Stenogramă plen

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de azi, 20 februarie 2006. Al„turi de mine sunt domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Puskás Valentin Zoltán, Ón calitate de secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, 6 sunt membri ai Guvernului ∫i 17 sunt Ón delega˛ii parlamentare, deci 23 de colegi Ón alte activit„˛i. Un senator este bolnav ∫i un senator Ónvoit.

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi de ast„zi, cunoa∫te˛i programul zilei de luni: p‚n„ la ora 16,30, declara˛ii politice, apoi dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi p‚n„ la ora 18,00 ∫i dup„ aceea Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, Ón transmisie radio, de la ora 18,00 la 19,30.

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i cu programul de ast„zi, sunt cumva alte p„reri? Nu este cazul.

## **Domnul Valentin Dinescu**

_**:**_

Procedur„!

V„ rog. Microfonul nr. 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere c„ am c„zut de comun acord Ón urm„ cu ceva vreme ca, atunci c‚nd nu exist„ cvorumul necesar, declara˛iile politice s„-∫i urmeze cursul lor ∫i s„ supunem aprob„rii ordinea de zi Ón momentul Ón care se intr„ efectiv Ón ea, v„ rog s„ fi˛i de acord cu aceast„ cutum„, ca s„ nu cre„m o situa˛ie tensionat„.

V„ mul˛umesc.

De acord.

Voi supune ordinea de zi Ón momentul Ón care vom intra Ón dezbaterea legislativ„.

Œncepem cu partea din program care este dedicat„ declara˛iilor politice.

S-au Ónscris un num„r destul de mare de colegi la declara˛ii politice. Voi da cuv‚ntul c‚te unui coleg senator de la fiecare grup parlamentar. Primul este domnul Radu fiÓrle, de la Grupul parlamentar D.A. P.N.L.—P.D. Urmeaz„ doamna Doina Silistru, de la Grupul parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ cum ∫ti˛i, la cea de a 54-a edi˛ie a Micului Dejun cu Rug„ciune de la Washington, Senatul a fost reprezentat de 3 senatori: subsemnatul, Ómpreun„ cu domnii senatori David ∫i Ungureanu.

Pe timpul ∫ederii noastre la Washington, am avut mai multe Ónt‚lniri cu diferite delega˛ii de la Departamentul de Stat, Senatul American, Congresul American, plus alte Ónt‚lniri private cu lideri politici din America ∫i din Europa.

De asemenea, Ón ceea ce m„ prive∫te, pe parcursul acestei vizite am reu∫it s„ promovez ∫i s„ finalizez c‚teva proiecte pentru jude˛ul Bihor, jude˛ pe care Ól reprezint Ón Senatul Rom‚niei, astfel c„, Ón luna martie, vor vizita jude˛ul Bihor un grup de 50 de studen˛i de la o universitate din America, care-∫i vor efectua practica Ón jude˛ul nostru, studen˛i de la asisten˛„ social„ ce vor fi implica˛i Ón diverse proiecte comunitare.

De asemenea, Ón luna aprilie vor pleca Ón S.U.A. 6 ∫efi de inspectorate de poli˛ie, care vor Óncheia parteneriate cu omologii lor din 6 departamente de poli˛ie din S.U.A.; Ón luna mai vor pleca Ón S.U.A., Ón schimb de experien˛„, 12 ofi˛eri de poli˛ie din mai multe inspectorate de poli˛ie din Rom‚nia, Ón special ofi˛erii anului care au fost selecta˛i pentru merite deosebite; Ón luna iulie vor vizita S.U.A. 50 de directori de ∫coli din jude˛ul Bihor, Ón schimb de experien˛„; iar Ón luna august vom trimite al˛i 40 de elevi de ∫coal„ Óntr-o tab„r„ de var„, cum am trimis ∫i vara trecut„; iar Ón luna septembrie vor pleca,

Ómpreun„ cu mine ∫i prefectul jude˛ului, to˛i primarii Alian˛ei din Bihor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cred c„ a fost o vizit„ cu succes, dup„ cum vede˛i, ∫i Óncerc„m s„ promov„m ∫i Ón S.U.A. interesele Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul Ón continuare doamna senator Doina Silistru. Urmeaz„ doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului P.R.M.

## **Doamna Doina Silistru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îZootehnia rom‚neasc„, Óncotro, prin concesionarea serviciilor de ameliorare ∫i reproduc˛ie“.

Dezvoltarea zootehniei la nivel na˛ional necesit„ o abordare responsabil„ ∫i consultarea tuturor factorilor implica˛i Ón acest domeniu, zootehnia reprezent‚nd Ón ˛„rile dezvoltate circa 60% din produc˛ia global„ agricol„, iar Ón Rom‚nia a reprezentat circa 50% Ónainte de 1990, iar Ón prezent reprezint„ circa 35% din produc˛ia global„ agricol„.

Factorul principal al dezvolt„rii produc˛iei zootehnice Ól reprezint„ fondul genetic al animalelor, care se Ómbun„t„˛e∫te continuu prin reproduc˛ie ∫i selec˛ie, sus˛inute de Óns„m‚n˛„rile artificiale ∫i de controlul oficial al produc˛iilor. Œn toate ˛„rile dezvoltate, activitatea de reproduc˛ie ∫i selec˛ie a animalelor este sub controlul direct al statului, fiind coordonat„ de organe neutre ale acestuia.

Una din condi˛iile esen˛iale pentru concesionarea ∫i privatizarea eficient„ a unor servicii Ón zootehnie o reprezint„ dezvoltarea fermelor, care s„ devin„ de tip comercial, cu efective de peste 15-20 de capete pe exploata˛ie, dispun‚nd astfel de resurse financiare pentru a contribui la dezvoltarea ∫i eficientizarea acestor activit„˛i.

Œn situa˛ia actual„ a zootehniei rom‚ne∫ti, c‚nd peste 95% din efectivele de taurine sunt Ón exploata˛ii de 1 p‚n„ la 3 capete, iar asocia˛iile profesionale nu sunt dezvoltate Ón majoritatea zonelor ˛„rii, concesionarea ∫i privatizarea unor servicii Ón zootehnie nu reprezint„ dec‚t apanajul unor grupuri de interese economice, care urm„resc s„ pun„ m‚na pe spa˛iile unor unit„˛i de ameliorare ∫i reproduc˛ie Ón zootehnie ∫i s„ domine o mare parte din pia˛a materialului seminal congelat, cifrat„, la nivel na˛ional, la circa 4 milioane euro.

Conform Deciziei Uniunii Europene pentru agricultur„, activitatea de ameliorare ∫i reproduc˛ie a animalelor implic„ subven˛ii de la stat, dup„ cum urmeaz„: 100%, pentru constituirea registrelor genealogice; 70%, pentru controlul oficial ∫i evaluarea genetic„; 40%, investi˛ii pentru dezvoltarea sta˛iunilor de testare; 30%, pentru evaluarea genetic„ a taurilor utiliza˛i la Óns„m‚n˛„rile artificiale. Œn aceste condi˛ii, grupurile de interese care vor concesiona re˛eaua de reproduc˛ie ∫i selec˛ie a animalelor din Rom‚nia vor utiliza fondurile bugetare pentru promovarea intereselor proprii.

Œn contextul ader„rii la Uniunea European„, aplicarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 1845/22.XII.2005 este neavenit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 ∫i Ón contradic˛ie cu legisla˛ia european„, prejudiciind grav interesul na˛ional Ón domeniul amelior„rii raselor de animale. Apreciem c„ este un nonsens ca un grup privat de interese s„ desf„∫oare at‚t activit„˛i de reproduc˛ie, c‚t ∫i activit„˛i de control oficial al produc˛iilor ∫i de evaluare genetic„ a efectivelor de animale, beneficiind concomitent de subven˛ii ale statului.

Consider c„ reorganizarea acestor servicii Ón zootehnie necesit„ ∫i unele studii asupra domeniului Ón unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene sau Ón ˛„ri care au aderat recent la Uniunea European„. Un exemplu Ól constituie Ungaria, unde societatea corespondent„ a A.N.A.R.Z.-ului din Rom‚nia are ca obiect de activitate inspec˛ii, autoriz„ri, produc˛ia animalelor, reproduc˛ie, selec˛ie ∫i ameliorare genetic„, nutri˛ie, cre∫terea ∫i exploatarea animalelor, inclusiv pentru speciile de v‚nat crescute Ón captivitate.

Fa˛„ de cele relatate foarte succint, se impune ca prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1845/2005 s„ se concesioneze numai activitatea de Óns„m‚n˛„ri artificiale, de aprovizionare cu material seminal congelat ∫i azot lichid ∫i de mont„ natural„ autorizat„ de c„tre unit„˛i specializate, conform prevederilor art. 25 din Legea nr. 72/2002, respectiv Legea zootehniei. Activitatea de control al produc˛iilor animaliere, de gestionare a bazei de date ∫i de evaluare genetic„ a animalelor trebuie s„ r„m‚n„ Ón atribu˛iile institu˛iilor autorizate, respectiv Agen˛ia Na˛ional„ de Ameliorare ∫i Reproduc˛ie Ón Zootehnie ∫i unit„˛ile de reproduc˛ie Ón zootehnie jude˛ene, care aplic„ politica statului Ón ameliorarea animalelor, activate strategic„ de interes na˛ional.

Are cuv‚ntul Ón continuare doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului P.R.M. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Copos, din partea Grupului Conservator.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îLibertate pentru istorici“.

La 12 decembrie 2005, 19 reputa˛i istorici francezi au semnat apelul intitulat îLiberté pour l’Histoire“, publicat Ón num„rul din februarie 2005 al revistei franceze îHistoria“.

Ideea apelului a rezultat din dezbaterea organizat„ de Forumul Istoricilor de la Institutul de ™tiin˛e Politice din Paris la Ónceputul lunii decembrie 2005, c‚nd s-a constituit ∫i Asocia˛ia îLiberté pour l’Histoire“, al c„rei pre∫edinte este ilustrul istoric René Rémond, pre∫edinte al Funda˛iei Na˛ionale de ™tiin˛e politice din Fran˛a.

Aceast„ ampl„ mi∫care, nu numai a istoricilor, ci a juri∫tilor ∫i a altor categorii de intelectuali francezi, a fost determinat„ de imixtiunea tot mai puternic„ a politicului Ón cercetarea istoric„ ∫i Ón elaborarea judec„˛ilor de valoare asupra unor fenomene ∫i evenimente de istorie na˛ional„ ∫i universal„.

V„ rog, domnule pre∫edinte!

A∫ ruga to˛i colegii care sunt Ón sal„ s„ aib„ pl„cerea s„ ia loc ∫i s„ fac„ pu˛in„ lini∫te, pentru ca cei care sunt la microfon s„ se poat„ exprima Ón lini∫te. Dac„ ave˛i ni∫te discu˛ii at‚t de importante, v-a∫ ruga... V„ mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din 1990 ∫i p‚n„ Ón 2005, inclusiv, au fost adoptate de legislativul francez 4 legi, care indic„ istoricilor cum trebuie apreciate unele fenomene ∫i evenimente istorice, stabilesc Ón ce mod programele ∫i manualele ∫colare se vor referi la ele, hot„r„sc sanc˛iunile ce se vor aplica istoricilor Ón cazul Ón care se vor îabate“ de la linia oficial„. Este vorba de Legea Gayssot din 13 iulie 1990, legea din 29 ianuarie 2001, Legea Taubira din 21 mai 2001 ∫i legea din 23 februarie 2005.

Aplicarea acestor legi a dus la procese ∫i amenin˛„ri cu procese asupra cercet„torilor, care nu-∫i fac dec‚t meseria, la autocenzur„ ∫i cenzur„ mascat„ privitor la un lung ∫ir de probleme de istorie mai nou„ sau mai veche, la impunerea unor teze antestabilite Ón programele ∫i manualele ∫colare.

Œn documentul sus-amintit se precizeaz„: îIstoricul nu accept„ dogme, nu respect„ nici o interdic˛ie, nu cunoa∫te tabuuri. El poate s„ fie incomod. Istoricul nu are rolul de a exalta spiritele sau de a condamna. Istoria nu este sclava actualit„˛ii. Œntr-un stat liber, nici Parlamentul, nici autoritatea judiciar„ nu au dreptul s„ defineasc„ adev„rul istoric. Politica statului, chiar animat de cele mai bune inten˛ii, nu este politica istoriei.“ Œn finalul s„u, apelul arat„ c„ legile sus-men˛ionate au violat libertatea istoricului: îi-au indicat, sub amenin˛area sanc˛iunilor, ce trebuie s„ cerceteze ∫i ce trebuie s„ g„seasc„, i-au impus metode de cercetare ∫i limite.“ îCerem abrogarea acestor m„suri legislative, nedemne de un regim democratic“, se arat„ Ón final.

Œn comentariul pe care-l face Ón num„rul din februarie al revistei îL’Histoire“ pe marginea apelului — exemplu de verticalitate civic„ ∫i ∫tiin˛ific„ a istoricilor francezi — René Rémond explic„: îSemn‚nd acest text, am sentimentul c„ am ac˛ionat Ón calitate de intelectual pentru care drepturile adev„rului sunt imprescriptibile, Ón calitate de democrat care nu suport„ ca adev„rurile s„ fie confiscate ∫i care pledeaz„ pentru dreptul fiec„rui om de a avea acces la cunoa∫terea istoriei Ón toat„ complexitatea ei, Ón calitate de cet„˛ean ata∫at ideii func˛ion„rii normale a puterilor publice ∫i Óngrijorat pentru prezervarea unit„˛ii na˛ionale, un bun mult prea pre˛ios pentru a fi sacrificat intereselor particulare.“

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator Gheorghe Copos, din partea Partidului Conservator. Urmeaz„ domnul senator ™erban Cezar Str„til„, din partea Grupului D.A. P.N.L.—P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Copos:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ fac prezenta declara˛ie politic„ Ón calitatea mea de responsabil, Ón cadrul Guvernului, cu mediul de afaceri.

Este deja un lucru bine cunoscut c„ am acceptat s„ particip„m la povara guvern„rii exclusiv din dorin˛a de a ne aduce contribu˛ia la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Œn acest context, ne-am asumat marea r„spundere de a sprijini Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri.

La preluarea mandatului, ne-am confruntat at‚t cu obstacole generale, cum ar fi instabilitatea macroeconomic„, practici anticompetitive, c‚t ∫i cu obstacole administrative Ón Ónregistrarea firmelor, Ón ob˛inerea licen˛elor, Ón accesul la utilit„˛i. Dup„ mai pu˛in de un an de guvernare, institu˛ii interna˛ionale, cum ar fi Banca Mondial„, confirm„ c„ mediul de afaceri Ón Rom‚nia a devenit mai prietenos. De altfel, Rom‚nia se situeaz„, dup„ un studiu al B„ncii Mondiale, Ón primele 12 ˛„ri care ∫i-au Ómbun„t„˛it mediul de afaceri.

Cu toate acestea, stima˛i colegi, mai sunt multe de f„cut p‚n„ la confirmarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Avem mari probleme Ón ceea ce prive∫te concuren˛a ∫i justi˛ia. Œn acest context, cred c„ nu este cazul ca Ón acest an foarte greu s„ cre„m tensiuni suplimentare ∫i artificiale. Cunoa∫te˛i deja opinia pe care o avem noi, cei din Partidul Conservator: avem nevoie de stabilitate politic„ ∫i, dac„ e nevoie, s„ facem compromisuri, Ón interesul general al Rom‚niei.

Personal, eu cred c„ sunt dou„ mari priorit„˛i ast„zi Ón Rom‚nia. Œn primul r‚nd, trebuie s„ asigur„m stabilitatea politic„ ∫i, Ón al doilea r‚nd, trebuie s„ sprijinim mediul de afaceri.

Œn ceea ce prive∫te mediul de afaceri, doresc ca, atunci c‚nd am s„-mi Ónchei mandatul, acest mediu de afaceri s„ fie o lume cu spiritul desc„tu∫at, s„ fie independent, eficient ∫i suveran Ón deciziile sale. Œn viziunea mea, statul trebuie s„ stabileasc„ reguli clare, dup„ care trebuie s„ se retrag„ din pozi˛ia de administrator al activit„˛ilor economice ∫i s„ vegheze la respectarea regulilor. Eu sunt un ap„r„tor convins al ideii c„ mediul de afaceri trebuie cur„˛at de orice fenomen negativ, corup˛ia fiind cel mai nociv dintre acestea. Cred cu t„rie c„ orice om de afaceri care nu poate justifica provenien˛a fie ∫i a unui singur leu din bunurile sale trebuie s„ dea explica˛ii ∫i, dac„ este cazul, trebuie s„ pl„teasc„.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator ™erban Cezar Str„til„. Urmeaz„ doamna senator Rodica Mihaela St„noiu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

## Stima˛i colegi,

De c‚˛iva ani, aproape toate discursurile politice, fie c„ apar˛in celor afla˛i la putere, fie celor din opozi˛ie, con˛in referiri la valorile europene. Mesajele politice cuprind, Ón cvasitotalitatea lor, Óndemnul de a ne alinia la aceste valori, pentru a fi astfel mai grabnic integra˛i Ón Uniunea European„.

Schimb„rile fundamentale Ón rela˛iile dintre stat, pia˛„ ∫i societate survenite Ón Rom‚nia postdecembrist„ ridic„, pe bun„ dreptate, Óntrebarea Ón ce m„sur„ Ón˛elegerea sistemului de valori europene Ói va ajuta pe cet„˛enii ˛„rii noastre s„ suporte ∫ocul integr„rii. C„ci despre asta este vorba.

Œn Rom‚nia anului 2006, aflat„ la un pas de integrarea Óntr-o lume care a Ónv„˛at s„ respecte valorile, competen˛a, egalitatea de ∫anse, rom‚nii se proiecteaz„ Ón speran˛a c„ ata∫amentul la aceste valori le va aduce o via˛„ mai bun„. Toate partidele politice, de altfel, promit Ón campania electoral„, Ón numele Europei care va veni, c„ vor rezolva probleme c„rora nu le-au g„sit Ónc„ solu˛ia, iar euro-optimismul rezultat din sondaje confirm„ acest lucru. Rom‚nii privesc Europa ca pe o op˛iune major„, ca fiind cheia unei vie˛i mai bune, prospere.

Poate c„ noi, cei pe care tocmai cet„˛enii acestei ˛„ri i-au trimis Ón Parlament, ar trebui s„ le explic„m cu Ón˛elepciune, dar ∫i cu fermitate, care sunt costurile reale ale integr„rii. Am convingerea c„ actuala coali˛ie aflat„ la guvernare, cu determinarea pe care a demonstrat-o de a face reform„ ∫i de a duce Rom‚nia al„turi de ˛„rile europene dezvoltate, Ó∫i va face datoria ∫i va prezenta cet„˛enilor acestei ˛„ri implica˛iile, costurile ∫i — de ce nu? — sacrificiile pe care le presupune alinierea la valorile europene. Cu alte cuvinte, va face ceea ce guvernarea anterioar„ a P.S.D. nu a f„cut.

