Stenogramă plen

Dacă sunteți amabil, domnule secretar, hai să facem, vă rog frumos, rapid o... un apel nominal.

Și vreau și de la partea tehnică să-mi transmită câți au semnat până la ora asta, doamne și domni senatori, prezența.

Bună ziua, stimați colegi!

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina prezentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina absentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Ardelean Ben Oni prezent Ariton Ion absent Atanasiu Teodor absent Badea Leonardo prezent Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius absent Barbu Daniel Constantin prezent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae prezent Bălu Marius prezent Belacurencu Trifon absent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia Ibolya absentă Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin absent Bodea Cristian Petru absent

Bodog Florian Dorel prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin prezent Butnaru Florinel prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Cadăr Leonard concediu medical Calcan Valentin Gigel prezent Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan prezent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Coste Marius absent Costoiu Mihnea Cosmin absent Cotescu Marin Adrănel prezent Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian absent Cristina Ioan absent Croitoru Cătălin absent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea absent Dobrițoiu Corneliu absent Donțu Ovidiu Liviu prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen absent Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian absent Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă prezent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian prezent Grigoraș Viorel absent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel absent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra absentă Klárik László Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș absent Luchian Ion prezent Marian Dan Mihai prezent Marian Valer absent Marin Nicolae absent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Mihai Cristian Dănuț prezent Mihai Neagu absent Mihăilescu Petru Șerban absent Miron Vasilica Steliana absentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel absent Nasta Nicolae prezent Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae absent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel absent Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru absent Pereș Alexandru prezent

|Pop Gheorghe|prezent| |---|---| |Pop Liviu Marian|Guvern| |Popa Constantin|prezent| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|absentă| |Popa Nicolae Vlad|absent| |Popescu Corneliu|absent| |Popescu Dumitru Dian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|absent| |Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|prezent| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|absent| |Șova Dan Coman|absent| |Tánczos Barna|absent| |Tămagă Constantin|absent| |Tătaru Dan|absent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca|concediu medical| |Țapu-Nazare Eugen|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasiliev Marian|absent| |Vâlcov Darius Bogdan|absent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|absent| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea|absent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

Avem un număr de... Vă rog, domnule secretar.

Sunt prezenți un număr de 96 de colegi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Deschid lucrările ședinței Senatului în plen din 24 martie, ora 14.00.

Vă anunț că din totalul de senatori, 168, s-au înregistrat, prin prezența făcută prin apel nominal, 96 de senatori și, deci, suntem în cvorumul legal îndeplinit, de 85.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Imediat vă dau, după ce votăm programul de lucru.

Programul de lucru este de la ora 9.00 până la ora 17.00; de la ora 14.00 până la ora 17.00 e ședința în plen.

Doamnelor și domnilor, sunt observații în legătură cu programul de lucru?

Nu sunt.

Aș vrea să avem un vot din partea dumneavoastră. Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul.

Suntem în cvorumul de ședință constatat prin apel nominal.

Doamnelor și domnilor, vă întreb dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații.

Dacă nu sunt, supun la vot.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați în legătură cu ordinea de zi. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Domnul senator Ghișe, microfonul central, probleme de procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă rog să aveți amabilitatea să acceptați să activez în calitate de senator independent în Comisia pentru egalitatea de șanse.

Am cerut acest lucru în sesiunea trecută. Acum vreo lună, Biroul permanent a fost de acord, dar nu s-a formalizat în plen.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnii lideri de grup, există vreo observație? Domnule președinte Sârbu, supunem la vot să facă parte din comisie?

Să facă parte domnul Ghișe din Comisia pentru egalitatea de șanse. Pentru că, dânsul nefiind membru al unui grup, nimeni n-a mai susținut introducerea pe ordinea de zi a solicitării Domniei Sale.

Doamnelor și domnilor, introduc pe sesiunea de vot solicitarea domnului senator Ghișe de a fi membru al Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Doamnelor și domnilor, deschid votul și vă rog să vă exprimați prin vot.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Dar liderul trebuie să propună!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am întrebat liderii. El nu are lider.

95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Sigur, e o anomalie. În mod normal, un lider de grup... Dar, dacă este independent, a făcut-o el însuși în calitate de

lider de grup al lui însuși. Deci nu avem... E o soluție, cred că, corectă.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, reluăm ordinea de zi cu proiectul de lege pe care nu am încheiat să-l dezbatem ieri.

Este vorba despre punctul 1 al ordinii de zi, la dezbaterea inițiativelor legislative, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă aduc aminte că legea are caracter ordinar.

A fost un raport al Comisiei pentru sănătate, raport de admitere.

A participat și și-a spus punctul de vedere, din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Chiriac Francisk, care este prezent și de data asta.

Au avut loc nouă intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori și nu am putut să ne exprimăm votul.

A fost o solicitare, vă reamintesc, prin care s-a cerut retrimiterea la comisie a proiectului de lege. Nu s-a acceptat această solicitare de retrimitere, pe cale de consecință, am dezbătut și trebuie să supunem la vot.

Domnul senator Todirașcu, microfonul 1, dorește să facă o precizare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură.

Ieri s-a respins solicitarea liderului Grupului parlamentar al PNL pentru retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie. A fost, să zic așa, o neînțelegere între cei care eram implicați în susținerea sau nesusținerea acestei propuneri, pentru că... Și îmi asum o parte din această eroare. Ar fi trebuit întâi plenul să fie informat de ce se solicită această retrimitere și, după aceea, să se pună la vot. S-a întâmplat invers – îmi asum această eroare – și doar apelez la bunăvoința liderilor de grup și a colegilor din Comisia pentru sănătate, dacă consideră că ar fi cazul să mai solicităm o dată un vot pentru retrimiterea la comisie. Este în favoarea tuturor, este pentru reforma sănătății, necesită a fi făcută temeinic. În cazul de față s-a întâmplat ceva foarte rapid la comisie, au fost foarte multe subiecte.

Și asta este doar o rugăminte, nu este nici în afara, nici în interiorul regulamentului, este o propunere personală și o solicitare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cotescu, microfonul 2. Tot...

Vă reamintesc că ieri nu s-au terminat dezbaterile. Eu când am ridicat mâna, ați spus că le vom relua astăzi. Deci nu s-au terminat ieri dezbaterile.

Vă rog mult să-mi permiteți să iau cuvântul.

Poftiți.

Mulțumesc.

Ordonanța are două părți: prima parte este înlocuirea Autorității Naționale..., de fapt, înlocuirea... imediat... Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor cu Autoritatea Națională de Management al Calității.

De fapt, noi nu facem o înlocuire, ci facem o schimbare majoră, pentru că în Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor... din această comisie fac parte reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Academiei Române, Colegiului Medicilor, Ordinului Asistenților Medicali, membri ai Comisiei Naționale... sunt membri ai Comisiei Naționale, pe când, în această Autoritate de Management... această Autoritate de Management funcționează în subordinea Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelarie. De fapt, noi luăm o autoritate, sau luăm atribuțiile unei autorități reprezentative, și o transmitem Guvernului, care Guvern trebuie să acrediteze spitalele și le acreditează din punct de vedere politic, ceea ce nu mi se pare cea mai elegantă manevră, și e prezentat... așa, că se întâmplă ceva nu foarte important.

Al doilea aspect, că așa ne-a obișnuit Guvernul, într-o ordonanță să pună mai multe lucruri, se referă la cardul de sănătate. Pentru că nu au reușit să-l distribuie, pentru că au fel și fel de probleme, îl tot amână și... din trei în trei luni, ca cetățeanul să fie obligat să-și piardă timpul, pentru că nu se pot distribui aceste carduri nici prin poștă, nici prin medici de familie, nici prin nimic, nu a găsit Guvernul soluții, și atunci soluția este ca cetățeanul să se ducă din trei în trei luni să-și ia o adeverință.

Nu este în regulă deloc cu această ordonanță, nici cu prima parte a ei, nici cu a doua.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, încheiem dezbaterile generale. Domnul senator Oprea.

Am menționat că am avut nouă vorbitori ieri. Poftiți.

Eu am citit cu atenție ce scrie în ordinea de zi și spune aici: continuarea dezbaterilor începute ieri și nu se spune cât timp. Dar nu am luat cuvântul că există prea mult timp la dispoziția Senatului, ci pentru a puncta câteva neînțelegeri ale celor care vin cu un astfel de proiect de lege.

Comisia Națională – antevorbitorul a prezentat-o – de Acreditare a Spitalelor. Iar această operațiune are loc după 5 ani de la autorizare. Și, atunci, eu am zis: luați exemplul universităților, care au trecut prin același proces. Și se pare că se va continua procesul prin introducerea și a componentei private în spitale publice de stat – și să dea Domnul să fie lucrul ăsta împlinit.

Dar este ciudat ce se propune. După 5 ani de la autorizare, un manager care nu a știut ce să facă în spitalul respectiv..., se propune ca neputința lui să fie înlocuită cu o altă structură numită Autoritate Națională de Management al Calității în Sănătate. Păi, sunt două entități total paralele. Ar fi trebuit de la bun început să existe, alături de Comisia Națională de Acreditare, și Autoritatea privind Managementul Calității. Dar autoritatea propusă nu poate înlocui

Comisia Națională de Acreditare. Nu are cum. Este ca și cum noi mergem acum... noi singuri ne gestionăm, noi singuri ne evaluăm, noi singuri ne transformăm autorizarea în acreditare, deși, după 5 ani, nu am fost în stare să acredităm spitalul.

Aici este punctul sensibil. Nu sunt împotriva creării autorității, dar este total ciudat ca această Comisie Națională de Acreditare a Spitalelor să dispară.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, închid dezbaterile generale.

Într-adevăr, domnule senator Todirașcu, suntem în situația în care nu mai putem să revenim asupra unei retrimiteri, pentru că nu mai ai dreptul într-o singură ședință. Noi suntem, de fapt, într-o continuare, nu e altă ședință, e ședința de ieri, care se continuă astăzi. S-a dat un vot în cadrul acestor dezbateri. Șansa este că proiectul de lege, la noi, este în primă lectură, deci merge la Camera Deputaților, unde se poate face modificarea respectivă.

Intrăm în sesiune de vot. Legea fiind cu caracter ordinar,

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate. Legea are caracter ordinar.

Este inițiată de un domn coleg de-al nostru, domnul senator Todirașcu.

Dau cuvântul domnului senator Todirașcu pentru a prezenta proiectul legislativ. Microfonul 6.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă a fost depusă la Senat după ce am emis o interpelare către Ministerul Sănătății, la care mi s-a emis un răspuns – pe care îl am aici –, cu nr. NB1191/2014, din care citez: „Ministerul Sănătății este de acord cu necesitatea de a analiza pertinent, în baza unor informații transparente, modul în care sunt cheltuite fondurile publice alocate unităților sanitare prin intermediul procedurilor de achiziții publice și dacă respectă principiile fundamentale legate de legalitate, necesitate și eficiență.”

Prin prezenta inițiativă legislativă se propune cea mai simplă și eficientă soluție de luptă cu corupția, furtul și risipa din banii sănătății, printr-o măsură preventivă și deloc costisitoare, așa cum este transparența, respectiv publicarea din oficiu și on-line a facturilor de cumpărare ale achizitorilor publici din sănătate.

Această inițiativă propune completarea Legii nr. 95/2006, lege specială, legea reformei sănătății, privind transparența facturilor de cumpărare, care transpune drepturile cetățenilor prevăzute în trei articole ale Constituției: art. 31, privind accesul liber la informații, art. 56, privind contribuția cetățenilor cu taxe și impozite, din care rezultă un alt drept al cetățenilor – art. 135, ca statul să garanteze o concurență loială și cheltuirea eficientă a banilor publici.

La o examinare comparativă a facturilor de cumpărare se va constata că risipa și furtul în sănătate se află în prețurile mari de cumpărare față de nivelul pieței, în cantitățile nejustificate față de nevoile reale ale achizitorilor și în achiziții nejustificate de o evaluare tehnologică specifică, care să dovedească cea mai bună cost-eficiență.

Sunt termeni din limbajul tehnic, dar trebuie să îi invoc pentru că fac parte din recomandările pe care le-au emis și forurile internaționale și la care România s-a angajat.

Cu toate acestea, facturile de cumpărare ale achizitorilor nu fac obiectul transparenței din oficiu, cu toate că Legea nr. 544/2001, cea cu care lucrăm noi toți, privind accesul la informațiile de interes public menționează că: „Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.”

Ați vorbit patru minute, domnule coleg.

Nu este nicio problemă, dar, dacă concentrați și spuneți lucrurile, cum să zic, mai concentrat, fără să dați, de exemplu, citate, obțineți același efect și nu vorbiți așa repede, pentru că... Părerea mea personală. Dar dumneavoastră...

