Stenogramă plen

Vã mulþumesc, domnule senator.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnului senator Alexandru Athanasiu.

Domnule vicepreºedinte, aveþi cuvântul.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea publicã ºi politicã de astãzi se referã la un eveniment pe care permiteþi-mi sã-l consider, ca ºi alþi colegi din acest Senat, ºi ca mulþi lideri de opinie din societatea româneascã, un eveniment istoric.

Este vorba de reînhumarea în pãmântul þãrii româneºti a celui care a fost al treilea rege al României, Carol al II-lea.

Legat de acest eveniment, douã lucruri cred cã trebuie menþionate. În primul rând, o apreciere, în al doilea rând, o corecturã.

Aprecierea mea se adreseazã Guvernului Adrian Nãstase, care a devenit, prin acest act politic major, public ºi esenþial, unul din guvernele importante ale României, pentru cã, pe lângã istoria faptelor sale, a recuperat o parte din istoria României.

Este derizoriu, aºadar, minor, pentru cei care sunt aºa-ziºi profesori de istorie sã facã istorie neiubind-o. Istoria, ca ºi orice personalitate, precum ºi succesiunea, se acceptã în totalitate sau se respinge în totalitate. Noi nu putem opera în istorie cu parantezele matematicii Ñ ce ne place spunem, ce nu ne place suspendãm în schepsis, cum spunea un mare filozof francez. Mã refer la Descartes.

Este, aºadar, un act important pentru România, care, prin fapta Guvernului ei, pentru prima datã, a demonstrat cã, deºi nu are vocaþie monarhicã, nici ca partid, nici ca acþiune politicã, are vocaþia istoriei. Oare asta nu e mai important?

Se vor fi gãsit unii Ñ ºi regret sã o constat Ñ care au gãsit ºi în acest act fie umori personale, fie percepþii transmise deformat din cãrþi pe care le-au citit sau din fapte ale prezentului. ªi tot nu era bine cã cineva n-a mai stat lângã cineva. Parcã aceasta era problema! Nici mãcar nu meritã contraargumentat. E derizoriu, dacã punem problema: ”E bine cã s-au adus, dar e bine cã s-au despãrþit osemintele.Ò Sau: ”Au început atentate politice în România. Regretabil!Ò

Dar nu cred cã noi suntem judecãtorii istoriei proprii. Suntem, cred, cât putem fiecare, fãuritorii ei. Mãcar de-am fi ºi de-am putea!

S-au gãsit unii care sã spunã cã regalitatea româneascã nu este ºi Carol al II-lea. Mincinos, greºit ºi, pânã la urmã, blamabil pentru noi, pentru cã, repet, oglinda istoriei nu poate fi suma cioburilor ei. O istorie nu se face din cioburi, se face din totalitatea luciului ei, aºa cum e.

Cred cã, prin acest gest, noi reuºim, pentru prima datã, la nivelul cel mai înalt de decizie ºi voinþã politicã, sã arãtãm cã ne comportãm meritoriu, adicã normal. Nu umorile prezentului înnegresc tabloul trecutului. Nu resentimentele personale devin raþiune de stat, aºa cum, din pãcate, în istoria tumultuoasã a acestei þãri Ñ ºi, poate, chiar personajul de care vorbesc Ñ s-a întâmplat.

Dar sã lãsãm judecata lui Dumnezeu, la care tot Senatul ºi toatã România sau marea ei majoritate se declarã a aparþine, la acest partid al credincioºilor. Dacã suntem în partidul creºtinilor, nu ar fi normal sã avem ºi conduita creºtineascã, sã lãsãm lui Dumnezeu judecata ºi sã încercãm prin fapta proprie sã ne apropiem de el? Eu cred cã da.

ªi acum ar fi o corecturã. Aceastã corecturã vizeazã istoria.

S-a spus ºi aici, ºi în alte locuri, cã acest eveniment este o campanie electoralã, cã este un spot de imagine, cã este o demonstraþie. Nu este nimic din toate acestea. Este un gest normal, care face credibil un guvern, credibil, în primul rând, cu istoria în numele cãreia guverneazã. Îl face credibil faþã de strãinãtate, temporara gãzduitoare, temporarul locator al osemintelor istorice ale neamului românesc, care i-au dat, la acea vreme, mult mai multã onoare ºi consideraþie.

În al treilea rând, ne împacã pe noi Ñ sper eu Ñ cu ceea ce avem ºi bun ºi rãu.

ªi aº încheia spunând aºa: Nu neapãrat slãbiciunile unui neam sunt drumul sigur spre eºec. Eºecul sigur este când aceste slãbiciuni se privesc ca niºte virtuþi. Atunci, sigur, acel neam va falimenta. Atâta vreme cât slãbiciunile sunt recunoscute ºi atâta vreme cât exerciþiul nostru cotidian ºi politic ºi moral este de a încerca sã le depãºim, asumându-ni-le am dovedit deja puterea responsabilitãþii.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului naþional liberal, are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã ne-a adus, din punct de vedere politic, douã situaþii în care Partidul Naþional Liberal a fost obligat sã aibã douã poziþii distincte.

Prima este, sigur, bilanþul primilor doi ani de guvernare ºi declaraþia politicã a domnului prim-ministru în faþa Camerelor reunite, la care am fost obligaþi, pur ºi simplu, sã depunem geanta neagrã a guvernãrii pentru neconstituþionalitatea momentului, precum ºi pentru bãtaia de joc în care s-a cerut ca, în mai puþin de 24 de ore, sã facem o expertizã serioasã ºi realistã, atentã ºi lucidã asupra guvernãrii pe ultimii doi ani. Al doilea moment l-a constituit, vineri, reuniunea de la Camera Deputaþilor pentru continuarea a ceea ce s-a numit ”spiritul de la SnagovÒ, forumul de la Snagov, în care Partidul Naþional Liberal a avut o atitudine corectã, a participat la întocmirea documentelor, a contribuit la declaraþia participanþilor la forum ºi a semnat pactul de acþiune solidarã pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, pentru cã acest obiectiv, cu siguranþã, ne apropie de toþi ºi ne obligã la responsabilitãþi comune.

Ceea ce doresc sã spun este cã aceastã aderare la Uniunea Europeanã obligã însã, în foarte mare mãsurã, ºi Guvernul, pentru cã aderarea nu poate avea loc fãrã niºte standarde minime în ceea ce priveºte prestaþia guvernamentalã.

M-am raportat la capitolul de politici sociale, capitolul IV din documentele anterior menþionate, prezentate de domnul prim-ministru, prezente, de altfel, pe larg, ºi în alocuþiunea domnului prim-ministru, ºi am constatat cã, din pãcate, în spatele cifrelor, aceste standarde minimale nu ne vor permite niciodatã aderarea la Uniunea Europeanã.

Sigur, nu mã voi referi la diferenþele, la discrepanþele în ceea ce priveºte politicile sociale în þãrile Uniunii Europene ºi în România, nu mã refer la discrepanþele între salarii, între pensii, între alocaþiile sociale, care, cu siguranþã, nu se vor apropia foarte mult pânã în 2007.

Mã voi referi însã la o serie de alte lucruri prezente în documente, care, din pãcate, aratã cã Guvernul nu este pregãtit în momentul de faþã pentru aderare.

Din partea Grupului Democrat, dau cuvântul doamnei senator Maria Petre.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi, al cãrei titlu este ”Un necaz nu vine niciodatã singurÒ, se referã la ce se întâmplã în ultima vreme în situaþia ºi în sistemul de protecþie a persoanelor cu handicap din România.

Voi aborda sub acest titlu problema oamenilor cu care viaþa nu a fost prea generoasã ºi pe care ne-am obiºnuit sã-i înghesuim, uneori de-a valma, în ceea ce numim grãbiþi ”persoane cu handicapÒ.

Cât face societatea noastrã pentru ei? Se bucurã ei în mod real de o politicã, mai întâi coerentã, ºi apoi corectã, în sensul protecþiei de care au atâta nevoie? Am fi fost, poate, tentaþi cu toþii sã rãspundem cã da, pânã în ziua în care, cu stilul sãu ironic, premierul constata nervos doar cã numãrul acestor persoane a crescut de 10 ori din 1992 încoace ºi încerca, pe aceastã temã, extrem de sensibilã, o glumã proastã cu stratul de ozon ºi petele solare.

Ce ascundea de fapt aceastã reacþie?!

Ea ascundea faptul cã Guvernul a ales în locul unei politici de protecþie realã a acestor oameni punerea lor pe drumuri ºi transformarea din oameni nãpãstuiþi ºi aºa în victime ale unui sistem birocratic, instabil ca reglementãri, ca responsabilitãþi ºi, mai ales, deficitar financiar.

Este adevãrat cã sistemul devenise, din motive cunoscute de noi toþi, un soi de refugiu, de supapã a cazurilor sociale extreme. E însã cinic sã împingem acum oameni suficient de necãjiþi spre zona venitului minim garantat sau spre locurile de muncã iluzorii prin modificãri ale reglementãrilor din acest domeniu. ªi e de neînþeles ce a gândit Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei atunci când a exclus din sistemul de protecþie a persoanelor cu handicap pe cei care suferã de cirozã, de leucemie, de afecþiuni renale grave, de schizofrenie, de amputaþii datorate accidentelor, dacã toate aceste nenorociri au apãrut dupã 18 ani.

Ce se întâmplã practic de la 1 noiembrie 2002 încoace?! Ca urmare a schimbãrii regulilor, cei 50 de medici, atâþia sunt în ansamblu pe þarã, pensionari în majoritatea judeþelor, care conduc sistemul de expertizare, sunt supuºi unei presiuni duble.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea politicã nu este de domeniul care ar aparþine exclusiv unui grup parlamentar.

De aceea mi-aº permite sã avansez ideea dupã care delegaþiile României cu caracter permanent la diferite forumuri internaþionale, câteodatã, ar trebui sã ofere explicaþii, informaþii, dãri de seamã, cu alte cuvinte, despre activitatea pe care o desfãºoarã.

În aceastã ordine de idei, vã aduc la cunoºtinþã, dacã îmi este permis sã folosesc aceastã expresie, cã în zilele de 12-13 februarie, deci sãptãmâna trecutã, la Bruxelles a avut loc o reuniune a Comisiilor reunite ale Adunãrii Uniunii Europei Occidentale, la care ºi Parlamentul României este reprezentat de patru parlamentari, doi senatori ºi doi deputaþi.

Vreau sã spun cã Uniunea Europei Occidentale Ñ ar trebui sã fac o prezentare, dar nu m-aº încadra în termen ºi nu vreau sã rãpesc din timpul nimãnui, nici nu aº putea sã o fac Ñ este o organizaþie paneuropeanã, a cãrei menire este apãrarea colectivã ºi de la a cãrei fondare se împlinesc 55 de ani. Este mai veche decât NATO exact cu un an ºi Tratatul de la Bruxelles este baza ei legalã. A fost, de fapt, premergãtoarea Tratatului de la Washington, unele articole, ca de exemplu celebrul articol 5, sunt literã cu literã similare.

Adunarea Parlamentarã a acestui for exprimã ceea ce se cheamã exercitarea controlului democratic asupra Executivului într-un domeniu vital cum este securitatea ºi apãrarea europenã ºi este, aº spune, singurul for care înglobeazã 28 de state europene în diferite grade ale calitãþii de membru, de la membru plin, care sunt membre NATO ºi membre ale Uniunii Europene, de la membru asociat, care sunt numai membre ale NATO, de la observatori, care sunt membri ai Uniunii Europene, dar nu sunt membri NATO, ºi pânã la partenerii asociaþi. În aceastã categorie ne gãsim ºi noi, ºi celelalte þãri candidate la NATO ºi, respectiv, la Uniunea Europeanã.

Am fãcut aceastã micã prezentare pentru a vã iniþia în cadrul acesta al chestiunilor legate de problematica apãrãrii ºi a securitãþii în perspectiva reformei instituþionale a Uniunii Europene ºi a abordãrii acestei chestiuni care, la ora actualã ºi încã pentru multã vreme, þine de domeniul suveranitãþii statale ºi, respectiv, al competenþelor parlamentelor naþionale.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte,

Am sã trec fugitiv peste câteva dintre problemele care ne frãmântã pe toþi. Constatãm resurecþia unor mãsuri coercitive, de principiu, la adresa parlamentarilor. Aceste mãsuri sunt mereu cerute de unii împotriva altora ºi se vor întoarce împotriva tuturor.

Este un exemplu aproape clasic de hãrnicie cu care sãpãm groapa altuia ºi cãdem toþi în ea, de unde vom trimite dragi salutãri populaþiei de deasupra.

Este vorba de discuþiile privind interzicerea rãmânerii parlamentarilor în locurile în care ei s-au afirmat ca oameni de afaceri. Ulterior, se va veni sã se interzicã ºi dreptul medicilor de a-ºi mai profesa meseria! De ce sã opereze un doctor P.S.D.-ist sau de ce sã opereze un medic U.D.M.R.-ist sau de ce sã opereze un doctor de la România Mare, când ar putea sã opereze cineva fãrã de partid? Se va muri pe mesele pe care pacienþii aºteaptã, pentru cã ne-am sãpat, cu dragã inimã ºi cu gândul cã va cãdea numai adversarul în groapa respectivã, aceastã groapã.

Nu sunt de aceastã pãrere, sunt de pãrere cã interdicþiile trebuie sã se refere la acele raporturi vicioase între persoane ºi stat, nu la iniþiativele particulare, care sunt, în fond, realizãri personale ale celor în cauzã. ªtiu la ce mã expun fãcând opoziþie faþã de acest fapt, dar eu cred în dreptul la opoziþie pânã la luarea deciziei; deacolo încolo voi fi un ofiþer aproape disciplinat.

O a doua problemã se referã la situaþia din sãnãtate. Am spus ºi în plenul celor douã Camere Ñ ºi, spre tristeþea mea, unele ziare, printre care cel care-l consideram cel mai serios, supãrat probabil cã am dat un drept la replicã într-o chestiune pe care nu am afirmat-o ºi care mi s-a pus în gurã, m-a atacat, scurt, cã l-aº fi lãudat pe Adrian Nãstase Ñ eu am lãudat ce trebuia lãudat ºi am criticat ce trebuia criticat. Se putea observa cu ochiul liber. Unii însã n-au vãzut.

Îmi pare rãu cã trebuie sã revin asupra problemei sãnãtãþii, aici nu este vorba de ministerul cutare, de sub ministerul celãlalt. Nu. Aici este vorba de privirea, din toþi aceºti ani, asupra sãnãtãþii publice, care este obligaþia Parlamentului. Ne aflãm în faþa unei mari catastrofe în materie de sãnãtate. Acum ºapte ani vorbeam în acest Senat despre infectarea permanentã ºi zilnicã a apei ºi a fost un râs general. Spuneam: ”Domnilor, existã zone, unele pe lângã Dunãre, unde apa are Ph-ul aproape ca sãpunul!Ò S-a rãspuns: ”He, he, he!Ò A fost un râs pe care-l þin minte, m-a însoþit de câteva ori când am ieºit în public.

Din toate partidele veniserã ei acolo, dar toþi gândeau la fel. Oameni deºtepþi, oameni drãguþi, oameni care luptaserã cu cenzura, oameni care îºi puteau aduce aminte cã au existat ºi cã existã încã exponate vii, în vitrina naþionalã, ale luptei cu cenzura ºi ce înseamnã aceastã luptã cu cenzura, ce criminalã este aceastã luptã a cenzurii împotriva presei, luptã în care unul interzice fãrã argumente ºi tu trebuie sã asculþi.

Ei, nu. Au decis cã nu e voie, cã nu e voie, cã nu e voie! Aproape nimic nu e voie! Nu ºtiu ce se poateÉ Vã rog sã nu mã îngânaþi domnule Vadim, cã am impresia cã am ecou ºi mã iluzionez. Aceastã problemã trebuie spusã ºi vã spun cu sinceritate ºi cu durere: nu e moral sã o luãm în fiecare an de la capãt, cuceririle societãþii capitaliste, cum e ea, trebuie pãstrate, pentru cã, între timp, ele sunt plãtite cu vârf ºi îndesat prin pierderile de altã naturã pe care le-a adus societatea capitalistã, pierderi naturale la nivel de mase, în favoarea iniþiativei fiecãruia. Pãi, dacã este vorba de iniþiativa fiecãruia, nu ºtiu dacã nu devine inutilã prezenþa acestui C.N.A. în fruntea bucatelor Audiovizualului. Nu se poate, la nesfârºit, sã o luãm de la capãt.

