai guvernează Guvernul României, că guvernează FMI și execută Guvernul României, după care noi, după doi ani, venim și suntem de acord.

Deci am vrut să sesizez acest aspect, pentru că este firesc, în înțelegerea mea, să se schimbe succesiunea momentelor. Nu întâi se semnează acordul, se execută și, peste doi ani, noi îl aprobăm.

Mulțumesc pentru atenție.

Cristian Sorin Dumitrescu

#47467

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, am modificat punctul 6 din ordinea de zi... Am adus punctul 9 din ordinea de zi la punctul 6, mă scuzați.

Eu merg la punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin și înființarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN.

Acest proiect de lege, stimați colegi, are un raport din partea Comisiei economice, industrii și servicii, care este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatorii sunt Ministerul Economiei și ministrul delegat pentru energie.

Participă domnul secretar de stat Mihai Albulescu, microfonul 8, căruia-i dau cuvântul să prezinte proiectul de lege. **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect înființarea regiei autonome de interes strategic Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN, prin divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin – RAAN, fără încetarea existenței acesteia, prin separarea activităților de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică și suport tehnic pentru energetică nucleară și transmiterea acesteia către RATEN.

RATEN este constituită din două sucursale: Institutul de Cercetări Nucleare Pitești și Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare București, Măgurele.

Proiectul de lege precizează obiectul principal de activitate, valoarea capitalului social al RATEN și sunt clarificate aspectele referitoare la patrimoniu, asumarea obligațiilor ce decurg din raporturile juridice cu terții, structura organizatorică și personalul.

Măsura a fost necesară din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă în prezent RAAN-ul, prin divizare dându-se posibilitatea entităților nou-înființate să-și administreze independent resursele, veniturile și cheltuielile, astfel încât să aibă o situație financiară comparabilă cu cerințele de calificare în cadrul competițiilor licitațiilor interne și internaționale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului act normativ. V-am ascultat.

Gheorghe Gherghina

#63051

Avem în față un proiect de lege de aprobare a ordonanței, un proiect destul de dificil. În ce sens? Pentru faptul că, din anul 2006, atunci când s-a aprobat Legea nr. 273 privind finanțele publice locale, la art. 85 era prevăzut că Guvernul – Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și Internelor – trebuie să prezinte Parlamentului un proiect de lege privind insolvența autorităților publice locale.

Acest proiect de lege dumneavoastră știți că are drept scop să reglementeze foarte clar drepturile și obligațiile creditorilor față de autoritățile publice locale și, de asemenea, drepturile și obligațiile autorităților locale și drepturile și obligațiile cetățenilor.

Prin urmare, prin acest proiect de lege..., similar, aș putea zice, cum este reglementat în cazul agenților economici – în cazul în care nu reușesc să-și plătească obligațiile față de creditorii lor, este reglementat prin Legea insolvenței și pentru agenți economici ce se întâmplă, ce se poate executa silit, cum se poate executa silit și așa mai departe –, așa și aici.

S-a încercat, pe modele europene, să se reglementeze ce se poate executa în cazul în care o autoritate locală intră în incapacitate de plată, deci nu reușește să facă plăți, ce servicii publice nu pot fi blocate, nu pot fi executate și așa mai departe. La art. 2 din această ordonanță este reglementat foarte clar că Guvernul aprobă serviciile esențiale, care nu pot fi executate nici de instanțele de judecată, nu pot fi blocate. Guvernul a aprobat hotărârea cu serviciile esențiale, în care s-a spus foarte clar că serviciile de învățământ, de sănătate, de cultură, de asistență socială și altele, care sunt prevăzute în hotărâre, nu pot fi executate. De asemenea, a prevăzut în acest proiect de act normativ care sunt pașii care trebuie urmați în condițiile în care autoritatea locală intră în probleme de plăți.

Deci, în aceste condiții, noi trebuie să ne gândim foarte bine că trebuie să avem în vedere echilibrul între autoritatea

locală, instituție publică, care face parte din sectorul public și din bugetul general consolidat, și interesele creditorilor, pentru faptul că, în condițiile în care, la sfârșitul anului 2012, de exemplu, ajunsesem ca acele arierate ale autorităților locale să depășească 1,2 miliarde de lei, foarte multe companii, foarte mulți furnizori sau prestatori de servicii ai autorităților locale au intrat deja în probleme dânșii și există posibilitatea intrării în faliment a lor.

Noi, împreună cu autoritățile locale, am urmărit și am derulat plățile. S-au diminuat acele obligații care trebuie plătite – au ajuns deja la 142 de milioane de lei la sfârșitul lunii iunie – și mai sunt o serie de obligații în litigiu, pe care le urmărim separat, și, ținând seama de aceste prevederi, încercăm să intrăm, în perioada imediat următoare, într-o normalitate, ca nici autoritățile locale să nu le creeze dificultăți agenților economici care prestează pentru ele, nici agenții economici care, de exemplu, au de încasat sume să nu poată să oprească serviciile esențiale pe care trebuie să le realizeze o autoritate locală.

Conținutul actului normativ îl cunoașteți, el a fost și sub formă de proiect de lege, a trecut prin Senat și apoi a fost aprobat sub formă de ordonanță, tocmai pentru a încerca să intrăm în normalitate, să putem urmări acest echilibru de care vă spuneam, echilibru între creditori și autoritatea locală.