Œn aceast„ ordine de idei, m„ v„d obligat s„ amintesc c„ zilele trecute actualul lider al P.S.D. ne recomanda s„ vorbim oamenilor despre costurile integr„rii ∫i despre destina˛ia fondurilor europene. Domnia sa uit„ c„ timp de 4 ani partidul pe care-l reprezint„ a dat fondurilor europene o destina˛ie care r„m‚ne, Ón multe privin˛e,

Ónv„luit„ Ón mister. Este suficient s„ amintim finan˛„ri accesate de membri marcan˛i ai P.S.D., care, dup„ ce au fost nevoi˛i s„ p„r„seasc„ func˛iile ocupate, ca urmare a scandalului interna˛ional creat, de˛in, drept r„splat„, func˛ii de consilieri la Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, remunerate cu peste 150 milioane lei lunar.

Are cuv‚ntul doamna senator Rodica Mihaela St„noiu. Urmeaz„ domnul senator Mircea Mereu˛„.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are dou„ p„r˛i aparent distincte. Ea va fi legat„ printr-o anumit„ idee, pe care o s-o vede˛i. Nu voi folosi Óntotdeauna nume Ón aceast„ declara˛ie politic„. O voi face numai atunci c‚nd consider necesar, alteori, din spirit de colegialitate, voi aminti numai, ca s„ Ón˛elege˛i despre cine este vorba.

S‚mb„ta trecut„, Guvernul Rom‚niei, Rom‚nia, care are pre∫edin˛ia Ón Consiliul Europei, Ómpreun„ cu Comisia de la Vene˛ia, au organizat la Bucure∫ti o reuniune cu o tem„ extrem de interesant„, care cred c„ ne prive∫te pe noi to˛i: îCondi˛iile necesare pentru organizarea alegerilor democratice“.

Reuniunea, pe anumite sec˛iuni — cu moderatori, cu raportori, a∫a cum Ói st„ bine oric„rei reuniuni —, avea, sigur, Ón debut cuv‚ntul introductiv din partea unor personalit„˛i ale Rom‚niei, cu ocazia acestei manifest„ri de prestigiu. Deci au fost invita˛i s„ ia cuv‚ntul Ón deschiderea reuniunii pre∫edintele delega˛iei Parlamentului Rom‚niei la Consiliul Europei, pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri din Senat, pre∫edintele Comisiei juridice din Camera Deputa˛ilor. Nici una dintre aceste personalit„˛i nu a onorat reuniunea ∫i nici m„car nu au trimis pe cineva care s„-i Ónlocuiasc„ sau s„ cear„ scuzele de rigoare.

Cum a fost organizat„ Ón continuare? Deci reparti˛ia diferi˛ilor moderatori ∫i raportori... Nume ilustre ale O.N.G.-urilor portocalii, pe care le vedem aproape Ón fiecare sear„ pe posturile noastre de televiziune, erau distribuite ∫i Ón roluri de moderatori, ∫i Ón roluri de raportori la toate celelalte sec˛iuni. Prezen˛a mea acolo era datorat„ Ón exclusivitate faptului c„ sunt membru Ón Comisia de la Vene˛ia, pentru c„ altfel nimeni nu m-a invitat acolo, dec‚t Comisia de la Vene˛ia ∫i Consiliul Europei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 Vreau s„ v„ spun c„, cu o singur„ excep˛ie, nici unul dintre ace∫ti celebri moderatori ∫i raportori nu a onorat reuniunea, ajung‚ndu-se Ón final la situa˛ia disperat„ — c‚nd domnul Toma, îCa˛avencu“, nevenind, c‚nd domnul Cristian P‚rvulescu, care era moderator la dou„ sec˛iuni ∫i trebuia s„ trag„ ∫i concluziile finale, nu a venit, nu s-a scuzat — s„-l rug„m totu∫i pe lordul Russel Johnston s„ trag„ concluziile, pentru c„ era Ón sal„ ∫i onora reuniunea.

Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Mereu˛„ ∫i va urma doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului P.R.M.

Domnul senator Mereu˛„ nu este prezent.

Doamna senator Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Dup„ doamna senator Verginia Vedina∫ urmeaz„ domnul senator Varujan Vosganian.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La Ónceputul interven˛iei mele, a∫ vrea s„ m„ refer la declara˛iile publice ale pre∫edintelui Rom‚niei din ultima perioad„ privind elaborarea unui pachet de legi referitoare la siguran˛a na˛ional„, care va cuprinde 6 acte normative, elaborate de speciali∫tii Ón domeniu din cadrul administra˛iei preziden˛iale, ai C.S.A.T.-ului ∫i ai serviciilor de informa˛ii.

f n s„ atrag aten˛ia c„, potrivit art. 74 din Constitu˛ia Rom‚niei, se recunoa∫te dreptul de ini˛iativ„ legislativ„ doar Guvernului, fiec„rui parlamentar ∫i unui num„r de 100.000 de cet„˛eni cu drept de vot. Constat„m c„ nici pre∫edintele Rom‚niei, nici C.S.A.T.-ul sau — Doamne, fere∫te! — serviciile de informa˛ii nu dispun de ini˛iativ„ legislativ„ ∫i astfel de demersuri nu reprezint„ altceva dec‚t un veritabil atentat la starea de constitu˛ionalitate ∫i de legalitate din ˛ara noastr„, cu care, ca senator ∫i ca profesor de drept public, nu pot fi de acord.

Faptul c„ este important s„ se fac„ legi de c„tre autorit„˛ile abilitate ale statului, respect‚nd procedurile constitu˛ionale, rezult„ ∫i din consecin˛ele dezastruoase pe care le produce o lege adoptat„ pe calea atipic„ a angaj„rii r„spunderii Guvernului, la care m„ voi referi Ón continuare. Este vorba despre Legea nr. 247 din 2005 privind a∫a-zisa reform„ Ón domeniul propriet„˛ii, justi˛iei ∫i unele m„suri adiacente.

Apreciez c„ modul Ón care se deruleaz„ procesul de retrocedare a imobilelor a fost sc„pat de sub control ∫i va produce consecin˛e dezastruoase Ón viitorul apropiat. Vreau s„ v„ informez, dragi colegi, c„ Ón jude˛ul Bihor situa˛ia a ajuns Óngrijor„toare Ón ceea ce prive∫te semnifica˛ia imobilelor retrocedate, modul Ón care se fac retroced„rile, precum ∫i consecin˛ele pe care le produce pe termen imediat asupra bunei func˛ion„ri a unor servicii publice importante, cum ar fi s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul sau protec˛ia unor categorii de persoane.

Astfel, Ón jude˛ul Bihor, 41 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt sunt revendicate de fo∫ti proprietari, majoritatea reprezentan˛i ai unor culte religioase, printre care Biserica greco-catolic„, romano-catolic„ ∫i cultul reformat. P‚n„ Ón prezent, au fost obligate s„-∫i abandoneze cl„dirile 9 institu˛ii ∫colare din Oradea ∫i jude˛. Alte 24 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt continu„ s„ ocupe cl„diri care au fost retrocedate de drept ∫i urmeaz„ s„ fie evacuate. Numeroase ∫coli ∫i gr„dini˛e din Óntregul jude˛ fac obiectul unor cereri de retrocedare. Dup„ cum m„rturisesc responsabilii cu Ónv„˛„m‚ntul din Bihor, dac„ se continu„

Are cuv‚ntul domnul senator Varujan Vosganian ∫i se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ vorbe∫te despre rezisten˛a anticomunist„ din Rom‚nia.

C‚˛i rom‚ni cunosc faptul c„ rezisten˛a anticomunist„ din mun˛i a fost cea mai Óndelungat„ din toate ˛„rile aflate sub ocupa˛ie comunist„? C‚te manuale povestesc despre eroii luptei f„r„ speran˛„ a partizanilor din mun˛i? C‚˛i p„rin˛i le vorbesc copiilor lor despre cei care au luptat Ómpotriva comuni∫tilor cu arma Ón m‚n„ p‚n„ la Ónceputul anilor ’60?

Numele lor din p„cate sunt mult mai pu˛in cunoscute dec‚t numele celor care i-au prigonit. Pilda lor este necesar„ pentru aceia care se Óndoiesc de virtu˛ile combative ale rom‚nilor. Este drept c„ ei au fost pu˛ini, prin compara˛ie cu for˛ele c„rora li se opuneau, ∫i nu au reu∫it s„ abat„ istoria de la traiectoria ei, at‚t de potrivnic„ destinului rom‚nesc. Dar, spre deosebire de putere, eroismul nu este Óntotdeauna de partea celor care Ónving. Victoriile, p‚n„ la urm„, nu se judec„ num„r‚nd mor˛ii de pe c‚mpul de b„t„lie, ci mersul istoriei, iar din acest punct de vedere putem socoti c„ Ónvin∫ii, uci∫ii, Óncarcera˛ii ∫i tortura˛ii anilor ’50 sunt de fapt adev„ra˛i Ónving„tori.

Pentru ceea ce a f„cut Ón perioada rezisten˛ei franceze, Jean Moulin este dup„ Ioana d’Arc martirul care se afl„ pe buzele tuturor francezilor. Ce ∫tim noi ast„zi ∫i cum Ói pre˛uim pe martirii rezisten˛ei anticomuniste?

Rom‚nia a avut cea mai ampl„, cea mai s‚ngeroas„ ∫i cea mai Óndelungat„ rezisten˛„ anticomunist„. Œn Rom‚nia au activat 19 centre de rezisten˛„, din care

unele au luptat p‚n„ la Ónceputul anilor ’60. Ele au fost r„sp‚ndite pe Óntreg teritoriul ˛„rii, cuprinz‚nd mii de lupt„tori din categorii sociale diverse, de la ofi˛eri ai armatei rom‚ne p‚n„ la preo˛i, intelectuali, muncitori ∫i ˛„rani. Ultimul partizan din Rom‚nia a fost un ˛„ran, Ion Banda, Ómpu∫cat de Securitate Ón mun˛i, Ón Banat, Ón anul 1962. Probabil c„ nimeni nu a auzit de el.

Am crescut la Foc∫ani, Ón Vrancea. Œn istoria acestor locuri ar trebui s„ vorbeasc„ despre îgrupul Vrancea“ al ofi˛erului Mihai Timaru ∫i al fra˛ilor Ion ∫i Cristea Paragin„, grup care a activat Ón anii ’48—’51 ∫i ai c„rui membri, atunci c‚nd nu au fost uci∫i Ón ambuscade sau executa˛i Ón deten˛ie, au fost condamna˛i la Ónchisoare pe via˛„, fiind elibera˛i abia Ón 1964. Ar trebui s„ se vorbeasc„ despre rezisten˛a ˛„ranilor de la R„stoaca, Suraia ∫i, mai ales, de la Vadu Ro∫ca, unde Ómpotrivirea lor a l„sat Ón urm„, Ón diminea˛a zilei de 4 decembrie 1957, 9 mor˛i ∫i 48 de r„ni˛i.

Œn continuare are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Vergil ™erbu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

Domnilor colegi, Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Sunt 150 de ani de la momentul dezrobirii ˛iganilor ∫i c‚teva zile de la momentul Ónrobirii ziari∫tilor. Sunt obiceiuri Ón istorie care Ói reprezint„ bine, exact, voluptuos pe incapabili: cine nu e capabil s„-∫i domine adversarul Óntr-un dialog de idei va face tot ce depinde de el pentru a-l zdrobi prin mijloace nedrepte.

150 de ani de la dezrobirea ˛iganilor Ónseamn„ ∫i 150 de ani de dificult„˛i, uneori Ónvinse, alteori Ónc„ neÓnvinse. E interesant„ atitudinea Europei fa˛„ de aceast„ problem„: europenii sunt foarte, foarte exigen˛i cu ce fac rom‚nii cu ˛iganii lor, dar, concomitent, foarte, foarte doritori s„ nu cumva, s„ nu cumva s„ aib„ de-a face direct cu acei ˛igani, lucru nedrept, pentru c„ printr-o solidaritate activ„ a tuturor marilor popoare ∫i micilor popoare ale Europei ∫i problema ˛ig„neasc„ s-ar putea rezolva mai repede. Nimeni nu dore∫te mizeria, dar nu to˛i cet„˛enii planetei pot s„ se ridice din mizerie sau ∫tiu gustul ridic„rii din mizerie.

Œn schimb, trimiterea la Ónchisoare a unor ziari∫ti ∫i Ón genere Ónvinov„˛irea ziari∫tilor reprezint„ moduri de a ne umili Ón fa˛a acelora∫i concet„˛eni europeni. Iar„∫i, neputin˛a unor oameni de autoritate de a-∫i face bine meseria, neputin˛a de a p„stra ni∫te secrete se traduce printr-o culpabilizare a ziari∫tilor la care ajung acele secrete. Este ceva extraordinar! Nu e de vin„ generalul care doarme pe el, e de vin„ plutonierul Ionel Marin, luat din c„lu∫ ∫i dus la pu∫c„rie. Tr„im timpurile supranaturale din satira rom‚neasc„ — nu din tragedia rom‚neasc„, pentru c„ aia are noble˛e, din satira rom‚neasc„ —, adic„, dup„ ce c„ ne facem de r‚s, ne mai facem ∫i de pl‚ns.

Ziari∫tii rom‚ni au dovedit cu aceast„ ocazie c„ sunt o categorie cu totul ∫i cu totul special„ de oameni maturi ∫i care ∫tiu s„ se solidarizeze Ón jurul interesului na˛ional ∫i s„ nu-∫i bat„ joc de ˛ar„ ∫i de interesele ei parcurg‚nd repede ni∫te subiecte de scandal. Nu acela∫i lucru se poate spune despre articula˛iile superioare ale societ„˛ii, mai ales Ón aceast„ categorie a serviciilor secrete. Eu Ón˛eleg s„ ai servicii secrete care ascult„ de diminea˛a p‚n„ seara pe Patriciu, familia lui Patriciu, rudele lui Patriciu, neamurile lui Patriciu, du∫manii lui Patriciu, poporul lui Patriciu, popoarele de l‚ng„ poporul lui Patriciu...

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul Gheorghe Vergil ™erbu.

A∫ face ∫i eu un apel la modera˛ie, pentru c„ mai sunt totu∫i 5 colegi care trebuie s„ vorbeasc„, dintre care unii chiar de la P.S.D., ∫i cred c„ to˛i au dreptul s„-∫i exprime punctele de vedere aici.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn declara˛ia mea politic„ doresc s„ salut Ónfiin˛area Institutului de Investigare a Crimelor Comuniste.

Œn condi˛iile Ón care, potrivit unor sondaje de opinie, aproape jum„tate dintre rom‚ni consider„ c„ regimul comunist a fost unul benefic, consider c„ activitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 noului institut va reu∫i, chiar dac„ nu Ón totalitate, s„ fac„ lumin„ asupra perioadei comuniste, a∫a cum a fost ea Ón Rom‚nia.

Pentru aceia dintre noi afla˛i zeci de ani Ón spatele cortinei de fier, nu mai este vorba demult despre disputa comunism—anticomunism. Este vorba mai ales de o chestiune de onoare. Œntr-adev„r, poate c„ anticomunismul a pierdut partida Ón fa˛a poporului pe care Óncerca s„-l salveze, dar problema esen˛ial„ care r„m‚ne este necesitatea debloc„rii mentalit„˛ilor ∫i mecanismelor care, din p„cate, mai persist„ Ónc„ Ón Rom‚nia postcomunist„.

Œn aceast„ ordine de idei, Ómi exprim speran˛a c„ noul Institut de Investigare a Crimelor Comuniste va reu∫i s„ demonteze imaginea conform c„reia comunismul rom‚nesc s-a prezentat pe sine ca o mi∫care de eliberare, ale c„rei eforturi de creare a unui stat industrializat ∫i autodeterminat ar fi Óncununat luptele seculare pentru libertate.

Sigur, pentru unii chestiunea poate p„rea plictisitoare, ba chiar o munc„ zadarnic„, f„r„ prea mari ∫anse de reu∫it„. Cred Óns„ Ón utilitatea acestui institut, Ón pofida faptului c„ Óns„∫i Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, prin Rezolu˛ia adoptat„ la 25 ianuarie 2006, a f„cut doar jum„tate de pas Ón sanc˛ionarea comunismului. Astfel, Ón rezolu˛ia amintit„, regimurile comuniste sunt Ónvinuite doar pentru Ónc„lcarea drepturilor omului. Dar aparatul comunist de represiune — care a Ónsemnat lag„re, deport„ri, asasinate Ón mas„ — a reprezentat o ideologie de stat. Rezolu˛ia cere, Óntr-adev„r, partidelor comuniste existente ∫i urma∫ilor fostelor partide comuniste s„ condamne practicile acestor regimuri ∫i solicit„ guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei s„ demareze anchete Ómpotriva fo∫tilor demnitari comuni∫ti suspec˛i de crim„. Cu alte cuvinte, comunismul poate fi cercetat de istorici, nu ∫i de procurori.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator Valentin Dinescu. Urmeaz„ domnul senator Adrian Cioroianu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Reprezentan˛ii Comunit„˛ii Europene studiaz„ cu mare aten˛ie tot ce se petrece Ón Rom‚nia, pentru a verifica

dac„ ˛ara noastr„ este Óntr-adev„r un stat de drept, democratic ∫i dac„ Ó∫i respect„ angajamentele. Cu toate c„ despre aceste studii ∫i evalu„ri avea ∫i are cuno∫tin˛„ ∫i Guvernul, reprezentan˛ii s„i, parc„ inten˛ionat, fac tot ce le st„ Ón putere pentru a demonstra Europei c„ nu le pas„ nici de criteriile pe care ni le-am asumat ∫i nici de Constitu˛ia Rom‚niei.

™i pentru a ar„ta c‚t pre˛ pune primul-ministru pe principiile constitu˛ionale, pe care a jurat la Ónvestitur„ s„ le respecte Óntocmai, voi aminti de numeroasele hot„r‚ri, ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„ emise Ón dispre˛ fa˛„ de statul de drept, cu Ónc„lcarea principiului separa˛iei ∫i egalit„˛ii puterilor Ón stat, adoptate cu duiumul, singura motivare a urgen˛ei reprezent‚nd-o marile interese de grup. Astfel, au fost impuse hot„r‚ri secrete cu anexe nepublicate, uneori considerate chiar documente clasificate, prin care s-au Ónstr„inat îPetrom“, Banca Comercial„ Rom‚n„, distribu˛ia de energie electric„ ∫i a gazelor naturale, bunuri proprietate public„, inalienabile din punct de vedere constitu˛ional.

Cu toate c„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei se afirm„ la art. 61 alin. (1) c„, citez: îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“, noi suntem pu∫i Ón situa˛ia mai mult dec‚t jenant„ s„ afl„m din ziare c„ membri ai Guvernului acestei ˛„ri au v‚ndut cea mai mare banc„, B.C.R., cea mai mare societate, S.N.P., ∫i multe altele.