Constat cã Sisif este nepotul Parlamentului României, nepot de sorã. Refuz sã cred cã mama lui este inutilitatea. Este oare posibil? Deci, vorbim cu ei, vorbim omeneºte, suntem ºi noi cineva, am avut ºi noi, acolo, un vot popular, ne-au delegat partidele noastre sã facem ceea ce facem ºi le spunem: ”Fraþilor, nu este bine, exageraþi!Ò Dânºii: ”Nu, nu, cã aºa e bine!Ò ªi argumentele pe care le aduc nu sunt argumentele raþionale, ci argumente de autoritate: ”Aºa este în Europa!Ò Ei, bine, m-am sãturat de acest fel de argument de autoritate. Eu vreau sã fie ca în Europa în toate, nu numai la impozite, ci ºi la beneficii. Nu numai la restricþii, ci ºi la libertãþi.

Domnul Pãcurariu de la P.D. ºtie dumnealui, întotdeauna, mai bine ce trebuie sã spun eu, deºi, deocamdatã, nu l-am remarcat în vreo mare acþiune naþionalã, dar sã mã îngâne pe mine de câte ori vorbesc ºtie. Este foarte uºor, domnule Pãcurariu, ºi sã ºtiþi cã nu veþi primi dreptul la replicã, pentru cã nu mã refeream la dumneavoastrã, ci la alt pãcurar, pe care îl cunosc eu, de la Bistriþa. E un pãcurar care mã îngânã de la Bistriþa.

Abia acum v-am auzit. Sau mã îngânã un pãcurar dintr-o baladã.

Aceasta este o a doua problemã pe care neapãrat trebuie sã o spun. În ce priveºte sãnãtatea publicã, revin, ne aflãm, poate, în situaþia din ”Salonul nr. 6Ò de A. P. Cehov, ºi anume, teoretic, suntem de acord cu treaba aceasta, cum era ºi directorul respectivului salon care vorbea despre durere pânã când a intrat el însuºi ºi nu ºtiuse cât de mizerabilã e ºi cum e sã te izbeascã un mujic peste bot, pânã a intrat el acolo sub autoritatea mujicului ºi ãsta l-a izbit peste bot pânã i-a curs, nu sângele, ci tot sângele din el. Sã nu ajungem în aceastã situaþie!

Doamnelor ºi domnilor,

Sã nu fim un: ”Popor condamnat sã nu ºtie/ Aproape nimic despre el,/ Popor infectat fel de fel/ De cancer sau de nebunie?Ò

Îmi permit acum sã vã fac aici elogiul opoziþiei. Am participat în aceastã perioadã la momente ale istoriei lumii ºi la momente ale istoriei noastre care s-au putut realiza, s-au putut împlini pentru cã a existat ecuaþia ”Putere Ñ OpoziþieÒ. Dar confruntarea de idei s-a manifestat nu numai în planul vieþii noastre de fiecare zi (atunci când opoziþia a existat ºi nu a plecat din locul ei), ci ºi în lume. Mã refer, de exemplu, ºi la marea confruntare care se petrece azi pe plan mondial între Statele Unite ale Americii, pe de-o parte, ºi unele þãri, mari þãri europene, Germania, Franþa, Rusia, pe de altã parte.

Reamintesc ºi reconfirm faptul cã sunt un proamerican convins, nu sunt un prorãzboinic. Asta este altã treabã, deºi de aceastã problemã s-a ocupat ecuaþia de care vã vorbesc, pe de-o parte America, pe de altã parte un pol de reale puteri europene. Salut faptul cã, datoritã libertãþii de fond de pe planeta Pãmânt, în ciuda tuturor restricþiilor, în ciuda tuturor rãzboaielor, în ciuda tuturor fundamentalismelor, este posibil ca niºte þãri mai mici, oricum, mai mici, sã blocheze ºi sã amâne o decizie care nu trebuie în nici un caz grãbitã, cã este posibil sã existe puncte de vedere care sã cenzureze elanul prea congestionat cãtre rãzboi.

Se confirmã deocamdatã vitalitatea de esenþã a acestei organizãri a lumii, care suportã ºi, uneori, nu descurajeazã dialogul, confruntarea de idei, pluralismul, dialectica. Unde am ajunge dacã, în plan mondial, ar fi asasinat pluralismul? Repet, sunt un proamerican, nu am, de exemplu, nici o simpatie specialã pentru o anumitã þarã între alte þãri. ªi aºtept foarte mult de la America. Nu doresc ºi nu aºtept rãzboiul. Nu aºtept transformarea soluþiei de inteligenþã în altceva decât soluþie de inteligenþã, dar mi se pare extraordinar cã pe pãmânt, la ora de faþã, se poate crea aceastã opoziþie.

**:**

Am spus multe despre tine.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

DaÕ ai spus ºi asta ºi þi-am rãspuns: ”Eu cred cã e nevoie sã lãrgim puþin orizontul, sã mãrim cumva spectrul privirii noastre, sã mai ºi îndrãznim!Ò

Mi-am amintit astãzi cum a fost descoperitã Peºtera Urºilor, Chiºcãul, din Munþii Apuseni. Un miner care avea, ca ºi mine, obiceiul de a-ºi depãºi atribuþiile de serviciu a sãpat la el în grãdinã în timpul liber ºi a adâncit groapa mai mult decât trebuia Ñ ºi a ajuns în peºterã! În Peºtera Urºilor!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Miron Cozma.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

ªi eu uneori sap mai mult decât trebuie ºi cred cã, la dorinþa lui Corneliu Vadim Tudor, o sã ajung în peºterã.

## **Din salã:**

Care peºterã?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Eu am zis de minerul Miron Cozma.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mã rog. Nu era Miron Cozma. El lucra, sãracul, înãuntru. Dar nu glumesc eu cu un chinuit.

Ultima problemã: seriozitatea statului ºi a legislaþiei. Existã un anumit comportament incoerent, de ani ºi ani de zile, un comportament pe care l-aº numi ºi mofturos, fiecare guvernare parcã închipuindu-ºi cã de la ea începe istoria, România vrând sã devinã un nou stat în fiecare etapã. Nu numai diferit, ci ºi, adesea, opus celorlalte state care fusese România. România fusese toate acele state.

Sigur, sunt necesare modificãri suple de legi. Sigur cã noi chiar asta facem, suntem fabricã de legi, dar trebuie, cred eu, ca, în esenþã, sã ne supunem acestei concepþii a statului român. Nu se poate întâmpla nici mãcar ceea ce voiau unii dintre cei ce revendicau o istorie pe care n-o trãiserã ºi voiau sã înceapã totul de la ei, de la eliberarea lor de coºmarul prin care trecuserã, anume: sã se anuleze 40Ñ50 de ani de istorie. Cât lipsiserã ei. Atunci n-a fost nici culturã, n-a fost nici ºtiinþã, n-a fost nimic, nimic, nimic, nimic ºi ar fi fost, pur ºi simplu, gheþarul numit România. Ei, nu! ªi în acea perioadã au existat lucruri excepþionale. A existat mare culturã, a existat mare ºtiinþã, a existat economie, aºa cum a fost ea. Dar, ceea ce e grav e cã noi, ºi în perioada pe care o numim democraticã, schimbãm prea des legile. Oamenii ajung sã nu mai aibã încredere în legi ºi în noi.

De aceea, am sã mã refer strict la o problemã privind casele vândute chiriaºilor. Situaþia în care sunt aceºti chiriaºi este imposibilã. Am sã mã refer ºi la un fapt, pur ºi simplu, concret. E vorba de casa în care (pe lângã remarcabilul poet ºi ziarist Nicolae Dragoº) stau opt familii, în Bucureºti, strada Paris nr. 45. ªi care, pur ºi simplu, se vãd în situaþia de a fi traºi în judecatã, pentru cã nu au aflat suficient de atent ºi de adânc Ñ de la cine, nu se ºtie, pentru cã li se vânduse oficial, prin lege, de cãtre statul român ceea ce li se vânduse Ñ, nu au aflat cã respectivele case vor fi cândva, adicã în perioada noastrã, cerute ºi retrocedate. Orice proces de acest fel trebuie sã aibã în vedere oamenii ºi, într-adevãr, cum spunea poeta Constanþa Buzea: ”Mã vindec de rana-mi, cu o ranã mai mare.Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule preºedinte, vã rog!

DomnuÕ Pãcuraru, vã rog sã luaþi loc. Aþi auzit foarte clar. S-a referit la un alt Pãcuraru, de la Dâmboviþa, nu la dumneavoastrã.

De la Bistriþa!

Sau Bistriþa. Luaþi loc ºi o sã vã dau cuvântul. Nici o problemã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voi continua declaraþia politicã rostitã anterior cu o parafrazã: ”P.S.D.-ul guverneazã acum ºi fãrã opoziþie, dar ºi fãrã popor.Ò Asta e jalea în România.

N-aº fi luat cuvântul dacã distinsul nostru coleg, aici absent, domnul Alexandru Athanasiu, nu ar fi bãtut niºte apropouri strãvezii la partidul creºtinilor, care, chipurile, ar critica repatrierea osemintelor fostului rege Carol al II-lea.

Ne-am simþit vizaþi, pentru cã noi am afirmat mai insistent în ultimul timp ºi precizez cã în ultimul timp. Pentru cã se aude un dramatic zãngãnit de arme pe planetã ne-am afirmat vocaþia creºtinã.

Spunând asta nu înseamnã cã vrem sã ocupãm locul chipurile rãmas gol pe scena politicã româneascã prin dispariþia, prin pulverizarea aºa-zisului Partid Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat.

Deºi nu îmi propuneam sã dau replicã domnului Victor Ciorbea, mã vãd nevoit s-o fac, pentru cã nu am unde

s-o fac, întrucât televiziunile pe noi nu ne popularizeazã. E un boicot care nu face cinste ideii de democraþie în România. Am auzit cã domnul Victor Ciorbea a spus cã el nu se va alia niciodatã cu P.S.D. ºi cu P.R.M. Exact asta era problema noastrã numãrul unu. M-aº alia cu domnul Victor Ciorbea când ºi capul Domniei sale se va alia cu o pãlãrie de om normal. Pânã una alta nu prea îl încape nici o pãlãrie.

Noi nu ne-am pronunþat niciodatã împotriva repatrierii osemintelor regelui Carol al II-lea. Sunt momente nu tocmai fericite, când foarte mulþi oameni, în special pe micile ecrane, aratã cât s-au ”luptatÒ ei ºi înainte de 1989 ºi ce monarhiºti au fost ei. Nu am prea auzit piuit de monarhist în þara asta. Dar noi putem dovedi cu colecþia revistei ”SãptãmânaÒ ºi cu colecþia celor 4 almanahuri ”SãptãmânaÒ, 1986, 1987, 1988, 1989, cã am scris despre toþi regii României, în special despre primii doi.

De asemenea, strãdaniilor colegului nostru Adrian Pãunescu vreau sã alãtur ºi strãdaniile fostului nostru coleg, domnul Viorel Sãlãgean, care s-a pronunþat ºi el, în scris, în mai multe rânduri pe tema reînhumãrii osemintelor regelui Carol al II-lea.

Imediat, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Vã rog.

Pentru cã eu cred cã nu vorbesc în contradicþie cu nimeni ºi sunt chestiuni care în mare parte nu prea sunt cunoscute. Imediat!

Poate renunþãm la moþiune ºi...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu renunþ la moþiune.

Imediat voi formula 2-3-4 concluzii ºi vã alegeþi pe cea mai favorabilã. Prinþul Paul îºi exprima temerea cã s-ar putea la înapoiere sã nu aibã ºi el loc în avionul militar sau prezidenþial cu care erau aduse moaºtele bunicului sãu. ªi l-am rugat pe colegul ºi amicul din tinereþe, Rãzvan Theodorescu, sã nu facã o discrepanþã atât de mare între un actor de mâna a treia, la urma urmei, acest Radu Duda, care a intrat într-un nou rol, de la iepuraºii chercheliþi din piesele pentru copii, el, acum, a devenit un prinþ moºtenitor. Eu mor de râs când îl vãd pe acest Radu Duda, care nu este copt pentru aceastã funcþie de prinþ moºtenitor. ªi, într-adevãr, prinþul Paul a fost acceptat ºi el în acel avion.

Mai mult decât atât, parlamentarii P.R.M. de Argeº au participat la ceremonia de înmormântare a osemintelor regelui Carol al II-lea, în timp ce regele Mihai de Hohenzollern a dovedit din nou Ñ pentru a câta oarã?! Ñ cã are o inimã hainã. Nu se poate sã nu te duci la înmormântarea propriului tatã. Nu se poate, cât de mult l-ai fi urât, cât de mult te-ar fi eclipsat cu marea lui inteligenþã ºi cu marea lui culturã, nu ai voie sã nu-l ierþi dincolo de moarte.

Adrian Nãstase, în ceremonia de coºmar care a avut loc în paralel la Televiziunea Românã Ñ este coºmar, asta pot sã spun, ºi i s-a adus un mare deserviciu domnului Adrian Nãstase Ñ, a spus cã nimeni nu ne dã dreptul sã judecãm personalitãþile istoriei noastre. Aºa este. Dar Domnia sa de ce judecã memoria mareºalului Antonescu?!

L-a adus pe Nicolae Titulescu în þarã. Foarte bine. De 3-4 ori pe an, când mã duc în ªcheii Braºovului cu copiii mei depun flori pe mormântul marelui diplomat Nicolae Titulescu. Dar sã nu ºtie oare domnul Adrian Nãstase cã Nicolae Titulescu a fost aproape dus la moarte de cãlãul sãu, de Carol al II-lea, care l-a urmãrit ºi pânã nu l-a destituit ºi pânã nu l-a scos de pe scena istoriei ºi a vieþii nu s-a lãsat?

Închei, spunând cã ar trebui ca Guvernul, dacã tot ºi-a asumat acest rol de a fi un fel de gropar naþional, pentru cã altfel nu se poate spune, cine tot bagã în mormânt oseminte, are aceastã funcþie, la Uniunea Scriitorilor este unul, Stoica, unul care se ocupã de asemenea funeralii. Poate ar fi fost mai bine sã se strãduiascã sã aducã în þarã ºi osemintele unor români cu care ne mândrim cu adevãrat Ñ George Enescu ºi Constantin Brâncuºi. Voi formula o concluzie ºi voi spune cã cei patru regi ai României au fost trei Ñ Carol I ºi Ferdinand. Vã mulþumesc.

Din partea Grupului Naþional Liberal, pentru trei minute, are cuvântul domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

O economie de piaþã liberã funcþionalã este o condiþie obligatorie în procesul de integrare a României în Uniunea Europeanã. Guvernul Adrian Nãstase a promis þãrii, în binecunoscutu-i stil pompieristic, cã anul 2003 va însemna pentru România îndeplinirea acestei condiþii ºi, implicit, recunoaºterea de cãtre Uniunea Europeanã a acestui fapt. Acest discurs este nu numai demagogic, dar confirmã încã o datã existenþa unei adevãrate falii între politica guvernamentalã ºi realitatea zilnicã.

Este ºtiut faptul cã o economie de piaþã liberã este funcþionalã atunci când între cerere ºi ofertã, între producãtori ºi consumatori, între vânzãtori ºi cumpãrãtori, între prestatori de servicii ºi beneficiari, cât ºi între angajatori ºi angajaþi nu existã piedici impuse de stat, astfel încât voinþa pãrþilor sus-menþionate sã nu fie în nici un fel viciatã. Cu cât actorii economici sunt mai legaþi de mâini ºi de picioare în procedura stabilirii unei relaþii economice corecte, cu atât ne îndepãrtãm de o adevãratã piaþã liberã. Presiunea fiscalã enormã, corupþia instituþionalizatã ºi lipsa de voinþã a P.S.D.-ului de a acþiona contra acestor fenomene reprezintã adevãratele obstacole în crearea unei economii libere.

Voi prezenta, în continuare, câteva exemple care ilustreazã pregnant cele expuse mai sus.

Existenþa unui monopol de stat în domeniul resurselor de energie electricã ºi al distribuþiei acesteia constituie un impediment serios în crearea unei relaþii economice libere, bazate pe concurenþã realã.

