Sunt 150 de ani de la momentul dezrobirii ˛iganilor ∫i c‚teva zile de la momentul Ónrobirii ziari∫tilor. Sunt obiceiuri Ón istorie care Ói reprezint„ bine, exact, voluptuos pe incapabili: cine nu e capabil s„-∫i domine adversarul Óntr-un dialog de idei va face tot ce depinde de el pentru a-l zdrobi prin mijloace nedrepte.
150 de ani de la dezrobirea ˛iganilor Ónseamn„ ∫i 150 de ani de dificult„˛i, uneori Ónvinse, alteori Ónc„ neÓnvinse. E interesant„ atitudinea Europei fa˛„ de aceast„ problem„: europenii sunt foarte, foarte exigen˛i cu ce fac rom‚nii cu ˛iganii lor, dar, concomitent, foarte, foarte doritori s„ nu cumva, s„ nu cumva s„ aib„ de-a face direct cu acei ˛igani, lucru nedrept, pentru c„ printr-o solidaritate activ„ a tuturor marilor popoare ∫i micilor popoare ale Europei ∫i problema ˛ig„neasc„ s-ar putea rezolva mai repede. Nimeni nu dore∫te mizeria, dar nu to˛i cet„˛enii planetei pot s„ se ridice din mizerie sau ∫tiu gustul ridic„rii din mizerie.
Œn schimb, trimiterea la Ónchisoare a unor ziari∫ti ∫i Ón genere Ónvinov„˛irea ziari∫tilor reprezint„ moduri de a ne umili Ón fa˛a acelora∫i concet„˛eni europeni. Iar„∫i, neputin˛a unor oameni de autoritate de a-∫i face bine meseria, neputin˛a de a p„stra ni∫te secrete se traduce printr-o culpabilizare a ziari∫tilor la care ajung acele secrete. Este ceva extraordinar! Nu e de vin„ generalul care doarme pe el, e de vin„ plutonierul Ionel Marin, luat din c„lu∫ ∫i dus la pu∫c„rie. Tr„im timpurile supranaturale din satira rom‚neasc„ — nu din tragedia rom‚neasc„, pentru c„ aia are noble˛e, din satira rom‚neasc„ —, adic„, dup„ ce c„ ne facem de r‚s, ne mai facem ∫i de pl‚ns.
Ziari∫tii rom‚ni au dovedit cu aceast„ ocazie c„ sunt o categorie cu totul ∫i cu totul special„ de oameni maturi ∫i care ∫tiu s„ se solidarizeze Ón jurul interesului na˛ional ∫i s„ nu-∫i bat„ joc de ˛ar„ ∫i de interesele ei parcurg‚nd repede ni∫te subiecte de scandal. Nu acela∫i lucru se poate spune despre articula˛iile superioare ale societ„˛ii, mai ales Ón aceast„ categorie a serviciilor secrete. Eu Ón˛eleg s„ ai servicii secrete care ascult„ de diminea˛a p‚n„ seara pe Patriciu, familia lui Patriciu, rudele lui Patriciu, neamurile lui Patriciu, du∫manii lui Patriciu, poporul lui Patriciu, popoarele de l‚ng„ poporul lui Patriciu...
E minunat! De c‚t„ vreme dore∫te acest popor s„ fie ascultat? ™i este ascultat! Mai st‚ngaci Ón socialism, cu instrumente care se g„seau ∫i pe mas„ la Casa Scriitorilor ∫i se mai ∫i sp„rgeau, iar mie, la o Ónt‚lnire cu ambasadorul american, Ón dosar Ómi scrie: îEmisiunea s-a Óntrerupt brusc“. Deci ce ascultau ei era îemisiune“. Acum Óns„ suntem pe un prag ∫i mai Ónalt: Patriciu este ascultat ani ∫i ani.
Œn˛eleg, mergem p‚n„ acolo Ónc‚t salut„m cu emo˛ie ∫i vom g„si o zi Ón care s„ ridic„m m‚inile la chipiu ∫i s„ transform„m Ón s„rb„toare na˛ional„ aceast„ uluitoare prefacere c„tre civiliza˛ie, ∫i anume starea de ascultare. De dorit at‚t la popor, s„ fie ascult„tor, ∫i rezolvat„ la nivelul acestor institu˛ii tehnice.