Care ar fi motivul pentru care anexele la Hot„r‚rea de Guvern nr. 1585/2005 au fost declarate, Ón mod ilegal, de primul-ministru ∫i de acoli˛ii s„i, citez: îdocument clasificat“, c‚nd ar fi trebuit s„ fie public, de∫i, constitu˛ional vorbind, acest act nici nu trebuia emis, Guvernul nefiind proprietarul de drept al pachetului majoritar de ac˛iuni de˛inut de statul rom‚n la B.C.R., pachet v‚ndut astfel prin Ónc„lcarea demnit„˛ii na˛ionale, a drepturilor inalienabile ∫i suverane ale poporului rom‚n, a legii ∫i a Constitu˛iei Rom‚niei?

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian Cioroianu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cu mare bucurie m„ aflu Ón fa˛a acestor microfoane, dup„ o bun„ bucat„ de vreme Ón care nu am avut ocazia s„-mi spun aici g‚ndurile, speran˛ele sau tr„irile de moment.

M-am bucurat Óns„ c„ o bun„ parte dintre cei care au vorbit p‚n„ acum, Óncep‚nd cu doamna senator Viorica Moisuc, domnul senator Adrian P„unescu, colegii mei din Alian˛„, cei care au vorbit despre proiectul de monument din fosta Pia˛„ a Sc‚nteii, actualmente Casa Presei Libere... — de altfel, o idee pe care eu Ónsumi am rostit-o aici acum un an de zile ∫i care iat„ c„ Ónc„ este Ón faza despre care vorbea domnul senator Varujan Vosganian —, de asemenea, ideea colegului referitoare la condamnarea comunismului... Toate aceste subiecte ascund Ón ele o serie de adev„ruri care, indiferent de cine sunt spuse, prind bine.

™i acum, pentru c„ un economist de marca domnului senator Varujan Vosganian vorbea despre istorie, permite˛i-mi ca eu s„ vorbesc despre economie. Œn momentul Ón care m„ Óndreptam spre microfon, mi-a parvenit, ca ∫i unora dintre dumneavoastr„, ∫tirea c„ Fondul Monetar Interna˛ional recomand„ ast„zi Rom‚niei majorarea cotei T.V.A., reconsiderarea nivelului cotei unice, extinderea bazei de impozitare, m„rirea taxelor locale ∫i a impozitului pe proprietate, diminuarea nivelului C.A.S.-ului. L-a˛i v„zut de cur‚nd pe colegul Ionu˛ Popescu d‚nd un interviu Ón direct pe aceast„ tem„. Nu am nici un fel de Óndoial„ c„, indiferent de rela˛iile pe care Rom‚nia le are acum cu F.M.I., vom ajunge s„ punem Ón practic„ aceste cerin˛e.

Profit de prilej pentru a aduce aminte celor care sunt evident interesa˛i c„, Ón acest an 2006, se Ómplinesc 30 de ani de c‚nd a luat fiin˛„ Partidul Liberalilor ∫i Democra˛ilor Europeni. Se Ónt‚mpla Ón anul 1976 ∫i, de atunci ∫i p‚n„ ast„zi, A.L.D.E.-ul s-a constituit Óntr-unul dintre cele mai dinamice ∫i omogene grupuri politice europene. Ast„zi este, a∫ spune, grupul politic care sus˛ine cu cea mai mare convingere ∫i Ón modul cel mai omogen aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Timpul afectat declara˛iilor politice a fost epuizat, de altfel ∫i dep„∫it. A∫ ruga liderii de grup s„ fac„ apel la to˛i colegii s„ intre Ón sal„, pentru c„ vom intra Ón partea de aprobare a legilor ∫i avem nevoie de votul ∫i de p„rerile dumnealor, dar mai ales de cvorum.

P‚n„ atunci, dau citire notei pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 145/2005 privind utilizarea unor sume Óncasate Ón valut„ din activitatea de privatizare;

— Legea serviciilor comunitare de utilit„˛i publice;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative;

— Lege privind siguran˛a feroviar„;

— Lege pentru ratificarea Protocolului privind privilegiile ∫i imunit„˛ile Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice a M„rii Negre, adoptat la Baku la 31 octombrie 2003;

## **Domnul Viorel Senior Duca:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

V„ prezint scuzele de rigoare pentru faptul c„ am s„ citesc, Óntruc‚t este o chestiune destul de emotiv„ pentru mine, a∫a c„ permite˛i-mi s„ fac acest anun˛.

V„ mul˛umesc cordial, domnule pre∫edinte, pentru posibilitatea ce mi-o oferi˛i ast„zi, 20 februarie 2006, de a confirma Ón plenul Senatului decizia demisiei subsemnatului at‚t din Partidul Rom‚nia Mare, c‚t ∫i din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, decizie luat„ Ón data de 6 februarie 2006, comunicat„ Ón aceea∫i zi pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, senatorul

Corneliu Vadim Tudor, comunicare ce i-a fost f„cut„ ∫i prezentat„ personal de subsemnatul Ón data mai sus amintit„, aproximativ la orele 17,15, la locuin˛a personal„ a Domniei sale.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog foarte mult, da˛i-mi posibilitatea s„ citesc con˛inutul scrisorii care i-a fost Ónm‚nat„ domnului pre∫edinte Vadim Tudor, scrisoare care, oarecum, Ón sensul ei — v„ prezint scuzele de rigoare...

Domnule senator,

Deci dumneavoastr„ ave˛i dreptul s„ anun˛a˛i Ón plenul Senatului aceste modific„ri, dar, dac„ sunt alte lucruri, ele se Óncadreaz„ la declara˛ii politice. A∫adar, v„ rog s„ Óncheia˛i prin a v„ men˛ine Ón subiectul pe care l-a˛i anun˛at.

## **Domnul Viorel Senior Duca:**

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Am s„ iau Ón considerare recomandarea dumneavoastr„.

Singura chestiune pe care a∫ vrea s„ o precizez este c„ demisia mea din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a fost luat„ pe data de 6 februarie, la solicitarea Domniei sale, respectiv a senatorului Vadim Tudor, de a p„stra aceast„ declara˛ie sau aceast„ confirmare Ón plenul Senatului pentru Ónc„ dou„ s„pt„m‚ni. Ast„zi se Ómplinesc dou„ s„pt„m‚ni, respect‚nd onorabil solicitarea Domniei sale.

Ceea ce v„ rog foarte mult, domnule pre∫edinte, este s„-mi da˛i posibilitatea cel pu˛in, dac„ nu am acest privilegiu, s„ citesc con˛inutul acestei scrisori, care de fapt este motiva˛ia...

motiva˛ia demisiei mele din Partidul Rom‚nia Mare ∫i, respectiv, din grupul parlamentar... Am s„ cer permisiunea ca dumneavoastr„ s„-mi da˛i voie...

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œmi pare r„u, domnule senator...

V„ rog, dac„ vre˛i s„ spune˛i o fraz„ despre motiva˛ie, pute˛i s„ o face˛i.

## **Domnul Viorel Senior Duca:**

Am s„ dau scrisorile care au fost Ónm‚nate domnului pre∫edinte Vadim Tudor grefierului de ast„zi.

™i da˛i-mi voie s„ spun ∫i urm„torul lucru. Œntotdeauna se Ónt‚mpl„ ca, atunci c‚nd Ó˛i este necazul mai mare, s„ te ad„poste∫ti sub umbra unui proverb sau a unei sintagme. Œmi place foarte mult sintagma pe care am s„ v-o adresez ∫i lua˛i-o ca atare: s„ tr„i˛i bine!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Trecem la aprobarea prin votul dumneavoastr„ a ordinii de zi...

Domnul senator Ion Solcanu era, scuza˛i-m„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 ## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, am o problem„ de procedur„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Ave˛i o problem„ de procedur„?

Domnul senator Ion Solcanu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doresc s„ fac dou„ anun˛uri Ón leg„tur„ cu c‚teva modific„ri Ón comisiile permanente.

Cea dint‚i prive∫te plecarea domnului academician R„zvan Theodorescu din Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, iar Ón locul Domniei sale va veni domnul coleg Angel TÓlv„r, de la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, unde va merge domnul academician R„zvan Theodorescu.

Cea de-a doua modificare vizeaz„ Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i anume retragerea colegului Roibu Aristide, care va pleca la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, Ón locul colegului ™erban Nicolae, iar domnul coleg ™erban Nicolae vine la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Totodat„ este vorba de recomandarea Grupului social-democrat pentru func˛ia de vicepre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón persoana domnului ™erban Nicolae.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**

_**:**_

Domnule pre∫edinte, solicit cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Ave˛i o problem„ de procedur„?

Nu l-am l„sat pe colegul dumneavoastr„ s„ fac„ nici un fel de declara˛ie politic„, ∫i-a f„cut anun˛ul de demisie, ceea ce fac to˛i senatorii c‚nd ajung Óntr-o astfel de situa˛ie ∫i nimic mai mult.

Drept urmare, v„ rog s„ trecem la...

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**

_**:**_

Grupul mai avea minute...

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Nu, domnule senator, Ómi pare r„u, am dep„∫it cu 26 de minute declara˛iile politice, care sunt programate p‚n„ la 16,30, datorit„ unor colegi care au fost pu˛in mai lungi Ón declara˛ii ∫i datorit„ faptului c„ am Ónceput ceva mai t‚rziu, pentru c„ nu erau chiar at‚t de mul˛i colegi Ón sal„.

V-a∫ ruga, dac„ liderii de grup au invitat Ón sal„ to˛i colegii, am s„ v„

Œn continuare, Ón conformitate cu ordinea de zi, avem aprobarea retragerii propunerii legislative privind scutirea persoanelor fizice de la plata impozitului datorat bugetului de stat asupra bunurilor imobile afectate de fenomenele meteorologice deosebite produse Ón anul 2005.

V„ rog s„ m„ scuza˛i, am s„

Trecem la punctul 3. Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarei ini˛iative legislative: proiect de Lege privind unele m„suri de protec˛ie social„ a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor — Romsilva prin concedieri colective ca urmare a restituirii p„durilor c„tre fo∫tii proprietari. Se solicit„ procedur„ de urgen˛„ pentru acest proiect de lege.

Voi supune...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Procedur„.

Procedur„, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ ave˛i amabilitatea de a-i solicita ini˛iatorului c‚teva explica˛ii Ón plus legate de necesitatea acestei urgen˛e.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnul ministru senator Gheorghe Flutur. Microfonul nr. 2.

**Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule coleg,

Urgen˛a acestui proiect de lege vine din faptul c„ procesul de retrocedare a p„durilor, care a Ónceput deja, Ónseamn„ transferul a circa 2.000.000 hectare de teren, ceea ce creeaz„ posibilitatea ca o parte din personal s„ fie disponibilizat, ∫i atunci salaria˛ii din Regia Na˛ional„ a P„durilor — Romsilva au cerut protec˛ie social„.

Noi am promovat acest proiect de lege ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord, pentru c„ este sezonul c‚nd de fapt am trecut la punerea Ón posesie ∫i, Ón paralel, a Ónceput ∫i procesul de disponibilizare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Voi supune la vot aceast„ cerere de procedur„ de urgen˛„. Se aprob„ cu votul majorit„˛ii senatorilor prezen˛i.

## V„ rog s„ vota˛i.

Cu 70 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere a fost aprobat„ procedura de urgen˛„.

Trecem la punctul 4: proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 198/2005 pentru constituirea, alimentarea ∫i utilizarea Fondului de Óntre˛inere, Ónlocuire ∫i dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiaz„ de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ din partea Uniunii Europene. Este o prioritate pentru integrare.

Invit Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital s„ Ó∫i ocupe locul obi∫nuit.

Din partea ini˛iatorului, Ministerul Finan˛elor Publice, particip„ domnul Istvan Jakab, secretar de stat.

Dac„ dori˛i s„ ne face˛i, pe scurt, o prezentare. Microfonul nr. 10.

## **Domnul Jakab Istvan** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Distin∫i senatori,

Este un proiect Óntr-adev„r de prioritate pentru integrarea european„.

Noi, prin Memorandumurile de finan˛are I.S.P.A., ne-am obligat s„ cre„m aceste Fonduri pentru Óntre˛inere, Ónlocuire ∫i dezvoltare la proiectele de investi˛ii Ón infrastructura de servicii publice cu finan˛are nerambursabil„ din partea Uniunii Europene. Este o condi˛ionalitate Ón Memorandumurile de finan˛are I.S.P.A. ∫i, prin acest proiect de lege ∫i prin crearea acestui fond, noi vrem s„ Óndeplinim toate condi˛iile pentru a nu ap„rea probleme.

Acest Fond de Óntre˛inere, Ónlocuire ∫i dezvoltare va fi un fond de rezerv„ ∫i din acest fond se vor efectua pl„˛i dup„ urm„toarele priorit„˛i: plata serviciilor datoriei publice, cheltuieli neeligibile legate de investi˛iile respective ∫i Óntre˛inerea, Ónlocuirea ∫i dezvoltarea activelor date Ón administra˛ie.

Este un proiect important pentru proiectele care se realizeaz„ prin finan˛are I.S.P.A. ∫i pentru viitoarele proiecte care vor beneficia de asisten˛„ nerambursabil„ din partea Uniunii Europene.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, vreau s„ mul˛umesc, Ón numele comisiei, pentru faptul c„ a˛i spus s„ ne a∫ez„m la locul obi∫nuit. Deja a devenit o obi∫nuin˛„ ca membrii Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital s„ se a∫eze aici, pe banca comisiei. Trebuie s„ v„ informez c„ avem circa 180 de proiecte Ón continuare

∫i Ói mul˛umesc Biroului permanent pentru respectul pe care ni-l acord„.

Œn leg„tur„ cu raportul respectiv, trebuie s„ v„ spun c„, av‚nd Ón vedere importan˛a acestui proiect, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mul˛umesc.

Legea are caracter ordinar, Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Trecem la punctul 5: proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 255/1998 privind protec˛ia noilor soiuri de plante. Este de asemenea o prioritate de integrare.

Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ a luat loc.

Din partea Guvernului, particip„ domnul Gabor Varga, director general al O.S.I.M.

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul pentru a ne prezenta. Microfonul nr. 9. **Domnul Varga Gabor** _— director general al Oficiului de Stat pentru Inven˛ii ∫i M„rci_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn Rom‚nia, protec˛ia noilor soiuri de plante este asigurat„ Ón temeiul Legii nr. 255/1998, publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei din data de 31 decembrie 1998.

De o manier„ general„, legea Ón vigoare a fost armonizat„ cu Regulamentul Comunitar nr. 2100/1994, dar prin documentul de pozi˛ie, la capitolul VII — îAgricultur„“, Ón procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea European„ Rom‚nia s-a obligat s„ procedeze la o transpunere total„ a acquis-ului comunitar.

Aceast„ m„sur„ legislativ„ a fost inclus„ ∫i Ón planul legislativ al Guvernului pentru anul 2005 ∫i are termen final de adoptare, prin actualul plan legislativ al Guvernului, iunie 2006.

Proiectul de lege con˛ine reglement„ri privind procedura de Ónregistrare ∫i examinare a noilor soiuri de plante ∫i admiterea drepturilor amelioratorului. Prezentul proiect de lege aduce modific„ri ∫i complet„ri referitoare la: definirea no˛iunilor de amelioratori, distinctivitate, dreptul la brevet pentru soi, depunerea cererii de brevet pentru soi, testare, procedura Ón caz de litigii, revocare, durata protec˛iei, privilegiile fermierului, transmiterea drepturilor, anularea dreptului de soi, competen˛a O.S.I.M.-ului ∫i a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Mul˛umesc. Din partea comisiei sesizate Ón fond. Microfonul nr. 7. Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2006. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei noastre au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului de admitere Ón forma prezentat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Legea nu are amendamente, este o lege cu caracter ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Sunt dorin˛e de a lua cuv‚ntul la dezbateri generale.

Trebuie s„ v„ hot„r‚˛i care dintre dumneavoastr„... Este ∫i domnul Daea ∫i doamna senator Silistru.

V„ rog, doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. A∫ vrea s„ spun doar c‚teva cuvinte.

Armonizarea legisla˛iei noastre cu cea a Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i, respectiv, crearea de soiuri noi are o deosebit„ importan˛„ pentru recunoa∫terea noilor crea˛ii ∫i protejarea lor Ón acela∫i timp, ∫i, nu numai at‚t, pentru recunoa∫terea drepturilor amelioratorilor asupra soiurilor pe care le-au creat.

Prin aceast„ lege, crea˛iile valoroase de la noi din ˛ar„ vor putea fi testate Ón orice ˛ar„ din Uniunea European„ din punct de vedere al distinctivit„˛ii, uniformit„˛ii ∫i stabilit„˛ii ∫i, Ón urma acestor teste, vor putea p„trunde Ón orice ˛ar„ din Uniunea European„. Sper„m ca soiurile valoroase din ˛ara noastr„ s„ fac„ fa˛„ cu brio celor din Uniunea European„.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D., domnul senator Pere∫ Alexandru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, proiectul de lege aflat Ón discu˛ie ne propune c‚teva clarific„ri la Legea nr. 255/1998 cu privire la protec˛ia noilor soiuri de plante ∫i ap„rarea drepturilor amelioratorilor, precum ∫i prevederi noi referitoare la rela˛ia dintre protec˛ia comunitar„ a unor soiuri ∫i protec˛ia na˛ional„ a soiurilor. Œntr-un cuv‚nt, este vorba de un proiect care ne propune corelarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea din Uniunea European„.

Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L—.P.D. voteaz„ Ón favoarea legii.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ nu mai dore∫te altcineva s„ ia cuv‚ntul, nefiind amendamente, am s„

Domnul Gabor Varga, pre∫edintele Oficiului de Stat pentru Inven˛ii ∫i M„rci, are rang de secretar de stat, deci din punctul acesta nu este nici un fel de problem„. Numai c„, prin legea de Ónfiin˛are, O.S.I.M.-ul este Ón subordinea Guvernului, iar aici scrie Cancelaria Primului-Ministru. V„ rog s„ transmite˛i la Guvern: ori v„ hot„r‚˛i c„ e Cancelaria Guvernului, ∫i atunci pute˛i s„ fi˛i Ón subordinea Cancelariei Guvernului, ori e Cancelaria Primului-Ministru, ∫i atunci dumneavoastr„, conform legii de organizare, sunte˛i Ón subordinea Guvernului, ∫i nu a Cancelariei.

Trecem la punctul 6: proiectul Legii privind organizarea ∫i efectuarea anchetei structurale Ón agricultur„ Ón perioada 2005—2006. De asemenea, este o prioritate de integrare.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ este sesizat„ Ón fond ∫i la aceast„ lege, care este o lege ordinar„.

Din partea Guvernului, particip„ domnul Dan Ghergu˛, de la Institutul Na˛ional de Statistic„.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Dan Ion Ghergu˛** _— vicepre∫edinte la Institutul Na˛ional de Statistic„_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i domni senatori,

A∫a cum a subliniat ∫i domnul pre∫edinte, este vorba de o prioritate care se refer„ la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Prin capitolele XII — îStatistica“ ∫i VII — îAgricultura“, ne-am asumat obligativitatea ca la momentul ader„rii statistica s„ fie complet armonizat„ cu normele ∫i standardele Uniunii Europene.