Discriminarea evidentã între societãþile cu capital de stat ºi cele private în ceea ce priveºte plata datoriilor cãtre stat, prin eºalonãri ºi scutiri de datorii, ca ºi birocraþia ºi corupþia întregului sistem a obþinerii autorizaþiilor în orice domeniu de activitate constituie alte dovezi grãitoare ale blocãrii reformei, sã nu mai vorbim de sutele de societãþi de stat ale cãror datorii depãºesc cu mult valoarea patrimoniului lor.

Licitaþii trucate în favoarea clienþilor P.S.D.-iºti, inclusiv cele electronice, prin oferirea celui mai mic preþ, dupã care se semneazã contract adiþional, ca ºi taxele de protecþie anticontrol financiar care se acumuleazã în trezoreria P.S.D.-ului aratã adevãrata ”voinþãÒ a actualilor guvernanþi.

Domnule senator, v-aº ruga sã încheiaþi! Îmi cer scuze, dar vãd cã mai aveþi câteva pagini!

Vã rog sã nu faceþi o discriminare! 15 secunde, vã rog!

Nu fac! Vã dau voie, v-am rugat doar sã vã concentraþi!

15 secunde, domnule preºedinte!

Vã rog, aveþi 30!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Biroul unic nu reprezintã soluþia accelerãrii înregistrãrii firmelor, fiind de fapt doar un exerciþiu de imagine.

Un alt aspect ºocant: pe piaþa media, posturile publice sunt favorizate, în detrimentul celor particulare, dispunând atât de surse bugetare, cât ºi cele provenite din publicitate.

Ziarele locale ale partidului de guvernãmânt, care au apãrut în 2002 în toate judeþele þãrii, sunt finanþate, în mare parte, din publicitatea, total nefolositoare, de altfel, a întreprinderilor ºi regiilor de stat, dar ºi, acum ºtiu, a unor primãrii ºi consilii judeþene P.S.D.-iste.

Domnilor guvernanþi,

Dacã doriþi într-adevãr ca România sã aibã o economie de piaþã liberã, sã fie admisã în Uniunea Europeanã, sunteþi obligaþi sã realizaþi o reformã realã, eradicând fenomenele amintite mai sus ºi sã puneþi capãt discursului duplicitar, menit doar sã înºele partenerii occidentali ºi sã abatã atenþia românilor de la problemele reale cu care aceºtia se confruntã zi de zi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi... Am epuizat timpul, domnule... Puteþi în 3 minute?! Atât a mai rãmas.

Vã rog, domnul senator Pruteanu, Grupul social democrat.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## Stimaþi colegi,

Voi fi, într-adevãr, scurt, orele sunt înaintate. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu toate cã voi fi foarte scurt, trebuie sã adaug un subpunct, mic de tot, provocat de cele spuse aici, stimulat de cele spuse aici.

Salut cuvântul domnului profesor Buzatu, salut ºi cele spuse de Adrian Pãunescu pe aceastã temã, vreau sã vã spun cã ºi mie, când am fost la Bruxelles, la un simpozion internaþional cu þãrile din Uniunea Europeanã ºi candidate, mi s-au pus întrebãri în legãturã cu postul OTV. Vreau sã spun cã este o patã pentru noi, Parlamentul, cã acest post a fost desfiinþat ºi cã eu, personal, împreunã cu alþii care gândesc ca mine, nu voi avea liniºte pânã când aceastã nedreptate, aceastã murdãrie nu se va curma ºi acest post va fi pus înapoi, în funcþiune, pentru cã a fost desfiinþat într-un mod abuziv ºi inadmisibil.

Trec la subiectul pentru care am cerut cuvântul ºi doream sã vã spun câteva cuvinte. Precizez apãsat cã aceastã intervenþie este fãcutã în nume strict personal, nu în numele partidului din care fac parte, Partidul Social Democrat.

Este vorba de un fenomen pe care l-am observat în ultima vreme ºi pe micile ecrane, dar ºi pe stradã, aºa, printre cetãþeni. Apare din nou, ca înainte de 1989, dubla gândire, fãþãrnicia, ipocrizia politicã. ªtiþi bine cã înainte una gândeam ºi alta trebuia sã spunem în public, dacã nu doream sã avem necazuri. Se întâmplã ºi acum, din nou, acelaºi lucru. Mã uitam la un sondaj fãcut pe stradã, cu oameni în legãturã cu rãzboiul din Irak. Oameni care habar nu au unde este Irakul, cine îl conduce ºi ce a fãcut, declarau repede ºi luau figura aceea fãþarnicã: ”Da, da, da, este foarte bine ºi sunt de acord.Ò Mã uitam la niºte rezultate ale unui sondaj care dãdea vreo 40 ºi ceva la sutã în favoarea unui lucru care înseamnã, totuºi, sânge, oameni buni! Sânge! Se declarau în favoarea rãzboiului. Dacã îi luai la bani mãrunþi ºi îi întrebai: ”DaÕ ce þi-a fãcut þie Irakul ãsta, mã rog frumos?Ò Ñ habar nu aveau, nu ºtiau sã lege douã vorbe.

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru**

**:**

Oamenii aceia inculþi vã dau ºi votul!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## Poftiþi?

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru**

**:**

Oamenii aceia inculþi vã dau ºi votul!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Oamenii aceia îmi dau votul ºi vreau sã felicit poziþia dumneavoastrã, care aþi spus, cu multã inteligenþã, domnule Prisãcaru, cã nu întotdeauna micile puteri fac ce vor, fac politica pe care trebuie sã o facã, dar aº vrea ca oamenii simpli sã facã ceea ce fac ºi oamenii mai complecºi, pentru cã observam cã nu numai oamenii care nu au interese politice, dar oameni de vârf de pe

aceastã planetã sunt foarte sceptici în legãturã cu acest rãzboi anunþat. Acesta este, în fond, subiectul.

Constatam recent cã americani aproape tipici pentru America, cum este actorul Robert Redford, o încarnare a americanismului, se manifestã vehement împotriva acestui rãzboi. Laureaþi ai premiului Nobel. Scriitorul GŸnther Grass spunea negru pe alb cã nu este de acord cu acest rãzboi. Marele lingvist american Noam Chomski declara ºi el cã este un lucru necurat ºi necivilizat declanºarea acestui rãzboi faþã de o þarã pe care o poþi foarte bine þine sub control fãrã sã verºi ”blood for oilÒ fãrã sã se verse sânge pentru petrol.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

ªi Nelson Mandela!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

De asemenea, se adaugã acestor nume dramaturgul Harold Pinter, dramaturgul Gore Vidal, marele poet, mãtrãºit ºi cãruia i s-au fãcut multe necazuri de cãtre iranieni, Salman Rushdie, astfel încât a arãta entuziasm în privinþa declanºãrii de lãsare de bombe ºi de a face chisãliþã o þarã mi se pare o ipocrizie.

Sunt de acord cã, poate, politic trebuie sã facem acest lucru, dar sã avem, mã adresez ºi dumneavoastrã, ca ºi colegi parlamentari, dar ºi oamenilor simpli, sã avem tãria de a nu ne mai supune din nou fãþãrniciei acesteia de a arãta entuziasm faþã de ceva care mã tem cã va fi o viitoare greºealã regretabilã, aºa cum a fost Vietnamul, aºa cum a fost Iugoslavia, bombardamentul din Kosovo. Cred cã va fi o asemenea greºealã dacã americanii nu vor avea calmul de a sta pânã-n pânzele albe pe capul lui Saddam, de a-l determina sã plece cu alte mijloace, dar nu cu sânge. Va fi, pentru intelectualitatea americanã, pentru mare parte din opinia publicã americanã ºi mondialã, o nouã mare eroare a acestui stat puternic ºi care riscã sã facã, din nou, o istoricã greºealã.

Acesta este punctul meu de vedere.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã ne miºcãm foarte repede, ca sã intrãm ºi pe textul moþiunii.

Constituim comisii de mediere.

La proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Grupul social democrat ºi umanist Ñ trei propuneri.

Domnii senatori Ion Iliescu, Ioan Pop de Popa ºi Popescu Laurenþiu.

Mulþumesc.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Grupul democrat, o propunere.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/27.II.2003

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Domnul senator Ion Vela.

Ion Vela. U.D.M.R., o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

Doamna senator Vajda Borbala. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã cu 106 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã, în 2003, a unui ajutor în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au pânã la 2,5 hectare.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Mocanu Vasile, Matei Viorel ºi Sporea Elena.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Dumitru Codreanu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere?

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Aron Belaºcu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere?

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi constituirea comisiei de mediere. S-a aprobat cu 104 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitãrii seminþelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Mocanu Vasile, Matei Viorel ºi Sporea Elena.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Dumitru Codreanu.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi constituirea acestei comisii de medi-

ere.

Comisia a fost aprobatã cu 106 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Proiectul de lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale destinate sediilor partidelor politice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Predescu Ion, Opriº Octavian, Prichici Emilian, Hriþcu Florin.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere?

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 105 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost constituitã ºi aceastã comisie de mediere. Ultima comisie, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale de turism balnear ºi de recuperare.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Novolan Traian, Dinu Marin, Seche Ion.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar P.D., o propunere?

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Domnul senator Viorel Panã.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Stimaþi colegi,

Vã informez cã s-au depus douã legi la secretariatul general al Senatului în vederea sesizãrii Curþii Constituþionale, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale:

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic Social;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/2002 pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilor legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

De asemenea, stimaþi colegi, vã informez referitor la solicitarea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, legat de urmãtoarele instrumente internaþionale adoptate de cea de-a 90-a sesiune a Conferinþei Internaþionale a Muncii de la Geneva, iunie 2002: Protocolul din 2002 la Convenþia privind sãnãtatea ºi securitatea la locul de muncã, Recomandarea nr. 194/2002 privind lista bolilor profesionale ºi înregistrarea ºi declararea accidentelor de muncã ºi a bolilor profesionale, Recomandarea nr. 193/2002 privind promovarea cooperativelor.

Deci, pentru informarea dumneavoastrã, avem aceste instrumente ale Conferinþei Internaþionale a Muncii. Rog sã se comunice Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale cã a fost adusã la cunoºtinþa colegilor senatori.

Trecem la ultimul punct pe ordinea de zi, dezbaterea moþiunii ”Guvernul Nãstase între taxa pe aer ºi birul cu fugiþiiÒ, semnatã de 36 colegi senatori ai Grupului parlamentar România Mare.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, liderul grupului parlamentar ºi preºedintele Partidului România Mare, pentru a prezenta aceastã moþiune simplã.

Domnule senator, aveþi cuvântul.

## MOÞIUNE

Guvernul Nãstase, între taxa pe aer ºi birul cu fugiþii Subsemnaþii, parlamentari în Senatul României, în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi al articolelor 148Ð152 din Regulamentul Senatului, constatând:

Ñ încãlcarea flagrantã a prevederilor constituþionale prevãzute în art. 53 alin. (2) conform cãrora: ”Sistemul legal de impunere trebuie sã asigure aºezarea justã a sarcinilor fiscale.Ò;

Ñ discrepanþa uriaºã dintre angajamentele asumate în anul 2000 prin Programul de guvernare ºi ceea ce a realizat Guvernul în domeniul politicii fiscale;

Ñ creºterea aberantã a numãrului taxelor ºi impozitelor percepute de la populaþie, în scopul acoperirii fraudelor financiare ºi a ”gãurilor negreÒ produse în buget, prin favorizarea unor anumite categorii clientelare de contribuabili, aflaþi uneori în sferele înalte ale puterii;

Ñ haosul existent în sistemul legislaþiei fiscale, întreþinut ºi amplificat abuziv printr-un mare numãr de ordonanþe ale Guvernului;

Ñ orientarea nefastã a politicii fiscale a Guvernului spre creºterea ponderii impozitelor indirecte, suportate în mod egal de cãtre cetãþeni, indiferent de nivelul veniturilor obþinute;

Ñ executarea silitã a micilor datornici, în vreme ce marii datornici beneficiazã de protecþia ilegalã a Guvernului, prin ºtergeri ale datoriilor, anulãri ale penalitãþilor ºi reeºalonãri nejustificate;

Ñ faptul cã asigurarea stabilitãþii legislative în domeniul fiscal ºi armonizarea ei cu cea a statelor comunitare, una din principalele condiþii de aderare la Uniunea Europeanã, au rãmas probleme nerezolvate, cu efecte deosebit de negative în planul dezvoltãrii economico-sociale a României, al credibilitãþii externe ºi al poziþiei sale în arhitectura Europei Unite,

supunem dezbaterii Senatului urmãtoarea moþiune:

La solicitarea votului de învestiturã, Guvernul se angaja astfel în faþa Parlamentului: ”Politica fiscalã va urmãri accelerarea ºi aprofundarea, în mod coerent, a reformei în acest domeniu, ceea ce se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate, atât prin desfiinþarea contribuþiilor la unele fonduri speciale, cât ºi prin reaºezarea sarcinii fiscale ºi a raportului dintre impozitele directe ºi cele indirecte în vederea stimulãrii muncii, investiþiilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturilor.Ò

3. Evoluþia politicii fiscale spre majorarea impozitelor indirecte Ñ în principal taxa pe valoarea adãugatã ºi accize Ñ diminueazã cererea de consum a populaþiei, îi afecteazã nivelul de trai ºi induce procese inflaþioniste greu de þinut sub control.

În România, impozitele indirecte reprezintã 40,1% din veniturile statului, în timp ce în þãrile Uniunii Europene ponderea acestor impozite este de 30,9%. Experienþa acestor þãri, care au reuºit sã reducã în ultimii 6 ani cu 8% ponderea impozitelor indirecte, ar putea constitui o bazã pentru Guvernul României în fundamentarea politicii sale fiscale.

Pentru alinierea la standardele europene, recomandãm Guvernului sã adopte în politica fiscalã principiul justeþei ºi al echitãþii impunerii, ceea ce presupune renunþarea la practica imaginãrii de noi impozite indirecte prin maºinãria ordonanþelor.

Taxa pe valoarea adãugatã, cu o pondere în p.i.b. de 6,7% în 2003, va asigura aproape jumãtate din veniturile bugetului de stat.

În numai doi ani, actuala guvernare, beneficiara celei mai opulente ºi sforãitoare campanii electorale, prin care se angaja sã reducã substanþial (pânã la 9%) t.v.a.-ul la produsele alimentare de bazã, a reuºit trista performanþã ca o treime din preþul acestor produse sã fie reprezentatã de impozite ºi taxe, ceea ce scade alarmant puterea de cumpãrare a populaþiei ºi condamnã la înfometare categorii tot mai mari de cetãþeni. Aproximativ 6,3 milioane de români sunt sãraci lipiþi pãmântului, iar gradul lor de suportabilitate se apropie de limitã. Pentru tot mai mulþi români existenþa a devenit un coºmar mai teribil decât cel trãit pe vreme de rãzboi.

Din decembrie 2000 pânã în decembrie 2002, preþurile sub guvernarea P.S.D.-istã au crescut dupã cum urmeazã: la pâine cu 206%, la carne de porc cu 260%, la ulei cu 230%, la cartofi cu 230%, la apã potabilã ºi menajerã cu 250%, la gaze naturale cu peste 300%, la energie electricã cu 375%. Preþuri de genocid Ñ spun românii.

În paralel, actuala putere afiºeazã un lux sfidãtor, organizând recepþii fastuoase, partide de vânãtoare, deplasãri tot mai costisitoare ºi mai inutile peste hotare, unii guvernanþi luându-ºi ºi nevestele, cheltuindu-se, totodatã, mari sume de bani pentru o ”campanie de imagineÒ în strãinãtate, prin plata unor articole favorabile ºi întreþinerea de cãtre Guvern a unor corespondenþi ai TVR în principalele metropole ale lumii.

În locul reducerii promise, care, probabil, va fi realizatã în anul electoral 2004, Guvernul a introdus t.v.a.-ul ºi la unele servicii ºi bunuri care nu erau impozitate, cum ar fi, de exemplu, serviciile turistice pentru beneficiarii strãini, care plãtesc în valutã, pentru construcþiile de locuinþe, infrastructura feroviarã etc. Au fost introduse taxe ºi impozite pentru I.M.M.-uri, pentru societãþile cu capital majoritar privat ºi întreprinderile ºi asociaþiile familiale din zonele defavorizate, ceea ce are ca efect implicit falimentul acestora.