Bun, dar, dac„ ascul˛i pe Patriciu toat„ ziua, bun„ ziua, de ce nu ∫tii ce se Ónt‚mpl„ cu actele din ministerul t„u? Cum vine chestia asta? ™tim tot, cu excep˛ia lucrurilor esen˛iale! ™tim cu cine se culc„
fiecare, unde nu ∫tim mai ∫i presupunem, dar nu ∫tim cu cine se culc„ respectivele acte de bravur„.
A∫a c„ eu salut atitudinea acestui Consiliu al Presei, salut atitudinea ziari∫tilor ∫i atitudinea oamenilor de responsabilitate din societ„˛ile rom‚ne∫ti, care au ∫tiut s„ ias„ din aceast„ mizerie, dar vreau s„ semnalez faptul c„ arestarea ziari∫tilor face parte dintr-o opera˛iune mai larg„, despre care am vorbit Ón primele s„pt„m‚ni ale Óntrunirii noului Parlament, ∫i anume de transformare a Rom‚niei Ón box„. Ceea ce atunci doar mi se n„z„rea, acum se Ónt‚mpl„! Cea mai Ónalt„ produc˛ie o d„ Rom‚nia Ón aceast„ calitate de acuzat„.
Am citit un interviu excep˛ional al lui George Copos Óntr-unul din ziarele noastre, un interviu care m-a emo˛ionat prin omenia ∫i profunzimea suferin˛ei de a fi umilit Óntr-o lume Ón care ar trebui, dimpotriv„, s„ participe to˛i ceilal˛i, ∫i tu cu ei, la rezolvarea problemelor de fond. Pentru c„, a∫a cum se spune ∫i Ón acel interviu, ∫i Ón altele, se d„ circ, dar nu se d„ p‚ine, se d„ circ ∫i se iluzioneaz„ clasa Ónalt„, din care din p„cate facem parte... ∫i noi, c„ nu e... adic„ e totul, or, p‚inea lipse∫te!
Œncet, Óncet, Ón ace∫ti ani, ∫i cu deosebire Ón aceast„ perioad„, clasa politic„ s-a compromis prin ea Óns„∫i, numele se vor uita, dar senza˛ia de n„mol — senza˛ia de noroi, senza˛ia de mizerie uman„ care r„m‚ne Ón urma amintirii acestei clase politice — va r„m‚ne.
Noi ne bucur„m c‚nd cade c‚te-un adversar. Ce bucurie stupid„! Ne bucur„m c‚nd Ól perchezi˛ioneaz„ pe Adrian N„stase, numai c„ vine ∫i la noi, mai devreme sau mai t‚rziu, omul tenebrelor. Nu trebuie s„ transform„m funeraliile Ón jocuri ale bucuriei! Tot ce facem s„ li se Ónt‚mple altora ni se va Ónt‚mpla ∫i nou„. Societatea este zguduit„ de neÓncredere, e zguduit„ de pofta de s‚nge — oamenii cred c„ asta este solu˛ia — ∫i s-a lansat ideea c„ datorit„ unor fur„ciuni ˛ara e s„rac„. Sigur c„ ∫i datorit„ unor fur„ciuni, dar ˛ara e s„rac„ pentru c„ problema esen˛ial„, care este produc˛ia, trebuin˛a, nu e rezolvat„.
Rom‚nia d„ Ón fiecare s„pt„m‚n„ mii de oameni afar„ din domenii esen˛iale ale fronturilor muncii. Nu are cum s„-∫i pl„teasc„ datoriile, nu are cum s„ reziste cursului ascendent al pre˛urilor zdrobitoare, nu are cum s„-∫i p„streze Ón via˛„ b„tr‚nii, nu are cum s„-i Ónve˛e pe copii s„ fie nobili ∫i s„ aib„ caracter, c‚nd totul cost„ at‚t de mult, c‚nd totul e at‚t de umilitor de scump.
Este drept, Ón ˛„rile Ón care s„r„cia e mare ∫i problema corup˛iei devine acut„, devine grav„, dar problema esen˛ial„ este c„ nu producem. Suntem Óndemna˛i s„ ne d„m marii rechini, marii pe∫ti Ón plasele momentului ∫i, treptat, p‚n„ la intrarea Ón Uniunea European„, vom constata c„ nu mai sunt juc„tori pe scen„, c„ am reu∫it — cum spuneam Ón anii ’90, uluit de ceea ce vedeam Ón jurul meu — s„ ne omor‚m s‚rguincios unii pe al˛ii. Am tras din toate pozi˛iile, to˛i Ómpotriva tuturor. Rezultatul va fi un morman de cadavre ∫i nimic altceva; cur„˛enie tot nu se va face, pentru c„ nu se face la baza lumii educa˛ie Ón acest sens ∫i pentru c„ lucrurile pe care apuc„ s„ le vad„ ca rezolvate pe c„i necinstite oamenii tineri Óncep s„ le fac„ ∫i ei Ón mod necinstit. Ne ocup„m de ani ∫i ani fiecare de cel„lalt ∫i nimeni de sine!
