Decebal-Traian Remeº

Domnilor colegi, revin.

Compensare se face între parteneri care au datorii reciproce.

Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale nu a reþinut acele garanþii. Acele garanþii le-a reþinut statul român, prin Ministerul Finanþelor. Deci, Ministerul Finanþelor, având garanþiile în sold, poate sã facã aceste compensãri; Ministerul Muncii, nu.

Dumneavoastrã, dacã susþineþi acest amendament, susþineþi sã impunem în lege un lucru de nerespectat. Cum sã facã o compensare, când Ministerul Muncii nu se regãseºte în calitatea de datornic cãtre acele unitãþi?! ªi aceste lucruri nu le cred, pentru cã eu sunt cel care am confruntat lista care mi s-a pus la dispoziþie cu lista obligaþiilor agenþilor economici respectivi.

Dar, dacã unul, douã, sau zece cazuri din cele peste 100, au sold favorabil astãzi Ñ agentul economic, faþã de Ministerul Finanþelor Ñ vom face o compensare, dupã ce apare legea în **Monitorul Oficial** , la suma minimã, ºi vom mai face o compensare peste o lunã, peste douã, sau peste trei. Legea bugetului de stat este valabilã tot anul 2000.

Vã rog foarte mult, înþelegeþi! Amendamentul ar introduce pe Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat un lucru împotriva normalului ºi ar crea o obligaþie care nu se regãseºte în bugetul de stat, o obligaþie de acoperire a acestei aºa-zise compensãri între Ministerul Muncii ºi agenþii economici de cãtre bugetul de stat, unde sunt bani.

Nu putem! Nu ne mai întoarcem acum la Legea bugetului de stat. Este gol! Amendamentul acesta nu are nici o valoare, nu poate fi sub nici o formã pus în practicã. Renunþaþi, vã rog, la el! Înþelegeþi lucrurile cum stau!