Un proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii ºi trimis în vara anului 2002 partenerilor sociali pentru observaþii prevedea un nou bir, respectiv impozitarea cu 0,05% din fondul de salarii al societãþilor comerciale unde sunt angajate mai mult de 200 de femei, în vederea constituirii unui fond de solidaritate, creându-se astfel o discriminare condamnabilã a femeilor faþã de bãrbaþi.

Majorarea taxelor notariale de timbru cu 500% ºi a taxelor judiciare cu 10-15% va determina, în mod cert, boicotarea tacitã a încheierii contractelor legale de

înstrãinare de bunuri, ca ºi a altor acte civile, diminuându-se astfel afluxul de bani în vistieria statului ºi creându-se dezordine în evidenþierea realã a proprietãþii.

Explicând aºa-zisa reformã fiscalã, la începutul acestui an ministrul Mihai Tãnãsescu a aruncat pe piaþã o nouã provocare Ñ impozitarea dobânzilor ºi a dividendelor, motivatã de necesitatea alinierii la normele europene, în sensul impozitãrii tuturor veniturilor. Aceasta tocmai în momentul când populaþia începea sã-ºi recapete încrederea în sistemul bancar ºi de economisire, obligând astfel oamenii sã ”tezaurizezeÒ banii la saltea. În Statele Unite ale Americii, republicanii au anulat impozitele pe dividende, iar în multe þãri europene se renunþã la impozitarea unor venituri tocmai pentru a se crea condiþii favorabile dezvoltãrii anumitor ramuri sau servicii.

Contribuabilii României, în cea mai mare parte oameni cu venituri modeste, nu înþeleg cum oare un Guvern care pretinde cã e social-democrat se gândeºte la alinierea impozitelor, a accizelor etc. la nivelul Uniunii Europene, dar nu ºi la alinierea veniturilor, desigur, în baza unei strategii de creºtere economicã, ce lipseºte cu desãvârºire din viziunea sa politicã. Programul social-economic al unui guvern nu trebuie sã se vadã la televizor, ci într-un alt aparat casnic Ñ în frigider.

Realizarea angajamentului privind ”revizuirea sistemului de accize în vederea creºterii randamentului fiscal ºi a eficienþei acestei taxe de consumaþieÒ a fost orientatã de cãtre Guvern exclusiv cãtre obþinerea de venituri suplimentare la bugetul de stat. Un exemplu concludent îl constituie accizele ºi t.v.a.-ul la carburanþii auto, care reprezintã 67,6% din preþul de desfacere al acestora la pompã, afectând marea majoritate a contribuabililor cu venituri mici, posesorii, de regulã, ai unor autoturisme neperformante din punct de vedere al consumului. Dacã avem în vedere faptul cã românii au cumpãrat în anul 2002 carburanþi în valoare de peste trei miliarde de dolari, rezultã cã statul a perceput, de la milioane de cetãþeni, impozite indirecte de peste douã miliarde de dolari.

4. Guvernul aplicã legile în mod discriminatoriu, ignorând cu bunã-ºtiinþã principiul ”egalitãþii în faþa legiiÒ, deºi acesta a fost declarat de primul-ministru drept una dintre prioritãþile guvernãrii actuale.

Astfel, în timp ce marii datornici sunt trataþi cu indulgenþã, ba chiar beneficiazã de o protecþie scandaloasã, cei ce nu pot achita facturile la întreþinere, unde figurau sume ce depãºiserã în luna ianuarie 2003 cele mai negre aºteptãri, semãnând derutã ºi revoltã în toatã România, sunt executaþi ”la sângeÒ de organele fiscale. De parcã cele peste un milion de familii din România care nu ºi-au plãtit întreþinerea n-ar fi fost de ajuns, se preconizeazã cã numãrul acestora se va dubla prin aplicarea prevederilor Ordonanþei nr. 197/2002, care îi obligã pe locatari sã achite facturile de energie termicã în 15 zile faþã de termenul de pânã acum, de 30 de zile, în caz contrar aplicându-li-se penalitãþi de 0,06%.

Acelora care ar putea sã se întrebe ce legãturã este cu problema fiscalitãþii, le rãspundem cã toate aceste mãsuri, gândite mereu în dispreþul cetãþeanului de rând, se încadreazã într-un cerc vicios: cetãþeanul nu-ºi plãteºte obligaþiile, unitãþile producãtoare ºi distribuitoare de energie falimenteazã, statul nu are venituri ºi atunci inventeazã noi taxe ºi impozite tot pe spatele celui care nu-ºi poate plãti întreþinerea, acesta stã în frig ºi se îmbolnãveºte, dar nu este primit în spital, pentru cã nu poate plãti taxa de internare, ºi nici medicamentele etc., etc. ”Zidul MorþiiÒ în variantã politicã! ªi atunci ce-i rãmâne cetãþeanului de fãcut pentru a apãra viaþa lui ºi a familiei sale, domnilor guvernanþi?

Rata de colectare a taxelor ºi impozitelor nu a depãºit niciodatã 65-67%. Motivaþia: populaþia nu are resurse pentru a plãti, iar agenþii economici scãpaþi de sub controlul Guvernului, de multe ori în mod deliberat, ca recompensã pentru sprijinul acordat partidului de guvernãmânt, contribuie decisiv la creºterea arieratelor de origine fiscalã. Una dintre consecinþele acestei impozitãri insuportabile va fi creºterea evaziunii fiscale, iar rata colectãrii va fi mult sub aºteptãri, ceea ce va compromite în continuare relansarea economicã ºi creºterea nivelului de trai. Efectele acestei politici fiscale total inadecvate stadiului economic ºi social în care se gãseºte România sunt: sãrãcia endemicã generalizatã, descurajarea oricãrei iniþiative economice ºi investiþionale, determinarea oamenilor de afaceri strãini sã ocoleascã România Ñ dupã unele studii, pentru 1 dolar plãtit unui angajat, investitorul strãin ar trebui sã mai plãteascã 1,07 dolari statului Ñ, dar ºi forþarea oamenilor de afaceri români sã falimenteze ori sã supravieþuiascã prin evazionism fiscal, recunoscându-se, aproape oficial, o economie subteranã estimatã valoric între 40% ºi 60% din veniturile bugetare.

Toate acestea induc în mintea populaþiei o stare de spirit total nefavorabilã actualei guvernãri, pun în pericol stabilitatea statului ºi pacea socialã, afecteazã dezvoltarea României pe termen lung ºi, ceea ce este alarmant pentru generaþiile viitoare, primejduiesc interesul naþional de aderare la Uniunea Europeanã. Niciodatã, în întreaga istorie a poporului român, nu au existat atâtea biruri, care au depãºit în numãr ºi cruzime chiar vestitele poveri ale Epocii Fanariote: fumãritul, vãcãritul, albinãritul, vinãritul, oieritul, birul cunoscut sub numele de ”oaia seacãÒ º.a. Românul, în marea lui înþelepciune, a fãurit ºi un proverb: ”Sã tunzi oaia, dar sã n-o jupoi.Ò Or, Guvernul actual asta face: incapabil sã conducã ºi sã rezolve problemele þãrii, ba chiar generând el alte probleme, Executivul jupoaie populaþia de vie. De aceea, se impun mãsuri urgente ºi hotãrâte pentru eliminarea acestor grave abuzuri ºi dezechilibre care provoacã haos în politica fiscalã.

În sensul celor de mai sus, noi, semnatarii prezentei moþiuni, cerem Guvernului P.S.D.-U.D.M.R.-P.U.R.:

1. Asigurarea stabilitãþii în domeniul fiscal prin eliminarea neclaritãþilor, a confuziilor ºi interpretãrilor diferite ale prevederilor multitudinii de acte normative, în perspectiva elaborãrii de cãtre Guvern a mult aºteptatului Cod fiscal al României, ce ar trebui sã fie, de urgenþã, dezbãtut ºi adoptat în Parlament.

2. Guvernul este dator sã revadã sistemul înrobitor de taxe ºi impozite, în direcþia stimulãrii producþiei ºi investiþiilor, a exportului, vizând cu prioritate întreprinderile mici ºi mijlocii ºi zonele defavorizate, dar ºi în sensul încurajãrii transparenþei motivate a societãþilor comerciale ºi a persoanelor fizice pentru declararea realã a profitului ºi a altor venituri.

3. Revederea, în 60 de zile, a sistemului actual de colectare a taxelor, impozitelor ºi a altor datorii ale societãþilor cu capital de stat sau privat ºi ale persoanelor fizice, implementarea unor programe de monitorizare operativã a situaþiei datornicilor ºi a unor practici stimulative

pentru bunii platnici; eliminarea metodelor umilitoare, folosite în procesul de impunere ºi colectare fiscalã, ºi a lipsei de respect faþã de cetãþeni.

4. Stabilirea obligativitãþii Ministerului Finanþelor Publice de a comunica numele societãþilor cu datorii mari cãtre buget, concomitent cu stabilirea unor mãsuri eficiente, pe baza unui program comun cu celelalte organe abilitate ale statului, de recuperare a miilor de miliarde de lei care au fãcut obiectul eºalonãrilor ºi reeºalonãrilor; totodatã, se impune sesizarea organelor de anchetã în situaþiile în care s-au fãcut scutiri de datorii cu încãlcarea prevederilor legale.

5. Guvernul va sprijini Curtea de Conturi în realizarea pe parcursul a 6 luni de zile a unui control la societãþile comerciale privind toate scutirile de taxe, de impozite ºi de alte datorii cãtre stat ce depãºesc 1 miliard de lei ºi va propune mãsuri recuperatorii acolo unde se vor constata ilegalitãþi, inclusiv în cazul BANCOREX ºi al Bãncii Agricole.

6. În vederea alinierii la standardele europene, Guvernul trebuie sã adopte în politica fiscalã principiul justeþei ºi al echitãþii, ceea ce presupune renunþarea la practica inventãrii de noi impozite indirecte prin ordonanþe, impunându-se aplicarea unor cote reduse pentru bunurile ºi serviciile de bazã, în paralel cu o impozitare superioarã a produselor de lux.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, daþi-mi voie!

Domnule preºedinte, vã rog sã luaþi loc!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Face cineva glume proaste cu Saddam Hussein sau aºa ceva!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã luaþi loc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dacã e nevoie, putem polemiza.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator, luaþi loc, cã nu iese nimeni în pierdere. Pânã la urmã trebuie sã fie un câºtig pentru toþi, mai ales cã dãm la organisme internaþionale. Va fi un câºtig sigur. Stimaþi colegi,

Întreb semnatarii moþiunii dacã vreunul dintre dânºii îºi retrage semnãtura?

Bine, eu îi întreb pe cei prezenþi, nu pe cei absenþi! Stimaþi colegi,

Biroul permanent a stabilit urmãtoarea procedurã: Guvernul va avea la dispoziþie 60 de minute. κi va împãrþi timpul dupã cum doreºte. În prima parte Ñ rãspuns cu argumente la aceastã moþiune ºi, în final, dupã dezbateri.

Pentru grupurile parlamentare s-au stabilit câte 32 de secunde pentru fiecare senator. În consecinþã, Grupul social-democrat ºi umanist are la dispoziþie 35 de minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 19 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 5 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ 6 minute, Grupul parlamentar al P.N.L. Ñ 7 minute, independenþii Ñ 3 minute.

Am aici lista înscrierilor, mai puþin din partea Grupului parlamentar al P.D., ºi vã rog, domnule senator Panã, sã anunþaþi cine va vorbi.

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice. De aici, domnule ministru, de la tribunã. Vã rog.

De asemenea, din partea Guvernului mai sunt prezenþi domnul ministru Acsinte Gaspar, doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Domnule ministru, aveþi cuvântul.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ñ ministrul_

## _finanþelor publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cadrul controlului parlamentar asupra Guvernului, 36 de senatori aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare au iniþiat o moþiune pe care au intitulat-o ”Guvernul Nãstase Ñ între taxa pe aer ºi birul cu fugiþiiÒ.

Þin sã remarc pentru început cã, la jumãtatea mandatului parlamentar ºi la doi ani de guvernare, aceasta este a 8-a moþiune înregistratã la Senat, din care 5 moþiuni aparþin senatorilor P.R.M., iar la 3 au fost coautori cu senatori din Grupurile parlamentare P.N.L. ºi P.D. Desigur, în practica parlamentarã moþiunea este instrumentul constituþional pe care opoziþia îl are la îndemânã pentru a cere Guvernului sã rãspundã în faþa Parlamentului asupra modului în care-ºi îndeplineºte mandatul primit la investiturã, însã recurgerea la acest instrument presupune, pe de o parte, respectarea procedurilor constituþionale ºi regulamentare cu privire la promovarea, dezbaterea ºi votarea moþiunii, iar pe de altã parte, ºi þin sã subliniez acest lucru, un act de responsabilitate politicã din partea iniþiatorilor.

Poate, colegii noºtri, domnii senatori Iliescu ºi Sin, veþi lua mãsuri, cã vã sunã telefoanele de când am început ºedinþa. Nu doriþi sã ascultaþi, vã rog, poftiþi în hol! Nu se poate... Aveþi de aºteptat telefon, aveþi posibilitatea sã ieºiþi afarã din sala de ºedinþe. Pe oricine deranjeazã de la tribunã.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Tot atunci, reprezentanþii Partidului România Mare au prezentat exact aceleaºi idei asupra politicii fiscale, având impresia cã ne aflãm deja la dezbaterea moþiunii de astãzi. Am sperat atunci cã explicaþiile ºi fundamentele prezentate sã constituie pentru cei în cauzã un suport de înþelegere mai exactã a problemelor, dar, din pãcate, nu a fost aºa. De aceea, ºi astãzi vom continua a vã explica ºi demonstra cã ceea ce susþineþi dumneavoastrã nu este real, ci reprezintã doar un act propagandistic ºi de tip demagogic. În ultimii trei ani, România a cunoscut o creºtere economicã, domnilor, spectaculoasã, spectaculoasã, de la un minus de 16% în anii 1997Ð1999, la un plus de aproape 12% între anii 2001Ð2002.

Domnule preºedinte, eu n-am întrerupt pe nimeni.

Stimaþi colegi, urmeazã dezbateri generale ºi vã rog sã vã concentraþi atenþia pentru a avea replicile necesare.

Vã rog, domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Mulþumesc.

Totodatã, în perioada anilor 1997 aveam o inflaþie de 151%, acum avem o inflaþie doar de 17%.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu am venit aici în faþa dumneavoastrã sã ne lãudãm, dar mediul de afaceri internaþional, cel local, organismele financiare internaþionale, agenþiile de rating au apreciat faptul cã anii 2001Ð2002 au constituit pentru România cei mai buni ani din punct de vedere economic ºi fiscal din 1990 ºi pânã în prezent.

Când dezbatem aceastã moþiune, cetãþenii României, poate chiar ºi dumneavoastrã când plecaþi de acasã cu o sumã de bani, constataþi cã nu vi se cere a doua zi la brutãrie pentru o pâine o sumã mai mare de bani, aºa cum se întâmpla cu 5 ani în urmã. Acesta este scopul nostru, de a avea o inflaþie cât mai micã, pentru ca oamenii sã-ºi poatã consolida veniturile ºi economisirile.

Înaintãm în Acordul cu F.M.I. ºi primim tranºele de credit nu pentru cã facem pe placul negociatorilor fondului, ci pentru cã avem o voinþã politicã sã luãm mãsurile adecvate în domeniul macrostabilizãrii economice, a reformelor structurale ºi a privatizãrii.

Toate aceste mãsuri le luãm pentru cã este spre binele economiei româneºti ºi, implicit, al þãrii, deoarece România are nevoie de stabilitate, de echilibru, de credibilitate maximã pe pieþele internaþionale de capital.

Vrem sã restructurãm ºi sã investim în infrastructurã pentru cã ne gândim la viitor ºi atunci trebuie sã avem acces la credite ieftine pe termen lung.

Oare ar trebui sã fim surprinºi sã UE a declarat cã în România economia de piaþã nu este funcþionalã? Poate unii politicieni din opoziþie au primit vestea teribil de mulþumiþi: a murit ºi capra vecinului. Trebuie sã fim mâhniþi, domnilor, de data asta, pentru cã, în ciuda tuturor eforturilor care au fost fãcute în aceºti ultimi 2 ani, nu am putut echilibra derapajele din perioada 1998Ð2000.

La sfârºitul acestui an ºi cu sprijinul susþinut al Parlamentului România va trebui sã dovedeascã clar cã poate sã aibã o economie funcþionalã de piaþã.