Chiar am v„zut un fapt pe care simt nevoia s„-l laud Ón public, ∫i anume Ónt‚lnirea dintre pre∫edintele B„sescu ∫i delega˛iile partidelor parlamentare. Cred c„ este un
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006
lucru remarcabil, o ini˛iativ„ bun„ a pre∫edintelui B„sescu, dac„ nu cumva mi-ar aduce aminte ∫i de versurile lui Geo Dumitrescu: îV‚nturile care au str‚mbat copacii vor tot ele s„-i pun„ la loc“. Dar, Ón fine, se merge pe aceast„ idee: c„ dialogul e singura cale de a ie∫i din acest dezastru, c„ nu se poate merge Ónainte cu barda ∫i cei din spatele t„u s„-∫i acordeze harpele, Ón func˛ie de vibra˛ia t„i∫ului b„rzii tale. E bine a∫a, s„ se Ónt‚lneasc„ ∫i s„ discute, e bine s„ se sting„ c‚t mai multe din focurile nedrepte ale acestei societ„˛i.
E bine s„ nu promitem Europei un record de corup˛i. Nu ne putem l„uda cu a∫a ceva: de dragul de a crede c„ merge bine justi˛ia, s„ spunem c„ avem din ce Ón ce mai mul˛i corup˛i. Repet, focul se va Óntinde. Ast„zi sunte˛i dumneavoastr„ la putere, m‚ine vor veni al˛ii la putere ∫i societatea se va goli. ™i se va Ónt‚mpla ce s-a Ónt‚mplat la un moment dat Ón Italia, c‚nd, conform unui ordin subtil ∫i glorios, a fost cur„˛at„ clasa politic„ pentru a face loc unei noi clase politice, care nu era deloc politic„, nu, era clasa cea mai abject„ dintre toate, era clasa speculan˛ilor care veneau s„-∫i ia privilegiile.
V-a∫ semnala faptul c„ ne l„s„m Ómb„ta˛i de iluzii, c„ ni se pare c„ via˛a noastr„ e mai bun„ dac„ e mai rea via˛a celorlal˛i. Poate c„ ve˛i auzi cuvintele mele! Eu Ón orice caz a∫ mai avea de spus ∫i c„ tr„im confrunta˛i de mari probleme inexistente.
De c‚˛iva ani se agit„ problema ceang„ilor din Moldova. Datorit„ sl„biciunii unor membri ai delega˛iei rom‚ne, s-a pus problema ceang„ilor la Consiliul Europei ∫i s-a ob˛inut o recomandare ciudat„. Dar — iat„, domnilor — afl„m c„ la ultimul recens„m‚nt, Ón jude˛ul Bac„u, din 119.619 romano-catolici, 114.505, adic„ 96%, s-au autoidentificat drept rom‚ni, circa 4.000 s-au declarat maghiari ∫i 796 ceang„i. La nivel na˛ional, din cei 2.062 de ceang„i declara˛i, numai 403 au ales maghiara ca limb„ matern„.
Al cui interes este s„ se suceasc„ mereu cu˛itul Ón aceast„ ran„ ∫i s„ concentr„m energiile cu care am putea aborda problemele dezvolt„rii economice, problemele dezvolt„rii culturale, problemele dezvolt„rii ∫tiin˛ifice, care a r„mas o amintire, ∫i s„ facem din fiecare ie∫ire public„ a noastr„ un scandal Ón aceast„ privin˛„ care-i clar„? De unde toate aceste provoc„ri? Cu ce rost?
Avem s„pt„m‚nile acestea prilejul s„ salut„m un nou post de televiziune, ∫i anume postul pe care l-a Ónfiin˛at Ungaria ∫i care se intituleaz„, dup„ cum a˛i v„zut, îAutonomia“. Ce curioas„ coinciden˛„! Tocmai c‚nd vorbim ∫i noi aici despre autonomie, tocmai atunci apare, ca apa la sete, îAutonomia“. ™i apar multe, foarte multe semnale c„ se lucreaz„ Ón continuare Ómpotriva armoniei ∫i unit„˛ii statului rom‚n. N-a∫ vrea s„ insist acum asupra datelor pe care le am, dar care nu sunt pu˛ine.