Din acest motiv, la fel ca ∫i celelalte ˛„ri candidate ∫i ca ˛„rile membre ale Uniunii Europene, avem obligativitatea Ón acest an s„ realiz„m aceast„ anchet„ prim„, de fapt anchet„ structural„ Ón agricultur„, care Ón mod normal se realizeaz„ la 2-3 ani dup„ fiecare recens„m‚nt general agricol. Suntem obliga˛i s„ realiz„m aceast„ anchet„ pentru a putea transmite rezultatele la Eurostar p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫i, Ón plus de aceasta, publica˛iile s„ fie puse la dispozi˛ia utilizatorilor la acela∫i termen.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Pascu.

Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 8 februarie anul curent. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamente admise cuprinse Ón anexa la raport. Nu sunt amendamente respinse. Anexa face parte integrant„ din raport.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Domnul Daea, pofti˛i. Microfonul nr. 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am sesizat la dumneavoastr„ vigilen˛a unui pre∫edinte de ∫edin˛„ al Senatului vizavi de raportul dintre Guvern ∫i Parlament, Ón condi˛iile Ón care se supun aten˛iei proiecte de lege, ∫i apreciez interven˛ia dumneavoastr„.

Pornind spre microfon, m-a lini∫tit prezen˛a domnului Onisei. M-am g‚ndit c„ ∫i acum Domnia sa va putea s„ ne dea l„muririle necesare ∫i Ón domeniul statisticii. Aceasta, pentru a-i Ónc„lzi probabil viitoarea interven˛ie domnului Onisei.

La proiectul de act normativ noi am discutat Ón comisie ∫i am avut, dup„ cum se poate vedea Ón tabelul care s-a prezentat la raport, o serie Óntreag„ de amendamente care au izvor‚t din dorin˛a noastr„ sincer„ de a contribui la un act normativ care se dore∫te a fi c‚t mai aproape de realitate ∫i, Ón acela∫i timp, realist. Pe noi ne-a Óngrijorat, ∫i r„m‚nem cu aceea∫i Óngrijorare, faptul c„ aceast„ ini˛iativ„ a venit t‚rziu. A se vedea, de altminteri, propunerile pe care le-au f„cut Ón proiectul de act normativ, care ne-au condus pe noi la g„sirea unei solu˛ii juridice pentru Ómbun„t„˛irea actului normativ.

Vom vota acest act normativ.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mul˛umesc.

Dac„ nu mai dore∫te s„ se Ónscrie nimeni la dezbateri generale, am s„

Domnule Ghergu˛, dup„ c‚te ∫tiu eu, sunte˛i vicepre∫edintele Institutului Na˛ional de Statistic„. Ave˛i deci rang de subsecretar de stat. V„ rog s„-i spune˛i domnului pre∫edinte c„ numai dumnealui, care are rang de secretar de stat, poate s„ vin„ s„ prezinte legea aici ∫i, dac„ e prioritate de integrare, b„nuiesc c„ pentru d‚nsul e cu at‚t mai mult prioritate de integrare, deci vine aici la Senat ∫i ne prezint„ legea. Data viitoare pentru noi n-o s„ mai fie prioritate dac„ nu vine cel pu˛in un secretar de stat.

Punctul 7: proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2006 privind transmiterea unor drepturi ∫i obliga˛ii de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale — Agen˛ia Domeniilor Statului la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Tot Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ a fost sesizat„ Ón fond. Caracterul legii este de lege ordinar„.

Particip„ domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Flaviu Lazin. Œi dau cuv‚ntul pentru a prezenta de la microfonul nr. 8.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Nu s-a prezentat domnul secretar de stat Lazin. M„ numesc Apetrei.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œntre fostul Minister al Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor — Agen˛ia Domeniilor Statului ∫i Societatea Comercial„ îInterAgro“ — S.A. Bucure∫ti s-a Óncheiat contractul de stingere a datoriei nr. 31.702/11 decembrie 2001, prin care un num„r de peste 1.590.000 de ac˛iuni de la Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. au fost date Ón plat„ pentru stingerea datoriei de peste 200 miliarde lei vechi pe care o avea ministerul respectiv fa˛„ de societatea mai sus amintit„. La aceast„ dat„, conform datelor din Registrul Comer˛ului, Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. ∫i-a schimbat denumirea Ón Societatea Comercial„ îGalaxy Tobacco“ — S.A.

Av‚nd Ón vedere cele men˛ionate, precum ∫i necesitatea asigur„rii unei reprezent„ri unitare a interesului statului, este necesar ca procesul de monitorizare pe aceast„ tem„ ∫i al Óndeplinirii obliga˛iilor asumate prin contractul mai sus amintit s„ fie monitorizat Ón continuare de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului.

™i eu v„ mul˛umesc.

V„ rog s„ m„ scuza˛i. Eu nu m-am uitat, ∫i aici scria domnul Flaviu Lazin.

Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Pascu, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, sesizat„ Ón fond.

Proiectul de lege are ca obiect subrogarea Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului Ón toate drepturile ∫i obliga˛iile Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale rezultate din contractul de stingere a datoriei, Óncheiat Ón decembrie 2001 Óntre minister, respectiv Agen˛ia Domeniilor Statului, ∫i Societatea Comercial„ îInterAgro“ Bucure∫ti.

Comisia a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 8 februarie anul curent. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, admiterea raportului favorabil. Am avut dou„ ab˛ineri ∫i un vot contra.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale? Nu dore∫te nimeni.

Legea este o lege ordinar„. Senatul este prima Camer„ sesizat„. Raportul este unul f„r„ amendamente.

Trecem la punctul 8: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2006 privind acordarea de facilit„˛i produc„torilor agricoli ∫i cresc„torilor de animale Ón perioada de preaderare la Uniunea European„.

Sesizat„ Ón fond este tot Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Din partea Guvernului, particip„... Aici scrie tot Flaviu Lazin.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnul Apetrei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta ordonan˛„ stabile∫te o serie de m„suri ∫i responsabilit„˛i la nivelul organelor administra˛iei publice implicate Ón implementarea Programului îFermierul“, menite s„ sprijine transformarea gospod„riilor ˛„r„ne∫ti Ón ferme familiale comerciale.

Totodat„, prin acest act normativ se instituie cadrul juridic necesar pentru acordarea unor facilit„˛i financiare respectivelor ferme care acceseaz„ Programul îFermierul“, astfel Ónc‚t s„ se asigure consolidarea exploata˛iilor agricole existente, care produc Ón principal pentru autoconsum, ∫i s„ le sus˛inem Ón continuare Ón vederea realiz„rii unui surplus de produse agricole pentru ie∫irea acestora c„tre pia˛„.

V„ mul˛umesc frumos.

Domnule pre∫edinte...

Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil, cu un num„r de 5 amendamente admise, cuprinse Ón anexa la raport. Nu sunt amendamente respinse.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu este cazul.

Are amendamente admise. Are 5 amendamente admise. V„ rog s„ m„ scuza˛i...

Supun votului dumneavoastr„ raportul cu cele 5 amendamente admise.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 72 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, raportul a fost adoptat.

Trecem la punctul 9: Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

Sesizate Ón fond au fost comisiile juridic„ ∫i economic„. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este domnul pre∫edinte Eckstein. Din partea Comisiei economice, dac„ dore∫te cineva s„ i se al„ture?

Din partea Guvernului particip„ domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Microfonul nr. 10. V„ rog s„ prezenta˛i.

**Domnul Septimiu Buza∫u** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Regulamentul de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia elimin„ prevederile din vechiul regulament, aflate Ón contradic˛ie cu evolu˛ia pie˛ei feroviare de transport, ∫i preia pentru traficul intern prevederi din Conven˛ia pentru transporturile feroviare interna˛ionale, ratificat„ ∫i de Rom‚nia.

Actualul Regulament de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia va asigura condi˛ii egale pentru to˛i operatorii feroviari ∫i preg„te∫te pia˛a de transport din Rom‚nia pentru momentul integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, c‚nd va avea loc ∫i deschiderea accesului liber pe c„ile ferate rom‚ne al operatorilor str„ini, precum ∫i accesul liber al operatorilor rom‚ni pe pia˛a european„ de transport.

La elaborarea prezentului regulament au fost consulta˛i ∫i operatorii priva˛i din Rom‚nia, care ∫i-au dat acordul pe varianta final„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiilor?

Microfonul nr. 7, domnule pre∫edinte Eckstein.

Mul˛umesc.

Este vorba de un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei economice, industrii ∫i servicii, la cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate.

Pre∫edintele a avut c‚teva obiec˛iuni punctuale. Œn afar„ de aceste observa˛ii punctuale, a solicitat comisiilor ∫i apoi plenului de a aduce clarific„ri ∫i formul„ri mai exacte cu privire la acest regulament. Cele dou„ comisii au luat Ón discu˛ie cererea de reexaminare, cu participarea reprezentan˛ilor Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, ∫i solicit„m s„ aproba˛i raportul comun de admitere a sesiz„rii, Ómpreun„ cu anexa nr. 1, care cuprinde amendamentele admise de comisie, care sunt agreate ∫i de c„tre minister.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu este cazul.

Am s„

- domnului Ion Vasile —, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. A fost adoptat raportul cu amendamente.

Trecem la punctul 10: propunere legislativ„ privind accesul parlamentarilor la documentele privatiz„rii. Este vorba de o lege ordinar„.

Sesizat„ Ón fond a fost Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Domnul pre∫edinte este aici.

Din partea Guvernului particip„... A, nu! Este o ini˛iativ„. Deci sunt ini˛iatorii ∫i, din partea Guvernului, domnul C„t„lin Sandu de la A.V.A.S.

Prezint„ domnul senator Cre˛u, de la microfonul nr. 8. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn practica activit„˛ii de la Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului, ne-am Ónt‚lnit cu situa˛ii pe care noi le-am considerat, membrii comisiei, c„ nu sunt Ón regul„, Ón sensul refuzului de a ni se pune la dispozi˛ie anumite documente ale privatiz„rii, mai exact contracte. ™i, pentru c„ Ón Constitu˛ie se prevede, Ón mod expres, obliga˛ia Guvernului ∫i a celorlalte organe ale administra˛iei publice de a prezenta informa˛iile, am vrut s„ facem lucrul acesta clar Óntr-o lege.

A∫a a ap„rut aceast„ propunere legislativ„. Ea a fost apoi amendat„ Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu ni∫te amendamente pe care ni le Ónsu∫im ∫i, de asemenea, avizul Consiliului Legislativ este favorabil. El are 4 recomand„ri pe care de asemenea ni le-am Ónsu∫it. Din p„cate, nu au fost preluate ∫i Ón raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Dar, fiind vorba doar de probleme de redactare, a∫ vrea, dac„-mi permite˛i, s„ le ∫i spun: la art. 1, Ón loc de îorgane ale administra˛iei publice“, scrierea îautorit„˛i ale administra˛iei publice“; la art. 2, eliminarea cu înum„rului 3“, s„ r„m‚n„ numai Ón cifre; de asemenea, la art. 4, Ónlocuirea cuv‚ntului îparlamentarii“ cu îdeputa˛ii ∫i senatorii“.

Da.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Raportul la propunerea legislativ„ privind accesul parlamentarilor la documentele privatiz„rii a Óntrunit, Ón unanimitate, un raport de admitere, cu amendamentele destul de consistente ale doamnei senator Verginia Vedina∫.

Œntr-adev„r, art. 111 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei prevede c„, citez: îGuvernul ∫i celelalte organe ale administra˛iei publice, Ón cadrul controlului parlamentar al activit„˛ii lor, sunt obligate s„ prezinte informa˛iile ∫i documentele cerute de Camera Deputa˛ilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul pre∫edin˛ilor acestora“. Ca atare, aceast„ propunere legislativ„ dore∫te s„ dea un cadru legislativ prevederii constitu˛ionale care, cunoa∫tem cu to˛ii, nu se aplic„ _sine die_ .

Amendamentele care au fost admise au trasat, poate, mai exact cadrul legal al acestor solicit„ri. Respectiv s-a prev„zut ce se Ón˛elege prin documentele de privatizare, momentul Ón care se pot solicita aceste documente, excep˛iile care sunt necesare Ón aceast„ materie, respectiv cele care au caracter confiden˛ial, potrivit clauzelor contractuale, ∫i, tot prin amendament, s-a prev„zut cine poate s„ solicite prezentarea acestor documente. La art. 3, tot printr-un amendament, se prevede ∫i modalitatea practic„ ca aceste documente s„ fie transmise Ón copii semnate pentru conformitate cu originalul de c„tre persoane Ómputernicite.

Repet, raportul este de admitere, cu amendamente. Caracterul legii este ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

## Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Domnul senator Dinescu, v„ rog. ™i domnul Szabó.

Mul˛umesc.

Din partea Guvernului, microfonul nr. 10.

## **Domnul Jean C„t„lin Sandu** _— vicepre∫edinte_

_la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ art. 111 din Constitu˛ie prevede Ón mod clar ∫i explicit faptul c„ A.V.A.S. este obligat s„ prezinte Ón cadrul controlului parlamentar documentele solicitate, consider„m c„ nu este necesar„ promovarea unui act normativ care s„ dubleze prevederile constitu˛ionale. Eventual, se poate Óncheia un protocol Óntre noi ∫i Senat cu privire la situa˛ia Ón care se trimit documente Ón afara controlului parlamentar ∫i la securizarea lor.

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Œi rog pe colegii care au participat la dezbaterea Legii de revizuire a Constitu˛iei din anul 2003 s„-∫i aminteasc„ faptul c„ la vremea respectiv„ ne str„duiam cu to˛ii s„ g„sim o modalitate de a explicita, prin intermediul prevederilor constitu˛ionale, necesitatea accesului deputa˛ilor ∫i senatorilor la documentele privind privatizarea.

Nu este nici pe departe vorba despre o dublare a prevederilor constitu˛ionale, a∫a cum s-a Óncercat, Ón mod eronat, s„ ni se induc„ ideea. Este vorba despre o l„rgire a acestora, o explicitare, dac„ dori˛i, prin intermediul acestei legi.

Opinia Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ca s„ nu v„ r„pesc din timp, este c„ aceast„ lege era necesar„. Aceast„ lege elimin„, dac„ vre˛i, acel complex de inferioritate pe care, Ón aprofundarea unei chestiuni legate de privatizare, parlamentarii l-au avut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 Óntotdeauna Ón fa˛a Executivului. De aceea, Grupul nostru va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.

V„ mul˛umesc.

Domnul Szabó. Microfonul nr. 1.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Fac Ónt‚i precizarea c„ vorbesc Ón nume personal...

Nu pute˛i. Domnule Szabó, eu fac precizarea c„ nu pute˛i.

Œmi pare r„u, pot, domnule pre∫edinte!

Nu, doar cu aprobarea plenului. Deci la dezbateri generale vorbesc senatorii desemna˛i de grupurile parlamentare ∫i, dac„ mai doresc s„ vorbeasc„ ∫i al˛i senatori, cu aprobarea plenului pot s-o fac„. Deci dac„ dori˛i...

Atunci voi solicita aceast„ aprobare dup„ ce-mi Ónchei propozi˛ia.

Deci v„ rog s„ vorbi˛i Ón numele Grupului parlamentar U.D.M.R.

Am s„ Óncerc s-o fac ∫i o s„ solicit dup„ aceea, _a posteriori_ , aprobarea. Sper c„ mi-o vor da.

Tot nu s-a reparat chestiunea, domnule pre∫edinte, pe fond. Deci este o ironie a sor˛ii c„ noi, Ón Parlament, Ón Senat, dezbatem o lege cu un asemenea titlu, nu numai... Nici nu vorbesc despre con˛inut!

Acum, de ce a fost nevoie... Au explicat al˛i colegi de ce a fost nevoie de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Din p„cate, nu ar trebui s„ fie nevoie de o astfel de ini˛iativ„ legislativ„. Parlamentarul, ca reprezentant al contribuabilului, dup„ Constitu˛ie, trebuie s„ aib„ acces, iar autorit„˛ile publice de stat, vorbesc..., ∫i, respectiv, acelea ale administra˛iei locale sunt obligate s„ aplice acest principiu constitu˛ional, f„r„ alte derog„ri ∫i f„r„ legi speciale. Desigur, acest lucru nu Ónseamn„ c„ parlamentarul nu se supune regimului general cu privire la informa˛iile protejate.

Aici trebuie s„ c„dem de acord c„ nu se pot pune la dispozi˛ia tuturor toate lucrurile pe care administra˛ia statului... Pentru c„ obiectul acestei chestiuni, Ón spe˛„ privatizarea, le are. Deci este nevoie. Aceasta, din capul locului, putem Ón˛elege ∫i accepta chiar ideea c„ este nevoie de protejarea unor informa˛ii, chiar ∫i Ón acest sector.

O alt„ chestiune. O tranzac˛ie Ón curs, dac„ este vorba de o privatizare aflat„ Ón proces, nici eu — mai ales c„ tot prin lege am dat anumite competen˛e

autorit„˛ilor abilitate, Ónainte F.P.S.-ului, iar dup„ aceea A.V.A.S.-ului, institu˛iilor cu abilitare Ón domeniu — nu a∫ zice c„ este oportun, ba nici chiar principial de acceptat ca parlamentarul s„ aib„ acces Óntr-o faz„ extrem de sensibil„, atunci c‚nd, eventual, el ar putea influen˛a Óntr-un mod oarecare acest proces aflat Ón curs. Ierta˛i-m„ c„ ˛in aceast„ poliloghie despre subiect, dar este foarte important! Dac„ actele acestea, documentele, a∫a cum sunt definite, se refer„ la ac˛iuni Óncheiate — Óntr-un fel nimic nu este Ónc„ Óncheiat, pentru c„ unii mai au anumite chestiuni, investi˛ii de f„cut ∫i altele asemenea ∫i urm„rirea acestora... — acolo s-ar putea s„ deschidem c„r˛ulia aceea.

Revin la subiect. Nu ar trebui nimic special, ci pur ∫i simplu respectivul s„-∫i exprime dorin˛a de a avea acces la un anumit document ∫i nu ar trebui s„ facem o lege. Aceasta este, revin la ceea ce am spus la Ónceput, oarecum derizoriu ∫i grotesc: faptul c„ Parlamentul Óncearc„ s„-∫i mai Ónt„reasc„ pu˛in pozi˛ia fa˛„ de autorit„˛ile administra˛iei de stat, Óntr-o chestiune Ón care nu ar trebui s„ existe dubii. Nu am auzit ca vreun director s„ fi fost demis pe motivul c„ un parlamentar a cerut informa˛ii Ón baza legii ∫i nu i s-au pus la dispozi˛ie. Aici trebuie s„ umbl„m noi. C„ legea aceasta degeaba o facem.

Mul˛umesc. Dorea˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Domnul Constantin, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Voiam s„ v„ rog respectuos s„ vede˛i c„ art. 103 d„ voie s„ lu„m cuv‚ntul la dezbateri ∫i Ón nume propriu.