Noi vă propunem să aprobăm acest proiect de act normativ.

Suntem de acord cu raportul comisiei, cu completările propuse de comisie și credem că putem intra, în perioada următoare, într-o normalitate și din acest punct de vedere, al relațiilor financiare ale creditorilor cu autoritățile locale. Vă mulțumesc.

Sorin Ștefan Roșca-Stănescu

#66948

Stimați colegi,

Pentru a nu solicita respingerea și pentru a putea să susțin solicitarea retrimiterii la comisie a acestui proiect de lege, am solicitat cuvântul înaintea domnului secretar de stat Gherghina, pe care l-am ascultat cu toată atenția și cu toată neliniștea de care sunt capabil, pentru că, stimați colegi, o autoritate locală nu este un S.R.L.

O autoritate locală este alcătuită din persoane alese prin votul cetățenilor pentru a le reprezenta interesele: primari, consilieri. Această autoritate de care se bucură, prin votul direct al cetățenilor, primarii și consilierii nu poate fi substituită, sub nicio formă, de un administrator judiciar. Este o încălcare flagrantă a prevederilor Constituției României.

Fondul Monetar Internațional, care a recomandat acest lucru – și, trebuie să spunem, este foarte grav că Guvernul, în numele legiuitorilor, a admis așa ceva într-o scrisoare de intenție și într-un acord încheiat cu Fondul Monetar Internațional –, nu poate să se substituie Parlamentului României, nu ne poate dicta, nici prin intermediul domnului secretar de stat Gherghina, nici prin intermediul nimănui, nu ne poate dicta ce legi să promovăm și ce legi să respingem.

Doamna senator Anghel, care a fost luată puțin peste picior astăzi, a avut perfectă dreptate când a semnalat că FMI nu are dreptul să interzică Parlamentului României să promoveze un act normativ, cel legat de insolvența persoanei, iar Guvernul nu are dreptul ca, în numele Parlamentului României, să accepte așa ceva.

Mâine-poimâine... Să știți că nici Parlamentul nu are o situație financiară foarte bună. Mâine-poimâine ne-am putea trezi cu un administrator judiciar, care să vină să țină loc de Parlament. Mâine-poimâine ne trezim cu un administrator judiciar, care să țină loc de Guvern, că tot o administrație e și Guvernul.

Deci vă rog, în numele Constituției României, cea pe care trebuie s-o respectăm, pe care am jurat toți, să facem în așa fel încât să nu ajungem să votăm o lege anticonstituțională, care o să cadă la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Ilie Sârbu

#70406

Domnule președinte, Stimați colegi, Revin să clarific câteva lucruri. În primul rând, n-am luat pe nimeni peste picior.

În al doilea rând, repet ceea ce am spus și la prima intervenție: FMI nu vine să impună Parlamentului nimic, FMI nu vine să facă scrisori de intenție. FMI vine și discută. Noi suntem cei care ni le asumăm.

În situația dată, dincolo de FMI, dincolo de ceea ce ar reprezenta, într-o direcție sau alta, ordonanța de astăzi, îl avem pe domnul Gherghina aici, care ne-a explicat exact care e spiritul acestei ordonanțe, ce prevede, ce se intenționează. Dar trec și peste asta. Noi, USL-ul, avem un Guvern pe care îl susținem sau nu-l susținem. Putem, sigur, să-i facem reproșuri și îi facem, putem să-i cerem să facă tot felul de intervenții, să schimbe anumite decizii, dar, când avem în față ordonanța Guvernului, asta cu amânarea nu rezolvă nimic. Domnul Gherghina ne-a explicat.

Și ce să facă? O trimitem la comisie și ce va face comisia? O să ne-o trimită înapoi așa cum e. A fost o dată retrimisă.

Deci eu cred că discuțiile sunt utile, dezbaterile sunt foarte utile, dar deciziile va trebui să le luăm așa cum ne-am angajat, că nu ne-a obligat nimeni pe niciunul dintre noi să venim nici în Parlament, nici la PNL, nici la PC, nici la PSD și, dacă ne asumăm această răspundere politică, atunci sigur că noi trebuie să acționăm ca atare.

Aici nu mă refer la opoziție. Rolul opoziției îl știm, am fost și noi în opoziție. În timp, am învățat și noi, și ei că mai trebuie să lăsăm din aroganță, că nu ne-a făcut bine nici nouă în 2004, nici dânșilor nu le-a făcut bine în perioada care a urmat, că de-aia stau în opoziție. Dar să punem la îndoială o ordonanță a Guvernului, unde sunt zeci de miniștri, zeci de secretari de stat care lucrează și o aprobă și ne-o trimit nouă, cred că e mult prea mult, pe motive care nu au nicio bază, doar așa, pe un discurs politic, pe care îl putem înțelege.

A fost o solicitare și domnul vicelider Pașca a spus că va fi un punct de vedere al grupului... Înțeleg că nu este un punct de vedere al grupului.

Deci eu vă întreb pe dumneavoastră foarte clar dacă Grupul parlamentar al PNL, prin lider sau vicelider, solicită această amânare, conform procedurilor regulamentare. Deci liderul sau viceliderul poate să ceară sau președintele de comisie.