Pe 2 februarie anul acesta, distinºii colegi senatori ai Grupului parlamentar P.R.M. au anunþat: ”Intenþionãm sã depunem o serie de iniþiative legislative în domeniul politicii fiscale.Ò ªi, în loc de propuneri concrete pe care le analizãm, ne-am pomenit cu o moþiune. E foarte bine.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Sã vinã popa sã facã sfeºtanie!

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

În decurs de 2 ani de zile am aºezat construcþia bugetului de stat pe noi principii. Cheltuielile bugetare se efectueazã numai în baza bugetelor aprobate. Ordonatorii de credite primesc bani doar dacã prezintã proiecte viabile. Marea majoritate a fondurilor speciale au fost eliminate ºi introduse, în mod transparent, în cadrul bugetului de stat.

Am urmãrit întãrirea disciplinei financiare a contribuabililor, introducând un sistem transparent ºi corect de monitorizare a datoriilor. Am reuºit sã depãºim chiar previziunile în ceea ce priveºte încasãrile la buget, astfel cã pentru anul 2003 a fost posibilã direcþionarea acestor fonduri cu precãdere cãtre protecþia socialã a oamenilor, peste 10% din PIB.

Am alocat mai mulþi bani pentru investiþii, pentru educaþie, tocmai pentru cã suntem preocupaþi de îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale oamenilor.

Doamnelor ºi domnilor senatori, anul trecut am avut o emisiune de eurobonduri de 700 milioane de euro, care a fost suprasubscrisã. Aceste obligaþiuni româneºti sunt în acest moment tranzacþionate la preþuri extrem de competitive pe pieþele internaþionale de capital. În ultimele luni ale anului 2002 Trezoreria statului s-a împrumutat din ce în ce mai puþin, atât de populaþie, cât ºi de la bãnci ºi explicaþia este simplã: am colectat mai bine veniturile, am avut intenþia sã cheltuim banii conform politicii pe care

am stabilit-o ºi, în acelaºi timp, avem intenþia sã nu mãrim presiunea fiscalã, sã nu introducem noi taxe ºi impozite.

Spunea domnul senator Vadim Tudor, în expunerea Domniei sale, cã au crescut de la 100 de taxe la 225.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

## 226.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Cine a fãcut aceastã numerotare, domnule senator?! Eu vã pot spune cã în aceºti doi ani de zile au fost reduse impozite ºi taxe. ªi încã o datã, am fãcut azi Ñ ºi fac încã o datã Ñ aceastã precizare: sã facem clar distincþia între un impozit, o taxã ºi un tarif. A numerota ºi a spune cã avem nu ºtiu câte impozite ºi taxe este incorect. Este incorect faþã de alegãtorii...

## Aligatorii! Alegãtorii!

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Cei care vã aleg pe dumneavoastrã, domnule senator! Avem în þara asta româneascã 36 impozite ºi taxe, care constituie peste 96% din veniturile fiscale ale României. Trebuie sã ne uitãm atent asupra acestor lucruri ºi sã informãm opinia publicã în mod corect.

Aº vrea sã remarc cã în ultimii ani, ca urmare a mãsurilor de relaxare fiscalã, în special a impozitãrii muncii, ponderea în PIB a veniturilor bugetare a scãzut de la 34,3%, în 1999, la 30%, în anul 2002.

În cazul impozitelor directe, scãderea a fost de la 19,3% la 16,6%, iar la impozitele indirecte de la 12,1% la 11,4%, raportate la anii 1999 ºi 2000. Cifrele prezentate de dumneavoastrã sunt greºite sau poate fac referire la altceva.

Gradul de fiscalitate într-o þarã se calculeazã ca raport al veniturilor fiscale colectate în PIB, acesta fiind modul de calcul în întreaga Europã. Personal, îmi exprim rugãmintea sã nu ne jucãm cu cifrele doar pentru a da bine în ochii populaþiei.

Într-adevãr, în textul moþiunii aþi nimerit un numãr, 31, dar aþi fost incorecþi, ºi mã întreb de ce, atunci când aþi explicat ce reprezintã acest numãr. Gradul de fiscalitate în România este de 31% ºi la calcularea acestuia sunt cuprinse atât veniturile fiscale, cât ºi veniturile bugetelor locale, ºi nu excluse, aºa cum, eronat, a fost prezentat în textul moþiunii.

Vã prezint câteva exemple privind gradul de fiscalitate, aplicând aceeaºi metodã: în Cehia sunt 40,3%, în Polonia 41%, în Ungaria 45%. Se pare însã cã P.R.M. simte nevoia sã mai audã o datã aceste date.

Aºadar, doamnelor ºi domnilor senatori, în ultimii 2 ani gradul de fiscalitate în România a scãzut continuu, de la 28,8% în 2001, la 28,2% în 2002 ºi va continua sã scadã în anii care urmeazã.

În privinþa taxelor extrabugetare practicate de unele instituþii publice ºi private, acestea nu reprezintã o pondere importantã în PIB, care sã determine o creºtere a fiscalitãþii, astfel încât sã fie depãºit nivelul mediu din þãrile europene.

Mai mult, în orice economie de piaþã, pentru serviciile prestate de instituþii publice sau private trebuie sã achiþi o contravaloare. Poate cã senatorii P.R.M. nu au auzit de contribuþia semnificativã adusã de sectorul serviciilor la economia unor þãri din Europa Occidentalã.

Se menþiona despre Consiliul Naþional al Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii din România, care poate sã mai facã foarte multe studii precum cele pe care le-aþi menþionat, dar, parcurgând lista celor presupuse 225 de taxe ºi impozite, oricare om având cunoºtinþe primare de economie va constata cã se încearcã maltratarea atât a teoriilor economice, cât ºi a limbii române, prin transformarea unor tarife în taxe. ªi anume, în acea înºiruire de taxe ºi impozite sunt incluse nu mai puþin de 66 de tarife, adicã contravaloarea unor servicii prestate de organizaþie ºi, deºi nu sunt numite specific tarife, la numãrãtoare sunt incluse în cadrul impozitelor ºi taxelor.

...ªi surprinzãtor este faptul cã vineri, 14 februarie, domnul senator Corneliu Vadim Tudor tocmai a reafirmat sprijinul partidului dânsului de a susþine România pe drumul integrãrii europene.

Aþi menþionat în moþiune taxa radio-tv. Nu a fost introdusã, domnilor, nici o taxã, ci a fost adoptat un nou sistem de colectare, aºa cum se practicã în statele occidentale unde existã posturi publice de radio ºi televiziune. Nu este o invenþie a acestui Guvern, ci o aliniere la o legislaþie europeanã.

Un ultim amãnunt. Dacã aceastã taxã, care a scãzut faþã de anul 2002, nefiind indexatã nici cu inflaþia, nu ar fi plãtitã, atunci cum acei 3,5 milioane de cetãþeni pe care îi reprezentaþi sã vã urmãreascã la emisiunea ”Tribuna partidelorÒ difuzatã vinerea?

Vreþi sã ne integrãm în U.E., dar în acelaºi timp vreþi sã existe facilitãþi fiscale la TVA. Acest lucru nu se poate, doamnelor ºi domnilor senatori, pentru cã atunci când vrei sã intri într-o familie trebuie sã respecþi regulile ei.

Pânã la sfârºitul anului 2006 trebuie sã mai eliminãm aproximativ 25 de facilitãþi fiscale la TVA ºi, sigur, atunci vom putea spune cã putem da cota de TVA în jos, de la 19% cãtre o poziþie mult mai micã.

De asemenea, o parte din ele au fost chiar eliminate atunci când s-a votat, în iunie 2002, Legea privind TVA. Prin urmare, ne aºteaptã un drum dificil ºi o recunoaºtem. Nu ne putem permite sã derapãm. Nu putem sã nu mergem cãtre anul 2007.

Încã de anul trecut am fãcut simulãri, în condiþiile în care am decide ca în 2004 sã introducem un sistem de coduri diferenþiate de taxe pe valoarea adãugatã pentru anumite bunuri ºi servicii de strictã necesitate. Credem cã acest lucru va fi posibil ºi îl vom introduce în anul

2004, în mãsura în care vom îmbunãtãþi coelctarea acestei taxe, crescând nivelul actual de 6,7% din PIB.

Aº vrea sã vã spun cã România, din pãcate, este þara care colecteazã cel mai puþin din TVA, faþã de þãrile din jurul nostru. Trebuie sã ajungem la un grad de colectare de 8Ñ9% din PIB.

În cadrul procesului de armonizare a fost necesarã eliminarea unor facilitãþi fiscale contrare acquis-ului comunitar, printre care ºi cele menþionate în moþiune: eliminarea cotei 0 de TVA pentru turiºtii strãini, contrucþii de locuinþe ºi aºa mai departe.

Unele dintre aceste facilitãþi introduse în guvernarea anterioarã au creat mari inechitãþi de ordin social. Aplicarea cotei zero pentru turiºtii strãini se fãcea prin defavorizarea turiºtilor români, care erau obligaþi sã suporte preþul serviciilor turistice, inclusiv TVA.

Aplicarea cotei zero pentru construcþia de locuinþe, extinderea ºi consolidarea, reabilitarea locuinþelor, existente în Ordonanþa Guvernului nr. 17/2000 privind TVA, cuprindea o sferã restrânsã de persoane care beneficiau de aceastã facilitate. Nu au beneficiat de cota 0 a TVA familiile tinere ºi categoriile defavorizate ale populaþiei.

PRO TV!

Aici nu existã joacã. În momentul în care nu ºi-a plãtit obligaþia, automat trecem la etapa urmãtoare de executare silitã.

## **Voci din rândurile senatorilor P.R.M.:**

PRO TV! PRO TV!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu vreþi sã pronunþaþi cuvântul ”PRO TVÒ?

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

O sã vã spun ºi despre PRO TV.

Aº vrea sã menþionez faptul cã de la intrarea în vigoare a ordonanþei de urgenþã ºi pânã în prezent, respectiv 9 luni de zile, de aceste înlesniri au beneficiat 4.400 de unitãþi, iar la bugetul de stat s-au colectat în plus peste 5.000 de miliarde lei venituri, care au fost folosite cu precãdere pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii oamenilor.

Nu putem înþelege cum aþi reuºit aceastã performanþã uluitoare, de a acuza un program de calculator de clientelism politic, aruncând cu noroi în nu mai puþin de 4.400 de agenþi economici, în care îºi desfãºoarã activitatea peste o jumãtate de milion de români, probabil, mulþi dintre ei ºi alegãtori ai Partidului România Mare, ºi venind cu soluþii ingenioase de salvare a economiei româneºti ºi de reducere a arieratelor: închiderea furnizorilor de utilitãþi prin executare silitã.

Sigur, colegul meu Dan Ioan Popescu anunþa sãptãmâna trecutã faptul cã, în urma programului de restructurare a furnizorilor de servicii, existã deja exemple de companii care ºi-au redresat situaþia economicofinanciarã, înregistrând chiar profit.

În finalul moþiunii dumneavoastrã, la capitolul ”CereriÒ, am constatat cã aþi parcurs cu multã atenþie programul Guvernului actual, din care v-aþi inspirat în redactarea opiniilor dumneavoastrã.

Multe din aceste cereri au fost deja implementate ºi introduse, domnilor.

Doamnelor ºi domnilor semnatari ai moþiunii,

ªi noi dorim asigurarea stabilitãþii în domeniul fiscal prin eliminarea neclaritãþilor. De aceea, am elaborat, aºa cum menþionam mai devreme, Codul fiscal ºi vom elabora sãptãmâna aceasta Codul de procedurã fiscalã, iar ambele acte normative vor intra în vigoare în acest an.

Ne propuneþi, totodatã, stimularea exporturilor. Vã informez cã, o datã cu aprobarea bugetului pe 2003, Guvernul a alocat sume importante pentru stimularea exporturilor, de peste 2.000 de miliarde lei.

Totodatã, ne recomandaþi transparenþã pentru datornici, dupã ce noi am anunþat, de la începutul acestui an, cã acest lucru îl vom pune în practicã. O datã cu asumarea rãspunderii Guvernului în Parlament pentru legile anticorupþie, vom implementa ºi acest act normativ.

**:**

PRO TV-ul! Aþi promis cã ne ziceþi ceva de PRO TV.

## Stimaþi colegi,

Reprezentanþii Guvernului mai au la dispoziþie 28 de minute.

Permiteþi-mi sã trecem la dezbateri generale.

Dau cuvântul, din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnului senator ªtefan Viorel.

## **Domnul Viorel ªtefan:**

## Stimate domnule preºedinte, Domnule ministru,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Moþiunea pe care o dezbatem azi este consacratã unui subiect important al reformei prin care trece economia româneascã: fiscalitatea.

Din nefericire, este total incorect modul în care abordeazã acest subiect colegii senatori de la P.R.M., într-o manierã populistã ºi cu multe aprecieri jignitoare.

De altfel, am ajuns sã nu ne mai ºocheze stilul în care este redactatã aceastã moþiune, aºa cum opinia publicã româneascã s-a obiºnuit de mult cu retorica agresivã a reprezentanþilor Partidului România Mare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule preºedinte, discutãm acum despre partide? Noi putem sã ne ridicãm sã plecãm din salã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu vã.... DomnuÕ... Avem interes sã dezbatem subiectul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Avem un subiect. De ce nu se axeazã pe acest subiect?

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Rãspundeþi punctual la lucrurile astea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Domnule preºedinte,

Dacã citiþi moþiunea, ºi dumneavoastrã aþi fãcut astfel de aprecieri la adresa partidului de guvernãmânt. Hai sã citim moþiunea. Deci n-a spus nimic cu totul deosebit ºi aveþi dreptul sã...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Ne daþi voie sã...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

...sã daþi replicã, dar la fel de politicos. Vã rog, domnule ªtefan Viorel.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu prea e politicos, cã ne insultã, domnule preºedinte.

Nu v-a insultat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci vã rog sã ne încadrãm în normele deontologice.

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Viciile moþiunii vin din dorinþa...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Pânã acum nu l-a vãzut nimeni la microfon. De doi ani... Eu habar n-aveam cã existã un senator Viorel Matei.

ªtefan, domnule senator. Viorel ªtefan.

Îmi permiteþi?

Domnul ªtefan Viorel este preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci din Senatul României ºi cred cã este cea mai grea comisie, prin numãrul de acte normative, dupã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Când vreþi cu tot dinadinsul sã fiþi agresiv o mai daþi ºi în barã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule Viorel...

Dacã dumneavoastrã aþi participa la lucrãrile de dezbatere legislativã, probabil cã m-aþi fi cunoscut ºi ºtiaþi ºi cum mã cheamã.

DomnuÕ...

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Dar pentru cã veniþi doar la declaraþii politice, se întâmplã...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

De ce vreþi sã rupeþi orice punte de comunicare între partidul nostru ºi Guvern, ºi P.S.D.?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, vã rog foarte mult...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Chiar vã zgândãreºte problema asta? Vreþi sã aruncaþi în aer ºi bruma de colaborare dintre partidele noastre?

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Mã zgândãreºte agresivitatea dumneavoastrã din moþiune ºi din luãrile de poziþie.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Alt limbaj nu aveþi? În afarã de agresivitate, altceva nu ºtiþi?

Ajungem ºi acolo. Ajungem ºi la fondul problemei.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor...

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Viciile moþiunii vin din dorinþa semnatarilor de a induce în opinia publicã idei false despre rezultatele politicii fiscale din primii doi ani de guvernare din actualul mandat al Partidului Social Democrat.

Cred cã, dacã ar fi citit cu atenþie materialele documentare puse la dispoziþia tuturor senatorilor, în deplinã transparenþã, reprezentanþii P.R.M. care au redactat ºi semnat moþiunea de azi nu ar mai fi susþinut cu seninãtate o serie de inadvertenþe ºi chiar falsuri.

Poate voi repeta lucruri cunoscute prin ceea ce voi spune în continuare, dar, pentru unii, repetarea este mama învãþãrii, aºa cã vã rog sã-mi îngãduiþi sã vã rãpesc atenþia timp de câteva minute.

În primii doi ai ai guvernãrii Adrian Nãstase, s-a urmãrit ca, prin politica fiscalã ºi bugetarã, sã se creeze instrumentele active pentru construirea unei economii sociale de piaþã, care sã îmbine avantajele funcþionãrii pieþei concurenþiale cu asigurarea echitãþii, justiþiei ºi solidaritãþii sociale.