Nu-l mai certați.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu-l cert, vreau să-l ajut. Vreau să spun că am o admirație pentru acest coleg. Am avut o discuție cu el, a venit și mi-a spus că va susține trei minute și jumătate, am zis: „Încercați!”. Și i-am spus acum, o să-i spun și în particular... Din contră, am tot respectul pentru un coleg de-al nostru care se străduiește cu atâta ardoare să își susțină inițiativele, să le pregătească, să le fundamenteze, dar sunteți și dumneavoastră de acord că mai bine sintetizezi și spui cu voce mai puțin... rapidă niște lucruri decât... E o dorință a tuturor să spună totul.

Eu, când eram și eu, așa, mai tânăr și făceam aceste lucruri, făceam o sinteză și chestiunea care era mai..., așa, o dădeam la presă ca să aibă toate amănuntele.

Nu dau niciun sfat, e doar o părere și îl felicit, i-am spus și personal. Niciun fel de lucru care să fie de natură peiorativă, ci chiar tot respectul meu.

Mulțumesc.

Ați vorbit mai mult...

Nu. Am vorbit 30 de secunde. Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului secretar de stat din partea Ministerului Sănătății, domnul Chiriac Francisk, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog. Microfonul 10.

**Domnul Francisk Iulian Chiriac** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ministerul Sănătății nu susține prezenta inițiativă legislativă, având la bază următoarea argumentație:

Obligativitatea publicării doar a facturilor derivate din contractele de achiziție publică este o măsură care nu va permite atingerea scopului propus, deoarece informația publică on-line este disparată și nu permite corelarea cu modul concret de realizare a achiziției publice și cu valoarea contractului în care se solicită plata.

Legiferarea acestei propuneri va solicita eforturi suplimentare din partea personalului pentru armonizarea/ publicarea on-line la finalul fiecărui trimestru, blocând efectiv activitatea de achiziție publică dintr-o unitate sanitară.

Menționăm ca argument publicarea în SEAP, la nivelul anului 2012, a unui număr de aproximativ 55.000 de proceduri de achiziție publică în sistemul de sănătate. La acestea ar trebui adăugate facturile emise ca urmare a unor achiziții directe.

Nu se precizează în textul inițiativei legislative cine este beneficiarul informațiilor publicate, cum se va face analiza acestora și care este baza legală la care se va face raportarea eficienței măsurii.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru sănătate, domnule Luchian, microfonul 7, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

În ședința din 10.03.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise prevăzute în anexă, care fac... sau face parte integrantă din prezentul raport. E un singur amendament.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentul admis, și propunerea legislativă.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Oprea, microfonul central.

Cred că am putea face și economii, chiar înlocuire de persoane, să aducem un microcip care să emită punctul de vedere al Guvernului pe probleme de sănătate: „Guvernul nu este de acord”. Și e de ajuns.

Pentru că... vineri am avut o întâlnire cu vreo 200 de masteranzi de la Universitatea „Cuza” pe management proiecte și s-au întâlnit cu unul dintre specialiștii pe achiziții publice și subiectul-cheie a fost SEAP-ul. Să vedeți de la tinerii noștri, care n-au afaceri foarte importante, dar sunt start-up-uri încurajatoare, sunt nemulțumiți de ce face SEAP-ul pentru ei și de netransparența SEAP-ului. Ei mergeau până acolo încât, din SEAP, solicitările de cereri de oferte să poată să fie în funcție de obiectul de activitate al ofertanților și să li se transmită tuturor, că nu trebuie neapărat... Dacă Google Alerts poate să transmită planetei întregi, în orice secundă, orice apare pe subiectul de interes al persoanei, de ce SEAP-ul să nu poată să facă lucrul ăsta?!

Iar întrebarea pusă de dumneavoastră: „Cine e beneficiarul?”... Păi, toți și, în primul rând, chiar sistemul electronic de achiziții publice, componenta de achiziții publice. Tensiunea dintre ANRMAP și autoritățile de management de proiecte o să dispară dacă facturile acestea sunt prezentate în regim on-line. Varianta propusă de colegul nostru, să se mențină timp de cinci ani, poate că e una excesiv de lungă, dar și numai pe un an de zile, dacă ar fi afișate, v-o spun, și liniștea autorităților respective ar fi alta. Transparența ar fi una naturală și n-ar veni oamenii de la presă să spună „Dați-ne și nouă câștigătorii pe nu știu ce

domenii de activitate”. Ar fi naturală. Și presa s-ar informa, omul de rând, contraconcurenții.

De ce să nu se facă lucrul acesta? N-am priceput. Mare pierdere! Dar furturile de sute de milioane din achiziții nu mai sunt pierderi?

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Cu titlu personal? Poftiți.

Domnul senator Luchian, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Legat de propunerea legislativă, sigur că noi, în comisie, am dezbătut-o și inițiatorul ne-a convins. Dovadă este raportul pozitiv, cu majoritate de voturi.

Însă vreau să aduc aminte că, în urmă cu un an sau un an și ceva, se propunea – și a fost și ordonanță trecută prin Senat – să se facă un departament la Ministerul Sănătății, în care să se centralizeze achizițiile publice, tocmai pentru a se face economie. Și se considera la acel moment că 30% din costuri ar scădea. Pentru ce se dorea acest lucru? Ca, într-adevăr, achizițiile publice să se ia la un preț aproape la fel, pentru același produs, pe întreg teritoriul României.

Dacă o să constatăm într-o cercetare, chiar dacă nu este făcută de economiști... observăm că sunt spitale care cumpără un aparat, să zicem, de tomografie sau de rezonanță magnetică, sau orice alt produs cu un preț, același aparat este cumpărat cu un alt preț într-o altă parte a țării.

Eu cred că este o chestiune favorabilă sistemului. Transparența nu poate să facă decât să ne aducă beneficii, pe de o parte, iar pe de altă parte, venim și în sprijinul curiozității cetățenilor, a pacienților, că se cheltuiesc bani pe produse neconforme. Și asta chiar se întâmplă uneori.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Doar două cuvinte vreau să spun. Transparența duce la lumină. Haideți să creăm lumină în sistem. Mulțumesc.

Alte observații? Nu mai sunt.

Domnul... Dar scurt, domnule senator.

Nu, de acolo, domnule senator, în calitatea dumneavoastră de inițiator.

## **Domnul Valeriu Todirașcu:**

Voiam să dau o interpretare, zic eu, corectă spuselor reprezentantului Guvernului.

În primul rând, mi-a spus că această transparență a facturilor ar bloca activitatea achizitorilor publici. Nu este adevărat. În primul rând că, acum, pe Legea nr. 544/2001, în urma unor procese, achizitorii publici, jurnaliștii, cetățenii simpli solicită astfel de informații, doar că această informație nu este facilitată și obiectul acestei inițiative legislative exact acesta este: să se elimine faza de instanță și, pur și simplu, din oficiu, aceste facturi să fie transparente.

Referitor la cantitatea de tranzacții pe SEAP – 55.000 spunea reprezentantul Guvernului –, dacă ar face o matematică simplă și ar împărți la câte spitale există în țară și la câte facturi generează aceste tranzacții va constata că, trimestrial, chiar din calculele Guvernului, rezultă câteva zeci de facturi care trebuie scanate, ceea ce este o sumă absolut rezonabilă. Deci nici măcar nu rezultă din ceea ce spune reprezentantul Guvernului.

Referitor la SEAP sau informațiile care se conțin în SEAP.

SEAP-ul este un instrument care facilitează întâlnirea cererii cu oferta, însă datele de pe SEAP nu sunt opozabile în instanță. Noi discutăm despre o factură care confirmă finalitatea unei tranzacții, respectiv asumarea responsabilității unei comenzi și a unei plăți efectuate.

Dacă discutăm despre SEAP, unde se fac tranzacții și unde urmează să se livreze ceva, acele...

juridic...

răspund nevoii, iar eu vorbeam în expunerea mea că aceste facturi sunt utile atât pentru Curtea de Conturi, cât și pentru DNA. Ele sunt necesare sub formă...

, și nu sub formă de intenții, care nu pot soluționa, practic, obiectul inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Legea e ordinară, suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

89 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și nicio abținere.

- Raportul a fost adoptat.

- Propunerea legislativă o supun la vot.

Vă rog, deschid votul.

- 89 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

- Proiectul legislativ a fost adoptat.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate publică e cea care este sesizată în fond. Raportul e de admitere.

Întreb dacă inițiatorii sunt prezenți pentru a susține proiectul de lege.

Dumneavoastră sunteți și inițiator, și comisie, și...

Da, da.

Se poate.

Vă rog.

În calitate de inițiator, domnul senator Luchian.

Prezenta propunere legislativă va asigura redarea vieții sociale normale persoanelor care suferă de afecțiunea gravă, care se manifestă prin manifestări... poate duce la izolare familială și socială, creând bolnavilor de incontinență urinară un handicap social, familial, psihologic și economic.

Un bolnav diagnosticat cu incontinență urinară poartă povara afecțiunii sale până la înlăturarea acesteia prin simpla intervenție chirurgicală de protezare cu sfinctere artificiale, grație tehnologiilor, tehnicilor medicale descoperite și folosite în ultimul timp.

Nu mai citesc restul. Vreau să vă spun doar că, în momentul de față, protezarea în cazul incontinenței urinare la femei este asigurată și decontată de casa de asigurări. La bărbați însă nu. Este o discriminare pe care noi, inițiatorii, am vrut s-o înlăturăm.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Chiriac Francisk, microfonul 10.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă, având la bază următoarea argumentație:

Potrivit prevederilor art. 210 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, pachetul de servicii de bază se acordă asiguraților și cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și alte servicii la care au dreptul asigurații și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Conform prevederilor art. 217 din actul normativ sus-menționat: „lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijire, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și a altor servicii pentru asigurați, aferente pachetului de bază”, se stabilește prin contractul-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

De remarcat este și faptul că inițiativa legislativă nu respectă dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să se prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creșterea cheltuielilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu mă pot abține să nu fac totuși o remarcă. De preferat, când suntem în situația de a vorbi de două ori, în două calități – poate vreți să vorbiți și la dezbateri, altă dată, la comisie –, raportul să-l prezinte un coleg de-al dumneavoastră. Nu-i o problemă asta, dar poate să apară o situație când raportul să fie negativ, și atunci chiar că e o situație... Tu susții, în calitate de senator, poziția și, în calitate de președinte... Dar nu e cazul acum.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu îmi este permis să comentez, dar, dacă-mi spuneați de la început, eu mă abțineam și nu...

Nu... Nu de asta am spus-o, am zis, așa, pentru colegi.

Însă sunt urolog... am prezentat o astfel de propunere legislativă și... Nu v-am ținut foarte mult de vorbă.

În ședința din 10.03.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Astfel încât propunem plenului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul central.

Nici nu mă mai leg de Guvern. A confirmat ce am spus mai înainte.

În privința inițiatorului și președintelui, vă aduc aminte că reproșul ăsta vi l-am făcut eu de multe ori, când îl aveați pe cel ce era inițiator președintele comisiei și ministru în același timp. Și vă spuneam: „Vi se pare că e normal, domnule Vâlcov, ca dumneavoastră să propuneți, dumneavoastră să aprobați, dumneavoastră să exprimați punctul de vedere al Guvernului, dumneavoastră să ridicați și mâna, ca parlamentar de...?”

Acum, colegul nostru... din respect, fiindcă inițiatori erau mulți, dar, pentru profesia destul de bine delimitată, nimeni nu putea să reprezinte mai bine grupul celor defavorizați decât un medic din domeniu.

Cât despre punctul de vedere al Guvernului, deși am zis că-l trec ușor, fac trimitere din nou numai la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, care a tăiat 56 de miliarde de lei și, pe 2016, 57 de miliarde de lei. Total, 25 de miliarde. Și n-ați adus fișa financiară.

Iar la poziția „Impact financiar” nu scrie nimic, e vid.

Vă rog, încercați să vă comparați à la Pascal: când mă compar, sunt mulțumit, când mă analizez, mă detest. Analizați-vă! Cât mai des.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Are cuvântul domnul senator Barbu.

Microfonul 2.

Constituția României încă are valoare, că de-aia suntem senatori, nu doar miniștri. Deci spune așa: pentru femeile din republică, sistemul sanitar, în cazul incontinenței urinare, suportă toate cheltuielile – așa am înțeles de la domnul ministru prezent aici –, pentru bărbați, nu.

Domnule secretar de stat, să știți că articolul acela spune așa: nimeni nu este mai presus de lege și toți – femei sau bărbați – suntem egali în fața legii. Nu știu câte... Să dea Dumnezeu răspunsul să fie zero! Nu știu câte persoane bolnave ați avut în familie vreodată. Dar să-i spui unui bărbat, contribuabil, cetățean cu drepturi egale cu femeia lui, dumneata, în fața Guvernului Ponta: nu ești îndrituit să primești banii necesari unei intervenții în cazul unei boli destul de grave, iar soția este... De ce? Pentru că așa vrem noi.