™i vreau s„ v„ mai semnalez, ca o procedur„ neÓndeplinit„, faptul c„ ∫i rapoartele acelor proiecte de lege care nu au avut modific„ri trebuiau supuse la vot Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Referitor la acest proiect de lege, Ón nume propriu, Ól sus˛in.

Mul˛umesc.

V„ rog, domnul ™tefan Viorel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Deci ∫i grupul nostru parlamentar sus˛ine aceast„ lege, de∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ ∫i argumentele prezentate de colegii no∫tri, Ón sensul ideii c„ aceast„ problem„ Ó∫i g„se∫te rezolvare Ón prevederile constitu˛ionale ∫i aproape c„ nu ar fi necesar„ o astfel de lege, deci aceste propuneri credem c„ sunt reale.

Numai c„ via˛a ne-a demonstrat c„ nu totul func˛ioneaz„ a∫a cum scrie Ón Constitu˛ie ∫i accesul Parlamentului la informa˛ii complete, corecte, de multe ori este Ómpiedicat Ón rela˛ia cu Executivul, prin diverse

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 formule, unele mai simple, altele sofisticate. P‚n„ ∫i pre∫edintele Rom‚niei, nu demult, sesiza faptul c„ exist„ aceast„ tenta˛ie a Executivului de a dezinforma Parlamentul. ™i, dac„ aceasta este situa˛ia, a∫a se Ónt‚mpl„ Ón fapt Ón via˛„, atunci noi consider„m c„ o astfel de reglementare, care detaliaz„ ∫i instituie punctual aceast„ obligativitate legat„ de contractele de privatizare, Ó∫i are rostul.

Numai c„ a ap„rut o problem„ — pe care eu o sesizez de principiu acum — ∫i v„ rog s„-mi permite˛i, la momentul Ón care vom discuta despre amendamentele admise, s„ detaliez. Pentru c„, prin textele introduse care modific„ textul ini˛iatorilor, Ón opinia noastr„, se anuleaz„, dac„ nu Ón totalitate, cel pu˛in par˛ial, sau m„car se creeaz„ premisele de a crea situa˛ii Ón continuare de blocaj Ón leg„tur„ cu informarea corect„ a Parlamentului, introduc‚ndu-se acel articol referitor la clauze confiden˛iale. Opinia mea este c„ legea trebuie nu s„ dea dreptul Executivului s„ nu comunice Parlamentului clauze confiden˛iale, ci s„ instituie obligativitate Ón leg„tur„ cu cei care Ón interiorul Parlamentului iau la cuno∫tin˛„ despre clauze confiden˛iale, obligativitatea de a le proteja. Dar, repet, poate voi reveni la dezbaterea pe marginea anexei cu amendamente.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte dorin˛e de a lua cuv‚ntul la dezbateri generale, avem amendamente admise ∫i nu avem amendamente respinse, a∫a c„, am s„

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Alin. 3.

## **Domnul Viorel ™tefan**

_**:**_

Da.

Atunci discut„m amendamentele.

Œn leg„tur„ cu aceast„ propunere de eliminare, comisia?

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

## Domnule pre∫edinte,

Amendamentul a provenit de la doamna senator Verginia Vedina∫. El a fost Ómbr„˛i∫at de comisie.

Eu cred c„ colegul care a ridicat aceast„ problem„ este un cunosc„tor mai bun al fenomenului economic, dac„ vre˛i, dec‚t mine, dar ∫i eu, ca jurist, ∫tiu c„ sunt unele contracte Ón care una dintre p„r˛i — ∫i aceast„ parte de regul„ nu este A.V.A.S.-ul, ci este partea co-contractant„ — dore∫te ca aceast„ clauz„ s„ fie inserat„. Eu cred c„, ∫i din practica de p‚n„ acum, aceste clauze de confiden˛ialitate au fost excep˛ia, ∫i nu regula. ™i ar fi mare p„cat ca din cauza — cum s„-i zic? — imposibilit„˛ii de a insera o clauz„ de confiden˛ialitate s„ nu se poat„ privatiza Ón mod favorabil ceea ce este de privatizat.

Eu cred c„ A.V.A.S.-ul nu are ∫i nu poate avea interese s„ solicite aceast„ confiden˛ialitate ∫i trebuie s„ l„s„m totu∫i aceast„ poart„ Ón cazul unor investitori care doresc s„ privatizeze ∫i — cum s„ zic? — au poate obliga˛ia de a solicita clauz„ de confiden˛ialitate.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Mi-e team„. ™i teama mea nu este una care nu are ∫i suport real, ci se bazeaz„ pe o experien˛„ Ón activitatea parlamentar„ ∫i cu to˛ii ∫tim c„, atunci c‚nd Óntr-o lege se creeaz„ o bre∫„, cu certitudine aceast„ bre∫„ va fi valorificat„ ∫i, de cele mai multe ori, Ómpotriva interesului actului de legiferare.

Introducerea unui text care exclude de la aceast„ obliga˛ie informa˛iile cu caracter confiden˛ial... — iar confiden˛ialitatea nu este dat„ nici de o alt„ lege, ci doar de Ón˛elegea celor dou„ p„r˛i, v‚nz„torul ∫i cump„r„torul — mie mi se pare c„ este un text care creeaz„ premisele ca, ori de c‚te ori vom cere ni∫te informa˛ii punctuale, s„ ni se r„spund„ c„ sunt confiden˛iale. ™i dac„ acest lucru nu va putea fi folosit, ∫tiu eu?, Ón leg„tur„ cu contractele semnate deja, cu certitudine contractele care se vor semna de aici Ónainte vor avea prevederea c„ orice informa˛ie susceptibil„ a face interesul unei dezbateri parlamentare ulterioare va fi clasificat„ ca fiind confiden˛ial„, prin Ón˛elegerea p„r˛ilor. ™i dac„ aceast„ team„ a mea se confirm„, aceast„ lege devine inoperant„.

De aceea, v-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord cu eliminarea acestui text din formularea de la amendamente admise.

Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Deci noi suntem la amendamente, care sunt numai admise, dar, la amendamentele admise, domnul senator a f„cut o propunere de eliminare a alin. 3 de la art. 1.

Doamna Vedina∫, autoarea amendamentului admis. Microfonul nr. 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Eu am avut Ón vedere semnifica˛ia strict juridic„ a termenului de îinforma˛ie confiden˛ial„ sau cu caracter confiden˛ial“. Dac„ Óns„ pot ap„rea discu˛ii ∫i interpret„ri de natura celor sesizate de colegul, mare specialist Ón domeniu, eu sunt de acord s„ renun˛ la amendamentul pe care l-am propus _. (Discu˛ii.)_

## Comisia?

Eu consider c„ nu se mai poate renun˛a la acest amendament, din moment ce a fost Ónsu∫it ∫i reformulat de c„tre comisie.

V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu vreau s„ fiu foarte insistent, totu∫i vreau s„ Ón˛elegem unitar no˛iunile inserate Ón textul de lege. Deci Parlamentului nu i se poate t„ia dreptul de informare nicic‚nd, vorbind despre informa˛ii cu caracter de secret de stat. ™tim foarte bine.

Solu˛ia nu este interzicerea inform„rii Parlamentului, ci instituirea unui regim de protejare a secretului. Atunci c‚nd vorbim despre informa˛ii confiden˛iale, vorbim nu de informa˛ii secret de stat, ci de informa˛ii care au relevan˛„ sau Óncalc„ dreptul p„r˛ilor de a p„stra confiden˛ialitatea atunci c‚nd ele devin publice, c‚nd ele circul„ f„r„ protec˛ie _. (Discu˛ii.)_

Or, art. 4 din textul legii stabile∫te obligativitatea parlamentarilor care iau la cuno∫tin˛„ despre astfel de informa˛ii s„ le p„streze, s„ le protejeze ca fiind confiden˛iale. Deci nu trebuie s„ ne imagin„m c„ o informa˛ie adus„ Ón Parlament Ón secunda urm„toare este Ón pres„. Dar Constitu˛ia nu interzice Parlamentului accesul la informa˛ii pentru c„ dou„ p„r˛i semnatare ale unui contract a∫a s-au Ón˛eles ele. ™i nici nu poate fi o piedic„ Ón demersul de privatizare dac„ aceast„ chestiune o Ón˛elegem ∫i o aplic„m corect.

Altminteri, repet, mi-e team„ c„ l„s„m o bre∫„ care va fi valorificat„ cu v‚rf ∫i Óndesat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da.

Eu cred c„ aici avem dou„ variante. Ori r„m‚ne acest text ∫i chestiunea se pune cu mai mult„ acuitate, cu mai mult„ claritate ∫i precizie la Camera Deputa˛ilor unde va merge legea...

B„nuiesc c„ ar fi trebuit scris nu c„ îsunt exceptate informa˛iile cu caracter confiden˛ial“, ci îinforma˛iile care au caracter confiden˛ial, potrivit clauzelor contractuale, trebuie p„strate Ón acest caracter Ón cursul verific„rii parlamentare“. Ceva de tipul acesta.

Dar cum nu putem acum s„ facem amendamente la amendamente ∫i a∫a mai departe, eu voi supune...

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Domnul T„r„cil„.

V„ rog, domnule senator.

Oricum mai avem 9 minute ∫i trece prin adoptare tacit„, a∫a c„ depinde ce dorim.

V„ rog, domnule senator T„r„cil„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Sus˛in afirma˛iile f„cute de colegul Viorel ™tefan, Ón sensul elimin„rii alin. 3 din art. 1, pe un considerent suplimentar.

V„ rog s„ observa˛i c„ la alin. 2 aceste chestiuni care ˛in de o eventual„ confiden˛ialitate a unor clauze din contract sunt rezolvate. Pentru c„ vor fi puse la dispozi˛ie documentele de privatizare — cele care sunt elaborate Ónainte, Ón timpul, Óntreaga procedur„ ∫i a∫a mai departe —, iar Ón partea final„ a textului, respectiv alin. 2, se arat„ expres, Ón textul propus de comisie, c„ toate aceste lucruri vor fi predate comisiilor sau plenului

Senatului Ón condi˛iile stabilite prin contractul de privatizare. Deci, Ón situa˛ia Ón care Óntr-un contract vor exista anumite clauze care prev„d confiden˛ialitatea Ón derularea contractului respectiv, fie total„, fie par˛ial„, sub aceast„ rezerv„ ∫i deci cu aceast„ obliga˛ie, contractul va fi prezentat, iar clauza respectiv„ se va men˛ine ∫i Ón fa˛a noastr„.

De aceea, Ón condi˛iile Ón care se va renun˛a la alin. 3, v„ rog s„ observa˛i c„ aceast„ protec˛ie se realizeaz„ Ón continuare prin alin. 2.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

De acord.

V„ rog, domnule senator. Microfonul nr. 2.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„, Ónainte de toate, eliminarea acestui punct 3 de la art. 3 rezolv„ unele chestiuni. Œn al doilea r‚nd, este evident c„ un parlamentar se poate informa Ón urma unei interpel„ri, Ón urma unei Óntreb„ri ∫i toat„ aceast„ chestiune devine practic superflu„.

Iat„ de ce, pentru a nu lungi foarte mult ∫i pentru c„ ne afl„m presa˛i de termenul de adoptare tacit„, eu v„ spun c„ Grupul Alian˛ei nu va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, cu toate c„ sunt ini˛iatori ∫i din partea Alian˛ei, ∫i Ói rog ∫i pe colegii din tot spectrul politic s„ nu fac„ acest lucru, pentru c„ ini˛iativa aceasta este, dup„ p„rerea noastr„, lipsit„ de sens, lipsit„ de valoare.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

La amendamente mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu mai dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul.

Deci supun votului dumneavoastr„ raportul cu amendamente, minus alin. 3 care a fost eliminat.

V„ rog s„ vota˛i. Cine voteaz„ îDa“, voteaz„ pentru raport.

Cu 37 de voturi pentru, 32 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a fost adoptat raportul cu amendamentele, minus alin. 3

V„ rug„m, liste!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Liste, v„ rog.

Trecem la punctul 11: propunerea legislativ„ privind amplasarea unor monumente ale poetului na˛ional Mihai Eminescu.

Din partea ini˛iatorilor, are cuv‚ntul, de la microfonul nr. 8, domnul senator Gheorghe Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 Din partea comisiilor, v„ rog, s„ pofteasc„ aici un reprezentant al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i un reprezentant al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

Legea este o lege...

Imediat. Termin fraza asta...

Din partea Guvernului particip„ domnul Ioan Onisei, secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

O problem„ de procedur„, domnul senator Dan C‚rlan. Microfonul nr. 2, v„ rog.

## **Domnul Dan C‚rlan:**

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ observ„m c„ la punctul precedent nici raportul, nici legea nu au avut majoritatea voturilor exprimate pentru. Este adev„rat...

Au fost 41 de voturi pentru, dintr-un total de 83 de op˛iuni exprimate.

Legea este o lege ordinar„ ∫i se adopt„ cu majoritatea voturilor exprimate.

Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aceast„ propunere legislativ„ Ói are ca ini˛iatori pe senatorii Corneliu Vadim Tudor, Adrian P„unescu, Ilie Ila∫cu ∫i subsemnatul.

Anul trecut, c‚nd am aniversat jubileul a 155 de ani de la na∫terea poetului na˛ional, a îpoetului nepereche“ sau a îomului deplin al culturii rom‚ne“, ne-am g‚ndit s„ v„ supunem aten˛iei aceast„ propunere legislativ„, care vizeaz„ realizarea unui program na˛ional pentru Ón„l˛area de statui ∫i busturi ale lui Mihai Eminescu Ón toate municipiile ∫i ora∫ele din Rom‚nia.

P‚n„ acum, din p„cate, Ón pu˛ine a∫ez„ri ale patriei s-au ridicat monumente Ónchinate lui Mihai Eminescu ∫i, ca urmare, rom‚nii, mai ales tinerii, nu au unde s„ se adune Ón zilele de 15 ianuarie ∫i 15 iunie pentru a depune o floare ∫i pentru a-l omagia pe Luceaf„rul poeziei rom‚ne∫ti.

Mihai Eminescu a fost cel dint‚i rom‚n s„rb„torit pe plan mondial, odat„ cu intrarea Ón mileniul III. Cu acest prilej, eminescologi din Rom‚nia, Republica Moldova, comunit„˛ile rom‚ne∫ti ∫i al˛i iubitori ai poetului din Óntreaga lume au elaborat un îCorpus Eminescu“, 10 volume, care este, vorba anticului Hora˛iu, îmai durabil dec‚t bronzul“.

Eminescologii au Óncercat s„ realizeze monumentul liric al poetului. Senatorii ∫i deputa˛ii, primarii ∫i consilierii locali din municipii ∫i ora∫e au ∫ansa ∫i obliga˛ia moral„ de a contribui la Ón„l˛area unor monumente din bronz, din marmur„, din granit pentru poetul nostru na˛ional. Rom‚nia, a∫a cum ∫ti˛i, are ∫ansa s„ devin„ membru cu drepturi depline al Uniunii Europene doar prin p„strarea specificului na˛ional, Óntruchipat Ón mod str„lucit de Mihai Eminescu.

Propunerea noastr„ legislativ„ vizeaz„ ca Ón perioada 2006—2009 Guvernul s„ asigure amplasarea unor monumente ale poetului na˛ional Mihai Eminescu Ón municipii ∫i ora∫e, cu excep˛ia celor unde exist„ statui sau busturi ale acestuia. Acest termen este stabilit Ón func˛ie de s„rb„torirea, Ón anul 2010, a jubileului celor 160 de ani de la na∫terea lui Eminescu, care va fi omagiat ∫i de UNESCO.

Primarii de municipii ∫i ora∫e sunt obliga˛i s„ ini˛ieze proiecte de hot„r‚ri ∫i s„ le sus˛in„ Ón ∫edin˛ele consiliilor locale pentru amplasarea unor statui sau busturi ale poetului na˛ional. Monumentele Ónchinate poetului na˛ional Mihai Eminescu vor fi amplasate Ón pie˛e publice, Ón parcuri sau Ón fa˛a unor institu˛ii publice.

Da...

A∫ vrea s„ v„ informez Ón Óncheiere — permite˛i-mi, domnule pre∫edinte — ∫i s„ mul˛umesc Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, care au Óntocmit un raport de admitere. De asemenea, s„ mul˛umesc Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, care a dat aviz favorabil propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Onisei. Scurt!

## **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Dincolo de generozitatea ideii, v„ rog s„ observa˛i c„ propunerea legislativ„ nu respect„ o serie de prevederi din Constitu˛ie, printre care: autonomia local„ ∫i nevoia de a indica surse clare pentru asemenea investi˛ii; de asemenea, Legea finan˛elor publice ∫i Ordonan˛a Guvernului privind finan˛ele publice locale.

Un ultim considerent. O idee at‚t de generoas„ trebuie servit„, Ón opinia noastr„, cu metode adecvate. Dac„ v„ ve˛i opri cu aten˛ie asupra propunerii legislative, ve˛i vedea c„ este redactat„ de o manier„ aproape inaplicabil„. S„ v„ dau un singur exemplu. Se prev„d, de pild„, sanc˛iuni pentru consiliul local care nu este de acord cu amplasarea unei statui, Ón condi˛iile Ón care poate unii dintre consilieri vor fi fiind de acord ∫i al˛ii nu, dar se prevede contraven˛ionalizarea autorit„˛ii administra˛iei publice locale Ón ansamblul ei.

Mul˛umesc.

Deci Guvernul nu este de acord.

Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte Dan C‚rlan. Microfonul nr. 7.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pe acest proiect de lege au fost sesizate Ón fond pentru Óntocmirea raportului dou„ comisii, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. A rezultat un raport comun, bazat exclusiv pe num„r„toarea voturilor exprimate Ón cele dou„ comisii, pentru c„ pozi˛iile celor dou„ comisii pe acest proiect au r„mas totu∫i Ón divergen˛„.

Œn vreme ce Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a acordat vot unanim Ón favoarea proiectului, preval‚nd considerentele legate de actul de cultur„, de memoria poetului na˛ional, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a avut o pozi˛ie opus„, un vot Ón majoritate Ómpotriva propunerii legislative, av‚nd Ón vedere argumentele invocate ∫i de c„tre Guvern ∫i pentru care noi apreciem c„ acest proiect de lege Óncalc„ principiul autonomiei locale, libertatea total„ de decizie pe care trebuie s-o aib„ autorit„˛ile locale Ón materie de urbanism, Ón materia gestiunii fondurilor, ∫i consider„m c„ nu poate fi vorba de autonomie local„ cu pistolul la t‚mpl„ ∫i sub amenin˛area cu sanc˛iunea unei amenzi contraven˛ionale de 50 de milioane lei pentru primar, respectiv, 150 milioane lei pentru consiliul local.

De∫i raportul comun bazat pe num„r„toarea voturilor este raport favorabil, Ón interiorul acestui raport avem vot Ómpotriv„ din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i vot pentru din partea Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

votat pentru, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, preponderent, a votat Ómpotriv„, dar, per total, raportul este de admitere.