Politica fiscalã promovatã de Guvern a avut în vedere accelerarea ºi aprofundarea reformei în acest domeniu, urmãrindu-se stimularea muncii, a economisirii, a investiþiilor, a întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturilor.

În preambulul moþiunii se afirmã cã ar exista o discrepanþã uriaºã între angajamentele asumate în anul 2000 prin Programul de guvernare ºi realizãrile din domeniul politicii fiscale.

Contrar afirmaþiei citate, prin acþiunile întreprinse în domeniul fiscal, Guvernul a rãspuns în mare parte angajamentelor asumate prin oferta de guvernare, astfel:

Ñ eliminarea de la 1 iulie 2002 a impozitãrii cu 10% a profitului net utilizat pentru creºterea capitalului agenþilor economici;

Ñ introducerea începând cu 1 iulie 2002 a unei amortizãri suplimentare sub forma unei deduceri speciale de 20% din valoarea mijloacelor fixe, precum ºi introducerea deductibilitãþii cheltuielilor cu amortizarea acceleratã, pânã la 50% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe;

Ñ scutirea de impozit a dobânzilor aferente titlurilor de stat, a depozitelor la vedere, precum ºi a obligaþiunilor municipale, ale Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe ºi ale altor entitãþi emiþãtoare de obligaþiuni care vizeazã construcþia de locuinþe.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) mai are 14 minute. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Partidul România Mare, ca urmare a plângerilor ºi reclamaþiilor cetãþenilor din þarã ºi la cabinetele noastre din teritoriu ºi cu sentimentul datoriei faþã de ei, uzeazã de dreptul sãu de a înainta o moþiune simplã privind duºmãnoasa politicã fiscalã a Guvernului P.S.D. condus de Adrian Nãstase.

Moþiunea se numeºte ”Guvernul Nãstase, între taxa pe aer ºi birul cu fugiþiiÒ, dar se putea numi foarte bine ”taxa pe oriceÒ sau ”taxe ºi impozite pe cei sãraciÒ.

Aici am avut mai înainte spectacolul unei retorici a superioritãþii, din nou au venit miniºtrii de la Guvern sã ne spunã cã ei se pricep la toate ºi cã pot da lecþii.

Trebuie sã ne înþelegem asupra unui lucru, noi nu suntem, ca parlamentari, funcþionarii Guvernului, nu suntem funcþionarii Ministerului Finanþelor Publice, limbajul pe care îl abordãm aici este acela pe care îl folosim atunci când vorbim cu oamenii, iar oamenii aceia ne spun cã buzunarul lor nu mai poate suporta. Chiar dacã nu ar fi 224 taxe ºi impozite, dar celelalte, care se plãtesc din buzunarul omului simplu, cine le plãteºte? Tot el, iar rãspunderea o are Guvernul.

Vreau sã vã spun cã astãzi cuvântul _revoluþie_ nu mai este magic, nici _tranziþia,_ nici _reforma,_ nici _terapia de ºoc,_ nimeni nu mai vorbeºte de ele, dar se vorbeºte mereu despre _populism._

Ce se înþelege prin populism? Cine spune cã este vorba de populism? A spune cã oamenii mor de foame, cã pensionarii nu mai au cu ce plãti medicamentele este populism? Este un adevãr ºi este o realitate. Nu este nevoie de cifre pentru a mai susþine acest tablou. Ce face în acest timp Guvernul Adrian Nãstase, Guvern social-democrat, altfel-zis, Guvern al protecþiei sociale? Pune taxe ºi impozite pe cei sãraci, scutindu-i pe profitorii revoluþiei, pe cei îmbogãþiþi cu ajutorul Executivului de azi, dar ºi ai celor de ieri, din banii ºi bunul public.

Este acesta un stat de drept? Iatã o întrebare la care trebuie sã rãspundã orice parlamentar ºi repet ce s-a spus în moþiune: ”Din decembrie 2000 pânã în decembrie 2002, preþurile sub guvernarea P.S.D.-istã au crescut dupã cum urmeazã: la pâine cu 206%, la carne de porc cu 260%, la cartofi cu 230%, la apã potabilã ºi menajerã cu 250%, la gaze naturale cu peste 300%, la energia electricã cu 375%.Ò

Domnule senator, atunci faceþi o moþiune ”ÎntreþinereaÒ!

O facem.

Aþi fãcut o moþiune ”Impozite ºi taxeÒ.

## Domnule preºedinte,

Pentru cã m-aþi întrerupt, dumneavoastrã, reprezentanþii P.S.D.-ului, tot timpul vreþi sã-i învãþaþi pe ceilalþi ce au de fãcut. Faceþi dumneavoastrã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Ce sã facem, dacã ne pricepem mai bine!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Nu vã pricepeþi, o sã vedeþi cã nu vã pricepeþi, domnule, ºi acum am sã spun de ce nu vã pricepeþi.

Guvernul îi executã silit pe micii datornici, cel mai adesea sãrmani neajutoraþi, dar nu foloseºte execuþia silitã pentru marii datornici care se lãfãie în avere ºi lux, lucru uºor de constatat, sub protecþia Guvernului.

Aici trebuie sã se rãspundã! Textul moþiunii noastre: ”PETROM are reeºalonãri de 1.416 miliarde.Ò Cum se explicã asta, domnule ministru de finanþe? Asta trebuie sã ne spuneþi! RAFO Oneºti are peste 2000 de miliarde sau 2000 de miliarde în cap, ”Tutunul RomânescÒ are reeºalonãri de peste 1.600 de miliarde ºi ºtergerea totalã a majorãrilor.

Iatã rãspunsuri punctuale la care noi aºteptãm, evident, explicaþii ºi nu au venit, ele sunt evitate.

Ce justificã, domnule ministru al finanþelor, toleranþa faþã de aceºti datornici, faþã de aceastã enormã evaziune fiscalã? Asta este populism sau este datoria unui Guvern ºi a unui ministru de a rãspunde în faþa Parlamentului?

Oare un Guvern se numeºte ºi se învesteºte pentru a teroriza populaþia þãrii, pentru a o þine sub tirul unor taxe ºi impozite? Toate acestea afecteazã profund regimul democraþiei româneºti. Sã nu mai separãm faptele, pentru cã societatea se resimte în întregul ei.

Iatã, transformarea Trustului de Presã MEDIAPRO, prin reeºalonãri ºi scutiri de peste trei miliarde de lei, într-un subordonat al Guvernului este un lucru care afecteazã mecanismul democraþiei în România ºi trebuie sã precizãm cã nu s-a rãspuns la acest lucru ºi trebuie rãspuns ºi mai specific cã OTV-ul a fost supus unei execuþii silite care a luat aspectul interdicþiei, dar cã PRO TV-ul nu a fost supus execuþiei silite.

La aceste lucruri vrem rãspunsuri, nu rãspunsuri savante ºi tehnice, ci foarte precise, aceasta reamintind Guvernului ºi coaliþiei care susþine cã în articolul 43 din Constituþie stã scris clar: ”Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai decent.Ò Aceasta este problema. Aceasta este treaba Guvernului. Guvernul lasã populaþia de izbeliºte, sfidând Constituþia, preocupându-se de legi privind revizuirea Constituþiei, privind alegerile anticipate sau amânate, vot uninominal, reducerea numãrului parlamentarilor ºi nenumãrate alte lucruri. Acestea sunt specific de competenþa Parlamentului, ºi nu a Guvernului. Anomaliile au luat proporþii extrem de grave ºi, indiferent ce pãrere au cei care vor sã se refugieze în discuþii tehnice, aceasta este situaþia.

Mai aveþi 11 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuvântul domnul senator Aurel Panã.

## **Domnul Aurel Panã:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Credeam foarte tare în sloganul P.S.D. ”Aproape de oameni, cu mâinile în buzunarele lorÒÉ _(Sala se amuzã_ . _Aplauze.) É_ dar ceea ce ne-a fost prezentat de reprezentanþii P.S.D. mã face sã merg acasã sã-i spun mamei: ”Mamã, nu ai dreptate sã ne mai ceri nouã bani cã nu îþi ajunge pensia ca sã-þi iei medicamente ºi sã-þi cauþi de sãnãtate.Ò O sã-i spun fratelui, surorii, fiicei: ”Nu te plânge, trãieºti într-o þarã, trebuie doar sã iei gãleata ºi sã mergi în Dâmboviþa sã iei laptele ºi mierea care curg

acolo. Îþi spun eu, cã am fost astãzi la dezbateri, aici, în Senat.Ò

## Domnilor colegi,

Iniþiativa Grupului parlamentar al Partidului România Mare izvorãºte din realitãþi dure, semnalate în repetate rânduri atât de Partidul Democrat, cât ºi de diferitele organizaþii ale societãþii civile. Este vorba, într-adevãr, de creºterea aberantã a poverii fiscale, reprezentantã de taxe, impozite, accize ºi altele asemenea lor.

De asemenea, este corectã semnalarea din moþiune, cu privire la evidenta încãlcare a angajamentului asumat de Guvern la învestirea sa privind realizarea unei politicii fiscale coerente cu reforma pentru stimularea ”muncii, investiþiilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturilorÒ. Analizele profesioniste ºi obiective aratã însã cã întregul sistem fiscal din România loveºte în munca cinstitã, în intenþiile investitorilor, în activitatea întreprinderilor mici ºi mijlocii, în producþia de export.

1. Cum este stimulatã munca în România, când orice efort în plus fãcut cu mari sacrificii, fizice ºi morale, este confiscat imediat prin impozite ºi taxe progresive? Munca, hãrnicia în România sunt descurajate, ºi nu promovate!

2. Toate analizele externe privitoare la climatul investiþional în România, fãrã excepþie, semnaleazã descurajarea ºi chiar blocarea investiþiilor din cauza unui sistem fiscal extrem de stufos, discriminatoriu ºi la discreþia verigilor birocratice. Pe de altã parte, toate analizele despre economia României indicã necesitatea absolutã a investiþiilor pentru dezvoltarea economicã actualã. Guvernul a complicat ºi înrãutãþit climatul investiþional ºi, în general, mediul de afaceri din þarã.

3. Toate declaraþiile Guvernului, ale P.S.D. ºi studiile de specialitate au subliniat cã o realã economie de piaþã, competitivã în România, va exista numai atunci când activitatea economicã a întreprinderilor mici ºi mijlocii private din România va reprezenta ponderea majoritarã în PIB, ori în realitate situaþia acestor întreprinderi s-a înrãutãþit.

Fiind de departe o sursã realã de profit în ansamblul economiei româneºti, aceste întreprinderi îºi achitã multitudinea de taxe ºi impozite pe seama cãrora Guvernul opereazã transferuri dupã bunul plac.

Ne ridicãm hotãrât împotriva acestei practici care caracterizeazã în primul rând economia de tip centralizat.

Da. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Dan Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## **Domnul Dan Constantinescu:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Putem sau nu sã fim de acord cu unele formulãri ale moþiunii supuse astãzi dezbaterii plenului Parlamentului. Putem sau nu sã acceptãm, în parte sau în totalitate, cifrele, opiniile ºi concluziile semnatarilor acestei moþiuni. Dar este incontestabil faptul cã atât agenþii economici, cât ºi contribuabilii persoane fizice sunt copleºiþi de povara unui sistem de impozitare care a devenit de nesuportat.

Desigur cã oficialii guvernamentali au dreptate atunci când, raportând veniturile fiscale ale bugetului consolidat la volumul produsului intern brut, apreciazã cã prin gradul de impozitare rezultat ne situãm la nivelul mediei realizate în statele membre ale Uniunii Europene.

Din acest motiv, oameni de înaltã calificare profesionalã în domeniu, precum preºedintele Theodor Stolojan, economistul-ºef al Bãncii Naþionale ºi alþii, au confirmat o parte din cifrele prezentate de dumneavoastrã. Dar asta nu ne foloseºte la nimic.

În primul rând, pentru cã pe medie întotdeauna o ducem mai bine decât în realitate. ªi pentru cã vorbim între oameni calificaþi, ºtim bine cã avem de-a face cu o medie nerelevantã atâta vreme cât contribuabilii buni platnici sunt siliþi sã susþinã, într-o formã sau alta, generozitatea de partid ºi de stat prin care o mânã de oameni beneficiazã de un întreg sistem de înlesniri la plata obligaþiilor bugetare.

Am afirmat ºi noi, nu o datã, cã restructurarea portofoliului de datorii ”istoriceÒ poate fi una din metodele de sprijin al procesului de privatizare. A transforma însã aceastã excepþie într-un mijloc de satisfacþie a intereselor de grup pune sub semnul întrebãrii însuºi conceptul de economie de piaþã funcþionalã, capitol la care în procesul aderãrii la Uniunea Europeanã suntem încã restanþieri. Pentru cã, dincolo de suprasarcina fiscalã impusã nejustificat contribuabilului corect, asemenea practici sunt de naturã sã vicieze comportamentul acestor contribuabili, mediul de afaceri în general.

În al doilea rând, asistãm la explozia scãpatã de sub control a unui pãienjeniº de contribuþii, taxe, tarife, comisioane stabilite prin lege, însã pentru prestaþii reale sau îndoielnice, prestaþii necesare sau de-a dreptul inutile, dimensionate corect sau chiar aberant ale unor instituþii de stat sau autonome ºi care constituie sarcina nefiscalã, dar la fel de împovãrãtoare pentru societãþile comerciale ºi populaþie, o sarcinã care tinde sã compromitã capacitatea agenþilor economici ºi a populaþiei de a-ºi achita datoriile fiscale. ªi aici excepþia a devenit regulã, pentru

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., are cuvântul domnul senator Pusk‡s Valentin. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Distins Senat,

Moþiunea semnatã de 36 de senatori readuce în actualitatea parlamentarã o problemã care persistã de mai mulþi ani ºi care este dezbãtutã ºi discutatã atât la colþ de stradã sau la reuniuni familiale, cât ºi în Parlament, criticând pe bunã dreptate guvernele care s-au succedat la putere din anii Õ90 încoace.

Cu toate cã U.D.M.R. nu face parte din actualul Guvern, aºa cum pretinde moþiunea, trebuie sã recunoaºtem cã boala fiscalitãþii nu este proprie Guvernului Nãstase, ci este o boalã veche, de care nu a putut scãpa nici un guvern, o boalã care s-a transmis ca gripa de la un guvern la altul.

Realitatea ne obligã sã recunoaºtem cã o anumitã parte a problemelor cuprinse în moþiune existã ºi chiar au fost semnalate ºi de cãtre parlamentarii U.D.M.R. de-a lungul anilor, fiind propuse ºi soluþii pentru rezolvarea acestora. Guvernul actual trebuie sã aibã puterea moralã

de a recunoaºte cã existã multe probleme nerezolvate în domeniul fiscalitãþii, cã fondurile destinate sãnãtãþii nu au fost folosite eficient, cã existã probleme ºi în ceea ce priveºte plata medicamentelor compensate, cã sãrãcia afecteazã o mare parte a populaþiei þãrii.

Nu mai puþin adevãrat este faptul cã au existat ºi existã încercãri din partea Guvernului Nãstase pentru ameliorarea bolii fiscalitãþii, ºi aici nu m-aº referi la problemele expuse de antevorbitori, dar aº aminti ºi Ordonanþa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, care oferã o ºansã în plus pentru aceste firme, reducerea contribuþiei pentru fondul asigurãrilor sociale, desfiinþarea unor fonduri speciale care au fost trecute în buget ºi alte încercãri privind relansarea fiscalã în România.

Avem speranþa cã în acest an se vor lua ºi alte mãsuri pentru reducerea fiscalitãþii, printre care ºi propunerea noastrã, a U.D.M.R.-ului, de a lãsa la latitudinea contribuabililor sã dispunã de o parte din impozitul pe venit care sã fie donat unor fundaþii sau asociaþii culturale, umanitare sau religioase.

U.D.M.R. a susþinut ºi susþine necesitatea existenþei unui cadru legislativ pentru a se putea acorda înlesniri fiscale, reeºalonãri, scutiri sau reduceri la plata taxelor ºi impozitelor ºi susþine cu fermitate cã aceste înlesniri trebuie acordate în mod corect, fãrã favoritism, cã trebuie sã existe aceeaºi unitate de mãsurã pentru toate societãþile comerciale care solicitã asemenea înlesniri.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Bîciu!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul Bîciu? Scuzaþi-mã! Sunt douã luãri de cuvânt la colegii de la P.R.M.: domnul Bîciu, domnul Corneliu Vadim Tudor... ºi de la noi e unul. ªi îi intercalãm, ca sã vinã aºa cum trebuie. ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Ca sã vã iasã pasienþa!

