Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 februarie 2003
other · respins
Aurel Panã
Discurs
## Domnilor colegi,
Iniþiativa Grupului parlamentar al Partidului România Mare izvorãºte din realitãþi dure, semnalate în repetate rânduri atât de Partidul Democrat, cât ºi de diferitele organizaþii ale societãþii civile. Este vorba, într-adevãr, de creºterea aberantã a poverii fiscale, reprezentantã de taxe, impozite, accize ºi altele asemenea lor.
De asemenea, este corectã semnalarea din moþiune, cu privire la evidenta încãlcare a angajamentului asumat de Guvern la învestirea sa privind realizarea unei politicii fiscale coerente cu reforma pentru stimularea ”muncii, investiþiilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturilorÒ. Analizele profesioniste ºi obiective aratã însã cã întregul sistem fiscal din România loveºte în munca cinstitã, în intenþiile investitorilor, în activitatea întreprinderilor mici ºi mijlocii, în producþia de export.
1. Cum este stimulatã munca în România, când orice efort în plus fãcut cu mari sacrificii, fizice ºi morale, este confiscat imediat prin impozite ºi taxe progresive? Munca, hãrnicia în România sunt descurajate, ºi nu promovate!
2. Toate analizele externe privitoare la climatul investiþional în România, fãrã excepþie, semnaleazã descurajarea ºi chiar blocarea investiþiilor din cauza unui sistem fiscal extrem de stufos, discriminatoriu ºi la discreþia verigilor birocratice. Pe de altã parte, toate analizele despre economia României indicã necesitatea absolutã a investiþiilor pentru dezvoltarea economicã actualã. Guvernul a complicat ºi înrãutãþit climatul investiþional ºi, în general, mediul de afaceri din þarã.
3. Toate declaraþiile Guvernului, ale P.S.D. ºi studiile de specialitate au subliniat cã o realã economie de piaþã, competitivã în România, va exista numai atunci când activitatea economicã a întreprinderilor mici ºi mijlocii private din România va reprezenta ponderea majoritarã în PIB, ori în realitate situaþia acestor întreprinderi s-a înrãutãþit.
Fiind de departe o sursã realã de profit în ansamblul economiei româneºti, aceste întreprinderi îºi achitã multitudinea de taxe ºi impozite pe seama cãrora Guvernul opereazã transferuri dupã bunul plac.
Ne ridicãm hotãrât împotriva acestei practici care caracterizeazã în primul rând economia de tip centralizat.
4. Departe de a menþine mãcar sistemul de stimulare a producþiei de export, lãsatã în vigoare de vechea guvernare, din care am fãcut ºi eu parte, actuala guvernare s-a hotãrât ºi s-a decis, dacã-mi daþi voie, sã stimuleze interesul propriilor lor clienþi. Cum altfel poate fi caracterizatã reglementarea prin care Guvernul decide cui ºi cât dã facilitãþi la export?
Iatã patru teme prin care putem judeca decisiv performanþa actualei guvernãri în domeniul aºa-zisei reforme fiscale.
Actuala moþiune care semnaleazã unele dintre aceste grave neajunsuri se încheie cu o serie de solicitãri.
Aceste cerinþe, dupã pãrerea noastrã, sunt insuficient corelate cu problematica dezvoltatã de moþiune.