De acolo pornim.

A∫a scrie ∫i aici.

De acolo pornim, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ rog. S„ trecem...

Domnule pre∫edinte, dac„ dorea˛i s„ vorbi˛i, avea˛i posibilitatea, ca pre∫edinte, s„ ne vorbi˛i.

Vorbesc ca senator, domnule...

Ca senator, ne vorbi˛i pe o problem„ de procedur„, domnule senator.

Domnule Berceanu...

V„ rog.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am Ón˛eles.

V„ rog. Microfonul nr. 1.

Œn general, a∫ vrea s„ nu m„ mai Ónv„˛a˛i cum s„ m„ port. V„ rog, vede˛i...

## Mul˛umesc.

Eu Ól rog pe distinsul domn pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului s„ nu-∫i dep„∫easc„ mandatul, pentru c„ nu e frumos.

S-a prezentat aici... Dumnealui a vorbit ca pre∫edinte. Ca pre∫edinte, trebuia s„ spun„ exact cum sunt cele dou„ rapoarte sau cum este raportul comun. A venit cu puncte de vedere personale, de la acela∫i microfon, ∫i ne-a Ónnebunit de cap, c„ nici nu ∫tii de fapt: e raport de admitere sau nu?

Dac„ era˛i atent, nu v„ Ónnebunea...

Nu, nu, nu... L„sa˛i, domnule pre∫edinte! Are puncte de vedere personale, v„ rog, s„ foloseasc„ alt microfon.

A spus foarte clar: raportul este de admitere. Œn votul celor dou„ comisii, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a dat preponderen˛„ ∫i a

Domnule senator, eu sunt pus aici s„ respect regulamentul. Deci, v„ rog, haide˛i s„ trecem...

S„ respecta˛i ∫i personalit„˛ile ∫i valorile care v„ trec prin fa˛„! V„ rog mult de tot.

Aici apare un aspect care nu e drept. Eu nu am nimic Ómpotriva exprim„rii unor opinii personale Ón interiorul exprim„rii v„dite a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón cele dou„ comisii.

La propunerea Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, am c„zut de acord s„ facem un raport comun, dup„ ce f„cusem fiecare c‚te un raport separat. A ie∫it r„u raportul separat, pentru c„ la un grup sau la altul s-a stabilit s„ nu se sus˛in„ cererea, ∫i atunci r„m‚nem cu impresia c„ e paritate. Nu e paritate. Œn cele dou„ comisii au fost voturi pentru ∫i Ómpotriv„ la Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i voturi pentru la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Eu cred c„ nu ne putem lega numele de o perspectiv„ at‚t de trist„, ∫i anume de a da un vot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 negativ unei asemenea ini˛iative, chiar dac„, datorit„ Ómprejur„rilor cu care ˛ara va continua s„ se confrunte, lucrurile nu se vor putea face imediat ∫i vor putea exista derog„ri, vor putea exista am‚n„ri. Pentru c„ noi Óntre noi putem rezolva totul.

De aceea, eu sus˛in c„ este o ini˛iativ„ care merit„ respectul ∫i aten˛ia dumneavoastr„, c„ nu Ómpiedic„ Óntru nimic dezvoltarea capitalist„ a Rom‚niei. Mai mult dec‚t at‚t, ea este o contribu˛ie major„ la Óncercarea de a p„stra ∫i diferen˛a specific„ Ón acest cor permanent ∫i uneori asurzitor al genului proxim, al globaliz„rii ∫i a∫a mai departe.

A∫a c„ rog frumos s„ se respecte ceea ce s-a stabilit ∫i s„ Óncerc„m s„ sus˛inem o idee care nu ne face dec‚t bine.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Legea este o lege ordinar„. Cele dou„ comisii au dat un raport de admitere, f„r„ amendamente. De aceea, am s„

Propunerea legislativ„ nu a fost adoptat„.

V„ rog s„ da˛i liste.

Pentru c„ urmeaz„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri Ón transmisie radio, ne oprim aici.

A∫ atrage aten˛ia pentru punctele 13 ∫i 14 Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport s„ vin„ domnul pre∫edinte, care are rang de secretar de stat. Œn conformitate cu regulamentul, nu putem s„ discut„m cu domnul vicepre∫edinte, care are rang de subsecretar de stat. Dac„ dori˛i s„ fie discutate legile respective.

V„ mul˛umesc.

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

V„ rog, dac„-mi permite˛i, Óncepem cu Óntreb„rile.

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„!

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului P.S.D.

Scuza˛i, interpel„rile. De acord. Am aici mai multe foi.

Domnul P„unescu, v„ rog s„ m„ scuza˛i. Trebuie s„ Óncepem cu interpel„rile, mi-a atras aten˛ia colegul dumneavoastr„, pe bun„ dreptate. A∫a este. Bine. S„ Óncepem.

Cum vede actualul Guvern strategia de Óngrijire ∫i Óntre˛inere a p„durilor care vor fi retrocedate Ón urma procesului de restituire, av‚nd Ón vedere c„ s-a hot„r‚t ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului, s„ fie disponibiliza˛i 7.000 de angaja˛i ai Regiei Na˛ionale a P„durilor — Romsilva, angaja˛i care aveau Ón grij„ mai bine de 2.300.000 de hectare de p„dure, aflate acum Ón proprietatea statului?

A doua interpelare.

Œncep‚nd cu anul 1997, procesul de restructurare a mineritului din Rom‚nia ∫i succesivele valuri de disponibiliz„ri au dus la continua mic∫orare a num„rului de angaja˛i din acest sector important al economiei na˛ionale, p‚n„ la incredibila cifr„ de 48.000 de mineri la sf‚r∫itul anului 2005, din care 11.000 vor fi disponibiliza˛i p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006.

Care este viitorul acestei industrii? V„ Óntreb, domnule prim-ministru, Ónc„ o dat„, av‚nd Ón vedere ∫i criza de gaze naturale de la sf‚r∫itul anului trecut ∫i Ónceputul acestui an, criz„ care a condus la cre∫teri insuportabile ale facturilor pentru Ónc„lzire.

Apropo, poate pl„ti o familie cu un salariu sau o pensie medie — medie, zic — gazele ∫i lumina? P‚n„ c‚nd aceast„ curs„ criminal„ a pre˛urilor?

™i o ultim„ problem„: situa˛ia dramatic„ a C„lanului. Nu avem voie s„ l„s„m disper„rii pe ni∫te oameni bravi ∫i familiile lor, care a∫teapt„ o solu˛ie durabil„ de la Guvernul ˛„rii.

Pot s„ rostesc ∫i cele dou„ Óntreb„ri?

Scris ∫i oral, da?

Da.

Œntrebare. Care este Ón acest moment situa˛ia celor 200 de copii infesta˛i cu HIV din Valea Jiului, av‚nd Ón vedere c„, de∫i am tras numeroase semnale, ace∫tia nu sunt Ón continuare trata˛i de medicii stomatologi?

M„ v„d obligat s„ v„ atrag aten˛ia Ónc„ o dat„ c„ to˛i ace∫ti copii se afl„ Ón situa˛ia de a nu fi lua˛i Ón seam„ de medicii stomatologi dec‚t dac„ Ó∫i ascund boala, acest fapt duc‚nd la riscul infest„rii mai multor persoane dec‚t actualmente.

Ultima problem„, adresat„ aceluia∫i domn premier.

Care este Ón acest moment strategia Guvernului de sus˛inere a crea˛iei artistice Ón Rom‚nia, av‚nd Ón vedere c„ numeroasele spa˛ii aflate Ón aer liber ∫i destinate s„ ofere creatorilor posibilitatea minim„ a exprim„rii lor artistice sunt l„sate Ón paragin„?

Concret, s„ primim un r„spuns legat de situa˛ia extraordinarei tabere de crea˛ie de la M„gura, jude˛ul Buz„u, aflate Óntr-o avansat„ stare de degradare.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion Solcanu, pentru a adresa o interpelare Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Urmeaz„ domnul Petre Daea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. A∫a dup„ cum bine spunea˛i, interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Teodor Atanasiu.

De dou„ s„pt„m‚ni, Ón presa rom‚neasc„ au ap„rut ∫tiri privitoare la informa˛iile strict secrete despre opera˛iunile militare ale trupelor NATO Ón Orient. Œn leg„tur„ cu scurgerea acestor informa˛ii, opiniile sunt diferite. Unii ziari∫ti sus˛in c„ acestea circul„ Ónc„ din vara anului 2005, iar Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale declar„ c„ scurgerea acestor date este recent„. Mai mul˛i ziari∫ti au fost perchezi˛iona˛i ∫i ancheta˛i. Li s-au re˛inut datele din calculatoare ∫i li s-au confiscat dischete. Mai mult, unul dintre ziari∫ti a fost arestat timp de dou„ zile pentru de˛inerea ilegal„ de documente care ˛in de siguran˛a na˛ional„ ∫i de secretul militar.

Œn acela∫i timp, reprezentan˛ii Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, chiar ministrul Teodor Atanasiu, declar„ c„ informa˛iile care au circulat nu au nici o relevan˛„. Sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 dep„∫ite de acum doi ani ∫i nu afecteaz„ siguran˛a na˛ional„.

Œn aceast„ situa˛ie se pun mai multe Óntreb„ri.

Prima Óntrebare. Dac„ informa˛iile sunt vechi ∫i nerelevante ∫i nu vizeaz„ siguran˛a na˛ional„, atunci de ce se mai fac anchet„ri, perchezi˛ion„ri ∫i arest„ri de ziari∫ti?

Cea de-a doua Óntrebare. Dac„ informa˛iile sunt vechi ∫i nerelevante, de ce nu au fost declasificate la timp?

Pe cale de consecin˛„, domnul ministru Teodor Atanasiu ∫i ∫eful Serviciului de Informa˛ii al Armatei au obliga˛ia s„-∫i prezinte demisia de onoare pentru c„ Domniile lor poart„ Ón cel mai Ónalt grad responsabilitatea Ónc„lc„rii regulamentelor militare de lucru cu documente clasificate.

Solicit r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul senator Petre Daea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului László Borbély, ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului.

Domnule ministru, v-am adresat Ón sesiunea trecut„ o interpelare care se referea la situa˛ia foarte grea Ón care se afl„ sute de locatari din municipiul Or∫ova, jude˛ul Mehedin˛i.

V-am ruga, domnule ministru, s„ trimite˛i speciali∫ti din ministerul pe care-l conduce˛i pentru a vedea condi˛iile insalubre, inumane Ón care stau semenii no∫tri Ón plin centrul municipiului Or∫ova ∫i s„ identifice solu˛iile de sprijin pentru autorit„˛ile locale care sunt dep„∫ite de starea de fapt.

Sunt consternat de lipsa de reac˛ie a dumneavoastr„ la o problem„ extrem de grav„ din plin centru municipiului Or∫ova. La o asemenea problem„, Ómi manifest nemul˛umirea pentru modul Ón care s-a ac˛ionat, a∫tept‚nd Ónc„ r„spunsul dumneavoastr„, pe care a∫ dori s„ mi-l prezenta˛i scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Otilian Neagoe.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interpelarea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

Œn municipiul Bra∫ov exist„ o situa˛ie extrem de tensionat„ Ón r‚ndul cet„˛enilor, ca urmare a cre∫terii taxei de revizie la instala˛iile de gaz metan pe care o percepe îDistrigaz Sud“ — S.A., Óncep‚nd cu luna noiembrie 2005.

Dac„ Ón anul 2004 taxa de verificare a gazului metan era de 30.000 lei/foc arz„tor, Óncep‚nd cu noiembrie 2005 aceast„ tax„ a crescut la 170.000 lei/foc arz„tor. O familie care locuie∫te Óntr-un apartament de dou„ camere pl„tea Ón anul 2004 suma de 90.000—120.000 lei

vechi pentru verificarea gazului metan. Œncep‚nd cu noiembrie 2005, aceea∫i familie pl„te∫te 800.000 lei vechi. O verificare de 5 minute, f„r„ vreo repara˛ie sau interven˛ie, cost„ 35% din pensia medie.

Cet„˛enii sunt revolta˛i ∫i nimeni nu le d„ vreo explica˛ie logic„. Func˛ionarii de la îDistrigaz Sud“ Ói Óndeamn„ pe cet„˛eni s„ se adreseze ministrului economiei ∫i comer˛ului pentru a afla care sunt motivele acestei scumpiri.

V„ rug„m, domnule ministru Codru˛ ™ere∫, s„ l„muri˛i pentru cet„˛enii municipiului Bra∫ov cum se justific„ cre∫terea la un asemenea nivel a taxei de verificare a instala˛iilor de gaz, dar, mai ales, ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru a reduce aceast„ tax„ la un nivel suportabil pentru veniturile abona˛ilor.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Funar. Urmeaz„ domnul Aurel Gabriel Simionescu.

V„ mul˛umesc.

Am o interpelare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Aplic‚nd principiul comunic„rii ∫i transparen˛ei Ónscris Ón Programul de guvernare 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i, pentru fiecare an Ón parte din perioada 1991—2005, ce destina˛ie a fost dat„ sumelor Óncasate din privatiz„ri.

™i mai am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.

O Óntrebare este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.

Este cunoscut c„ Rom‚nia este cel mai mare produc„tor de tricotaje ∫i confec˛ii din Europa. Œn ˛ara noastr„ sunt peste 5.000 de firme specializate Ón acest domeniu, Ón care lucreaz„ peste 450.000 de angaja˛i, din care peste 90% sunt femei.

Cu toate acestea, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 916 din 11 august 2005 a fost eliminat„ din lista specializ„rilor universitare de licen˛„ specializarea îTehnologia tricotajelor ∫i confec˛iilor“, care exist„ de peste 40 de ani Ón Ónv„˛„m‚ntul superior din Rom‚nia.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd ve˛i Ónainta Guvernului proiectul de modificare a Hot„r‚rii de Guvern nr. 916/2005 viz‚nd reintroducerea specializ„rii îTehnologia tricotajelor ∫i confec˛iilor“ Ón nomenclatorul specializ„rilor universitare de licen˛„.

Ultima Óntrebare este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Œntre Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca ∫i Consiliul Local al Comunei Feleacu exist„ o disput„ mai veche pentru un teren Ón suprafa˛„ de 862 hectare aflat la Sta˛iunea de cercetare ∫i produc˛ie pomicol„ din Cluj-Napoca. Pe acest teren a∫tept„ s„ primeasc„ titlurile de proprietate peste 600 de familii, Biserica Ortodox„ din Feleac ∫i Biserica Greco-Catolic„ din Cluj-Napoca.

V„ solicit s„-mi comunica˛i de ce s-a blocat aplicarea legilor fondului funciar ∫i de ce la prim„ria din Cluj-Napoca s-a dispus, din iulie 2004 ∫i p‚n„ Ón prezent,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 s„ nu se ac˛ioneze pentru preg„tirea eliber„rii titlurilor de proprietate pe acest teren.

Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Urmeaz„ doamna senator Doina Silistru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu modific„rile ulterioare, con˛ine la titlul VII — îDispozi˛ii tranzitorii ∫i finale“, art. 180 alin. 2, prevederea conform c„reia p„rintele, tutorele legal sau sus˛in„torul legal este obligat s„ ia m„suri pentru asigurarea frecven˛ei ∫colare a elevului Ón Ónv„˛„m‚ntul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa p„rintelui, a tutorelui legal instituit sau a sus˛in„torului legal constituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„. Constatarea contraven˛iei ∫i aplicarea amenzii se fac de c„tre autorit„˛ile desemnate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Ministerul de Interne printr-o metodologie comun„.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i dac„ exist„ o astfel de metodologie ∫i care este pozi˛ia dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu posibilitatea real„ a aplic„rii acestei m„suri ∫i a eficacit„˛ii acesteia. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna senator Doina Silistru. Urmeaz„ domnul senator Angel TÓlv„r.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur.

## Domnule ministru,

Dup„ cum se ∫tie, eroziunea solului reprezint„ amenin˛area cea mai serioas„ pentru epuizarea resurselor de sol ∫i ap„. Din studiile efectuate p‚n„ Ón prezent, reiese c„ Ón ˛ara noastr„ 42,6% din terenul agricol se situeaz„ pe pante ∫i prezint„ poten˛ial de degradare prin eroziune ∫i procese asociate. Din aceast„ suprafa˛„, terenurile arabile ocup„ 2,4 milioane hectare, iar p„∫unile 3,4 milioane hectare. Valoarea eroziunii totale anuale este de 126 milioane tone sol, din care 106,6 milioane tone provin de pe terenurile agricole.

La nivelul jude˛ului Vaslui, din totalul celor 531,8 mii hectare, circa 400.000 sunt ocupate de terenurile agricole. Dintre acestea, eroziunea solului ∫i alunec„rile afecteaz„ circa 254.000 hectare, respectiv 63,5%. Pierderile medii de sol din Podi∫ul B‚rladului sunt estimate la 20-30 tone pe hectar pe an, Ón timp ce eroziunea admisibil„ este de doar 6-8 tone pe hectare pe an. Aceste date situeaz„ jude˛ul Vaslui Ón topul jude˛elor cu cele mai mari probleme legate de procesele de degradare a solului prin eroziune.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de ce jude˛ul Vaslui nu a fost

desemnat Ón vederea implement„rii de activit„˛i pilot Ón cadrul M„surii SAPARD 3.3, respectiv îMetode agricole de produc˛ie proiectate s„ protejeze mediul ∫i s„ men˛in„ peisajul rural“, ∫i dac„ exist„ posibilitatea, Ón urma reevalu„rii situa˛iei, de a fi introdus ∫i jude˛ul Vaslui Ón cadrul acestui program pilot.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ioan V„rg„u, urmeaz„ domnul senator Sever ™ter.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez ∫i Óntrebarea, ∫i interpelarea, dac„ se poate.

V„ rog. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Obiectul Óntreb„rii. Conform contractului multianual de furnizare a apei pentru iriga˛ii, utilizatorii de ap„ trebuie s„ achite Ón avans p‚n„ Ón luna septembrie 20% din taxa stabilit„ Ón contract.

Av‚nd Ón vedere solicit„rile venite din partea utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii, Ón sensul neobligativit„˛ii pl„˛ii Ón avans a acestei taxe, pute˛i dispune, domnule ministru, Administra˛iei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare, eliminarea pl„˛ii anticipate a apei consumate, ˛in‚nd cont de condi˛iile meteo deosebit de grele din anul precedent? Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Obiectul interpel„rii. Jude˛ul Tulcea, datorit„ specificului zonei, este unul din jude˛ele s„race ale ˛„rii ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Ón ultima perioad„ a fost afectat de o serie de evenimente care au ad‚ncit ∫i mai mult aceast„ stare de fapt. Apari˛ia virusului gripei aviare a adus turismul tulcean Ón pragul colapsului, iar inunda˛iile din var„ ∫i temperaturile foarte sc„zute din aceast„ iarn„, cu efecte grave asupra culturilor agricole, au determinat o sc„dere accentuat„ a economiei tulcene ∫i a posibilit„˛ilor de desf„∫urare a lucr„rilor agricole din prim„var„.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia delicat„ Ón care se afl„ agricultorii din jude˛ul Tulcea, v„ rog s„ analiza˛i posibilitatea acord„rii unor subven˛ii pentru Óns„m‚n˛„rile din prim„var„.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Sever ™ter, urmeaz„ domnul Ion Florescu, ultimul de pe lista de interpel„ri. Urmeaz„ Óntreb„rile.