Aºa, domnuÕ... Vã ascultãm, domnule senator!

## **Domnul Constantin Bîciu:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnilor invitaþi,

Concluzia generalã care se desprinde din moþiunea dezbãtutã astãzi este aceea cã politica fiscalã promovatã de actualul Guvern scoate din atenþia partidului de guvernãmânt existenþa decentã a cetãþeanului român. Cetãþeanul român ºi activitãþile desfãºurate de acesta pentru a-ºi asigura existenþa sunt, pentru guvernanþii actuali, doar niºte surse de taxe ºi impozite. Consecinþele politicii fiscale defectuoase, promovatã de actualul Guvern, sunt recunoscute de cãtre domnul ministru de finanþe în raportul la bugetul pe anul 2003.

Domnia sa recunoaºte acolo, în mod clar, scãderea nivelului de trai, scãderea puterii de cumpãrare. În capitolul la care vã referiþi, neîncasarea accizelor pe semestrul I 2002, spuneþi, domnule ministru, cã în semestrul I 2002 au scãzut vânzãrile de carburanþi faþã de anul 2001, acelaºi semestru, cu 19,9%. Deci, la un an dupã ce aþi preluat de la o veche guvernare, dezastruoasã, incapabilã, criminalã, sunt adjectivele dumneavoastrã, guvernarea dumneavoastrã reduce volumul vânzãrilor.

V-aº întreba cum apreciaþi dumneavoastrã actuala guvernare?!

O altã cauzã a politicii fiscale incorecte promovate de actualul Guvern se resimte, din pãcate, în hrana de zi cu zi a românului. Date comunicate recent de Institutul Naþional de Statisticã aratã cã în 2002 au scãzut cu 7,9%, faþã de 2001, vânzãrile de produse alimentare. Este alt paradox al raportãrilor actualului Guvern, dupã care veniturile financiare ale populaþiei au crescut, dar românul refuzã sã punã mai multã hranã pe masa copiilor.

O politicã fiscalã corectã ar duce la crearea de locuri de muncã. Domnul ministru de finanþe spune cã pânã în august 2002 s-au creat 250 de mii de locuri de muncã. Domnul prim-ministru ne anunþã, în cei doi ani, un milion de locuri de muncã. Deci diferenþa de 750 de mii de locuri de muncã care au fost create în semestrul II anul 2002 de ce nu a dus la o rectificare bugetarã care sã mai astupe din gãurile bugetului ºi sã micºoreze povara fiscalã? Dacã pãstraþi ritmul acesta de creºtere, domnule ministru, pentru forþa de muncã încadratã, veþi ajunge ca în 2004, în semestrul II, sã importaþi forþã de muncã ºi atunci trebuie sã elaboraþi o strategie, ca sã ºtim, de exemplu, ce locuri de muncã oferim spaniolilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul România Mare mai are la dispoziþie 7 minute.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

8!

8 minute.

## Stimaþi colegi,

Dau cuvântul domnului senator Rahãu Dan Nicolae, Grupul social democrat ºi umanist. Aveþi la dispoziþie 14 minute.

## **Domnul Dan Nicolae Rahãu:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnã secretar de stat,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Prezentarea unor cifre rupte din context poate impresiona doar pe cei care nu au cunoºtinþele necesare a înþelege fenomenele economice în complexitatea lor. Ni se reproºeazã faptul cã impozitele indirecte reprezintã 40,1% din veniturile statului, în timp ce în þãrile membre ale Uniunii Europene ponderea aceloraºi impozite este de doar 30,9%. Sã admitem cã avem o cotã prea mare a acestor impozite, dar sã nu uitãm, dacã tot facem comparaþii cu þãrile Uniunii Europene, cã pornim de la baze diferite de impozitare, ceea ce explicã, fãrã îndoialã, ºi diferenþa procentualã remarcatã de iniþiatorii moþiunii.

Ni se recomandã sã învãþãm din experienþa acestor þãri care au reuºit sã reducã, în ultimii ºase ani, cu 8% ponderea impozitelor indirecte. De acord, stimaþi colegi, în ºase ani fiþi siguri cã vom reuºi. Înþelegem cã ne sprijiniþi pentru încã un mandat, ca sã vã demonstrãm eficienþa politicii noastre fiscale!

Sã nu uitãm cã în anii 2001 ºi 2002 economia noastrã a înregistrat o combinaþie reuºitã de dezinflaþie, scãderea deficitului contului curent ºi de creºtere economicã, în condiþiile unui context extern deloc favorabil. Comparativ cu diminuarea importurilor ºi a investiþiilor în anul 2002, în spaþiul Uniunii Europene, în principal, în Italia, Germania ºi Franþa, evoluþiile din economia româneascã ilustreazã pe deplin nu numai competitivitatea producþiei naþionale, ci ºi creºterea capacitãþii de adaptare a acesteia la cerinþele pieþei interne ºi externe, rezultat al procesului de restructurare. Astfel, creºterile economice înregistrate în anii 2001 ºi 2002 au reprezentat o pârghie esenþialã pentru stabilizarea macroeconomicã de ansamblu, concretizatã la nivel bugetar cu respectarea angajamentelor asumate, în primul rând prin încadrarea în limita de deficit convenitã, asigurând sustenabilitatea politicilor fiscale.

Suntem criticaþi pentru impozitele indirecte, fãrã sã se încerce mãcar sã se identifice ºi cauzele, dar nu se suflã o vorbã despre modificãrile structurale aplicate componentelor impozitelor directe. Mã vãd obligat sã fac corecþiile necesare ºi sã precizez cã impozitul pe profit ºi-a majorat contribuþia la formarea impozitelor directe cu circa un punct procentual în anul 2002, faþã de anul precedent, contribuþiile de asigurãri sociale s-au majorat cu 1,8 puncte procentuale în anul 2002 faþã de anul anterior, iar impozitul pe venit, care a reprezentat circa 1,6 puncte procentuale din încasãri, a înregistrat în anul 2002 un uºor recul faþã de anul precedent ca pondere în veniturile din impozitele directe.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) mai are la dispoziþie 3 minute.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte,

În afara celor 8 minute, vã rog sã mai îmi acordaþi 2-3, pentru cã am ºi drept la replicã, având în vedere cã domnul ministru Mihai Tãnãsescu a rostit numele meu nu în condiþii tocmai pozitive, de cel puþin 5 ori. Este dreptul meu. Ca sã nu revin ulterior...

Domnule senator, haideþi sã nu exagerãm.

...Cu drept la replicã.

Deocamdatã aveþi 8 minute. Sunã ceasul, vã opriþi ºi dupã aceea aveþi un minut drept la replicã.

Un minut drept la replicã la acuzaþii de o jumãtate de orã?

Domnule preºedinte...

Ce mai conteazã la...

N-au fost acuzaþii, domnule. Faptul cã a spus ”agresivÒ înseamnã a acuza? Înseamnã pozitiv.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnilor colegi,

Vãd cã Grupul parlamentar P.S.D. devine foarte nervos atunci când apeºi pe senzorul cel mai delicat al vieþii sociale, ºi anume pe impozitarea paroxisticã a populaþiei. Oameni cu care ne salutãm, glumim, ne aniversãm, ne felicitãm, deodatã, se înverºuneazã într-un stil de care nu-i credeam capabili. Deodatã ne-am pierdut colegialitatea pentru cã vã punem oglinda realitãþii acestei þãri în faþã ºi oglinda este de un tragism sfâºietor, sã ºtiþi.

Realitatea îl contrazice pe domnul Mihai Tãnãsescu. Orice ar zice Domnia sa, dacã deschidem ferestrele birourilor din Senat, dacã ieºim în piaþa publicã, dacã mergem în pieþele alimentare, pe marile platforme industriale de care s-a ales praful, veþi vedea cã la prima frazã spusã de dumneavoastrã se vor întâmpla lucruri necalculate. Lumea este întãrâtatã ºi nervoasã ºi trãiþi într-un fel de casetã de sticlã, într-un turn de fildeº, vã puneþi dopuri de cearã în urechi ºi refuzaþi sã ascultaþi vuietul populaþiei care mult nu mai suportã, sã ºtiþi.

Lumea nu mãnâncã programe, domnule ministru Tãnãsescu, nici strategii, nici sondaje de opinie, care oricum sunt falsificate.

Între noi fie vorba, eu nu ºtiu care sunt calitãþile pentru care dumneavoastrã aþi fost recomandat ca ministru al finanþelor publice. Nimeni nu auzise de dumneavoastrã. Eraþi doar un funcþionar la Banca Mondialã. A lua toþi funcþionarii de acolo ºi a le da finanþele þãrii pe mânã eu cred cã este un risc foarte mare.

Domnule preºedinte, aþi depãºit totuºi mãsura cu mult.

N-am voie sã spun cã nu-l doream ministru de finanþe!

Nu aþi afirmat aºa. Domnul Tãnãsescu era un specialist în finanþe.

Dar care era cuvântul prin care l-am jignit?

Vã rog eu foarte mult!

Faptul cã noi îl considerãm incapabil pentru funcþia aceasta? Este jignitor?

Hai sã ne comportãm civilizat. Vã rog eu frumos. Vã ascultãm.

Domnule, noi vom fi civilizaþi. Lumea ne huiduie dacã ieºim afarã, domnule. Noi ne simþim bine aici. E o atmosferã cãlduþã, avem indemnizaþii...

Nu ne huiduie nimeni.

ªi lumea e într-o stare de pre-revoluþie, sã ºtiþi. Domnule ministru, eu mã aºteptam ca dumneavoastrã sã pronunþaþi mãcar cuvântul ”PRO TVÒ. De ce nu spuneþi, domnule, vã arde pe limbã? Nu noi, ci un ziar de mare prestigiu, ziarul ”BursaÒ, vã acuzã cã aþi fi luat un comision Ñ eu nu spun, eu reproduc ce zice presa de specialitate, ”BursaÒ Ñ, un comision de 500.000 dolari de la PRO TV ca sã-i iertaþi de datorii. Vi se dã poza ºi vi se zice ”naºulÒ. Pânã acum nu se vede cã aþi fi rãspuns, nici cã i-aþi fi dat în judecatã, nici laie, nici bãlaie. A tãcea înseamnã a consimþi, spune un principiu de drept.

Tot ”BursaÒ spune aºa: ”Ministerul Finanþelor dã explicaþii false la ºpaga de 500.000 de dolari.Ò Pe urmã, 3 inspectori de valoare ºi cunoscuþi din Direcþia Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti, în subordinea dumneavoastrã, explicã aceluiaºi ziar, ”BursaÒ, Ñ ºi depoziþia lor este înregistratã pe casete audio Ñ cum aþi dat dumneavoastrã telefon ºi aþi întrerupt ancheta realizatã chiar de Ministerul Finanþelor Publice la PRO TV. Veniþi ºi spuneþi despre ce e vorba. Pãi, sunteþi pentru unii mumã, pentru alþii ciumã. Repet, eu nu vã acuz. S-ar putea sã fie o fabulaþie a presei, deºi mã îndoiesc cã la profesionalismul celor de la ”BursaÒ îºi pot permite aºa ceva.

Dumneavoastrã aþi venit aici de pe poziþii adverse cu orice preþ, orice am fi zis noi nu era bine. Ziceþi cã cifrele date de noi sunt greºite. Care cifre, domnule ministru? Noi am dat zeci de cifre în moþiunea de cenzurã. Spuneþi o singurã cifrã care nu corespunde realitãþii!

Toate!

Domnule, nu putem vorbi, domnule preºedinte!

Vã rog sã pãstraþi liniºtea!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Ce v-aþi prãbuºit în 1996 în sondaje, de era ruºine sã spui cã eºti P.D.S.R.-ist pe stradã, dar sã vedeþi ce o sã vã prãbuºiþi la anul! Dacã adoptaþi stilul acesta ºi ne întrerupeþi sã vorbim. Suntem ºi noi votaþi aici. Întâmplãtor, pe mine m-au votat mai mulþi oameni decât pe dumneavoastrã toþi la un loc. M-au votat 3,6 milioane de oameni.

## **Din salã:**

Dar noi suntem sãnãtoºi!

Dumneata eºti un infractor, domnule Novolan!

Stimaþi...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Dumneata nu eºti sãnãtos! Dumneata cu Dana Nãstase faceþi afaceri cu frigidere, domnule Novolan.

Stimaþi colegi...

Ia uite, domnule! Adicã suntem nebuni cã depunem o moþiune. Nu vã e ruºine obrazului sã ne jigniþi în halul acesta?

Stimaþi colegi, vãÉ

Fierbe þara de mânie împotriva modului cum ticãloºiþi România ºi veniþi ºi faceþi bancuri tâmpite aici. Sã vã fie ruºine obrazului!

Stimaþi colegi, vã rog sã pãstraþi liniºtea!

Þineþi sala în mânã!

Vã rog foarte mult!

Am înþeles cã unii dintre dumneavoastrã sunt infractori, dar nu ºi handicapaþi.

Vã rog foarte mult sã pãstraþi liniºtea.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

V-aþi ºi gãsit cu cine sã vã luptaþi.

Ajunge o bâtã la un car de oale. I-am mai zis lui Ion Diaconescu, în 1997, ºi s-a ales praful de P.N.Þ.C.D. Se va alege praful ºi de partidul vostru de tip mafiot. Sã vã fie ruºine obrazului cã veniþi cu insulte de genul acesta. Ia uite, domnule!

Domnul senator, hai sã intrãm în normalitate.

Pãi, nu se poate aºa ceva. Noi venim cu niºte acuzaþii civilizate ºi cu exemple ºi suntem fãcuþi nebuni, da? E bine aºa? Bine!

Domnule preºedinte...

Vã ascultãm. Vã rog foarte mult!

Asta este reacþia mea când sunt cãlcat pe coadã, sã ºtiþi. Dacã am jignit pe oamenii corecþi din P.S.D., le prezint scuzele mele.

Domnule preºedinte, zice domnul Tãnãsescu cã P.R.M. nu ar fi de acord cu intrarea în Uniunea Europeanã. Cum vreþi, domnule ministru Tãnãsescu, sã intre populaþia României în Uniunea Europeanã? În zdrenþe, în genunchi? Cu bãtrâni care se urcã pe bloc ºi se sinucid?

Cine conduce þara asta de mai bine de 2 ani? Noi sau voi? Cine i-a adus pe români pe culmile disperãrii, cum ar fi spus Emil Cioran?

Dumneavoastrã ne ebluisaþi, ne orbiþi, ne stopaþi cu ameninþarea cu Uniunea Europeanã.

Avem aici un om din fosta U.R.S.S. care a stat ºi în temniþele ruseºti, domnul Ilie Ilaºcu. În anii Õ50 aºa se spunea ºi dacã îndrãzneai sã zici ceva de U.R.S.S. Profesorul Buzatu ºtie. Alþii care au apucat acea epocã ºi erau în deplinã maturitate cunosc. Terminaþi cu ameninþãrile de genul acesta!

Dacã formulãm unele critici, chiar ºi la adresa Uniunii Europene, nu ne daþi dumneavoastrã voie? Ne arãtaþi populaþiei? Ne puneþi la zid? Ne excomunicaþi?

Vorbiþi de A.N.L., cã se construiesc locuinþe. Se apropie vreo familie de oameni normali, care câºtigã din venitul lor ºi din sudoarea frunþii, de vreun apartament construit de fraþii Sechelariu, ºi de domnul Miron Mitrea, ºi de alþi oameni de bazã care sponsorizeazã partidul de guvernãmânt? ªtiþi cât costã un apartament? Numai în Dâmboviþa s-a întâmplat cã domnul Miron Mitrea a tãiat iar niºte panglici, pentru cã sunteþi un guvern de panglici ºi de tãiat, ºi de scos pe gurã Ñ e o metaforã Ñ ºi nu s-a mutat nimeni în zeci de apartamente întrucât costã peste 1 miliard de lei.

Domnule preºedinte, suntem la o temã datã ºi mai adineauri aþi fãcut mult caz pentru cã cineva nu vorbeºte la subiect. Vã rog eu.

Vreþi sã-mi spuneþi dumneavoastrã ce sã vorbesc?

La declaraþii politice...

Daþi-mi, domnule, o dischetã, domnule, apãsaþi pe un buton ºi voi face cum vreþi dumneavoastrã, domnule preºedinte.

Vã rog, referiþi-vã la impozite ºi taxe. Vã ascultãm.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Bun. Mergem mai departe. Noi am cerut sã vã coordonaþi acþiunile cu aceastã Curte de Conturi. Dumneavoastrã spuneþi cã acest lucru a fost deja demarat, dar când, domnule ministru Tãnãsescu? În al treilea an de guvernare? De ce n-aþi fãcut-o încã de la început? De ce nu aþi preluat o gestiune curatã ca sã-i acuzaþi pe colegii noºtri care au fost înainte la guvernare ºi pe care nu-i apãr eu? Nu se poate tot timpul sã daþi vina pe odioasa moºtenire, pentru cã nu mai crede nimeni aºa ceva.

În privinþa domnului Matei Viorel care a fost cel mai agresiv, ne-a acuzat de manierã pompieristã...

**Domnul Viorel Matei**

**:** Nu-l cheamã Matei Viorel!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Sau cum îl cheamã? Viorel ªtefan. Vã rog sã mã iertaþi.

Domnule Viorel ªtefan, pânã nu explicaþi cum aþi devalizat NAVROM-ul, cum aþi vândut navele la fier vechi, ce fraude aþi fãcut de aþi înfometat un judeþ, judeþul Galaþi, dumneavoastrã nu aveþi dialog cu mine. Nici nu vã caut prin salã, cã nici nu ºtiu cum arãtaþi. Eu nu vã ºtiu nici numele. Aºa cã lãsaþi...

Dumneavoastrã îl trageþi în jos ºi pe Adrian Nãstase, ºi P.S.D.-ul ºi dumneavoastrã sunteþi unul din baronii locali cu care se luptã domnul Ion Iliescu cãruia noi i-am spus sã nu se mai lupte cu corupþia, pentru cã corupþia este ca ceaþa pe Aeroportul ”OtopeniÒ, e vagã, e abstractã, sã se lupte cu corupþii ºi dumneavoastrã sunteþi unul din marii corupþi ai acestei þãri. ªi aºa cum e anchetat, la Palatul Cotroceni, de acea comisie, domnul Traian Bãsescu, eu solicit preºedintelui Iliescu sã vã ancheteze acel organism pe dumneavoastrã cu prioritate. ªi dacã se vor sesiza cazuri despre oameni corupþi din Partidul România Mare, ne oferim ºi noi. Credem în instanþa moralã a preºedintelui Ion Iliescu. Nu mai vorbim de limba românã pe care o folosiþi. Ziceþi ”absolvirea absolvenþilorÒ. Ce Dumnezeu, domnule! Nu se poate sã ziceþi ”absolvirea absolvenþilorÒ. Ziceþi aºa... Invocaþi sondajele de opinie. Sunt false! Sondajele de opinie sunt false, domnule. Uitaþi-vã la ce a fãcut I.M.A.S.-ul!

Timpul! timpul!

Pentru cã acum o sãptãmânã, C.U.R.S. a venit cu un anumit sondaj care a arãtat cã dumneavoastrã vã prãbuºiþi...

Domnule senator, încã o datã. Aþi vorbit 10 minute, nu 8 minute.

Domnul Novolan, drept la replicã, ºi domnul ªtefan Viorel. Aveþi un minut, domnule Novolan. Domnule ªtefan Viorel, un minut.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu nu am scos nici un cuvânt când vorbea domnul antevorbitor.

Doi, nu sunt infractor ºi pentru asta rog sã-ºi cearã scuze. N-am fost ºi nici nu sunt infractor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Voi încheia rãspunzându-i ºi domnului Rahãu sau Rarãu. Domnul Rahãu sau Rarãu zice cã ne batem cu þãriºoara în piept.

Închideþi microfonul!

Domnule senator Rahãu, vãd, Nicolae Rahãu, vreau sã vã spun urmãtoarea chestiune: noi, când am zis în moþiune de nevestele pe care le au unii guvernanþi, ne-am referit, în primul rând, la doamna Dana Nãstase. Noi nu ºtim, într-o þarã în care oamenii nu mai au bani nici de tramvai, nici de metrou, nici de tren, ce cautã doamna Dana Nãstase, de dimineaþã pânã seara, pe toate meridianele lumii, împreunã cu distinsul ei soþ? S-au dus în Islanda, s-au dus în Marea Britanie, au fost ºi în Germania, s-au dus ºi în SUA...

Domnul senator, domnul senator! Vã rog foarte mult...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu e cam mult?

Voi încheia, stimate domnule preºedinte ºi onoraþi colegi, compãtimind maniera în care v-aþi pierdut calmul ºi aþi devenit foarte nervoºi când lumea vã aratã cum acest Guvern care e antinaþional jefuieºte ºi exaspereazã þara, o þãriºoarã despre care domnul dinaintea mea spunea cã ne-am bate noi cu pumnul cu ea în pieptÉ Nu ne mai batem cã nu mai avem cu ce! Aþi fãcut-o pulbere dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Traian Novolan**

**:**

Cer cuvântul, domnule preºedinte.

Pentru?

Drept la replicã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul Novolan, drept la replicã. Rugãmintea este sã nu pronunþaþi nici un nume.

Vã rog foarte mult.

Domnul senator ªtefan Viorel.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Vom dovedi cã sunteþi infractor ºi vã veþi cere dumneavoastrã scuze, domnule Novolan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator! Vã rog foarte mult!

**Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

M-am sãturat de cârpe în politicã!

Domnule senator, vã rog sã luaþi loc. Domnul senator ªtefan Viorel.

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Domnule preºedinte, nu vreau sã spun decât câteva cuvinte. ªtiam cã domnul preºedinte Vadim este mai puþin informat în domeniul fiscalitãþii. Deºi, prin plenul Senatului, 25% din dezbaterile legislative vizeazã domeniul financiar, dânsul vine doar sã împroaºte cu noroi lunea ºi mai vine lunea cealaltã, la declaraþii politice, ºi este normal sã nu aibã informaþiile necesare în legãturã cu ce se dezbate pe teme de fiscalitate ºi pe teme economice, în general. Are un consilier din anii Õ70, care îi face speech-urile în aceastã materie ºi este explicabil.

Dar, ceea ce mã surprinde, mã surprinde cã dânsul are probleme cu auzul ºi cu interpretarea textelor. Textul pe care l-am citit eu este scris aici ºi textul poate fi analizat ºi este corect din punctul de vedere al limbii române. ªi, pentru ca toatã sala sã înþeleagã, revin cu textul, spunând cã, de la microfon, de la tribunã, am spus urmãtoarele lucruri: ”În cazul angajamentului de scutire, în primii doi ani de la absolvire, a absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt.Ò Ceea ce este corect ºi îl rog frumos sã recunoascã aceastã chestiune. Dacã nu este corect, sã aducã argumente de ordin lingvistic.

În legãturã cu acuzele cu privire la NAVROM ºi Ñ ºtiu eu? Ñ judeþul Galaþi, prãpãdul din judeþul Galaþi, o sã îl rog, dacã are bunãvoinþa, sã mã consulte ºi sã îi dau informaþii concrete. Informaþii luate pe picior, de reacredinþã, incomplete, de la fostul prim-secretar al judeþului Galaþi, nu cred cã îºi au locul aici ºi nu cred cã pe baza lor eu pot fi jignit în acest hal. Dacã nu clarificãm acest aspect al afirmaþiilor domnului senator Corneliu Vadim Tudor, probabil voi cãuta, voi consulta un avocat, ca sã gãsesc soluþia, sã discutãm într-o instanþã, ºi nu protejaþi de imunitatea parlamentarã sau altceva, pentru cã este o acuzaþie foarte gravã, vizeazã activitatea mea de-o viaþã ºi acest lucru nu îl pot ierta. Orice altceva putem discuta, dar acest lucru eu nu îl voi ierta.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule preºedinte, am un drept la replicã?

Nu aveþi nici un drept la replicã. Ultima luare de cuvânt, trei minute, timpul P.S.D.-ului, domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi... S-a epuizat, domnul... Nu v-a fost pomenit numele. Deci am ascultat aici... Observaþi cã se ajunge la o anumitã tensiune când se rostesc cuvinte pe care le regretã cel care le rosteºte.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Da, spuneþi, domnul senator.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am fãcut în aceastã zi, aici, elogiul opoziþiei ºi am încercat sã gãsesc în mine ºi în dumneavoastrã resurse pentru a face mecanismul democraþiei sã funcþioneze normal. Din aceastã perspectivã voi vorbi ºi acum. Sunt însã consternat, sunt însã extrem de trist cã trebuie sã mã despart public, sã protestez public împotriva felului în care am fost tratat ºi eu (o datã cu partidul din care fac parte de bunã voie ºi pentru cã sunt convins cã este un partid care participã la construcþia României), la cuvintele domnului preºedinte al P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, care ne-a fãcut ”partid de tip mafiotÒ.

Nu meritãm acest fel de tratament. În momentul în care i s-au atribuit etichete acestui om politic român, acestui gazetar ºi scriitor român, care nu este unul comun, ci este un om de valoare, eu nu am tãcut.

De aceea nu tac ºi cu indignare îi spun domnului Corneliu Vadim Tudor cã modul acesta globalist, modul acesta otova, modul acesta incorect, modul acesta la grãmadã de a vorbi despre niºte oameni, între care, desigur, sunt ºi oameni buni ºi oameni rãi, este inacceptabil. Aºa ceva e greu de iertat, aºa ceva, dacã i s-ar fi întâmplat dumnealui, aº fi protestat la fel. ªi aceasta chiar dacã, dupã cum se ºtie, eu nu sunt membru al Partidului România Mare.

Dar, ca membru al Partidului Social Democrat, am simþit nevoia sã vin ºi sã ridic, atât cât este ea, vocea mea pentru apãrarea legitimitãþii ºi dreptãþii noastre. Noi putem fi criticaþi. Moþiunea P.R.M. (ºi a oricãrui partid) este un fapt normal într-o þarã civilizatã. Dar a spune despre P.S.D. cã este un partid de tip mafiot poate reprezenta, de fapt, un dialog cu oglinda, la care domnul Corneliu Vadim Tudor ar trebui sã se uite ºi sã vadã dacã e adevãrat cã întreaga noastrã clasã politicã e mafiotã. Eu nu cred asta.

Cred cã sunt oameni buni ºi oameni rãi în toate partidele. Îi rãmâne acestui popor (nefericit ºi din cauza certurilor noastre de acest fel, nu a celor fireºti ºi democratice), îi rãmâne acestui popor sã hotãrascã dacã meritãm sau nu aceastã etichetã, cine o meritã ºi cine nu.

Eu o resping ºi regret, încã o datã, cã un om, de calitatea ºi puterea de a nuanþa a domnului Corneliu Vadim Tudor, ºi-a îngãduit aceastã lipsã de nuanþe ºi acest globalism care mã indigneazã, mã doare ºi m-a obligat la acest cuvânt.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule preºedinte, am cerut un minut dreptul la replicã.

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

E procedurã, pentru cã, într-adevãr, vizeazã procedura.

Îmi pare foarte rãu cã lucrurile au luat o asemenea întorsãturã, mai ales cã dorim un dialog absolut democratic ºi colegial, civilizat între noi. Suntem la guvernare, putem greºi, avem greºeli, suntem dispuºi sã primim critici civilizate ºi oneste din partea oricãrui coleg din Senatul României ºi din afara Senatului. Modalitatea însã în care am fost incluºi cu toþii, ca fãcând parte dintr-un partid mafiot, senatorii Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) se vor adresa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi ne rezervãm dreptul sã acþionãm în judecatã pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor pentru o asemenea manifestare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

## Procedurã, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte al Senatului, aºa se scapã o ºedinþã din mânã, când aveþi urãtori cu pluguºorul din salã, care aruncã cuvinte grele, necontrolate ºi nu ne place sã rãmânem datori.

Resping dãdãceala obiºnuitã a lui Adrian Pãunescu ºi nu e el în mãsurã sã-mi dea mie lecþii. Nu e nimeni în mãsurã sã-mi dea lecþii decât electoratul meu, electoratul meu care m-a trimis în Parlament.

Dar pentru cã cel mai inteligent cedeazã, voi repeta ce am zis acum 20 de minute, dar domnul senator Solcanu, probabil, a uitat sau e orbit de furie, probabil a fost o scãpare oratoricã a mea, pentru cã vorbeam liber.

Evident cã nu se poate generaliza, probabil a fost o greºealã de expresie, nu am vrut sã mã refer la tot partidul, dar ºtiþi ºi dumneavoastrã bine cã aveþi oameni certaþi grav cu legea în partidul dumneavoastrã ºi asta o spune chiar preºedintele Ion Iliescu.

Prezint scuze Partidului Social Democrat, nu de teama Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cã mi-aþi mai ridicat imunitatea de vreo douã, trei, patru, cinci ori ºi tot n-aþi ajuns la nici un rezultat. Însã, pentru a nu se degrada relaþiile dintre noi, le prezint scuze, încã o datã, e un partid mare, un partid important, îl respectãm, dar vã rog, vã implor camaradereºte, fãceþi ordine în primul rând în partidul dumneavoastrã, pentru cã orice politicã guvernamentalã se ciocneºte de exemple concrete. Luminiþele din judeþul cutare, de la Constanþa, cã vorbea domnul Rahãu de Constanþa, dar n-a spus despre rambursãrile ilegale de miliarde ºi miliarde de lei de la T.V.A. Bun. Aº vrea sã vinã vremea când ºi dumneavoastrã veþi ajunge la acest grad de civilitate, i-aº spune la urmaurmei, dincolo de nervii pe care îi avem cu toþii, pentru cã oameni suntem, nu roboþi, ºi pentru zecile de acuzaþii, ,ºi din campania electoralã, ºi ulterioare, cã noi am fi partid extremist, aºtept, domnule Solcanu, odatã ºi odatã, ºi scuze similare din partea dumneavoastrã, pentru cã acuzaþiile sunt la fel de grave, fie cã zici despre un partid cã este extremist, fãrã sã probezi, sau antisemit, sau antioccidental, fie cã zici cã este un partid de tip mafiot, într-adevãr, acuzaþiile sunt la fel de grave.

În speranþa cã s-a recepþionat corect prezentarea mea de scuze, careÉ pe undeva, acuzaþiile mele erau justificate din punct de vedere psihic, pentru cã, atunci când te provoacã tot timpul cineva din fundul sãlii ºi te jigneºte cu niºte fantasmagorii, mai scapi o vorbã grea la supãrare.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sã fie sigur domnul preºedinte cã ºtim sã ne facem ordine în partid atunci când este cazul ºi atunci când se va demonstra cã lucrurile sunt sau nu adevãrate. Sã fie convins cã suntem un partid puternic ºi un partid care ºtie sã facã faþã ºi sã elimine elementele negative. Nu e nevoie sã ne dea altcineva lecþii.

Vã rog, sã ne oprim aici. Îmi pare rãu cã s-au spus cuvinte grele. De multe ori, la furie spunem cuvinte care nu îºi au rostul în Senatul României. Sperãm sã intrãm în normalitate ºi sã depãºim acest moment.

Eu am o procedurã, domnule preºedinte.

Domnul secretar Ungheanu, vã rog eu foarte mult, i-am dat procedurã domnului Corneliu Vadim Tudor.

Da, dar daþi-mi ºi mie. Nu i-aþi dat procedurã.

Am înþeles. Poftim, aveþi drept la procedurã. Sã vedem ce procedurã ridicaþi.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am invocat dreptul de procedurã inspirat de domnul coleg Ion Solcanu. Ne vom gândi ºi vom examina ºi noi posibilitatea de a ne adresa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în legãturã cu cei care au provocat acest moment, de aici, din zona asta.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi, am încheiat dezbaterile.

Înþeleg cã domnul ministru Tãnãsescu nu mai ia cuvântul, da?

Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, vã propun sã încheiem dezbaterea noastrã asupra moþiunii. Sigur cã se poate discuta foarte mult despre fiscalitate ºi este un subiect interesant ºi, dacã nu ar fi degenerat discuþiile, ar fi rezultat o serie de lucruri, sunt convins, pozitive.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Domnule preºedinte, vã rugãm, o listã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Listã!

**Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

La mine era drept la replicã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 12/27.II.2003 conþine 40 de pagini.**

Preþul 49.440 lei