Ba, mai mult, îi reproșați domnului medic – și, atenție, precizarea... nu-l jignesc cu nimic pe colegul meu nespunând „senator”, pentru că nu asta este calitatea principală pe care o are la microfon, ci de medic urolog –, îi spuneți: domnule, n-ați venit, conform bine invocatei prevederi, cu finanțarea acestui proiect legislativ. Dar femeile au venit? Cabinetul Ponta are finanțare doar pentru femei în ceea ce privește incontinența? Și, dacă da, de ce?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Todirașcu, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va fi una tehnică. Eu voi încerca să explic că, din punct de vedere managerial și economic, această inițiativă legislativă ar fi trebuit să facă obiectul unui studiu, unei evaluări tehnologice specifice privind cost-eficiența și utilitatea reală a ei în sistem, care, mai departe, sub formă de concluzii, ar fi trebuit să ajungă la Ministerul Sănătății și la Casa de Asigurări pentru a fi preluată în pachetul de bază. Acesta ar fi fost circuitul normal.

Dar, pentru că astăzi în România nu există o autoritate națională de management care să implementeze aceste valori tehnologice, noi suntem în situația în care, în calitate de senatori, neputând apela la un astfel de instrument al unui stat care se guvernează și se gestionează corect, trebuie să facem astfel de inițiative.

Ar fi trebuit să existe o astfel de autoritate, dar, pentru că ea nu există, eu voi sprijini această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Doamna senator Câmpeanu.

La sfârșit vă dau cuvântul, domnule președinte, să răspundeți la toate.

Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Am ascultat cu stupoare punctul de vedere al Cabinetului Ponta referitor la oameni foarte bolnavi în Republica România.

Cabinetul Ponta, prin vocea domnului secretar de stat, spune așa: articolul 16 din Constituția României, ambele paragrafe, nu are nicio valoare pentru noi, membrii Cabinetului Ponta. Sper că pentru arcul guvernamental

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Am să vă atrag de fiecare dată atenția, domnilor din Guvernul României, când veniți în fața noastră cu o argumentație atât de slabă. Am făcut-o și ieri, și cu ocazii precedente, și am s-o fac și în viitor.

Argumentația pe care ați adus-o pentru respingerea acestei propuneri legislative este nefondată, ca să nu spun că este și anticonstituțională. Ați invocat că aceste aparate trebuie introduse printr-o hotărâre de guvern și în contractul-cadru de asigurare. Vreți să-mi răspundeți la întrebare? Vă oprește cineva să dați o hotărâre de guvern, după ce se aprobă această lege, în așa fel încât să introduceți în contractul-cadru și aceste dispozitive? Nu cred că vă oprește cineva.

Vă referiți la finanțare. Finanțarea este din bugetul de asigurări sociale de sănătate, care este o contribuție a fiecărei persoane. Deci nu dați dumneavoastră de la buget niciun leu și noi ne asigurăm pentru menținerea sănătății noastre. Nu vreau să intru în alte amănunte, colegii mei pot să o facă.

Dar, vă spun încă o dată, astfel de argumentații nu pot să fie susținute în fața noastră sub nicio formă. Vă rog să aveți în vedere că este o discriminare, că încălcați Constituția și că nici măcar argumentele pe care le prezentați nu sunt viabile.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul profesor Popa.

Domnul profesor, domnul senator Popa. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că este o neînțelegere la mijloc. Eu cred că vorbim în afara unei cunoașteri foarte exacte a ce trebuie făcut.

Legat de problema incontinenței la bărbați, pe care un prieten de-al meu a dezbătut-o aici, vă pot spune ceea ce am spus și în comisie: cel mai mare urolog francez, profesorul Couvelair, care urma să-l opereze pe de Gaulle de adenom de prostată, scrie într-o carte de chirurgie urologică: transformăm un bolnav cu o suferință îngrozitoare, aceea că nu poate urina, într-unul și mai suferind, care este incontinentul urinar. Aici voiam să vin în spiritul celor spuse de dumneavoastră și să vă ajut printr-un citat, cred eu, cel mai important în urologie.

Punctul 2, nu cred că trebuie să facem legi pentru asta. Eu nu cred că este nevoie de o lege discutată în Senat pentru introducerea în pachetul casei de asigurări a unui, hai să spunem, aparat, o mică tehnologie superioară în tratarea unei astfel de afecțiuni la o populație cu risc, dar o populație în număr foarte redus. Demonetizăm o lege sau legile în general. Dacă în pachetul de servicii al casei se introduce această propunere făcută de un urolog – între altele, și președinte al Comisiei pentru sănătate –, ea se acceptă prin hotărârea de guvern care acceptă pachetul.

Credeți că pentru asta este nevoie de o lege? Credeți că pentru cele 2.000 de procedee chirurgicale care sunt imaginate pentru incontinența la femei – 2.000! Asta înseamnă că niciunul nu este bun, e clar, că, altfel, nu se făceau atâtea! – s-a băgat ceva prin lege în pachetul de servicii? Nici vorbă.

Deci eu cred, pe de o parte, că extindem o discuție mult deasupra interesului Senatului și a problemelor grave care se întâmplă în țara asta și la această oră, discutând lucruri mărginașe, din punctul meu de vedere. Cred că domnul ministru a înțeles foarte bine ce trebuie să facă împreună cu Casa pentru a completa pachetul de servicii și Guvernul, de

asemenea, a înțeles foarte bine că, prin hotărâre de guvern, avizează un astfel de pachet, fără să mai fie nevoie de o lege.

Mă iertați că am intervenit, dar discuțiile mi se par disproporționate față de subiect. Subiectul este clar, medical pur, nu ar fi la îndemâna oricui să-l prezinte, iar rezolvarea este de o ușurință... cum să spun eu? Normală. Ar trebui nici nu... Poate nici nu trebuia făcută...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Închei dezbaterile generale, intrăm...

Domnul președinte... De acolo, domnule președinte sau...

## **Domnul Ion Luchian:**

Sunt președinte al comisiei.

Da, așa este, ar trebui inclusă în contractul-cadru, numai că uitați ce mi-ați transmis dumneavoastră de la minister, semnat de domnul ministru – lista dispozitivelor medicale decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate cuprinde dispozitivele medicale care se acordă asiguraților în regim ambulatoriu, iar pentru incontinență dispozitivele incluse în listă sunt (și vreau să le notați și dumneavoastră): sac colector de urină, sondă Foley, cateter urinar, bandă pentru incontinență. Mă mir că nu ne-ați spus și cârligul de rufe.

Pamperșii, e evident.

Bun. Asta am vrut să vă spun referitor la răspunsul dumneavoastră.

Iar legat de faptul că n-am specificat finanțarea, finanțarea este din drepturile pacienților, prin contribuțiile pe care le fac la fondul de asigurări.

Acum, stimați colegi, eu chiar vreau să mă ajutați să trecem această lege și o să vă spun și de ce.

Suntem aici bărbați, dar aveți fiecare acasă părinți, socri. Indiferent de mâna operatorie, se poate transforma, așa cum spunea domnul profesor, pe care-l stimez extraordinar, domnul profesor și senator Popa, transformi un dezastru – este foarte greu să fii blocat, să nu poți urina și să ai nevoie de ceva care să te ajute – într-un incontinent urinar. Devine un handicap pentru întreaga familie, pentru el, pentru societate.

În toată lumea civilizată, în Uniunea Europeană, aceste dispozitive sunt asigurate prin sistemul de asigurări. La noi nu.

Doamna ministru Andronescu era într-o emisiune televizată în care s-a pus problema unui pacient chiar din Ploiești – și asta m-a făcut să fac acest act, această lege, s-o propun –, umbla în tramvai, în autobuze și cerea, cu ceva atârnat de gât, să fie sprijinit să-și cumpere un sfincter artificial. Doamna profesor, fiind în emisiunea televizată, a spus: „Nu se poate, ministerul, casa de asigurări trebuie să găsească o soluție, dacă nu, să intervenim printr-un act legislativ.”

Doamnă ministru, eu v-am ascultat. Vă mulțumesc pentru sugestie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Este bine să mergi la emisiuni la televiziune, că, uite, vezi!

E bine. E bine.

Dacă vreți să vă uitați când este doamna ministru, trebuie să vă uitați tot timpul.

Da, gata.

Nu mai... Hai, domnule, te rog eu frumos. Haide să... Nouă oameni au vorbit pentru un lucru... pentru care toată lumea este de acord cu el. Haideți să supunem la vot.

După aceea, explicați votul, sigur că da. Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul și propunerea legislativă. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 37 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul legislativ și raportul nu au fost acceptate. Domnul senator Oprea, explicarea votului.

În primul rând, cerem listă.

Listă pentru Grupul parlamentar al PNL.

## Cerem o listă s-o facem publică.

În al doilea rând, îi mulțumesc colegului și prietenului nostru din Bacău, rectorul de la Medicina București, care este un om deosebit.

Dacă din categoria dumneavoastră, a medicilor, ați fi fost primii care să fi luat cuvântul, cu siguranță n-ați fi avut niciun vot împotrivă.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate este sesizată în fond. Raportul este de respingere.

Niciunul dintre cei care au susținut... Inițiatorul nu este prezent ca să susțină.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Chiriac Francisk, microfonul 10, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă, având la bază următoarea argumentație: prevederile art. 105 alin. (5) reglementează finanțarea din bugetul Ministerului Sănătății a unor cheltuieli de investiții la nivelul spitalelor publice din rețeaua sanitară a autorităților administrației publice locale prin implicarea acestora în susținerea acestor

cheltuieli cu cel puțin cuantumuri minime ale cofinanțării prevăzute, în funcție de natura cheltuielilor și investițiilor.

De asemenea, opinăm că propunerea formulată nu respectă dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să se prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creșterea cheltuielilor.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Luchian, microfonul 7, Comisia pentru sănătate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Menționez că face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul. Raportul de respingere îl supun la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 53 de voturi pentru, cu 21 de voturi împotrivă și cu două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Legea a fost respinsă.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 375 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate publică este sesizată în fond. Raportul e de respingere.

Îi dau cuvântul domnului Valeriu Todirașcu, senator, microfonul 6, ca să prezinte punctul de vedere... susținerea pentru proiectul legislativ. Aveți cuvântul.

Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul acestei inițiative legislative este abrogarea alin. (2) al art. 37 din Legea nr. 95/2006 a reformei sănătății.

Citez: „Având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia.”

În susținerea acestei inițiative legislative, voi invoca argumente conținute în două decizii: una a Curții de Casație și Justiție, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a doua a Curții Constituționale din România, emise ambele pe această speță sau pe o speță similară. Prima decizie este a Înaltei Curți de Casație și Justiție, emisă în 3 decembrie 2014, o sesizare privind medicii încadrați în unitățile Ministerului Sănătății, care a stabilit că aceștia nu sunt considerați funcționari publici, conform Codului penal art. 175 alin. (1), această interpretare fiind definitivă și obligatorie pentru instanțe.

A doua decizie este a Curții Constituționale din România, cu nr. 2 din 15 ianuarie 2014, în a cărei motivare se explică de ce a fost declarată neconstituțională o altă inițiativă legislativă, care prevedea că demnitarii și persoanele care-și desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale, așa cum este și această Lege nr. 95/2006, și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, nu sunt funcționari publici și, de aceea, nu ar trebui să se încadreze în articolele în care Codul penal se referă la funcția publică. Aceasta era acea propunere pe care Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională.

Iată trei argumente principale, pe care Curtea le-a invocat:

Argumentul 1. Profesiile liberale se organizează și se exercită numai în condițiile legii aferente categoriilor, cum ar fi: avocații, notarii, mediatorii, medicii, farmaciștii și alții.

În concluzie, Curtea Constituțională recunoaște că medicii fac parte dintr-o profesie liberală.

Argumentul 2. Persoanele care exercită profesiile liberale sunt considerate funcționari publici atunci când exercită un serviciu în interes public și sunt supuse controlului și supravegherii unei autorități publice, inclusiv atunci când funcționează în baza unei legi speciale și chiar dacă nu sunt finanțați de la bugetul de stat.

2. Temeiul juridic în baza căruia se prestează respectiva

activitate.

Deschid dezbaterile... Nu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Chiriac Francisk pentru a prezenta punctul de vedere, microfonul 10, punctul de vedere al...