V„ rog, domnule senator ™ter Sever, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.

Cu ocazia audien˛elor desf„∫urate Ón jude˛ul Satu Mare, mai mul˛i cet„˛eni produc„tori de palinc„ natural„ din fructe ∫i-au manifestat nemul˛umirea fa˛„ de reglement„rile legale existente Ón aceast„ materie, apreciind c„ acestea lovesc Ón interesele lor ∫i priveaz„ bugetul de stat de o important„ sum„ de finan˛e.

Astfel, numai Ón acest jude˛, se produc anual 4-5 milioane litri de palinc„, din care circa un milion litri este destinat„ consumului propriu, iar restul de 3-4 milioane litri, prin scoaterea la v‚nzare, ar putea fi supuse accizelor. Acest lucru nu se realizeaz„, surplusul fiind stocat sau valorificat la negru, datorit„ faptului c„ legisla˛ia Ón vigoare include acest produs Ón categoria îspirt din cereale“, cu acciz„ de 463 euro/hectolitru de alcool pur, ceea ce Ónseamn„ 85.000 lei/litru palinc„, fa˛„ de numai 8.500 lei/litru alcool din cereale. Aceast„ diferen˛„ a accizei este generat„ de randamentul concretizat Ón 80 litri de alcool la 100 litri de borhot din cereale, fa˛„ de 8 litri, la 100 litri de borhot din fructe.

Cele dou„ asocia˛ii ale produc„torilor de palinc„ din fructe din jude˛ul Satu Mare, fiara Oa∫ului ∫i Codreanca, care au peste 200 membri fiecare, apreciaz„ c„ prin includerea p„lincii naturale din fructe Óntr-o alt„ categorie ∫i stabilirea valorii de accize la nivelul alcoolului din cereale, respectiv 8.000 lei/litru, produc„torii ar vinde p„linca la stat, iar suma care ar intra anual Ón bugetul statului s-ar ridica, numai Ón acest jude˛, la 25-35 miliarde lei.

Fa˛„ de acestea, v„ rog s„-mi comunica˛i Ón scris ∫i oral dac„ cunoa∫te˛i aceast„ stare de fapt ∫i dac„ Ministerul Finan˛elor Publice are Ón preocupare rezolvarea acestei probleme ∫i modalit„˛ile concrete prin care acest produs poate contribui la Ómbun„t„˛irea imaginii Rom‚niei Ón lume.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion Florescu, urmeaz„ domnul Ilie Petrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Œn urma unei interpel„ri anterioare, Ónregistrate la Senatul Rom‚niei Ón data de 9.03.2005, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin intermediul cabinetului ministrului, m-a informat, printre altele, de faptul c„ era Ón curs de derulare proiectul de reabilitare a infrastructurii ∫colare P.R.I.S., Ón valoare total„ de 200 milioane euro.

Printre ∫colile cuprinse pentru reabilitare era ∫i ∫coala cu clasele I—VIII îCornelius Radu Radine∫ti“, D„nciule∫ti — Gorj. Societatea Cultural„ ™tiin˛ific„ Gr„dine∫ti, Gorj, m„ informeaz„ c„ la ora actual„ lucrurile stau total diferit.

Solicit r„spuns scris explicit ∫i motivat la cele 5 puncte din aceast„ scrisoare. Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Mihail H„rd„u, ministerul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Ilie Petrescu, urmeaz„ domnul Valentin Dinescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„-mi permite˛i, a∫ dori s„ adresez ∫i Óntreb„rile ∫i interpelarea.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Macovei, ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Œn urma Memoriului subscrisei C.M.M. îLemnconstruc˛ii Novaci“, prin ac˛ionar Cuteanu Veronica din ora∫ul Novaci, jude˛ul Gorj, v„ solicit„m s„ ne comunica˛i calea legal„ prin care sus-men˛ionata societate s„ pun„ Ón executare hot„r‚rea judec„toreasc„ pentru a-∫i p„stra patrimoniul ce const„ Ón cl„dirile construite legal pe domeniul public al statului.

Anexez memoriul sus-men˛ionatei societ„˛i.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului Eugen Nicol„escu.

Œn urma vizitelor prin spitalele din jude˛ul Gorj, precum ∫i la sta˛ia de salvare, am luat cuno∫tin˛„ de dificult„˛ile privind starea parcului auto ce deserve∫te ∫i aceste localit„˛i. Œn aceste situa˛ii, am constatat foarte multe caren˛e Ón procesul de derulare a serviciului de ambulan˛„.

f n‚nd cont de r„spunderea pe care o am Ón fa˛a electoralului pe care Ól reprezint„ Ón Parlamentul Rom‚niei, v„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ Ón Gorj exist„ aprobare privind achizi˛ionarea unor ambulan˛e noi, care s„ confere cet„˛enilor siguran˛a de transport Ón caz de necesitate.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare, domnule pre∫edinte, o am adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.

Domnule ministru,

Œn urma Ónt‚lnirii dumneavoastr„ cu autorit„˛ile locale ∫i jude˛ene, precum ∫i cu managerii din minerit, din data de 10.02.2006, v„ solicit s„ m„ informa˛i dac„ localit„˛ile mai jos men˛ionate sunt beneficiare ale programelor din fondurile aprobate de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului: Albeni, F„rc„∫e∫ti, Urdari, Samarine∫ti, Negomir, Dr„gote∫ti, Schela, Baia de Fier, Slivile∫ti.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i modalitatea prin care aceste localit„˛i sus-men˛ionate pot beneficia de aceste programe.

Are cuv‚ntul domnul Valentin Dinescu, urmeaz„ domnul Nicolae Iorga.

- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

- Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru

- C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

- Domnule prim-ministru,

Av‚nd Ón vedere principiile constitu˛ionale enun˛ate la

art. 1 alin. (3) ∫i alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 136

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 alin. (2) ∫i alin. (4), art. 154 alin. (1), v„ rog s„-mi comunica˛i dac„ Guvernul Rom‚niei are titlul legal de proprietate asupra pachetelor majoritare de ac˛iuni de˛inute de stat la B.C.R. ∫i S.N.P. îPetrom“ — S.A., pe care le-a Ónstr„inat la îErstebank“ ∫i O.M.V., dar ∫i pentru cele 8% din ac˛iunile acestor societ„˛i care au fost oferite doar anumitor cet„˛eni rom‚ni.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Nicolae Iorga, urmeaz„ domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Am fost s‚mb„t„ Ón jude˛ul Sibiu ∫i dou„ categorii de oameni m-au rugat s„ v„ adresez urm„toarea Óntrebare. De ce de majorarea pensiilor nu au beneficiat ∫i cei din grupa I de munc„, care au lucrat Ón aceast„ categorie, ∫i mai ales cei care beneficiaz„ de pensii de boal„, pensii medical?

A∫tept r„spuns scris ∫i oral pentru a-l transmite oamenilor din partea dumneavoastr„.

Are cuv‚ntul domnul Ion Florescu, urmeaz„ domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, care Ón˛eleg c„ are de adresat ∫i o Óntrebare.

V„ rog, domnule Ungureanu.

supraveghea˛i, c„ se plimb„ Ón voie prin ora∫, mul˛i dintre ei fiind autori de spargeri de locuin˛e. Œn incinta cl„dirii mai exist„ un laborator medical, o buc„t„rie, cabinete medicale ale unor medici de familie, un modul de urgen˛„.

V„ Óntreb, domnule ministru, cum ve˛i rezolva dumneavoastr„ aceste probleme ∫i dac„ este posibil ca ace∫ti bolnavi s„ fie transfera˛i Ón alte centre similare. La nivelul Direc˛iei Jude˛ene de S„n„tate Public„ nu exist„ o strategie cu privire la viitorul acestor institu˛ii. Trebuie s„ men˛ionez c„ cet„˛enii ar dori desfiin˛area acestei institu˛ii sanitare.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Are cuv‚ntul domnul Ion Florescu, urmeaz„ domnul Ion Corodan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

Con˛inutul Óntreb„rii. Obiectivul de investi˛ii Valea Sadului, Gorj, este o lucrare hidrotehnic„ Ónceput„ cu mul˛i ani Ón urm„ ∫i ritmul lucr„rii este deosebit de lent, cu implica˛ii socio-economice negative, at‚t pentru comunitatea local„ a ora∫ului, c‚t ∫i pentru Óntreaga zon„.

V„ rog, domnule ministru, s„ se urgenteze ∫i majorarea fondurilor pentru finalizarea acestui obiectiv ∫i v„ rog, de asemenea, s„ fiu informat Ón leg„tur„ cu graficul repartiz„rii de fonduri pentru acest scop ∫i cu termenul stabilit pentru punerea Ón func˛iune.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Dintre ale∫ii locali, viceprimarul are un statut special ∫i controversat. Fiind ales dintre consilierii locali, Ón caz de demitere sau demisie el Ó∫i pierde aceast„ calitate de viceprimar. O solu˛ie ar fi ca acel consilier care Ónlocuie∫te pe viceprimarul ales s„ aib„ numai statutul de supleant, astfel ca viceprimarul demis s„ poat„ reveni la calitatea de consilier Ón urma valid„rii alegerilor locale.

Œntrebarea mea se refer„ numai la acest lucru, ∫i anume dac„ Ón cadrul reformei sistemului administrativ se face vreo referire la situa˛ia viceprimarilor demi∫i sau demisionari ∫i la modul de protec˛ie a calit„˛ii de consilier pe care ∫i-au c‚∫tigat-o Ón alegeri.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Œn ora∫ul Chi∫ineu-Cri∫ func˛ioneaz„ dou„ unit„˛i sanitare, un spital privat ∫i un centru de s„n„tate care trateaz„ boli pulmonare, Ón special TBC. Exist„ o hot„r‚re a consiliului local de mutare a acestei unit„˛i sanitare de pe Strada Unirii pe Strada G„rii, la marginea ora∫ului, dar lucr„rile la acea cl„dire nu sunt finalizate ∫i nici nu exist„ perspective apropiate pentru terminarea acestora.

Cet„˛enii sunt nemul˛umi˛i c„ o unitate de asemenea profil func˛ioneaz„ Ón mijlocul ora∫ului, c„ bolnavii nu sunt

Are cuv‚ntul domnul Ion Corodan, urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Œn calitatea mea de senator P.R.M. de Maramure∫, am fost sesizat la biroul parlamentar cu adresa nr. 37/10.02.2006 de c„tre Asocia˛ia Cresc„torilor de Albine din Rom‚nia.

Vineri, 10.02.2006, apicultorii au protestat Ón toat„ ˛ara. Cei din Maramure∫ au pichetat prefectura, nemul˛umirea principal„ fiind obligativitatea pl„˛ii rovinetei pentru pavilioane apicole, a c„rei valoare ajunge p‚n„ la 40 milioane lei pentru Óntregul an.

Œn condi˛iile Ón care apicultura nu beneficiaz„ de nici o facilitate din partea statului, iar pre˛ul de achizi˛ie al mierii la produc„tor a fost cobor‚t la 30.000 lei/kg, Ón timp ce pre˛ul de desfacere al procesatorilor cre∫te p‚n„ la 140.000 lei/kg, stuparii consider„ aceast„ tax„ incorect„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceste mijloace de transport pastoral al albinelor sunt folosite doar o dat„ pe an, timp de 7 p‚n„ la 30 de zile, Ón 2, 3 deplas„ri care nu dep„∫esc 500—1.500 km/an, ei doresc modificarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 Ordonan˛ei de Guvern nr. 15/2002 pentru a le permite plata rovinetei doar pentru perioada utiliz„rii reale a infrastructurii publice.

Solicit Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ g„seasc„ mijloacele legale pentru solu˛ionarea Ón mod favorabil a situa˛iei de excep˛ie Ón care se g„sesc apicultorii din ˛ara noastr„ ∫i s„ m„ informeze asupra acestor mijloace, cu at‚t mai mult cu c‚t reglement„rile U.E. prev„d posibilitatea derog„rii locale Ón situa˛iile care se Óncadreaz„ la categoria excep˛ii, iar Ón ˛ara vecin„, Ungaria, s-au aplicat deja aceste prevederi.

Mai am o Óntrebare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Legea nr. 19/2000 a fost elaborat„ pentru a elimina inechit„˛ile existente Ón sistemul public de pensii ∫i pentru a se ajunge la pensii egale pentru condi˛ii egale de pensionare, indiferent de anul ie∫irii la pensie.

Din p„cate, la sf‚r∫itul acestei ac˛iuni, se constat„ Ónmul˛irea ∫i chiar ad‚ncirea inechit„˛ilor, dovad„ fiind numeroasele proteste ale tuturor categoriilor de pensionari din ˛ar„. Numai Ón jude˛ul Maramure∫ s-au depus peste 45.000 cereri pentru reverificarea dosarelor, dintre acestea peste 2.000 venind din partea minerilor pensiona˛i anterior datei de 1 februarie 1990, dat„ la care a intrat Ón vigoare Hot„r‚rea Guvernului nr. 267/1990 ∫i care, din p„cate, a fost preluat„ ∫i Ón Legea nr. 19/2000, duc‚nd la Ómp„r˛irea discriminatorie a pensionarilor minieri Ón dou„ categorii:

Are cuv‚ntul domnul senator Mario Ovidiu Oprea, dup„ care urmeaz„ r„spunsurile la interpel„ri ∫i apoi la Óntreb„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Óntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Domnule ministru,

Reprezentan˛i ai ministerului pe care-l conduce˛i au afirmat c„ pentru anul Ón curs sunt preconizate o serie de proiecte ∫i programe deosebit de importante pentru domeniul Ónv„˛„m‚ntului.

Dorim s„ preciza˛i, domnule ministru, ∫i s„ detalia˛i Ón c‚teva idei principalele proiecte, programe pe care ministerul le va lansa ∫i sus˛ine Ón anul 2006.

Domnule pre∫edinte, solicit la Óntrebare r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Mai este o interpelare a domnului senator Sógor Csaba, U.D.M.R., referitoare la ajutoarele pentru Ónc„lzire. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei. Stimate domnule ministru,

Biroul meu parlamentar din teritoriu a fost sesizat de mai mul˛i cet„˛eni care domiciliaz„ Ón localit„˛i rurale, cu privire la aplicarea actelor normative care reglementeaz„ ajutoarele pentru Ónc„lzire.

Cu toate c„ Guvernul Rom‚niei a luat nenum„rate m„suri pentru a contracara cre∫terile de pre˛ al combustibililor, totu∫i o parte a popula˛iei, care Ón mod normal ar trebui s„ beneficieze de prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 776/2005, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, nu beneficiaz„ Ón nici un fel.

Potrivit prevederilor din art. 3 al Hot„r‚rii de Guvern nr. 776/2005, pot beneficia de ajutorul pentru Ónc„lzire ∫i acele familii ∫i persoane care au stabilit dreptul la ajutor social Ón condi˛iile prev„zute de Legea nr. 416/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri. Articolul citat mai Ónainte nu include acele persoane care, cu toate c„ sunt beneficiare ale Legii nr. 416/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, locuiesc Ón mediul rural, Ón ni∫te blocuri, locuin˛e de tip condominiu, unde Ónc„lzirea este asigurat„ Ón mod centralizat de la un cazan sau central„ termic„ de mic„ capacitate, care asigur„ ∫i ap„ cald„, dar care, Ón foarte multe cazuri, este Ón proprietatea unui agent economic sau a unei persoane fizice, Ón urma finaliz„rii procesului de privatizare.

Practic, persoanele men˛ionate mai sus, av‚nd venituri modeste, foarte multe dintre ele fiind ∫i ∫omeri, nu pot beneficia de ajutorul de Ónc„lzire acordat de stat, pentru simplul motiv c„ ei nu au Ónc„lzire centralizat„, conform termenilor din hot„r‚rea de Guvern, dar nu Ónc„lzesc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 locuin˛ele nici cu lemne de foc, c„rbuni sau combustibili petrolieri.

## Stimate domnule ministru,

Ce m„suri ve˛i lua pentru a corecta acest vid din actele normative Ón vigoare, astfel ca ∫i persoanele men˛ionate mai Ónainte, beneficiare ale Legii nr. 416/2001, s„ beneficieze de ajutorul de Ónc„lzire acordat de statul rom‚n celor nevoia∫i?

Mul˛umesc.

Am fost informat c„ domnul ministru al s„n„t„˛ii a Ónm‚nat r„spunsul scris domnului Ilie Petrescu.

Domnul Radu C„t„lin Mardare este, domnul Ion V„rg„u este.

## Domnul Ilie S‚rbu? Nu este.

Œl invit pe domnul Mircea Alexandru, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, s„ dea r„spuns domnului Radu C„t„lin Mardare ∫i domnului Ion V„rg„u. R„spunsul la interpel„ri pentru domnul senator Radu C„t„lin Mardare, privind anexa nr. 1 din Hot„r‚rea de Guvern nr. 1512/2005, ∫i domnului senator Ion V„rg„u, privind modificarea art. 231 lit. b) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002.

Microfonul nr. 9.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ r„spund mai Ónt‚i Óntreb„rii adresate de domnul senator Ion V„rg„u.

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i analizarea oportunit„˛ii modific„rii dispozi˛iilor art. 231 lit. b) din Regulamentul de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 85/2003, astfel ca, dac„ se constat„ defec˛iuni grave la sistemul de fr‚nare sau la mecanismul de direc˛ie, s„ nu se aplice m„sura re˛inerii permisului de conducere, ci cea de suspendare a certificatului de Ónmatriculare, v„ comunic„m urm„toarele.

Potrivit dispozi˛iilor art. 10 alin. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002, este interzis„ circula˛ia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, precum ∫i Ón cazul Ón care termenul de valabilitate al inspec˛iei tehnice a expirat. Preciz„m faptul c„, potrivit dispozi˛iei art. 89 lit. c) din ordonan˛a sus-citat„, constituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„ de la 2 milioane lei la 8 milioane lei vechi conducerea vehiculului cu defec˛iuni tehnice grave la sistemul de fr‚nare sau la mecanismul de direc˛ie. De asemenea, potrivit dispozi˛iilor art. 94 din aceea∫i ordonan˛„, corelate cu dispozi˛iile din Regulamentul aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului

Am Ón˛eles.

™i cu asta am Óncheiat. V„ mul˛umesc.

Cel„lalt r„spuns.

Domnului senator C„t„lin Mardare.

## Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i analizarea oportunit„˛ii complet„rii anexei nr. 1 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localit„˛ilor afectate de inunda˛iile din perioada aprilie—septembrie 2005, astfel Ónc‚t ∫i alte localit„˛i afectate de inunda˛ii s„ beneficieze de finan˛are cu fonduri comunitare din Programul SAPARD, v„ comunic„m urm„toarele.

Hot„r‚rea Guvernului nr. 1512/2005 a fost ini˛iat„ de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor sprijinind aceast„ institu˛ie Ón demersurile Óntreprinse pentru determinarea gradului de afectare a fiec„rei localit„˛i rurale. Œn acest sens, a fost transmis„ institu˛iilor prefectului o radiogram„ cu nr. 17352 din 23 septembrie anul trecut, prin care se solicita completarea unei fi∫e pentru fiecare sat a c„rui infrastructur„ a fost avariat„ ca urmare a inunda˛iilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 De asemenea, preciz„m faptul c„ prefectul jude˛ului Bac„u, Ón calitate de pre∫edinte al Comitetului jude˛ean pentru situa˛ii de urgen˛„, a solicitat tuturor primarilor localit„˛ilor afectate de inunda˛ii date cu privire la obiectivele calamitate. Œnt‚rzierea cu care au r„spuns unii primari la aceast„ solicitare a determinat neincluderea localit„˛ilor respective Ón materialul Ónaintat de c„tre institu˛ia prefectului jude˛ului Bac„u.

Av‚nd Ón vedere inunda˛iile produse Ón perioada aprilie—septembrie 2005, preciz„m faptul c„ pentru fiecare sat a fost determinat gradul fizic de afectare, lu‚ndu-se Ón considerare urm„toarele elemente: locuin˛e — 15 puncte; anexe gospod„re∫ti — 10 puncte; infrastructur„ rural„ — 35 puncte; suprafa˛„ agricol„ ∫i forestier„ — 20 puncte; obiective socio-economice — 10 puncte; infrastructur„ forestier„ ∫i de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor — 10 puncte.

Semnal„m ∫i faptul c„ prefectul jude˛ului Bac„u a solicitat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor completarea anexei nr. 1 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.512/2005 cu 14 comune, respectiv 66 de sate din acest jude˛, transmi˛‚nd ∫i fi∫ele localit„˛ilor respective, iar, prin adresa nr. 8107 din 15 februarie anul curent, acestea au fost transmise Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, cu solicitarea de a se analiza posibilitatea complet„rii actului normativ respectiv.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œn continuare, domnul senator Otilian Neagoe este? Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei, pentru a r„spunde cu privire la necesitatea adopt„rii unei legi a cametei.

Suntem la interpel„ri.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator,

V„ Ón˛eleg Óntrebarea, din punct de vedere al practicianului care a constatat uneori situa˛ii care aproape frizau tragismul, av‚nd Ón vedere c„ se Óncheiaser„ contracte, fie simulate, de v‚nzare-cump„rare, care acopereau Ómprumuturi de garan˛ie ipotecar„ ∫i familii Óntregi se vedeau evacuate din propria lor locuin˛„, fie situa˛ii chiar de contracte de Ómprumut, f„r„ s„ fie simulate, dar Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„.

Œntrebarea dumneavoastr„ este justificat„. Presupun c„ v„ intereseaz„ mai mult pedepsirea celor care practic„ Ómprumutul cu dob‚nd„ peste condi˛iile legale, Óntruc‚t garan˛ii civile exist„ ∫i acum. Ordonan˛a Guvernului nr. 9 din 2000 a fost menit„ s„ reglementeze problema dob‚nzii ∫i prevede aceast„ situa˛ie ∫i, sigur, Codul de procedur„ civil„ ne pune la Óndem‚n„ posibilitatea ac˛iunilor Ón constatare, atunci c‚nd este un act simulat ∫i de fapt p„r˛ile contractante ∫i-au Ómprumutat bani, Ón condi˛iile Ón care Óncalc„ legea, dar aceasta nu se Óntrevede Ón actul care s-a Óncheiat.

Noul Cod penal este cel care define∫te ∫i va pedepsi cu Ónchisoare de la 1 la 5 ani aceste Ómprumuturi de bani de c„tre persoanele neautorizate. Œmi este team„ Óns„ c„ foarte greu vor putea fi identificate acele cazuri, Ón m„sura Ón care p„r˛ile contractante convin. Sigur, este cu Ónc„lcarea condi˛iilor legale, dar ∫tiu s„ redacteze de a∫a manier„ la un notar actul Óncheiat, Ónc‚t va fi foarte greu de depistat. Deci acesta probabil c„ va putea fi urm„rit atunci c‚nd noi g„sim c„ persoanele se Ómbog„˛esc ∫i ele nu vireaz„ foarte mult impozit la bugetul statului ∫i s„ Óncerc„m s„ afl„m cauza bun„st„rii lor, iar Ón aceast„ modalitate s„ mai identific„m ∫i eventual s„ putem trimite Ón judecat„ ∫i s„ fie condamnate persoanele care se ocup„ cu cam„ta.

Deci noul Cod penal va reglementa aceast„ situa˛ie. Important ar fi s„ avem ∫i rezultate Ón practic„ de condamnare, pentru a mai st‚rpi acest fenomen.

Pentru domnul senator Ion Florescu...

Este domnul senator? Da.

Domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, r„spuns privind construirea unui sediu administrativ Ón jude˛ul Gorj.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Microfonul nr. 8. **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci, ca urmare a interpel„rii formulate de domnul senator Ion Florescu Ón ∫edin˛a Senatului din 6 februarie, v„ comunic„m urm„toarele.

Œncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2004, potrivit dispozi˛iilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 86 din 2003 privind unele reglement„ri Ón domeniul financiar, Ministerul Finan˛elor Publice a preluat activitatea de administrare, inclusiv cea de colectare a veniturilor bugetare reprezent‚nd contribu˛ii sociale.

Œn Ón˛elesul Codului de procedur„ fiscal„, care reprezint„ procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor ∫i a altor sume datorate bugetului general consolidat, colectarea const„ Ón exercitarea ac˛iunilor care au ca scop stingerea crean˛elor fiscale. Potrivit actului normativ mai sus invocat, creditorul ∫i contribuabilul sunt subiec˛ii unui raport juridic fiscal, care au Ón cadrul acestuia drepturi ∫i obliga˛ii.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice nu se poate subroga Casei Jude˛ene de Pensii Gorj, Óntruc‚t raportul creat prin Contractul nr. 1 din 2002, Óncheiat Óntre aceasta ∫i C.N.L.O. — T‚rgu-Jiu, este unul de natur„ comercial„.

Drept pentru care, dac„ Ómi permite˛i, domnule senator, r„spunsul se afl„ la Casa Jude˛ean„ de Pensii Gorj.

Mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am fost informat c„ domnul senator Vasile D„nu˛ Ungureanu a primit cele dou„ r„spunsuri de la domnul secretar de stat Ioan Onisei la cele dou„ Óntreb„ri.

Domnul senator Neculai Apostol. Este domnul senator?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 ## **Domnul Neculai Apostol**

**:**

Da, domnule pre∫edinte.

A˛i primit r„spunsul de la domnul secretar de stat Mihai ™eitan.

Domnul senator Sever ™ter a∫teapt„ un r„spuns de la doamna secretar de stat Paloma Petrescu.

Sunte˛i dumneavoastr„? V„ rog. Pofti˛i la microfonul nr. 9. R„spuns pentru domnul senator Sever ™ter, privind indemniza˛iile personalului didactic calificat.

## **Domnul Dumitru Miron** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt secretarul de stat Dumitru Miron, din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

La Óntrebarea domnului senator formul„m urm„torul r„spuns.

Diferen˛ierea pe zone a acestor indemniza˛ii s-a f„cut Ón anul 2002, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 167. La fundamentarea acestei ordonan˛e au fost implicate inspectoratele ∫colare jude˛ene, sindicatele reprezentative, iar forma final„ a repartiz„rii pe zone a fost avizat„ de c„tre prefecturi.

Am luat not„ de problemele ridicate de dumneavoastr„. Mai sunt ∫i alte astfel de mesaje venite Ón leg„tur„ cu unele asimetrii reglementare din aceste anexe. Le vom analiza ∫i le vom Óncorpora la momentul potrivit.

De asemenea, a∫ vrea s„ spunem c„, prin strategia noastr„, la nivelul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, de descentralizare, de construire de campusuri ∫colare, de dotare a unor zone cu mijloace de transport, o parte din aceste probleme legate de stabilizarea cadrelor didactice Ón zonele mai pu˛in favorizate sunt luate cu seriozitate Ón aten˛ie, urmeaz„ s„ fie solu˛ionate Óntr-o manier„ agregat„ ∫i se afl„ Ón preocuparea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Ónlesniri la plata obliga˛iilor bugetare restante de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, preciz„m c„, Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 26 din 2005, Ón prezent, se mai pot acorda Ónlesniri la plat„ numai pentru societ„˛ile comerciale privatizate, inclusiv celor din domeniul agriculturii, la care transferul dreptului de proprietate asupra ac˛iunilor a avut loc p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a ordonan˛ei mai sus men˛ionate, precum ∫i pentru unit„˛ile de cercetare-dezvoltare.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru va r„spunde domnului senator Otilian Neagoe, la o Óntrebare privind situa˛ia primarului municipiului S„cele, jude˛ul Bra∫ov.

V„ rog.

## Mul˛umesc.

Domnul C„t„lin Doic„, secretar de stat, va r„spunde la Óntreb„rile domnului senator Ion Moraru, privind suma total„ a impozitului pe venitul din transferul propriet„˛ilor imobiliare Ón patrimoniu personal, 2005—2006, ∫i domnului Ilie Petrescu privind situa˛ia financiar„ a îUzinei de Agent Termic ∫i Alimentare cu Ap„“ — Motru. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 8.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru domnul senator Ion Moraru, un r„spuns foarte scurt.

Deci Óncas„rile, Ón anul 2005, la bugetul de stat din impozitul pe veniturile din transferul propriet„˛ilor imobiliare din patrimoniul personal sunt Ón sum„ de 91.613.732 lei noi, iar estimarea pentru anul 2006, care se reg„se∫te de altfel ∫i Ón Legea bugetului de stat nr. 379/2005, estimarea este Ón valoare de 170.100.000 lei noi.

Referitor la a doua Óntrebare, adresat„ de domnul senator Ilie Petrescu, privind posibilitatea acord„rii de

Mul˛umesc.

## Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i efectuarea unei analize ∫i comunicarea unui punct de vedere cu privire la situa˛ia primarului municipiului S„cele, care, conform celor prezentate dup„ alegerile locale din anul 2004, a fost condamnat la 2 ani de Ónchisoare, cu suspendarea condi˛ionat„ a execut„rii pedepsei pe o perioad„ de 4 ani, ∫i care Ón prezent se afl„ Ón arest de peste 7 luni, v„ comunic„m urm„toarele.

De∫i prin Decizia penal„ nr. 4979 din 5 octombrie 2004 a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie — Sec˛ia penal„, Ón conformitate cu dispozi˛ia art. 81 din Codul penal, s-a dispus condamnarea domnului Laza Vasile, primar al municipiului S„cele, jude˛ul Bra∫ov, la 2 ani de Ónchisoare, cu suspendarea condi˛ionat„ a execut„rii pedepsei pe o perioad„ de 4 ani, totu∫i prefectul jude˛ului Bra∫ov din perioada respectiv„ nu a emis ordinul prin care s„ constate, Ón condi˛iile legii, Óncetarea de drept a mandatului de ales local al primarului respectiv. Ulterior, ca urmare a unor alte evenimente intervenite, f„r„ leg„tur„ cu condamnarea anterioar„, la data de 1 iulie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 2005, prefectul jude˛ului Bra∫ov a emis Ordinul nr. 655 prin care a constatat suspendarea de drept a mandatului de primar al domnului Laza Vasile pe o perioad„ de 29 de zile, Óncep‚nd cu data de 30 iunie 2005, ca urmare a aplic„rii m„surii arest„rii preventive, comunicate de Tribunalul Bra∫ov — Sec˛ia penal„, prin adresa nr. 1460 din 1 iulie 2005.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ la data de 27 iulie 2005, prin adresa nr. 1695, Tribunalul Bra∫ov a comunicat faptul c„ Ón dosarul Ón discu˛ie s-a men˛inut starea de arest a inculpatului Laza Vasile, primarul municipiului S„cele, prin Ordinul nr. 773 din 28 iulie 2005, prefectul jude˛ului Bra∫ov a constatat prelungirea suspend„rii de drept a mandatului de primar al persoanei respective, Óncep‚nd cu data de 29 iulie, p‚n„ la revocarea m„surii arest„rii preventive. Œntruc‚t la data de 30 decembrie 2005 s-a Ómplinit termenul de 6 luni consecutive, prev„zut de art. 15 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 393 privind Statutul ale∫ilor locali, termen Ón care domnul Laza Vasile s-a aflat Ón imposibilitatea de a-∫i exercita atribu˛iile, prefectul jude˛ului Bra∫ov a emis Ordinul nr. 1/2006, prin care a constatat Óncetarea de drept a mandatului de primar al domnului Laza Vasile, Óncep‚nd cu data de 3 ianuarie 2006.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul secretar de stat Dumitru Miron, de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru a da r„spuns domnului senator Gheorghe Funar, privind num„rul analfabe˛ilor din Rom‚nia.

Domnule pre∫edinte, Domnule senator,

Problema aceasta a num„rului analfabe˛ilor din Rom‚nia este una complex„ ∫i ∫ti˛i dumneavoastr„ foarte bine care sunt atribu˛iile Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón elaborarea, gestionarea ∫i punerea Ón aplicare a politicii educa˛ionale.

Ne preocup„ acest fenomen Ón toat„ complexitatea lui. Statisticile interna˛ionale sunt relevante Ón aceast„ direc˛ie. Nu a∫ vrea s„ dau ca exemplu un studiu care ar„ta c„ Ón Elve˛ia Ón jur de 30% din cet„˛eni sunt analfabe˛i. Noi st„m mai bine din punctul acesta de vedere.

Evident c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii face demersuri pentru ca prin cifra de ∫colarizare...

Domnule secretar de stat, m„ scuza˛i, a˛i spus c„ Ón Elve˛ia sunt 30% analfabe˛i sau nu am Ón˛eles eu bine?

Un studiu pe care l-am lecturat eviden˛ia faptul c„, Óntr-o defini˛ie a analfabetismului modern, Ón Elve˛ia sunt Ón jur de 30%... Voiam s„ sugerez faptul c„ Ónsu∫i conceptul are o anume complexitate Ón economia bazat„ pe cunoa∫tere ast„zi.

Eu a∫ vrea s„ subliniez Ón r„spunsul nostru faptul c„ avem preocup„ri la nivelul Guvernului, al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ca fenomenul analfabetismului s„ nu devin„ un flagel de ∫i mai mare complexitate, dar nu se afl„ Ón preocup„rile ministerului, anual, eviden˛ierea acestui lucru.

Noi credem c„ identificarea acestei categorii Óntr-o accep˛ie gestionabil„ se afl„ Ón sarcina Institutului Na˛ional de Statistic„, se poate face cu ocazia recens„mintelor etc. Deci practic nu putem s„ oferim o statistic„ sugestiv„ cu privire la num„rul de analfabe˛i la sf‚r∫itul anului 2005 ∫i cu repartizarea acestora pe jude˛e.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator, dori˛i s„... Nu.

Are cuv‚ntul domnul secretar de stat Mihai ™eitan, pentru a r„spunde domnului senator Ion Moraru, privind angaja˛ii cu contract de munc„ la cabinetele demnitarilor.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc pentru Óntrebare, domnule senator.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ am preg„tit un r„spuns scris pe care o s„ vi-l transmit.

Dar a∫ vrea doar s„ spun Ón subsidiar c„, referitor la datele pe care le solicita˛i dumneavoastr„ cu privire la num„rul persoanelor care fac obiectul acestor cabinete, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale nu are astfel de informa˛ii, nu avem o centralizare de natura asta.

Din c‚te ∫tim, aceste date le de˛ine Ministerul Finan˛elor Publice, care urm„re∫te salaria˛ii de aceast„ natur„ Ón posturi ocupate. Alte date nu am s„ v„ pun la dispozi˛ie, din p„cate, Ón acest moment.

Mul˛umesc.

Da, v„ rog, domnul senator Ion Moraru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este al doilea minister cu inciden˛„ Ón materie care refuz„ s„ ne ofere informa˛iile solicitate.

Vom folosi, Ón continuare, mijloacele parlamentare pentru a ob˛ine aceste informa˛ii, care sunt totu∫i de interes public.

V„ mul˛umesc.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Septimiu Buza∫u, pentru a r„spunde domnului senator Ion Florescu, referitor la DN 66 ∫i DN 67.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/2.III.2006 Domnul senator Ilie Petrescu va primi r„spunsul Ón scris, privind blocurile construite prin A.N.L. Ón jude˛ul Gorj.

Referitor la DN 66, Filia∫i—T‚rgu-Jiu—Petro∫ani, reabilitarea sectorului de drum se realizeaz„ Ón cadrul Proiectului de reabilitare a drumurilor na˛ionale, etapa a V-a, cu finan˛are de la Banca European„ de Investi˛ii. Proiectul mai sus men˛ionat este finan˛at de Banca European„ de Investi˛ii ∫i cofinan˛at de Guvernul Rom‚niei.

Toate cele 3 contracte de reabilitare a sectoarelor de drum situate pe DN 66, ∫i anume Filia∫i—Petro∫ani, sunt localizate pe teritoriul jude˛ului Gorj, Óntre km 0 ∫i 121, ∫i pe teritoriul jude˛ului Hunedoara, Óntre km 121 ∫i km 131. Conform calendarului licita˛iilor, se estimeaz„ semnarea celor 3 contracte Ón cursul anului 2006.

Œn leg„tur„ cu DN 67, acesta a fost cuprins Ón Programul de reabilitare primar„, etapa I. Ordinul de Óncepere a lucr„rilor a fost emis Ón iulie 2002. Sectorul dintre km 62 ∫i 63 + 200 a fost finalizat; pe sectorul

dintre km 63 + 200 ∫i 81 + 600 au fost prev„zute lucr„ri de repara˛ii ale sistemului rutier, const‚nd Ón colmat„ri, fisuri ∫i detensionarea dalelor; iar sectorul dintre km 81 + 600 ∫i 83 + 900 nu a f„cut obiectul proiectului, fiind Ón administrarea municipiului T‚rgu-Jiu. Lucr„rile Óns„ au fost sistate Ón luna noiembrie 2004, datorit„ perioadei de timp friguros, improprie desf„∫ur„rii execu˛iei lucr„rilor, sistare care a fost prelungit„ ∫i Ón anul 2005, din cauza lipsei resurselor financiare.

Pentru sectorul dintre km 62 ∫i 84 de pe DN 67, Ón anul 2006 lucrarea va reÓncepe Ón func˛ie de bugetul care va fi alocat. Bugetul urmeaz„ s„ fie alocat Ón cursul acestei luni.

Mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

™i noi v„ mul˛umim.

Œntreb„rile, interpel„rile, precum ∫i r„spunsurile la acestea s-au Óncheiat.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123250]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 16/2.III.2006 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi