Valeriu Todirașcu

Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul acestei inițiative legislative este abrogarea alin. (2) al art. 37 din Legea nr. 95/2006 a reformei sănătății.

Citez: „Având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia.”

În susținerea acestei inițiative legislative, voi invoca argumente conținute în două decizii: una a Curții de Casație și Justiție, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a doua a Curții Constituționale din România, emise ambele pe această speță sau pe o speță similară. Prima decizie este a Înaltei Curți de Casație și Justiție, emisă în 3 decembrie 2014, o sesizare privind medicii încadrați în unitățile Ministerului Sănătății, care a stabilit că aceștia nu sunt considerați funcționari publici, conform Codului penal art. 175 alin. (1), această interpretare fiind definitivă și obligatorie pentru instanțe.

A doua decizie este a Curții Constituționale din România, cu nr. 2 din 15 ianuarie 2014, în a cărei motivare se explică de ce a fost declarată neconstituțională o altă inițiativă legislativă, care prevedea că demnitarii și persoanele care-și desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale, așa cum este și această Lege nr. 95/2006, și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, nu sunt funcționari publici și, de aceea, nu ar trebui să se încadreze în articolele în care Codul penal se referă la funcția publică. Aceasta era acea propunere pe care Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională.

Iată trei argumente principale, pe care Curtea le-a invocat:

Argumentul 1. Profesiile liberale se organizează și se exercită numai în condițiile legii aferente categoriilor, cum ar fi: avocații, notarii, mediatorii, medicii, farmaciștii și alții.

În concluzie, Curtea Constituțională recunoaște că medicii fac parte dintr-o profesie liberală.

Argumentul 2. Persoanele care exercită profesiile liberale sunt considerate funcționari publici atunci când exercită un serviciu în interes public și sunt supuse controlului și supravegherii unei autorități publice, inclusiv atunci când funcționează în baza unei legi speciale și chiar dacă nu sunt finanțați de la bugetul de stat.

În concluzie, Curtea apreciază că orice profesie liberală, inclusiv cea de medic, indiferent de prevederile legii speciale, la care acum am depus acest amendament, nu poate fi exonerată de la prevederile Codului penal.

Argumentul 3. Curtea Constituțională spune că excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care să se poată justifica intervenția legiuitorului, așa cum s-a întâmplat în această lege, pe articolul pe care eu astăzi propun să-l abrogăm.