Œntre timp, echipele de hochei rom‚ne∫ti sunt primite cu cunoscutele lozinci de lupt„ î˛iganii“ ∫i îho˛ii“ la Miercurea-Ciuc. Sigur c„ apar momente la Bucure∫ti c‚nd se d„ o replic„ la fel de stupid„ suporterilor echipelor din Ciuc. Dar nu trebuie s„ Ónceteze cineva acest joc periculos din care vor arde toate ∫urile? ™i nu trebuie cineva s„ semnaleze ∫i s„ arate cu degetul acest dezastru Ón mic?
A∫ vrea s„ v„ readuc Ón memorie faptul c„, Óntre timp, din totalul de 48.500 angaja˛i Ón industria minier„, 11.000 vor fi disponibiliza˛i Ón acest an, cu 2.500 mai mult ca Ón 2005. Vor Ónceta activitatea minier„ zone
monoindustriale precum B„lan, Bor∫a, Anina, Brad sau C„lan.
Politica nenuan˛at„ ∫i vinovat„ a retroced„rilor f„r„ noim„ a ajuns la punctul Ón care un ora∫ Óntreg, cum e Victoria, trebuie retrocedat. De ce? Nu se consider„ c„ Ón 50 de ani a existat o istorie, a existat o via˛„ pe p„m‚ntul acesta, a existat o civiliza˛ie? De ce trebuie s„ ne Óntoarcem din nou Ón timp? La ce ne folose∫te? E normal ca tot ce s-a luat nedrept s„ fie restituit Óntr-un fel sau altul, dar s„ restitui un ora∫ Óntreg, s„ dai ceea ce s-a consolidat ca atare este absurd. Parc„ vor fi trec‚nd barbarii pe acolo ∫i acesta va fi rezultatul.
Un fapt Óngrozitor este ce se Ónt‚mpl„ sub ochii no∫tri, f„r„ puterea noastr„ de a interveni, la C„lan, una dintre cele mai teribile vetre ale muncii, o zon„ care-∫i g„sise de lucru: s„ fac„ font„ ductil„. ™i au Óncurcat-o guvernan˛ii, ∫i din vremea P.S.D., ∫i din vremea dumneavoastr„, Ón tot felul de chichi˛e avoc„˛e∫ti, Ón a∫a fel Ónc‚t rezultatul este: nu se produce nimic, oamenii sunt numai Ón greva foamei, ora∫ul arat„, a∫a cum am mai spus, ca o zon„ lovit„ de un bombardament nuclear. ™i Ón vremea asta mor oameni ∫i nimeni nu-i deconteaz„ la marele proces al istoriei.
A∫ vrea s„ invit guvernan˛ii — care n-au de rezolvat o problem„ u∫oar„, eu Ón˛eleg — s„ vin„ Ón Parlament ∫i s„ ne spun„ ce e de f„cut cu asemenea situa˛ii cumplite. Ce e de f„cut? Pentru c„ Ón felul acesta Ón care se merge se va ajunge la drame irepresibile.
Œnchei, doamnelor ∫i domnilor, cu o glum„ genial„, amar„, care se refer„ mai cu seam„ la lucrurile f„cute Ómpotriva firii, la ceang„ii aceia, declara˛i ceang„i f„r„ ca ei s„ se declare ceang„i, f„r„ ca ei s„ se simt„ ceang„i, f„r„ ca ei s„ cear„ s„ Ónve˛e ungure∫te, ∫i la alte lucruri, repet, Ómpotriva firii.
O dirigint„ ∫i-a Óntrebat copiii la ora de dirigen˛ie ce fapte bune au f„cut ei azi. ™i fiecare dintre cei 40 s-a ridicat ∫i a spus: îAm ajutat o b„tr‚n„ s„ treac„ strada“. ™i, dup„ ce al patruzecilea a spus acela∫i lucru, diriginta a Óntrebat: îDar, totu∫i, nu e cam mult 40 pentru ca o singur„ b„tr‚n„ s„ treac„ o strad„?“ La care ei au r„spuns Ón cor: îNu e mult, pentru c„ b„tr‚na nu voia s„ treac„ strada.“
Acela∫i lucru l-a∫ putea spune ∫i despre realit„˛ile Ón care ne zbatem: b„tr‚na nu vrea s„ treac„ strada; o vom for˛a s„ treac„ strada. Va fi folosul sau va fi crima noastr„? E un Óndemn la modera˛ie ∫i Óncep s„ cred c„ e singura cale de a ie∫i din acest marasm.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.