Valeriu Todirașcu

#77509

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea îi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

În data de 22 aprilie 2013, v-am trimis, prin intermediul Senatului României, întrebarea nr. 478 privind cheltuielile legate de transplantul de rinichi versus cele legate de dializa cronică. Răspunsul dumneavoastră a sosit la 45 de zile după depunerea acesteia, depășind termenul legal, și poartă numărul EN 4.453 din 7 iunie 2013.

Din păcate, răspunsul este nesatisfăcător, fiind incomplet și imprecis. Astfel:

– La întrebarea 1, care este numărul bolnavilor aflați în tratament prin dializă cronică în 2012, răspunsul dumneavoastră a fost că „în anul 2012 au fost dializați un număr de 12.583 de bolnavi”, fără să se precizeze, așa cum am cerut, numărul de dializați cronic (continuu).

– La întrebarea 2, care este costul mediu pe pacient pe an pentru pacienții cuprinși în programul de dializă cronică, răspunsul dumneavoastră a fost: „cost mediu pe bolnav cu dializă peritoneală continuă pe lună, în anul 2012 – 3.127 de lei și dializă peritoneală continuă automată – 4.231 de lei”. Nu este precizat costul pentru pacienții cu hemodializă, care reprezintă majoritatea pacienților dializați.

– La întrebarea 3, care sunt costurile adiacente pentru îngrijirea acestor pacienți din fonduri necuprinse în programul de dializă, răspunsul a fost: „Acești pacienți primesc medicație adjuvantă în valoare de 2.500 de lei anual”, răspuns cu siguranță incorect, suma fiind subevaluată, având în vedere că mulți dintre ei primesc eritropoietină în tratament cronic.

– La întrebările 4 și 5 referitoare la numărul de pacienți în evidență cu transplant renal și costurile legate de transplantul renal, răspunsul dumneavoastră se referă la „numărul de bolnavi tratați pentru stare posttransplant și cost mediu/pacient aflat în stare posttransplant pe total transplanturi”, și nu pentru fiecare tip de transplant. Să înțeleg că au fost amestecați pacienții de transplant renal cu cei cu transplant de cornee?

Cum răspunsul primit este deficitar și nu-mi permite să compar cost-eficiența transplantului renal în România față de cost-eficiența dializei (hemodializă și dializă peritoneală), revin cu solicitarea ca, în temeiul Regulamentului Senatului și Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care a fost numărul bolnavilor în anul 2012 ce s-au aflat în tratament prin dializă cronică, defalcat pe tipurile de dializă: hemodializă, dializă peritoneală, dializă peritoneală automată?

09 · other

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Gheorghe Saghian, Valeriu Todirașcu, Ionel Agrigoroaei, Gheorghe Pop, Dumitru Oprea, Sorin Constantin Lazăr, Alexandru Pereș, Dumitru Marcel Bujor, Liviu Marian Pop, Doina Elena Federovici