Stimate doamne și stimați domni senatori,

În urma analizei textului inițiativei legislative, formulăm următoarele observații, raportat la domeniul de competență al Ministerului Sănătății:

Având în vedere poziția exprimată într-o speță similară de către Ministerul Sănătății, raportat la cererea de reexaminare a Președintelui României asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, și ținând cont de aspectele sesizate, ce fac obiectul de competență legislativă exclusivă a Parlamentului României, Ministerul Sănătății adresează rugămintea Parlamentului de a se pronunța în această speță, ținând cont de legislația în vigoare, de jurisprudența Curții Constituționale, precum și de obiectul de activitate al forului legiuitor al României.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Luchian, microfonul 7, raportul Comisiei pentru sănătate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10.03.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, astfel încât vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Pe cale de consecință...

-

Păi, domnule senator Todirașcu...

-

Poftiți? A, pe procedură. Poftiți, microfonul central.

Ia, spuneți pe procedură, vă rog.

Acest subiect este un subiect extrem de delicat, foarte dezbătut în societate. S-au antagonizat...

Raportul e de respingere. Legea are caracter ordinar. Întreb dacă este prezent inițiatorul, domnul deputat Ciuhodaru.

Nu este.

Pe procedură, domnule senator.

Dau cuvântul domnului Király András, secretar de stat în Ministerul Educației, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

...s-au antagonizat părțile și vreau să vin cu o propunere și, dacă liderii de grup o vor îmbrățișa... Eu cred că această inițiativă prin care solicit abrogarea acestui articol chiar necesită o clarificare a ceea ce s-a dorit inițial prin introducerea acestui articol.

Ce s-a dorit a explicat la Comisia pentru sănătate avocatul de la Colegiul Medicilor.

Procedura, domnule senator.

Propunerea mea este ca acea propunere pe care au avut-o inițial cei de la Colegiul Medicilor să o formuleze, să completeze inițiativa legislativă...

Domnule senator, ne luați în râs?! Cum adică, dumneavoastră vreți să reluăm cu discuțiile în comisii... Suntem în faza de vot.

Da, da, propunerea este de a rezolva problema, și nu de a o amâna...

Asta nu mai e procedură, domnule senator.

...amâna pentru...

Vă rog, domnule senator. Asta nu mai e procedură. Asta e, dacă vreți, chiar că depășirea unei înțelegeri care poate să v-o arate oricine la conducerea unei ședințe.

Dumneavoastră vreți să reîntoarcem... Nici măcar... În sfârșit.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

81 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat. Legea a fost respinsă.

Se transmite la Camera Deputaților.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind acordarea de periuțe și paste de dinți preșcolarilor și elevilor din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat.

Comisia sesizată în fond... Sunt două comisii: cea pentru învățământ și cea pentru sănătate.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Ministerul Educației și Cercetării Științifice susține orice inițiativă legislativă menită să contribuie la educația copiilor pentru o viață sănătoasă și la sănătatea acestora, în măsura în care cheltuielile respective vor fi prevăzute în buget.

Punctul de vedere al ministerului este unul negativ.

Dau cuvântul doamnei senator Andronescu, președinta Comisiei pentru învățământ, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În raportul comun, cele două comisii au făcut cerere către plenul Senatului pentru un vot negativ, întrucât această inițiativă legislativă nu are niciun fel de fișă financiară, așa cum prevede, de altfel, și Constituția țării. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun este de respingere. Legea este ordinară. Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Legea a fost respinsă.

Vă rog, stafful, să transmiteți la Camera Deputaților. Punctul 7 al ordinii de zi...

Domnul senator Sârbu...

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării.

Adoptat de Camera Deputaților.

Este o reexaminare din partea președintelui.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ. Raportul e de admitere.

Legea este organică.

Dau cuvântul domnului Ilie Sârbu, microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că o mare parte dintre dumneavoastră ați primit din țară – de la profesori, cercetători – tot felul de adrese, mailuri și nici noi nu am reușit să ne facem un punct de vedere clar la ședința de ieri, de la grup.

Și, atunci, aș propune să retrimitem la comisie pentru o săptămână sau, dacă apreciați, eu știu?, două, ca lucrurile să fie clare pentru toată lumea.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Supune la vot.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Suntem Cameră decizională.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Retrimitem la comisie pentru o săptămână.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot solicitarea unui grup parlamentar, Grupul parlamentar al PSD, de retrimitere a proiectului de lege, a raportului, pentru raport suplimentar, pentru o săptămână, la comisie.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere.

Solicitarea a fost aprobată.

O săptămână se retrimite la comisie proiectul de lege, pentru raport suplimentar.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru stimularea formării profesionale pe lângă întreprinderile private.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, împreună cu Comisia pentru muncă, care au un raport comun, care e de respingere.

Întreb dacă domnul deputat inițiator este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul domnului Király András, perpetuu secretar de stat în Ministerul Educației.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al Ministerului Educației și Cercetării Științifice este negativ, din cauza faptului că adoptarea acestei propuneri legislative conduce la o dublă reglementare în materie, reglementată deja prin art. 16 din Legea nr. 24/2000, deoarece aspectele privind formarea profesională, precum și acordarea de facilități fiscale pentru angajarea tinerilor absolvenți sunt deja reglementate prin legislația în vigoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au făcut un raport de respingere și vă solicită votul în acest sens, cu argumentul că este o suprareglementare, întrucât atât Legea educației, cât și Legea uceniciei la locul de muncă rezolvă această problemă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbaterile generale?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere.

Legea este ordinară.

Vă rog, doamnelor și domnilor, deschid votul. Supun la vot raportul de respingere. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat, legea a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți – stafful – la Camera Deputaților. Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată prin Legea nr. 221/2008, a prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010 și a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Király pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Ministerul de Finanțe. Păi, nu mi-ați făcut modificarea. Vă rog să vă prezentați, domnule secretar de stat, microfonul 9.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Attila György, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.

Prin inițiativa legislativă se propune ca personalul didactic din învățământul de stat care nu a obținut în instanță plata drepturilor salariale aferente perioadei octombrie 2008 – 13 mai 2011, la nivelul prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, urmează a beneficia de acestea, în mod eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, conform unei proceduri de plată similare celei instituite prin art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013.

Guvernul nu a elaborat încă un punct de vedere. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei președinte Andronescu, Comisia pentru învățământ, raportul comun.

Vă rog, doamnă ministru Andronescu, microfonul 6, Comisia pentru învățământ, raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să îmi permiteți să informez Senatul că pe această inițiativă legislativă există un aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanțe a Senatului și o propunere către plenul Senatului pentru un vot de acceptare a inițiativei legislative.

În același timp, aș vrea să-mi permiteți, domnule președinte, să vă adresez rugămintea să supuneți votului Senatului un amendament al Comisiei pentru învățământ pentru modificarea titlului legii, pentru că ați văzut că este un titlu kilometric și comisia a găsit o formulare care este rezonabilă și v-aș ruga să-mi permiteți să-l citesc.

Vă rog.

„Lege privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Având în vedere că e vorba de un amendament, care-i logic, trebuie să-l

83 de voturi.

## **Din sală:**

Listă!

Pentru că așa este prevăzut, că trebuie jumătate... Așa e în regulament, domnule... senator.

## **Din sală:**

E doar un amendament.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Amendament în plenul Senatului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Amendament în plenul Senatului, indiferent de natura legii. Indiferent, trebuie să fie 85 de voturi.

Mai supun o dată la vot și cu rugămintea... Domnii senatori Popa, Voinea. Haideți, domnule senator, mai ajutați-ne cu un vot, că ne mai trebuie 3 voturi.

Haideți, vă rog.

Haideți, că asta-i regula, ce vreți.

## **Domnul Gheorghe Saghian**

**:**

Stați să-i mai chem pe oameni.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Îi chemăm, îi chemăm. Ajutoare. Ia uitați.

Deci rugămintea pentru noi e să voteze toată lumea, pentru că acceptarea unui amendament în plenul Senatului trebuie să se facă cu jumătate plus unu...

## **Domnul Octavian Motoc**

**:**

Mai supuneți o dată la vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai supun, mai supun o dată, că există înțelegere din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Domnule senator Hașotti! Haideți domnule senator, vă rog, avem nevoie de votul dumneavoastră și de persoana dumneavoastră.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu vrea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu vrea. Bine. Nu vrea.

Haideți, mergeți. Atunci gata.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu acest amendament.

Pe cale de consecință, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Dacă nu, atunci supun la vot amendamentul de modificare a titlului legii propus de Comisia pentru învățământ.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Aici e nevoie de 43 de voturi, că e lege ordinară.

Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a adoptat acest amendament.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedura de vot pe raport.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu...

Supun la vot raportul comun de admitere, cu amendament admis, al comisiei.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul cu amendament a fost admis.

Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, și legea a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea...

Explicația votului, domnul senator Oprea.

Cred că ați observat că toată lumea a fost de acord cu un act de echitate. Sunt mulți dintre colegi care au îndurat ani buni de zile până când, prin instanță, au câștigat. În același timp, acțiunile au fost pe plan sindical. Alții n-au câștigat și între timp instituțiile de învățământ au găsit formule în casă. O să obligăm instituțiile de învățământ, acum, ca persoanelor cărora li s-a dat din partea lor echivalentul dat de instanțe... se elimină după câștig, oferindu-le și altora același lucru.

La votul dat astăzi aș vrea să mergem cu propunerea pentru Camera Deputaților, ca prezenta lege să intre în vigoare începând nu cu anul bugetar următor, ci cu anul acesta, fiindcă nu-i decât 5% din câștig, și se duce pe 5 ani. Deci ar fi un act de echitate, 5%.

Trecem la punctul următor.

Domnul senator Vochițoiu dorește, de asemenea, să explice votul.

Microfonul central.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau, în primul rând, să mulțumim inițiatorilor acestui proiect legislativ și cred că poporul român trebuie să vadă că în Parlament se mai întâmplă și lucruri bune și, din fericire, actualul Guvern, condus de domnul Victor Ponta, reușește să îndrepte o nedreptate, o mare nedreptate făcută de Guvernul dinainte cadrelor didactice.

De asemenea, eu cred că trebuie să-i mulțumim și domnului președinte de ședință, Cristian Dumitrescu, pentru atenția deosebită. Domnule președinte, mă simt în siguranță cu dumneavoastră acolo, la butoane.

Vă mulțumesc mult de tot.

României, solicitând să fiu informat dacă are de gând Guvernul să promoveze, într-adevăr, fiindcă se impunea un act normativ, o ordonanță în regim de urgență pe acest subiect, și nu am primit un răspuns. Profit de moment pentru a solicita o mai mare aplecare și seriozitate în răspunsurile pe care le primim, fiindcă, iată, se corectează indirect, printr-o inițiativă legislativă parlamentară, a noastră, dar putea s-o facă mult mai repede și mult mai aplicat Guvernul României.

Pe de altă parte, actul reparatoriu vine, pe de o parte, în sprijinul celor care, din diverse motive, nu au putut să atace în instanță, fie că nu au avut resurse în mod individual, fie că nu au făcut parte dintr-un sindicat, pe de altă parte, corectează situația și în privința celor care la vremea respectivă au deținut o funcție de conducere și nu și-au permis să atace în instanță.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să vă mulțumesc și eu pentru votul pe care l-ați dat, cu unanimitatea celor prezenți, și să înțeleg prin votul acesta un semn al recunoștinței pe care fiecare dintre noi îl datorăm învățătorilor și profesorilor care ne-au format. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Da, cred că vrea... și domnul Motoc vrea să-mi mulțumească.

Domnul senator Motoc, după aceea domnul senator Pașcan. Asta e _. (Discuții în sală.)_

## Domnule președinte,

Eu n-am venit aici, acum, să fac niciun fel de osanale cuiva. Ceea ce s-a întâmplat astăzi aici s-a întâmplat bine datorită prestației dumneavoastră, a fiecăruia dintre parlamentari și a înțelegerii foarte clare că în așa fel trebuia să votăm astăzi ca să facem un act de dreptate.

Ce voiam să le spun celor care reprezintă Guvernul aici este că o situație similară se află în zona funcționarilor din administrația publică locală, care, unii dintre ei, au atacat în instanță și au obținut aceste drepturi, alții în situații similare au pierdut sau unii nu au atacat și acum oameni cu aceeași poziție în grila de salarizare au venituri cu totul și cu totul diferite. Și eu cred că este cazul să se acționeze în mod unitar pentru rezolvarea acestor probleme de tip salarial.

Domnul senator Pașcan, microfonul 1. Vă rog.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fără discuție era o chestiune imperativă. Eu profit de moment și vă informez că am adresat o interpelare pe acest subiect, cred că de mai bine de două luni, Guvernului

## Mulțumesc.

Trecem la punctul următor, punctul 11 al ordinii de zi...