34 de discursuri

Nicolae Moga
#81359
Vă mulțumesc, domnule senator.
În rog să domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PDL, să prezinte întrebarea.
Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.
Ionel Agrigoroaei
#81560
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea îi este adresată domnului prim-ministru Victor Ponta.
Obiectul întrebării: „Lucrări stopate la gazoductul Iași–Ungheni”.
Domnule prim-ministru,
La două zile după ce ați fost prezent în comuna Rediu, Iași, pentru a participa la demararea lucrărilor la gazoductul Iași–Ungheni, în zonă nu mai era nimeni. Șantierul s-a transformat într-un loc pustiu, în care mai era doar un paznic. Mai mult, conductele de gaz aduse luni, 26 august 2013, au dispărut, iar utilajele au fost abandonate.
O asemenea situație nu poate fi acceptată. De acest proiect nu depinde doar relația economică cu Republica Moldova, ci și imaginea internațională a României. Așa cum ați declarat, veți veni în luna decembrie pentru a vedea „dacă firma de construcții se ține de cuvânt”. Domnule premier, se vede clar că nu mai este nevoie să așteptați luna decembrie!
Domnule prim-ministru,
Care sunt măsurile imediate ce le veți lua pentru ca lucrările la acest obiectiv de importanță strategică pentru două țări să fie făcute cu responsabilitate, fără a permite nicio zi de întârziere?
Doresc răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Iar a doua întrebare o adresez domnului Eugen Gheorghe Nicolăescu, ministrul sănătății.
Obiectul întrebării este „Spitalele ieșene rămân fără medici anesteziști”.
## Domnule ministru,
În acest moment, în spitalele din Iași mai sunt doar 130 de medici anesteziști, adică doar jumătate din cât ar fi nevoie. Cea mai gravă situație este la Spitalul Regional de Copii „Sfânta Maria”. Deși schema prevede 14 anesteziști, unitatea lucrează doar cu jumătate. La Secția de anestezie, terapie intensivă ajung în fiecare zi peste 30 de copii în stare gravă.
Aceeași situație o regăsim și la Spitalul de Neurochirurgie, unde se internează anual 12.000 de pacienți din toată Moldova. Aici ar mai fi nevoie de patru anesteziști pentru ca cei șase, care sunt angajați acum, să nu mai fie nevoiți să facă ture duble.
Domnule ministru,
Care sunt măsurile imediate ce le veți lua pentru a rezolva această situație?
Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Nicolae Moga
#83688
Și eu vă mulțumesc.
Îl rog pe domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.
Gheorghe Pop
#83850
## Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea îi este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, și are ca obiect „Reabilitarea DN 1H Crișeni–Răstoci”.
Domnule ministru,
Reabilitarea drumului național 1H pe tronsonul Crișeni–Răstoci ridică în continuare numeroase probleme. Lipsa comunicării și colaborării între constructor și administrațiile locale, precum și lipsa verificărilor din partea beneficiarului proiectului, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, duc la executarea defectuoasă a lucrărilor.
Vă aduc la cunoștință că există deficiențe majore în proiectare și, în urma vizitelor în teren și a discuțiilor purtate cu locuitorii comunelor tranzitate de DN 1H, se impune o atentă supraveghere a lucrărilor din partea beneficiarului.
Vă întreb, domnule ministru, dacă aveți disponibilitatea unei întâlniri cu reprezentanții CNADNR, cu cei ai executantului proiectului, PA&CO Internațional, și cu autoritățile județene, pentru a pune pe tapet toate problemele legate de reabilitarea drumului în cauză și a încerca rezolvarea lor în regim de urgență. Se impune acest lucru deoarece, în modul derulării lucrărilor, costurile finale ale proiectului de reabilitare ar fi majorate față de cele stabilite inițial.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.
Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și, pentru că este un pic mai lungă, dau posibilitatea colegilor să-și prezinte..., eu o depun la staff.
Mulțumesc.
Nicolae Moga
#85457
## **Domnul Nicolae Moga:**
## Și eu vă mulțumesc.
Îl rog pe domnul senator Oprea Dumitru, Grupul parlamentar al PDL, să prezinte întrebarea. Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin. Domnule profesor, aveți microfonul. Vă rog.
Nicolae Moga
#85758
Nu aud.
Nicolae Moga
#85792
Interpelarea după întrebări. Vă rog.
Dumitru Oprea
#85831
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Întrebarea îi este adresată domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale.
Obiectul și motivarea întrebării: „Fonduri pentru sisteme de supraveghere, dar nu și pentru naveta elevilor?”.
Recent, domnule ministru, ați anunțat că ministerul dorește să implementeze un nou sistem de supraveghere a elevilor în timpul examenului de bacalaureat. Pe lângă faptul că solicităm ministerului să găsească soluții pentru a folosi competențele digitale dobândite de elevi și evaluate la finalul studiilor de liceu, prin modificarea actualului sistem de examinare, vă adresăm și următoarele întrebări:
1. A fost făcut un studiu de fezabilitate sau oportunitate pentru noua propunere de supraveghere audio? Cât ar costa o astfel de investiție?
2. Dacă au fost găsite sumele necesare pentru noul sistem, de ce pentru decontarea cheltuielilor cu naveta din anul școlar anterior nu s-au găsit?
3. Cu banii alocați pentru o astfel de investiție, din punctul nostru de vedere ineficientă, nu se putea renunța la plafonarea abonamentelor elevilor la doar 26 de lei? Vă mulțumesc. Solicităm răspuns în scris.
Nicolae Moga
#87016
Domnule profesor, vă rog frumos, sunt de acord să citiți și interpelarea.
Dumitru Oprea
#87120
Mulțumesc, domnule președinte. Sunteți drăguț, ca întotdeauna.
Interpelarea îi este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României.
Obiectul și motivarea interpelării: „Județul Iași scos de pe lista investițiilor mari”.
Domnule prim-ministru,
La ultima vizită a dumneavoastră la Iași, ați declarat că pentru toate proiectele mari (autostrada Iași–Târgu Mureș, aeroportul, spitalul regional de urgență și multe altele), cu care USL a câștigat alegerile, nu veți aloca niciun leu de la bugetul de stat.
Vă rugăm să expuneți criteriile care au stat la baza izolării județului Iași printr-o astfel de măsură, dar, mai ales, ce investiții ați finanțat în ultimul an în județ pentru a sancționa atât de drastic ieșenii. Vă reamintim că Institutul de Oncologie, șoseaua de centură, lucrările de la Filarmonică, Palatul Culturii nu au fost finanțate pe timpul mandatului dumneavoastră, ci al guvernării PDL.
Vă mulțumesc, domnule premier.
Solicităm răspuns în scris și, eventual, verbal.
Nicolae Moga
#88154
Și eu vă mulțumesc, domnule profesor.
Îl rog pe domnul senator Lazăr Sorin Constantin, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea.
Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.
Sorin Constantin Lazăr
#88370
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima întrebare i-o adresez astăzi domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
Obiectul întrebării se referă la „Numărul elevilor admiși la liceu cu note sub 5”.
Stimate domnule ministru,
În perioada iulie–august 2013 s-au afișat rezultatele celor două etape de repartiție computerizată la licee a elevilor care au terminat clasa a opta și au susținut testele naționale.
Vă rog să-mi comunicați o situație pe județe, iar pentru județul Iași și pe unități de învățământ, privind numărul elevilor care au obținut la testele naționale note sub 5 și care totuși au intrat la licee.
Solicit răspuns oral și în scris.
Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.
A doua întrebare i-o adresez doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul întrebării îl reprezintă „Situația pensiilor internaționale”.
Stimată doamnă ministru,
Încă din 2007, de când țara noastră a aderat la Uniunea Europeană, se aplică prevederile regulamentelor comunitare în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.
Astfel, reglementările prevăd că persoanele care au lucrat o perioadă de timp în mai multe state membre ale Uniunii Europene, precum și în statele cu care România are încheiate convenții sau acorduri privind acordarea drepturilor de pensie vor putea solicita acordarea drepturilor de pensie în cazul îndeplinirii condițiilor privind vârsta de pensionare și stagiul de cotizare prevăzute în legislația din domeniul asigurărilor sociale din statele respective.
Vă rog să-mi comunicați o situație pe județe privind numărul total al persoanelor care au pensii internaționale (comunitare) în plată, câte sunt plătite în străinătate (care sunt statele), câte sunt plătite în România și care sunt valorile minime și maxime ale acestor pensii.
Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nicolae Moga
#90401
Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl rog pe domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL.
Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel.
Alexandru Pereș
#90589
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea mea îi este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Obiectul întrebării: „Lipsa finanțării de la bugetul de stat a cercetării științifice din agricultură”.
Domnule ministru,
Noua variantă a cercetării în agricultură a fost concepută la începutul anilor ʼ80, urmărindu-se, printre altele, reducerea importurilor scumpe de pesticide necesare în agricultura românească pentru stoparea și combaterea dăunătorilor și obținerea, bineînțeles, a unor producții agricole cât mai mari.
Vă aduc la cunoștință că, la ora actuală, în sectorul de cercetare agricolă au mai rămas doar 600 de specialiști, ceea ce înseamnă de cinci ori mai puțini decât în anul 1989, iar suprafața destinată cercetării științifice s-a redus la doar 28.000 de hectare, acest lucru conducând, parcă, treptat, la dispariția activității de cercetare în țara noastră.
Având în vedere aceste realități descurajante cu privire la progresul și inovarea în sectorul agricol, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă veți demara proiecte sau programe în anii viitori din care să reiasă resuscitarea domeniului cercetării și dezvoltării din agricultura țării noastre, dar și care sunt fondurile preconizate a fi alocate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în acest sens sau pe care doriți să le accesați din bani europeni.
De asemenea, vă rog să-mi precizați dacă ministerul pe care îl coordonați a demarat parteneriate cu alte state membre ale Uniunii Europene prin care să beneficieze de expertiză tehnică cu privire la funcționarea sectorului de cercetare și inovare în agricultură.
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, senator PDL de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.
Nicolae Moga
#92370
Și eu vă mulțumesc.
Domnul senator Bujor Dumitru Marcel, Grupul parlamentar al PP-DD.
Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian.
Dumitru Marcel Bujor
#92535
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea îi este adresată domnului ministru Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul întrebării: „Reabilitarea drumului județean 241B din comuna Filipeni, județul Bacău”.
Drumul județean 241B face legătura între localitățile Pădureni, Fruntești, Filipeni, Brad și Mărăști și are o lungime a traseului de 19,4 km pe teritoriul administrativ al comunei Filipeni. Acest drum este nemodernizat, fiind din pietriș în majoritate, existând două porțiuni de drum de aproximativ doi kilometri, la intrare și la ieșire, care sunt asfaltate.
Reabilitarea și modernizarea drumului județean 241B din cadrul rețelei de drumuri a județului Bacău este necesară pentru facilitarea mobilității populației, a bunurilor și a serviciilor (inclusiv a serviciilor de intervenții speciale: pompieri, salvare, poliție), în condițiile în care, pe anumite porțiuni, este imposibil de circulat cu orice mijloc de transport. Din cauza stării actuale precare a drumului, locuitorii comunei Filipeni au inițiat numeroase acțiuni de protest, nemulțumiți de faptul că operatorul de transport va opri circulația autobuzelor pentru transportul de călători, dacă nu se vor lua măsuri de reabilitare.
Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi comunicați punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceți privind reabilitarea și modernizarea drumului județean 241B. De asemenea, vă rog să-mi comunicați când vor fi alocate resursele financiare necesare realizării acestor lucrări de reabilitare.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator de Bacău, Marcel Bujor.
Vă mulțumesc.
Nicolae Moga
#94229
Și eu vă mulțumesc.
Îl rog pe domnul senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD, să-și prezinte întrebarea. Vă rog, domnule senator.
Liviu Marian Pop
#94402
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am două întrebări, ambele adresate ministrului educației naționale, domnul Remus Pricopie.
Prima dintre ele: „Probleme la titularizarea în învățământ, la disciplina chimie”.
## Domnule ministru,
În ultima perioadă am primit o serie de sesizări cu privire la faptul că mai multe cadre didactice din țară au participat anul acesta la concursul de titularizare în învățământ la disciplina chimie și, chiar dacă au obținut nota peste 7, nu s-au putut titulariza din cauza faptului că posturile scoase la concurs erau de fizică-chimie. De asemenea, se precizează în memoriul primit că specializarea fizică-chimie nu se regăsește în cadrul programelor de studii universitare din România, deci cei cu specializările fizică și chimie pură nu se pot titulariza pe aceste posturi. Singurii care s-au putut titulariza pe aceste posturi sunt cei cu dublă specializare, chimie-fizică, dar sistemul îi obligă și pe aceștia să susțină concursul la fizică, ceea ce nu este corect în opinia petenților.
În concluzie, vă întreb, domnule ministru, care este situația de fapt și dacă nu s-ar putea ține cont în acest caz de prevederile Ordinului ministrului nr. 3.128 din 1 februarie 2013 pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2013, mai ales că aceste posturi stau neocupate cu personal calificat de peste 15 ani.
Solicit răspuns în scris.
A doua întrebare, adresată tot domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
„Probleme la procesul de atribuire a posturilor propuse pentru continuitate”
## Domnule ministru,
Vă expun, pe scurt, situația unui profesor din județul Maramureș, situație cu care, de altfel, se confruntă foarte multe cadre didactice din țară.
Profesorul Pop Ion din Maramureș a participat la concursul de titularizare în anul 2012 și a obținut media 8,20. A solicitat continuitate pe postul pe care l-a ocupat în anul școlar 2012–2013 și i s-a aprobat. Problema este că postul pentru care i s-a acordat continuitatea apare pe lista posturilor vacante cu specificația, citez: „propus pentru continuitate – da – candidat cu media cel puțin 5 sau între 5 și 7”.
Nicolae Moga
#97680
Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Pentru stenogramă, au mai depus întrebări:
– domnul senator Butunoi Ionel Daniel; domnul senator Bodog Florian Dorel; domnul senator Constantinescu Florin – Grupul parlamentar al PSD;
– domnul senator Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL. Trecem acum la interpelări.
O rog pe doamna senator Federovici Doina Elena, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte interpelarea.
Se pregătesc, de la PNL, domnul senator Ichim și domnul senator Cotescu. Nu sunt.
Atunci îl rog pe domnul senator Alexandru Pereș să se pregătească.
Vă rog, doamna senator, interpelarea dumneavoastră.
Doina Elena Federovici
#98335
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea mea de astăzi îi este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul interpelării: „Aberantul articol 65 al Legii nr. 263/2010”.
Stimată doamnă ministru,
La biroul meu parlamentar din teritoriu am discutat cu foarte multe persoane nemulțumite de cuantumul pensiei anticipate, oameni cu vârste de peste 55 de ani, care nu mai au loc de muncă, nu mai sunt agreați din cauza vârstei și care caută un mijloc de a-și asigura existența pe baza unor drepturi ca urmare a vechimii în munca desfășurată până la acea vârstă.
Acești pensionari reclamă nedreptatea făcută de Legea nr. 263/2010 persoanelor care se pensionează anticipat. Art. 65 din această lege prevede, aberant, că procentul de penalizare este de 0,75 pe lună, indiferent de anii de muncă acumulați peste vechimea integrală. În aceste condiții, cei care se pensionează anticipat parțial pierd chiar și 45% din pensie, penalizarea menținându-se până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
În plus, aceste persoane nu mai au dreptul să lucreze cu contract individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, sub sancțiunea suspendării drepturilor de pensie și returnării sumelor deja încasate.
Astfel, s-a ajuns la aberanta situație în care persoane care au o vechime de peste 35 de ani în câmpul muncii primesc pensie de 200–300 de lei pe lună, acestea fiind completate până la pensia minimă de 350 de lei, așa cum prevede legislația în vigoare.
Vreau să subliniez faptul că, în cazul disponibilizărilor sau al concedierilor, persoanele a căror situație am precizat-o mai sus sunt primele vizate de pierderea locului de muncă, respectiv de reducerea drastică a veniturilor. Mai mult, în condițiile sociale actuale, în care numărul locurilor de muncă este și așa destul de mic, ofertele pentru persoanele apropiate de vârsta de pensionare sunt drastic diminuate, iar persoanele mai în vârstă nu vor mai putea atinge stagiile de cotizare impuse de lege până la standardele de pensionare.
Nicolae Moga
#101158
Și eu vă mulțumesc, doamnă senator. Îl rog pe domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL.
Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.
Alexandru Pereș
#101342
## Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, iar obiectul interpelării: „Premierul Ponta versus deputatul Ponta”.
Domnule prim-ministru,
Declarațiile ambigue pe care le-ați făcut în data de 31 august 2013 au ridicat multe semne de întrebare legate de poziționarea dumneavoastră vizavi de proiectul minier de la Roșia Montană.
Din ceea ce ați declarat presei reiese faptul că deputatul Ponta respinge ceea ce premierul Ponta a adoptat. De altfel, domnule prim-ministru, v-ați și antepronunțat în procesul de a nu vota proiectul de lege al Guvernului Ponta, adică al dumneavoastră. Dincolo de semnalul foarte prost pe care l-ați dat comunității de afaceri din țară și din străinătate, spunând pe de o parte „da” și pe de altă parte „nu”, poziția dumneavoastră este una ambiguă. Vorba lui Caragiale: „curat murdar”, domnule prim-ministru și deputat.
În concluzie, domnule premier sau – cum să vă spun? – deputat, vă întreb: argumentele care v-au determinat să fiți de acord cu exploatarea auriferă de la Roșia Montană sunt altele decât cele care vor fi discutate în cadrul dezbaterilor din Parlamentul României?
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.
Nicolae Moga
#102625
Da.
Vă rog, domnul senator Agrigoroaei Ionel, Grupul parlamentar al PP-DD.
Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.
Ionel Agrigoroaei
#102775
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare adresată doamnei ministru Ramona Mănescu, Ministerul Transporturilor.
Obiectul interpelării: „Drumul Iași – Miroslava – Țibănești – Dagâța – Roman”.
## Doamnă ministru,
În anul 2011, prin actul normativ OMDRT nr. 1.402/2011 (fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, actualul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), drumul județean Iași – Miroslava – Țibănești – Dagâța – Roman a primit o finanțare de 76 milioane de lei pentru patru sectoare.
Ulterior, așa cum mi-a fost comunicat de domnul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, acest drum a fost scos pe nedrept din Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii – Proiect prioritar „10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local”. Nerealizarea investiției în cel mai scurt timp va avea repercusiuni extrem de grave. Sunt câteva aspecte vitale pe care vă rog să le luați în considerare:
– drumul este de o importanță vitală pentru aproape 300.000 de oameni, care, în acest moment, sunt izolați de civilizație în partea de vest a județului Iași;
– modernizarea rutei Roman – Dagâța – Țibănești – Iași va permite decongestionarea circulației pe una dintre cele mai aglomerate șosele ce leagă capitala Moldovei, Iași, de București, prin Târgul Frumos;
– drumul are o importanță strategică, fiind o variantă mai rapidă de acces din zona de vest a Moldovei către granița cu Republica Moldova, prin Vama Albița.
După cum probabil știți, recent au fost finalizate lucrările la drumurile care leagă Iașiul de Vaslui, DN 24 și DJ 248. Cele două investiții sunt un model care, personal, cred că trebuie urmat. Drumul Iași – Miroslava – Țibănești – Dagâța – Roman trebuie realizat sub aceleași condiții, acordându-se o atenție deosebită atât calității, cât și lucrărilor adiacente (podețe solide în dreptul gospodăriilor, șanțuri de colectare a apelor pluviale, poduri ranforsate etc.).
Doamnă ministru,
Sper ca această rută de importanță vitală să intre urgent în atenția dumneavoastră și, printr-o colaborare eficientă cu autoritățile locale ieșene, să fie găsită rapid soluția financiară pentru a demara investiția în acest an.
Nicolae Moga
#105075
Mulțumesc.
Domnul senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.
Liviu Marian Pop
#105226
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea mea i se adresează domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.
Obiectul interpelării: „Sesizarea unor posibile nereguli de management la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Maramureș”.
Domnule ministru,
Am primit la cabinetul senatorial o petiție din partea unui grup de instructori auto în care mi se aduce la cunoștință o serie de posibile nereguli în activitatea angajaților și, mai ales, a conducerii Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Maramureș.
Prin petiția menționată mai sus, suntem informați cu privire la aspecte legate de modalitatea de promovare în funcții de conducere a unor persoane care nu întrunesc condițiile morale și profesionale impuse de exercitarea unei astfel de funcții. De asemenea, se afirmă în petiția primită că s-au înregistrat ilegalități în modalitatea de atribuire a numerelor provizorii și în procedura de obținere a permiselor auto.
Având în vedere cele de mai sus, vă întreb, domnule ministru, dacă aveți cunoștință de astfel de lucruri care s-au petrecut la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Maramureș și, dacă da, ce măsuri veți întreprinde pentru rezolvarea lor.
Menționez că acest memoriu a fost depus la prefectul de Maramureș în urmă cu o lună.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc, domnule președinte.
Nicolae Moga
#106727
## Și eu vă mulțumesc.
Îl rog pe domnul senator Todirașcu Valeriu, senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe.
Valeriu Todirașcu
#106930
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea îi este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
Obiectul interpelării: „Situația alarmantă din învățământul românesc”.
Stimate domnule ministru,
Situația mai mult decât alarmantă a învățământului din România periclitează viitorul tinerei generații și atentează la siguranța națională. Ministerul pe care-l conduceți nu pare însă să conștientizeze aceasta și măsurile reformatoare întârzie.
Pentru a putea contribui la identificarea soluțiilor pentru problemele majore din acest domeniu, care așteaptă o rezolvare rapidă, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:
1. Ce se va întâmpla cu cei 60.000 de copii absolvenți a opt clase care nu continuă studiile în clasa a noua? Această cifră reprezintă diferența dintre 206.000 de absolvenți ai clasei a opta și 146.000 de elevi care s-au înscris la liceu. Acești copii nu au drept de muncă și nu se pot nici înscrie în școlile profesionale fără a fi absolvit nouă clase. Este vorba de aproape 30% dintre elevii absolvenți de gimnaziu, care au abandonat școala și nu au, practic, nicio șansă să învețe o meserie. Cine și cum îi va integra în societate pentru a nu deveni asistați social sau delincvenți?
2. Ce măsuri preconizează a lua Ministerul Educației Naționale în privința celor 56 de licee și colegii tehnice care au înregistrat promovabilitate zero la bacalaureatul de anul acesta, prima sesiune? Adică se va continua a se cheltui bani publici pentru aceste rezultate finale catastrofale?
3. Ce măsuri preconizează a lua Ministerul Educației Naționale în privința revizuirii modalităților de evaluare a elevilor de gimnaziu pentru ca ierarhia mediilor de absolvire și a celor de la examenele de evaluare să corespundă pregătirii reale a acestora? Procentul enorm de elevi notați cu medii între 9 și 10 (39%) arată falimentul sistemului de evaluare, care dezinformează atât factorii de decizie, cât și familiile acestor elevi și determină alegerea unui parcurs educațional greșit pentru mulți dintre elevi.
4. Cine și cum investighează presupusa fraudă la prima sesiune a bacalaureatului în județul Gorj, care, la filiera teoretică, a obținut o promovabilitate record pe țară de 93,82%, mult mai mare decât cea obținută în județele vecine?
Nicolae Moga
#110218
Și eu vă mulțumesc.
Domnule senator Saghian Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, vă rog să prezentați interpelarea către Ministerul Fondurilor Europene.
Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel.
Gheorghe Saghian
#110454
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea îi este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene.
Obiectul interpelării: „Fonduri europene pentru utilizarea energiei eoliene”.
Stimate domnule ministru,
Cunoaștem faptul că utilizarea energiei eoliene prezintă mai multe avantaje. Principalul avantaj este emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
Pentru populație, cel mai important lucru se referă atât la costurile reduse pe unitatea de energie produsă, cât și la costurile reduse de scoatere din funcțiune. În cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune la capătul perioadei normale de funcționare sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Având în vedere cele menționate anterior, vă rog să-mi comunicați care sunt fondurile europene disponibile care pot fi accesate de instituțiile publice, precum și de persoanele fizice în vederea diminuării cheltuielilor cu energia și care sunt condițiile de eligibilitate pentru depunerea unor asemenea proiecte.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită stimă, senator de Galați, Gheorghe Saghian.
Vă mulțumesc.
Nicolae Moga
#111677
Și eu vă mulțumesc.
Îl rog pe domnul senator Bujor Dumitru Marcel, Grupul parlamentar al PP-DD, să prezinte interpelarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Dumitru Marcel Bujor
#111900
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea îi este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul interpelării: „Reabilitarea și modernizarea drumului comunal 169, Nicolae Bălcescu – Lărguța, județul Bacău”.
Rolul principal al drumului comunal 169 constă în asigurarea accesului locuitorilor din satul Lărguța, sat izolat de celelalte localități componente ale comunei Nicolae Bălcescu. Reabilitarea și modernizarea acestui drum pe o lungime de numai 1.850 de metri va asigura accesul la centrul de comună Nicolae Bălcescu și la municipiul Bacău.
În prezent, pe drumul comunal circulația se desfășoară cu dificultate, doar cu căruțe sau cu tractoare de mare capacitate. În anotimpul ploios și în cel de iarnă, locuitorii sunt puși în imposibilitatea de a folosi acest drum, astfel rămânând blocați și izolați de celelalte căi de acces și, implicit, de celelalte localități și de centrul de comună. Populația nu poate beneficia de servicii de intervenții speciale (pompieri, salvare), fiind nevoită să parcurgă pe jos sau cu căruța distanțe mari până la locul unde pot pătrunde acestea.
Structura rutieră actuală este improprie traficului auto și circulației pietonilor. Circulația vehiculelor și autovehiculelor se desfășoară anevoios în orice anotimp, nefiind asigurate condiții minime pentru traiul și activitatea celor peste 90 de familii care locuiesc în satul Lărguța.
Luând în considerare argumentele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza care sunt măsurile pe care le veți întreprinde pentru reabilitarea și modernizarea drumului comunal 169, Nicolae Bălcescu – Lărguța, pentru asigurarea unui standard minim obligatoriu de civilizație și confort.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație.
Vă mulțumesc.
Nicolae Moga
#113751
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Au mai depus interpelări:
- Butunoi Ionel Daniel, Bota Marius Sorin Ovidiu, Pop
- Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;
- Ichim Paul, Cotescu Marin Adrănel – Grupul
- parlamentar al PNL;
- Igaș Traian Constantin – Grupul parlamentar al PDL;
- Vochițoiu Haralambie, Butnaru Florinel – Grupul
- parlamentar al PP-DD;
- Valer Marian – senator independent.
- Dragi colegi,
- Dorindu-vă dumneavoastră și ascultătorilor noștri o seară
- bună, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 2 septembrie 2013.
Vă doresc toate cele bune!
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#114404
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|647572]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 98/6.IX.2013 conține 20 de pagini.**
Prețul: 50,00 lei

Cuprins

Stenograma

Deschiderea sesiunii ordinare de către președintele Senatului, domnul senator George Crin Laurențiu Antonescu

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Informare privind conducerea grupurilor parlamentare

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3–7 septembrie

Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale (L194/2013)

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Gheorghe Saghian, Valeriu Todirașcu, Ionel Agrigoroaei, Gheorghe Pop, Dumitru Oprea, Sorin Constantin Lazăr, Alexandru Pereș, Dumitru Marcel Bujor, Liviu Marian Pop, Doina Elena Federovici