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 5 din Legea nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă au un raport comun de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Dintre inițiatori dorește cineva să susțină? Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Educației, András Király, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Având în vedere implicațiile asupra bugetului de stat, devin incidente prevederile art. 111 alin. (1), teza a II-a din Constituția României, republicată. De asemenea, sunt incidente prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, fiind obligatoriu ca în cuprinsul propunerii legislative să se prevadă sursele necesare pentru acoperirea micșorării veniturilor bugetare.

Din acest motiv, ministerul a formulat un punct de vedere negativ.

Doamna senator Andronescu, președinta Comisiei pentru învățământ, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au întocmit un raport comun și vă propun un vot de respingere, întrucât, pe de o parte, nu există fișa fiscală pentru această inițiativă legislativă, și, pe de altă parte, se creează discriminări care sunt inacceptabile. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Observații din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Legea e ordinară.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 60 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, legea a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Militare.

Comisiile sesizate în fond sunt cea de apărare și cea pentru învățământ. Au un raport de admitere, cu amendamente admise, comun.

Inițiator este un domn deputat Georgian Pop. Nu este prezent.

Dau cuvântul doamnei chestor în Ministerul Afacerilor Interne, Irina Alexe, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că observațiile formulate de Guvern în punctul de vedere, care a fost transmis în scris, au fost însușite și discutate în cadrul comisiilor de specialitate, susținem raportul în forma propusă de cele două comisii. Vă mulțumesc.

Doamna președinte Andronescu, în numele comisiilor, raportul. Microfonul 6.

Raportul este favorabil unui vot pe această lege și considerăm că face o reparație pentru o mai bună funcționare a unui for de consacrare științifică. Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Domnul senator Oprea, microfonul central.

Á la Minulescu: „Nu e ce pare a fi.”

Pentru că propunerea legislativă a avut un obiectiv simplu în viziunea colegului de la Camera Deputaților, Georgian Pop... Voia doar atât: Serviciul Român de Informații, una din componentele ce se plasau deasupra Academiei de Științe Militare, să fie ordonator principal de credite. Atât.

Am avut întâlniri multiple... și subiectul ținea de zona buget, contabilitate... și cum să se reglementeze. Acum este propunere făcută ca academia respectivă să se numească Academia de Securitate Națională – da? – și care nu mai are obiectul propus de inițiator, pentru că nu Serviciul Român de Informații este ordonatorul principal, ci academia însăși.

Dar academia, în cazul ăsta, intră sub incidența art. 119 din Constituție, în care se spune clar: „Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională...”

În aceste condiții, mergând la Constituție, tot ce privește organizarea... toate elementele care privesc organizarea Guvernului și a CSAT-ului reprezintă lege organică și Senatul este Cameră decizională. Mai mult, dacă o ducem tot pe Constituție, componenta... și noi am avut toate academiile la buget, anual sunt finanțate prin... Comisia noastră pentru învățământ.

Propunerea este să nu intrăm pe neconstituționalitate. În varianta asta să retrimitem la Camera Deputaților, să fie prima Cameră, să intre în regim de lege organică și Camera Senatului să fie decizională, și totul ar fi OK.

Întârziem și, pe neconstituționalitate, la primul atac ar pica.

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații, din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt.

Dau cuvântul doamnei președinte Andronescu pentru a prezenta punctul de vedere al comisiilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați dat cuvântul pentru o nouă intervenție și aș vrea, de aici, de la microfon, să îi mulțumesc și domnului profesor Oprea că împreună am găsit această soluție. Academia de Securitate Națională este un for de consacrare științifică. După opinia mea, nu cred că are de ce să intre sub jurisdicția CSAT-ului, pe de o parte, și, pe de altă parte, soluția de a fi ordonator principal de credite îi dă autonomie și chiar independență în evoluția și în competențele pe care le are.

De aceea, eu personal cred că propunerea celor două comisii este una pozitivă pentru buna funcționare a acestei instituții.

Vă mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte observații. Închid dezbaterile generale.

Intru în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Supun la vot raportul cu amendamentele admise. Am deschis votul, legea este ordinară. Vă rog să vă exprimați votul.

66 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul, cu amendamentele admise, a fost admis.

Pe cale de consecință, supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 65 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și o singură abținere, proiectul legislativ a fost adoptat ca lege ordinară.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este un raport de admitere. Legea are caracter organic.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu sunt prezenți pentru a susține.

Dau cuvântul doamnei chestor Irina Alexe, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin propunerea legislativă se dorește creșterea de la 50 la 55 de ani a limitei maxime până la care soldații și gradații profesioniști pot să fie menținuți în activitate. Susținem adoptarea propunerii legislative, astfel încât instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională să poată beneficia de experiența acestei categorii de salariați.

Vă mulțumesc.

Dar opțional. Adică până la 55 de ani.

Da. Este... este... Dacă ei doresc...

La cerere.

...și dacă îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de lege.

Am înțeles. Mulțumesc.

Este vorba doar despre precizarea vârstei până la care pot să fie menținuți în activitate. Vă mulțumesc.

La cerere, după 50 de ani, până la 55. Mulțumesc. Domnul vicepreședinte Stuparu, microfonul 7.

În ședința din 17 martie anul curent, membrii comisiei au luat în dezbatere acest proiect legislativ și, cu majoritate de

voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente, de aceea, vi-l supunem la vot.

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Popa. Microfonul 2. Microfonul 2 am spus.

Am avut un aviz pentru această lege, l-am dat cu întrebările cuvenite și e bine să știți că nu este vorba de trupe combatante, e vorba de cei care – din personalul care, verificat anual și cu controlul medical cuvenit – pot să efectueze această activitate și la vârsta respectivă. Dar, într-adevăr, nu este vorba de cei care efectiv luptă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte observații? Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

E organică.

A! E organică. Lunea viitoare.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ. Raportul este de respingere, legea este organică. Întreb dacă domnul deputat inițiator este prezent. Nu este prezent.

Îi dau cuvântul domnului Király, secretat de stat în Ministerul Educației, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunem un vot negativ, având în vedere că respingerea unei ordonanțe de urgență prin adoptarea unei propuneri legislative de respingere ar presupune încălcarea dispozițiilor de procedură prevăzute de regulament.

Îi dau cuvântul în continuare doamnei ministru Andronescu, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, o ordonanță de urgență poate fi aprobată prin lege, prin votul Parlamentului, sau poate fi respinsă prin lege, dar o inițiativă legislativă de respingere a unei ordonanțe este în afara prevederilor și Consiliul Legislativ ne-a atras atenția.

De aceea, comisia vă propune un raport cu vot negativ.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Observații? Domnul senator Popa. Microfonul 2.

Stimați colegi, avem de-a face cu o situație specială. Este, într-adevăr, o cerere inadmisibilă. Vedeți? Noi ar fi trebuit să avem un filtru care să nu permită situații de genul acesta, pentru că a parcurs tot drumul în comisii, la avize, la Consiliul Legislativ și așa mai departe. Și ea este evident inadmisibilă, câtă vreme o ordonanță are o lege de admitere sau de respingere.

Avem de-a face cu un abuz care trebuia, până la urmă... sau trebuie găsită o soluție de filtrare a acestor cereri... a acestor inițiative.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Aveți perfectă dreptate.

Eu cred că acest filtru ar fi trebuit să fie, în opinia mea, un raport făcut de staff, care a fost sesizat, către Biroul permanent, iar Biroul permanent să constate că... fie cu un aviz al Comisiei juridice sau fără, pentru că introducerea în procedură legislativă înseamnă acum că-i dăm vot, o dăm la Cameră. Deci stafful Senatului. Vă rog să luați...

Al Camerei.

Sau al Camerei. Nu avem ce face, cei de la Cameră. Dar e bun momentul pentru a atrage atenția și staffului că și la noi poate interveni o astfel de situație. Și organul care se interpune între inițiator și transmiterea la comisie a unui proiect cu care este sesizată o Cameră este Biroul permanent. Și acolo o să putem să oprim, că, practic, nu era admisibilă – cum se spune, de pe scaun – în instanță. Nu-i așa, domnule avocat?

Bine. Pe cale de consecință, noi, ca să putem să scoatem de pe ordinea de zi sau să rămânem, să eliminăm acest proiect legislativ, avem o singură cale: aceea a votului.

Pe cale de consecință, o rog pe doamna președinte Andronescu să prezinte raportul comisiei.

L-ai prezentat?

## Da.

Ați dorit să mai interveniți o dată. Mi-a spus domnul secretar.

Nu. Vreau să mă bucur că am fost suficient de atenți, deși noi în Comisia pentru învățământ nu avem juriști, dar avizul Consiliului Legislativ a fost foarte important pentru decizia și pentru propunerea pe care am făcut-o în raport.

Mulțumesc.

Oricum, doamnă senator, nu aveați altă soluție decât să faceți raport, să duceți la plen.

De acord.

Transmitem la votul final.

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur de intervenția colegului meu, domnul senator Popa. Mă bucur și de ceea ce ați spus dumneavoastră, domnule președinte. Într-adevăr, dar haideți... am tras și eu de multe ori semnalul. Haideți să facem lucrul ăsta. Haideți ca acele propuneri care sunt ridicole să nu mai parcurgă... să ne ia timp. Sau chiar nu au nicio șansă, pentru că e o propunere legislativă și trebuia o lege. Am înțeles și eu, înțelege toată lumea, dar totuși a parcurs, a trecut prin Camera Deputaților, a ajuns și la noi...

Dumneavoastră ați spus foarte frumos, așa este. Eu mi-aș dori cât de curând să văd că aceste lucruri nu se vor repeta.

Vă mulțumesc.

Bun.

Nu mai explic în continuare, cred că toată lumea a înțeles. Noi nu avem posibilitatea să cenzurăm inițiativele legislative, doar pe cele care sunt în mod clar fără obiect, adică obiectul nu există. Ea nu poate... În sfârșit, cum e cazul acesta.

Mergem mai departe.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ, cu raport de respingere. Legea este organică.

Îi dau cuvântul domnului senator... deputat Remus Florinel Cernea pentru a prezenta, în calitate de inițiator, proiectul legislativ. Microfonul 6.

## **Domnul Remus Florinel Cernea** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această propunere legislativă prevede ca în învățământul public, în clasele I–XII, să fie introduse ore de etică și educație civică în trunchiul comun.

De asemenea, o altă parte a acestui proiect legislativ prevede exact ceea ce a decis Curtea Constituțională prin Decizia nr. 669/2014, în care s-a spus că aceia care doresc să urmeze ora de religie sunt cei care trebuie să facă o cerere, și nu aceia care vor să renunțe la ora de religie, așa cum era până acum.

Orele de etică sunt, cred, extrem de necesare pentru învățământul public. Într-un studiu din anul 2011, realizat în 86 de școli, la care au răspuns 6.000 de elevi din clasele a VIII-a și a IX-a, s-a observat că 40% dintre aceștia și-ar dori un regim militar în România, comparativ cu 26% dintre adulți, care și-ar dori un astfel de regim.

De asemenea, 26% dintre elevi consideră că democrația... sistemul democratic nu este bun pentru România.

Aproximativ 75% sunt homofobi, nedorind să aibă o persoană de altă orientare sexuală ca vecin. 60% sunt rasiști, respingând romii, și tot 60% resping persoanele infectate cu HIV. Peste o treime evită persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor și 34% în cazul evreilor.

Or, cred că o astfel de disciplină precum „Etica și cultura civică” i-ar ajuta pe copii, ar cultiva mai multă toleranță, i-ar ajuta pe copii să înțeleagă drepturile omului, să înțeleagă faptul că este moral să-i înțelegi pe cei din jur...

Concentrați, domnule senator... domnule deputat. Concentrați.

...chiar dacă...

Concentrați.

Da. ...chiar dacă sunt diferiți, chiar dacă au altă religie, altă etnie, altă orientare sexuală, chiar dacă sunt infectați cu HIV.

Așadar, o astfel de materie cred că ar fi foarte utilă. Dacă veți susține proiectul legislativ, cred că veți face un lucru foarte bun. Dacă nu, dacă îl veți respinge, voi veni cu o inițiativă distinctă, doar pentru a introduce „Etica și cultura civică” în disciplinele... în programa școlară și o să vă cer susținerea pentru a fi coinițiatori.

De asemenea, în privința religiei – și închei, voi fi foarte scurt –, din nefericire....

Pentru care motiv?

...s-au înregistrat numeroase derapaje cu privire la modul în care s-a predat...

Planurile-cadru și programele școlare pentru discipline sau domenii de studiu, respectiv module de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar, se aprobă prin ordin al ministrului, făcând parte din legea subsecventă, iar noțiunea de disciplină facultativă nu mai este prevăzută în planul-cadru de învățământ.

Expunerea de motive face referire la practici educaționale deficitare în ceea ce privește predarea religiei, însă astfel de aspecte nu se pot constitui în argumente solide pentru scoaterea unei discipline de studiu din trunchiul comun al planurilor de învățământ.

Mulțumesc.

Doamna președinte Andronescu, microfonul 7, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia vă propune un raport de respingere, cu următoarele argumente:

Într-adevăr, curriculumul școlar, care cuprinde programele și planurile-cadru, este de competența legislației subsecvente și se aprobă prin ordin al ministrului.

De asemenea, aș vrea să fac mențiunea că în aria curriculară „Om și societate” sunt cuprinse discipline care se numesc „Educație civică” sau „Cultură civică”. Deci, cu aceste discipline sau prin aceste discipline, există acoperire față de propunerile domnului deputat Cernea.

În același timp, cred că recenta modificare generată de Curtea Constituțională, prin modul în care s-a exprimat opțiunea, ne atrage atenția asupra unei ponderi extrem de mari a celor care au optat pentru disciplina „Religie”, prin părinții lor sau, dacă sunt majori, direct, și, de aceea, raportul nostru, cu aceste argumente, vă solicită un vot împotriva acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Domnule se.... Domnule deputat, la obiect, domnule deputat. Obiectul inițiativei este altul.

Da, și proiectul legislativ prevede ca orele de religie, așa cum a decis Curtea Constituțională, să fie urmate de cei care doresc și aceștia să facă o cerere în acest sens. În același timp, la orele de religie să nu mai fie note, ci calificative, pentru că orele predate în mod confesional cred că nu ar trebui să conteze la media generală. Calificativele ar fi o modalitate suficientă de a evalua, să spunem, modul în care elevii participă la aceste ore.

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Király, microfonul 8, poziția Guvernului.

## **Domnul Király András György:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al ministerului este unul nefavorabil, din următoarele considerente:

Deschid dezbaterile generale. Observații, intervenții?

Domnul senator Oprea.

Întotdeauna am apreciat inițiativele legislative care au bune intenții. Or, în cazul acesta, cred că a fost o bună intenție, dar o necunoaștere totală a mediului educațional..., fiindcă se operează, așa cum am discutat cu domnul Cernea și la comisie, cu concepte care nu există în domeniul juridic, pe plan educațional.

Există, în schimb, în toată lumea trunchiul comun sau disciplinele de bază, discipline opționale recomandate, opționale propriu-zise și facultative, dar cele facultative sunt prin definiție... Dacă vrei, le iei, ai credite, ai note și ai puncte în plus la suplimentul la diplomă sau pe un fel de adeverință dată de școala în care s-au luat astfel de forme de curs.

De asemenea, noi trebuie să mai ținem cont și de Legea educației naționale, care prevede că pot fi prestate activități de tip formal, nonformal și informal, care înseamnă că orele de religie, probabil, într-o bună zi, nu vor fi cele neapărat impuse prin lege, ci se vor găsi modalități ca un tânăr care, frecventând slujba de duminică, pe varianta nonformală, să aibă recunoscute creditele, dar creditele Bisericii Ortodoxe, Bisericii Romano-Catolice, bisericii de care el sau părinții lui depind.

Iar la varianta opționale recomandate, calupul – ca să răspundem și deciziei Curții Constituționale – poate fi interpretat chiar așa: să-i prezinți mai multe variante, dintre care opțiunea casei copilului – ca să nu spunem a copilului sau a părinților – este asta.

Deci nu vreau să continui cu pledoaria. Am făcut parte din Comisia ECVET în Parlamentul European și acolo să știți că lucrurile sunt reglate prin sistem, iar componentele de tip formal și nonformal sunt tot mai multe, agreate de sistem, cu acceptul, bineînțeles, al componentelor educaționale.

Aici, ca să închei pe tonul cu care am început, buna intenție a fost, dar sunteți departe de realitatea mediului educațional.

Are cuvântul domnul senator Corlățean, microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Subiectul vizat, pe fond și în ultimă instanță, de această inițiativă legislativă este unul foarte serios și, dincolo de aspectele și dezbaterile, inclusiv unele comentarii făcute anterior, care vizează și anumite aspecte tehnice, eu cred că aspectul de fond, care, în ultimă instanță, vizează nivelul moralității sociale de la un anumit moment, și elementele care contribuie la cristalizarea moralității sociale într-un segment de timp sunt cele care ar trebui discutate pe fond, și de la bun început spun că, dincolo de simpatia personală pe care o port autorului inițiativei, voi spune că, pe fond, nu sunt de acord cu această inițiativă. Și mă voi explica de ce.

Înainte însă de asta, s-a comentat foarte mult în ultima perioadă de timp pe tema deciziei Curții Constituționale, a consecințelor, implicațiilor și modului în care, juridic, trebuie reglementate lucrurile. Din câte cunosc eu, Ministerul Educației deja a luat măsuri pentru a pune în aplicare decizia Curții Constituționale și procedura care a fost pusă în practică a și demonstrat un lucru extrem de interesant, la care eu personal nu mă așteptam: un procent foarte ridicat, peste 90% dintre copii, care, prin semnătură, au solicitat să urmeze aceste cursuri de religie.

S-a făcut referire la lobbyuri, s-au incriminat lobbyurile agresive ale Bisericii Ortodoxe. Pot să vă spun de la bun început că nicio Biserică, nici ortodoxă, nici catolică, nici neoprotestantă, n-a făcut niciun fel de lobby pe lângă mine. Astfel încât, ceea ce voi spune este opinia mea personală și, sunt convins, fiecare dintre colegi are dreptul la opinia sa personală.

Pe fond, eu cred că este necesară păstrarea acestei discipline, dar cu o reconfigurare a curriculei. Și suntem... majoritatea celor din sală suntem părinți, suntem bunici și știm la ce bombardament suntem expuși în clipa de față, la nivel social, noi, ca maturi, și, cu atât mai mult, cei aflați la o vârstă fragedă.

Suntem, în viața de zi cu zi, confruntați cu imagini care șochează și pe care noi, cei de modă mai veche, le considerăm ca nefiind... necorespunzând unui anumit nivel de moralitate care ar corespunde unei societăți creștine,

pentru că majoritatea românilor afirmă – cel puțin așa spun ei –, afirmă că suntem și sunt creștini. În paranteză fie spus, din păcate, mulți dintre românii noștri creștini își aduc aminte de setul de valori moral-creștine profunde doar la Crăciun sau la Paște. Ieșind pe ușa bisericii, după aia, se reîntorc la modalitățile lumești de a-și desfășura viața.

Or, ceea ce vedem în clipa de față, apropo de moralitatea socială care se schimbă, ceea ce vedem în fiecare zi în presa scrisă, cu acele... în sfârșit, domnișoare care își dezvăluie nurii la pagina întâi, la pagina a cincea sau în toate paginile, ceea ce vedem pe televiziuni, cu exemple de... eu voi numi imoralitate – cine pe cine a mai înșelat, ce s-a mai întâmplat –, sunt lucruri care se întâmplă și la care cei tineri, în special, sunt direct expuși, Nu mai spun de lumea minunată a internetului, care are o extrem de sofisticată.... și care îi afectează pe cei tineri.

Or, într-o astfel de societate în care noi afirmăm: „suntem o societate cu anumite repere moral-creștine”, pe de o parte, discutăm și se discută în spațiul public, în mass-media, așa, cu o satisfacție incredibilă, despre chestiuni pe care, poate, n-ar trebui să le avem, așa, în centrul vieții și preocupărilor noastre, pe de altă parte, ca și creștini ce suntem, nouă ne e rușine să vorbim public despre Dumnezeu, despre Mântuitor, despre Isus Hristos. Ne e rușine. Or, există un dezechilibru care se transferă, în primul rând, asupra celor tineri. Și ăsta este motivul pentru care un minimum de lucruri care ar trebui să se întâmple în familie, în biserici, cei care sunt creștini și urmează această cale, în școală, un minimum de transfer de învățătură, de set de principii moral-creștine, un minimum, da, e adevărat, de istorie a religiilor, pentru că trebuie să deschidem orizonturi și să înțelegem ceea ce se întâmplă, să fim mai toleranți, dar și lucruri de fond, dacă afirmăm că suntem creștini, eu cred că sunt oportune pentru a oferi un drum în viață bun, corect, celor tineri.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna senator Crețu, microfonul 3.

Păi, la rând. Nu vezi că toți vor să vorbească?

La rând.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiecțiile de ordin formal pe care le-au ridicat colegii mei din comisie, ca și Guvernul, pot fi corecte, dar este rolul Parlamentului să găsească soluția legislativă cea mai bună dacă conținutul este cel pe care îl agreăm. Or, eu mă declar o susținătoare deschisă și permanentă a acestei idei, pentru că ni s-a spus că există „Etică și cultură civică”.

Da, stimați colegi, există etică și cultură civică menite să formeze cetățenii acestei țări. Se predă o singură oră pe săptămână, în clasele a VII-a și a VIII-a. Drept urmare, avem cetățeni la cursul scurt și nu trebuie să ne plângem că-i avem așa cum îi avem.

Avem nu numai lipsă de cultură civică, căci cultura civică, spre deosebire de diversele morale care pot să existe – și sunt multe morale, că fiecare cultură e marcată de o anumită morală –, trebuie să ne învețe să conviețuim, dincolo de diferențele care pot, la un moment dat, chiar să ne despartă.

Da, să conviețuim înseamnă, de exemplu, și să putem să vorbim, pe rând, unii după alții, așa cum nu am putut face ieri și văd că nu pot face nici astăzi.

## Stimați colegi,

Eu cred că această propunere este începutul unei dezbateri pe care trebuie s-o avem, foarte serios, între noi, despre ce fel de cetățean vrem să creăm, ce fel de valori trebuie să-l anime în ceea ce face și despre ce fel de școală vrem să avem, pentru că ne legăm totdeauna de lucruri extrem de sensibile, care zgârie credința personală a unuia sau altuia și uităm să privim în ansamblu ceea ce se întâmplă. O societate este alcătuită din oameni. Uitați-vă la ce pondere au în școala noastră științele care studiază omul și veți înțelege de ce suntem atât de nemulțumiți de lumea în care trăim.

Mulțumesc din suflet.

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

O bună parte din ideile pe care doream să le subliniez au fost prezentate de doamna senator Crețu și-i mulțumesc, dar mai sunt și o serie întreagă de alte idei la care doresc să mă refer.

În primul rând, trebuie să vorbim și de caracterul unitar al acestei curricule. Am o întrebare: ce înțelege elevul român care la materia „Religie” află că vorbim de creaționism, iar la biologie sau la filozofie află despre darwinism? Cu ce adevăr pleacă copilul spre casă, ce înțelege el, de fapt, din evoluția societății umane?

Dincolo de dilema filozofică pe care o are copilul aflând două informații total diferite de la doi factori care au menirea să-l formeze, în fond, noi ce propunem oamenilor? Să creadă în continuare că Universul a fost creat în șapte zile și omul a apărut în ziua a cincea sau a șasea?

Dincolo de problema aceasta, spunea inițiatorul legii – și-l felicit pentru această inițiativă – că ar fi bine să avem

calificative în loc de note la religie. Este o idee extrem de bună și o să vă spun de ce. Pentru că atâta vreme – nu discut acum cum s-a ajuns la 90% elevi care doresc să meargă la religie –, dar atâta vreme cât avem 10% elevi care nu vor să meargă la această... lege..., iar notele contează la examene, la diverse forme de promovare, cu tot respectul, avem o discriminare pe bază de religie, pentru că elevul care nu merge la ora de religie, în urma deciziei sale sau a părinților, va avea foarte des o medie mai mică, pentru că, în general, știm ce note mari se dau la religie, doar prin simpla apartenență la această oră.

Deci, din acest punct de vedere, dacă vrem să eliminăm orice discriminare religioasă, ar trebui să avem calificative și ele să nu influențeze mediile de admitere sau de promovare la diverse concursuri.

Iar ultimul lucru pentru colegul meu care a vorbit mai devreme și care spunea cât de greu și ce jenă este să se vorbească în ziua de astăzi de Isus, de Mântuitor, îi spun eu cât de greu este să fii ateu în ziua de astăzi. În 2001 erau 10 mii recenzați, acum sunt vreo 30 de mii. În Franța s-au declarat atei 40% din populație.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Deneș.

**Doamna Mihaela Popa**

**:**

M-am anunțat încă de la început...

Doamnă, colegul dumneavoastră nu v-a anunțat. Eu v-am văzut, dar urmați după domnul Deneș. Când v-am văzut eu, v-am trecut pe listă.

Chiar la început...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am „docomentul”.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Eu n-am fost de la început...

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am tot respectul pentru toți colegii care depun inițiative legislative și propuneri de modificare a legilor existente, dar vreau să fac câteva precizări.

Sigur, trebuie să respectăm părerile personale și opțiunile religioase ale colegilor și cetățenilor din România, dar vreau să vă spun următorul lucru, o realitate: românii din România sunt un popor profund religios. În marea lor majoritate sunt creștini declarați și mulți dintre aceștia creștini practicanți.

Rolul școlii, dacă discutăm despre propunerea legislativă, este de a face ca cei care o frecventează, copii sau tineri, să acumuleze cunoștințe în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește cunoștințele de conduită morală.

Or, ceea ce propune modificarea sau propunerea legislativă este tocmai ca acest drept al unei majorități covârșitoare, de a învăța în școală ce înseamnă să ai o anumită conduită morală în viața de zi cu zi, să devină o disciplină facultativă, înlocuind-o ca disciplină... în locul ei să fie disciplină de bază „Etica și cultura civică” în învățământ.

Eu vreau să vă dau și o cifră reală în urma acelei reglementări în care se spunea că părinții trebuie să meargă să depună o cerere la școală, cum intenționează, să mai meargă sau să nu mai meargă la ora de religie copilul, în județul Bistrița-Năsăud.

Și este o cifră publică, 97,97% și-au exprimat intenția scrisă ca în continuare copiii, elevii să frecventeze ora de religie.

Rugămintea mea și invitația mea este și pentru inițiatori, și pentru cei care contestă ora de religie să le fac o invitație, să vină – dacă în colegiile dumnealor nu merg sau merg mai puțin în biserici –, să vadă ce înseamnă... Familiile, de la mic până la mare, merg la liturghie sau la o altfel de slujbă, la un alt tip de confesiune recunoscută de stat și, probabil, după o astfel de vizită se vor gândi foarte bine când vor propune astfel de inițiative pe această temă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă senator Popa, vă rog. Microfonul 2.

Am vorbit cu colegul dumneavoastră, a zis că se împacă cu dumneavoastră, că nu v-a observat.

Așa mi-a spus. Eu îmi cer scuze, dar eu nu v-am văzut, să știți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, într-adevăr, nu fac parte din Comisia pentru educație, dar am cam 25 de ani la catedră și chiar în învățământul preuniversitar.

Aș vrea să le spun colegilor mei că, într-adevăr, nu în Parlamentul României decidem obiectele și numărul obiectelor, trunchiul comun, cum spunem acum, un trunchi foarte mare pentru copilașii noștri acum în învățământul preuniversitar, dar totuși este un semnal pentru Ministerul Educației, care nu dorește, se pare, în cei 25 de ani, deloc să se reformeze.

Este un început de dezbatere să ne gândim dacă la orele de religie avem sau nu nevoie de note, copiii să vină din dragoste, din respect, să-i învățăm ce au nevoie pentru viața de zi cu zi, să fie mai buni, dar nu neapărat sub presiunea notelor.

De asemenea, o inițiativă lăudabilă este că, în acest moment, colegul nostru nu s-a referit la ora de religie, ci la acei tineri care nu studiază și nu vor să studieze religia, ce se întâmplă cu ei în acest timp și cred că ministerul trebuie să rezolve acest lucru, pentru că, nu știu dacă știți, nu este încă rezolvat ce se întâmplă cu copiii care nu fac religie și ce fac ei în acest timp.

Este un moment important și v-aș sugera să invitați colegul nostru la Ministerul Educației, poate și ministrul educației, poate, să asculte propuneri și să mai veniți și cu lucruri noi. Citeam zilele acestea că cel mai bun sistem de învățământ, cel finlandez, vine acum cu o reformă, și anume vrea să renunțe la obiectele tradiționale și să introducă... și să introducă studierea fenomenelor, a principiilor, un mod de viață modern.

Cred că și învățământul nostru ar trebui să țină pasul cu evoluția vieții.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Verestóy.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și Bodog.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:** Și Șerban.

Mai veniți, domnule...

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnule președinte,

## Onorat Senat,

Îndeobște nu sunt de acord cu anumite inițiative care doresc să reformeze profund un sistem, care are un suport extraordinar, uite: 97 virgulă nu știu cât la sută.

Dar, ținând cont că totuși societatea evoluează și într-un sens laic, nu e de negat acest lucru, dacă ne uităm în țările de care aparținem, de fapt, în momentul de față, trebuie să fim foarte precauți în momentul în care luăm o decizie fermă și clară: uite, acum 90% din această țară a dorit un lucru, atunci 10% să tacă din gură și să facă ceea ce au spus cei 90%. Nu este corect. Probabil că într-un județ a fost 97%; dacă media e 90%, asta înseamnă că într-o altă localitate, alt județ, o fi fost numai 70%.

Deci nu putem să mergem pe principiul că, dacă există 90% care doresc într-un anumit mod să aibă această educație, atunci cei 10%, care la anul pot să fie 15%, pot să fie 20%, 25% peste câțiva ani de zile..., atunci nu putem să nu ținem cont că ei au dreptul la un tratament egal pe un curriculum completat, într-adevăr, cu o idee bună, cea a inițiatorului.

Sigur, înțeleg și știu atmosfera. Nu putem să mergem împotriva unui vot covârșitor, majoritar în acest moment, dar problema nu trebuie uitată. Problema nu trebuie scoasă din acest bagaj pe care noi îl purtăm pe spate de 25 de ani de zile și, din când în când, nu avem curajul să desfacem, să vedem, într-adevăr, care-i conținutul.

De aceea, într-adevăr, a face un pas este a opera cu calificative, și nu cu note, și a demara într-adevăr o dispută, discuție, dezbatere cu cei de la minister pentru a completa acest vid legislativ care există, de nenegat în acest moment în România.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Am ascultat, înainte de a solicita să iau cuvântul, argumentația inițiatorului și aș vrea să fac referire, în primul rând, la proiectul legislativ și la argumentație.

Nu am înțeles de ce s-a pus problema înlocuirii orei de religie cu ora de etică și educație civică și de ce ar trebui privite ca alternativă.

Pe urmă, n-am înțeles de ce din statistică rezultă o serie întreagă de procente, care ar da, să zicem, tare comportamentale la români, nu cred că ar trebui să ne fie jenă comparativ cu alte țări, sugerându-se că ar fi ca urmare a educației religioase făcute în școală. Rasismul, intoleranța, xenofobia nu cred că sunt rezultatul orelor de religie practicate în școală.

Pentru că vorbim de religie aș spune că totuși, din nefericire, decizia Curții Constituționale nu este una sacrosantă și nu ar trebui s-o privim ca atare. Mai mult decât atât, inițiativa a fost depusă înainte de decizia Curții Constituționale, pe care eu o consider cel puțin neinspirată. Și v-o spun ca unul care a trebuit să semnez o cerere prin care fata mea, în clasa a V-a, să studieze religia la școală, inclusiv la rugămintea ei.

Tot fetița mea a făcut acum doi ani, în clasa a III-a, ore de educație cetățenească, ceea ce, mă rog, mi s-a părut că nu se cunoaște, vorbindu-se de ore de educație civică sau de tip... de acest gen la alte clase.

Am reținut și explicația tehnică a unui profesor cu experiență, senatorul Oprea, care a spus că o asemenea chestiune nu se reglementează prin lege, în trunchiul de bază sau în trunchiul comun al materiilor predate în mod obligatoriu la școală nu se introduc discipline sau nu se scot discipline prin lege.

Aș face o precizare – nu știu câți cunosc –: timp de câteva sute de ani, în documentele politico-diplomatice, ceea ce numim noi astăzi generic ca fiind Europa era denumit cu sintagma „Creștinătatea”. Putem să schimbăm prin lege lucrul ăsta.

Mai mult decât atât, eu aș fi de acord să revedem curricula școlară, să vedem ce anume se predă la ora de religie, să eliminăm eventualele excese. Faptul că avem o identitate și religioasă, ca nație, nu cred că e un lucru rușinos și nici nu cred că ar justifica critica unor comportamente extreme făcute cu ocazia orelor de religie.

Copilul meu nu a fost nici speriat cu Iadul, nici înfricoșat de alte formule apocaliptice cu ocazia orelor de religie și nici nu cred că e rău să revenim la câteva concepte de bază, care, dacă ar fi respectate, fără a ne îndoctrina, fără a deveni – eu știu? – habotnici religioși, dacă le-am respecta... Le știți din cele 10 porunci: să nu furi, să nu minți, să nu ucizi, să nu râvnești la bunul altuia. Nu cred că e un lucru rușinos sau care ar crea deviații comportamentale.

Din acest punct de vedere, eu cred că toleranța, educația respectului față de opinia și ideile altuia pot să-și găsească și în religie o bază.

Dacă ne punem problema de informații controversate sau care dau naștere unor dispute, să știți că și în discipline considerate tehnice apar controverse. Și am să găsesc un exemplu de mijloc: nici disciplina tehnică, în sensul matematică-fizică, nici disciplina de tip uman.

Până acum circa 20 de ani, la biologie se învăța că _Homo neanderthalensis_ este un strămoș al lui _Homo sapiens_ , în linia evoluției omului.

Oamenii de știință, în urmă cu circa două decenii, două decenii și jumătate, au concluzionat că _Homo neanderthalensis_ este o rudă a lui _Homo sapiens_ pe o linie care nu a mai evoluat și care a dispărut din regnul animal și uman, să spun așa. Or, aceasta era o informație greșită.

La limba română învățăm lucruri care ar putea să fie puse sub semnul întrebării.

La istorie... Ce facem? Ajungem în situația în care să optăm pentru fiecare disciplină și părinții să fie puși în situația să spună: solicit ca fiul, fiica mea minor/minoră să studieze limba română, să studieze istoria, să studieze fizica, matematica și așa mai departe.

Din punctul meu de vedere, baza educațională o stabilesc o politică de învățământ, o guvernare, o administrație care ține cont și de tradiție, ține cont și de evoluție și ține cont, în primul rând, de faptul că avem o identitate. Poate unii se rușinează cu ea.

Domnule senator Barbu, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

E un subiect, așa cum s-a spus în repetate rânduri, astăzi, un subiect extrem de delicat într-o țară extrem de delicată, din acest punct de vedere – și nu are nicio conotație negativă cuvântul delicat –, și, dincolo de spusele doamnei senator Mihaela Popa, pe care le susțin întru totul, dincolo de experiența la catedră pe care o are doamna senator, dincolo de minunatul discurs pe care l-a avut domnul Șerban Nicolae și pe care l-am apreciat ca simplu cetățean, nu ca senator – dar l-am apreciat la justa lui valoare –, îi rog pe colegii mei să privească propunerea legislativă, dacă au copii, ca părinți, dacă nu, ca oameni separați, spun eu, de ce ar putea însemna subiectivism profund, adică credința, adică religia practicantului sau religia celui care crede, fără să fie practicant. De ce spun asta? Pentru că acum 30 de secunde m-a chemat Mihaela Popa la ea și mi-a spus: Tudor, susține... Aveam de gând, dar nu găseam forma corectă și utilă de a vorbi la microfon. Doamna Popa m-a rugat – și fac acest demers în numele meu și al Domniei Sale – să vă spun că a cere acum să faci o materie pe care s-o iubești, s-o apreciezi, să ți-o dorești, cum este religia, înseamnă să lași și familia, dar mai ales copilul pe calea asta, fără să-l împingi.

Un copil împins pe calea asta nu este același copil care merge pe calea aceasta.

A nu presa, repet, într-un subiect extrem, extrem de delicat, extrem de sensibil și de apt de a fi pus într-o dezbatere națională, cum bine a spus doamna senator Crețu – sper că nu voi genera un set de replici –, a nu-l împinge pe calea asta înseamnă a nu-l presa cu nota pe care, în mod firesc, o aștepți, atunci când e vorba de matematică, limbi străine, chimie și așa mai departe.

Religia nu este o materie. Este o parte a programei școlare pe care noi, ca legiuitor, trebuie s-o privim aparte și s-o tratăm cu mult duh – și cuvântul este, sper, perfect potrivit astăzi –, cu mult duh al blândeții în analiză.

Nu votăm un act normativ care se referă la o materie din curriculă, nu. Suntem în fața unui act normativ care se referă la religie, într-o țară a cărei populație, cel puțin din acte, reiese că este peste 80% creștin-ortodoxă.

Mulțumesc pentru înțelepciunea de care veți da dovadă la vot.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 3, vă rog frumos.

Trebuie să recunosc... Mulțumesc, domnule președinte. Nu-i ideea mea, mi-a adus... mi-a amintit domnul senator și este, într-adevăr... Spune că se înlocuiește disciplina „Religie”. Păi, înlocuire înseamnă că punem ceva în locul religiei. Ce punem? Unu.

A doua la mână. Nu știu câtă lume știe că în învățământul primar și gimnazial, dar mai ales în cel primar, în momentul în care ai opțional sau facultativ, cadrul didactic își face singur programa, care este aprobată de consiliul de administrație al școlii și, apoi, de inspectorat, dar este o chestiune, pur și simplu: semnăm, ștampilăm și terminăm povestea.

Ce ne facem când fiecare cadru didactic care face acest opțional își va face programa singur?

Nu mai controlăm nimic în privința aceasta.

Și totuși, și totuși, ce rău a făcut sau face religia? Ce rău face că-i învățăm pe copii să fie toleranți?

Nu era obligatorie o anumită religie. Era obligatorie... Nici lucrul acesta, pentru că, dacă părinții erau atei și făceau o cerere, copiii nu participau deloc la orele respective. Era opțional să-ți alegi confesiunea. Ce rău putea să facă?

Nu spun că trebuie făcută îndoctrinare, nu spun lucrul acesta, dar spun că sufletul omului și mai ales al copilului mai are nevoie și de altceva în afară de fizică, matematică, biologie etc., etc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Am să iau și eu cuvântul.

După mine, după mine...

Nu, nu, vorbesc de aici, că, altfel, să nu fiu acuzat că sunt abuziv.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Știți că iubesc dezbaterea, știți că în toată activitatea mea în Parlament mi-am dorit și-mi doresc să dezbatem. Sunt un partizan dintotdeauna și, pe cale de consecință, nu pot fi acum acuzat, cred eu, de rea-voință sau de orice altceva.

Doresc să vă spun însă că la acest proiect legislativ am vorbit aproape 50 de minute. Au fost 10 intervenții, în afara comisiei, Guvernului și a celui care a susținut proiectul legislativ, și încă nu s-a terminat.

Față de această situație, care nici nu-i prima, nici nu-i ultima, având în vedere faptul că astăzi am parcurs, pe parcursul a aproape două ore și 30 de minute, până acum, de dezbatere, 16 proiecte de lege...

Și avem14. Da?

Mulțumesc. Și avem aproape 60 pe ordinea de zi.

Da.

Doamnelor și domnilor, vreau să vă spun că – și mă adresez aici liderilor politici și colegilor mei din Biroul permanent – am o experiență și de Parlament European, ca și alți colegi de-ai mei.

În Parlamentul European, care-i mult mai mare decât acesta – sunt aproape, sunt chiar 700 de membri –, este restricționată intervenția la microfon. Este restrânsă la două minute.

Schultz, fostul meu lider de grup – actualmente președinte –, ne spunea că, dacă nu reușești să spui în două minute ceea ce e esențial, poți să vorbești oricât de mult, că nu spui ceva în plus, dacă nu transmiți informația respectivă.

Sigur că nu suntem în situația Parlamentului European. Nu suntem nici în situația Camerei Deputaților. La Camera Deputaților, prin regulament, copreședintele de comisie, când începe dezbaterea generală, spune: se afectează dezbaterii cinci minute pentru dezbateri generale și două minute pentru susținerea amendamentelor. Asta-i procedura.

Noi avem o singură prevedere – și nu cred, nici nu insist s-o modificăm –, aceea că trebuie să vorbească un singur reprezentant din grupul parlamentar.

Sunt cazuri și cazuri. Președintele de ședință eu cred că trebuie să procedeze ca mine. Dacă nu mai sunt bun, schimbați-mă, luați pe oricine altcineva, dar așa trebuie să procedeze: să evalueze el când subiectul... Dar să ajungem să vorbim 50 de minute pentru un proiect de lege, să vorbim... Nu mai zic ce am vorbit, că nu pot să caracterizez intervențiile... Proiectul legislativ, ăla în discuție, cu religia și așa mai departe, e alt proiect legislativ.

Acum este unul colateral. Atunci când a văzut domnul inițiator că 90% din copiii și părinții acestei țări doresc să fie predată în școli religia a venit cu această soluție.

Bun. Nu are nimeni împotrivă... Foarte bine, să vină și-l așteptăm cu drag, ne face mare plăcere să fie aici, dar noi trebuie să luăm o anumită măsură. Propunerea mea este simplă: să se introducă un televizor, un ecran în care să... La fiecare intervenție să treacă două minute, un cronometru. Nici să-i spună, să interzică, să intervină... cuiva, nici să-i spună... Numai să-i reamintească intervenientului, celui care vorbește, să concentreze, da? Asta e o solicitare pe care o fac eu de aici.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Procedură. Procedură.

**Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Exemplu negativ.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

A strigat procedură. Cristiana Anghel.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Trei minute și douăzeci de secunde am vorbit.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Cristiana Anghel, procedură.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Uitați aici!

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Foarte mult.

Foarte mult, dar bine.

Doamna senator Anghel, procedură. Procedură, poftiți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamna senator, după care... președinta de comisie, da? A, nu, doamna senator Andronescu, după aceea inițiatorul și după aceea

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu cred că aceste ceasuri de dezbatere pe problemele de învățământ trebuie să le apreciem și vă mulțumesc foarte mult pentru ele.

Sun probleme serioase, pentru că societatea de mâine nu poate arăta altfel decât este învățământul astăzi. Și, de aceea, cred că orice idee care vine în sfera publică și se poate prelua într-o inițiativă legislativă sau într-un demers subsecvent al Ministerului Educației este una bine-venită. Eu... Dați-mi voie să vă spun că, mă rog, prin prisma meseriei, constat că toată lumea este preocupată de evoluția sistemelor de învățământ. Poate că este momentul să schimbăm puțin abordarea și misiunea școlii și să comutăm de pe acumularea de informație pe formarea personalității, pe formarea unei personalități creative, imaginative și capabile să se adapteze la schimbări cu o frecvență fără precedent și, sigur, cu amplitudine, de asemenea.

De aceea am să vă promit că voi discuta în Comisia pentru învățământ și vom încerca să demarăm prin Comisia pentru învățământ un set de dezbateri publice pe principalele probleme ale educației și fără îndoială că primii invitați sunteți dumneavoastră, membrii Senatului României, dar vrem să invităm și societatea civilă și poate că în felul acesta vom reuși mai repede să corectăm lucrurile care trebuie neapărat să fie corectate.

Altfel, inițiativa legislativă a fost doar prilejul unei dezbateri pe problemele mult mai ample și mai serioase ale sistemului de învățământ.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, dacă aș fi fost în locul dumneavoastră, aș fi rămas pe acel scaun. Și știți de ce? Pentru că o săptămână are cinci zile, domnule. Și, dacă am lucra cinci zile, și nu două zile și jumătate în plen, am putea să vorbim cât vrem și ce vrem noi. Pentru că de asta ne-a trimis cetățeanul aici. Să discutăm, să parlamentăm, că de aceea suntem parlamentari, și, în urma discuțiilor, să luăm cele mai bune hotărâri. Da?

Deci nu vreau să văd niciun fel de avizier cu două minute, cu două secunde și cu chestii de genul acesta, mai mult, vreau să văd procesele-verbale, pentru că, de când am criticat eu că se vorbesc prostioare și eu le citesc în Biroul permanent, stenogramele Biroului permanent nu mai sunt publice pe site-ul Senatului, ceea ce este un abuz.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știți, am ajuns în situația aceasta deoarece nu se respectă regulamentul. Intervenția mea se vrea mai mult pe procedură. Am vrut să intervin pe fond, dar nu... nu mai spun. Dacă făceați înscriere la cuvânt, s-au înscris un număr de, vorbeau și... Salut propunerea dumneavoastră cu cronometrul. Este foarte bună.

Eu, de obicei, am intervenții scurte, nu mă lungesc, vreau să fiu punctual, și, dacă tot am luat cuvântul, să-i spun doamnei senator, ca să nu mai ia altcineva cuvântul: nu, prin propunere nu se vrea înlocuirea orei de religie, doar ca o alternativă pentru cei care nu fac religie să facă în acel timp ceva și ei. Că, altfel, o să stea cu scăunelul pe coridoarele școlii, undeva.

Mulțumesc. ## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică.

La religie se face în primul rând catehizare. Uitați-vă pe programă, uitați-vă pe manuale. De aici au fost foarte multe discuții și foarte multe probleme...

Doamna Anghel, drept la replică, microfonul 3.

Votul, domnule! Se termină programul și nu mai votăm.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Se știe că aici este discuția pentru religia majoritară, creștin-ortodoxă. Da? Domnilor, în momentul în care mă atacați pe mine, atacați și religia creștin-ortodoxă, știut fiind că dumneavoastră nu sunteți creștin-ortodox. Nu se face așa ceva!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă senator, vreau să nu accept nicio formă de referire la... din partea unui senator la religia unui alt senator. E principiu înscris în Constituție.

Mulțumesc.

Microfonul 6, inițiatorul... pentru ultimul cuvânt înainte de vot. Vom vota acest proiect legislativ înainte de închiderea ședinței.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați luat cuvântul. Persistă încă o serie de neclarități și sper să mai avem ocazia să dezbatem pe această temă, pentru a le clarifica.

În primul rând, _de facto_ ora de religie est facultativă, chiar dacă se spune că-i în trunchiul comun. Cine vrea o urmează, cine nu, nu. Deci este facultativă, _de facto_ , indiferent cum o numim în trunchiul comun, opțional, obligatorie sau cum îi spunem.

Apoi, eu am spus că orele de etică ar trebui studiate de către toți elevii și aici vine și ceea ce a spus domnul Iovescu – mă refer la toți elevii. Pentru că, dacă vrem să dăm o șansă unei formări morale elevilor din România, avem nevoie de ore de etică. Acele procentaje de care s-a făcut vorbire, de intoleranță, foarte ridicate în rândul elevilor, nu am spus că ar fi datorate orelor de religie, ci am spus că ar fi datorate absenței eticii în programă.

Cred că este nevoie de „Etică și cultură civică”. Sigur, sunt școli unde se studiază, dar se studiază sporadic etica sau cultura civică. Un an sau doi pe parcursul a 12 ani este mult prea puțin. Eu am propus o materie care să înglobeze etica și cultura civică într-un mod care să-i ajute pe tineri să devină cetățeni. Nu am spus să nu mai fie urmate orele de religie. Este o confuzie. S-a creat o confuzie. În inițiativă însă am precizat că în trunchiul comun, după părerea mea, ar fi locul pentru etică, pentru a fi studiată de toți, iar religia, fiind o materie facultativă, putea să fie sau să nu fie în trunchiul comun. Eu am zis că nu ar mai trebui să fie în trunchiul comun. Dar poate să rămână, n-am neapărat o problemă cu asta. Important este însă să trecem la ore de etică, pentru că este o percepție eronată aceea că la religie s-ar învăța morală.

Mulțumim, domnule deputat. Vă rog.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

Iar etica are ca surse filozofia...

Așadar, sunt surse multiple, sunt surse diferite care-i pot ajuta pe elevi să-și dezvolte un aparat...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

De la 9.00 la 10.00.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

...să judece faptele de viață cu care se confruntă și care cer răspunsuri de ordin moral.

Vă mulțumesc.

Așadar, nu am propus excluderea religiei, iar Parlamentul are dreptul să decidă așa cum...

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

...așa cum Parlamentul decide cu privire la orele de religie, ar putea...

Domnule deputat, vă mulțumim și noi. Vă mulțumim.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

...note.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Următorul proiect, e aici reprezentantul Guvernului, mai avem...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Iovescu.

Nu mai avem. Domnul senator Iovescu, microfonul 1. Poftiți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să vă propun prelungirea programului de lucru măcar cu jumătate de oră. Suntem suficient de mulți, neașteptat pentru ora asta. Eu cred că e bun, ținând și de faptul..., cred că domnul Cernea are în continuare câteva propuneri legislative, tot el este inițiator. Am mai propus, adică am spus la un moment dat că ar fi fost bine, și cineva mi-a reproșat – de ce nu ați spus-o la microfon? Acum am spus-o la microfon.

Solicit să prelungim programul de lucru. Suntem suficienți.

Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, domnule senator.

Din păcate, știți că astăzi e o democrație dezvoltată la noi, la conducerea ședinței, dar nu pot să încalc regulamentul. Regulamentul spune că un lider de grup, în numele grupului, poate propune prelungirea programului, pe cale de consecință, inițiativa dumneavoastră nu pot s-o supun la vot decât cu riscul să fiu considerat abuziv și mi l-aș atrage din partea dumneavoastră imediat. Da?

Mulțumesc foarte mult. Închid dezbaterile.

Mâine, la ora 9.00. De la ora 9.00 la ora 10.00 – declarații politice. De la ora 10.00 vom avea plen. La plen avem de supus două solicitări din partea ministrului... cu privire la doi colegi de-ai noștri, pentru reținere și arestare. Începem cu raportul legat de senatorul Șova și continuăm cu raportul legat de domnul senator Vâlcov.

Vă mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813809]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/1.IV.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei