Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 mai 2000
Camera Deputaților · MO 59/2000 · 2000-05-05
Adoptarea Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul
Informare cu privire la depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã asupra urmãtoarelor legi: Ñ Legea bugetului de stat pe anul 2000; Ñ Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul
Adoptarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în anii 1997, 1998,
· other · adoptat
100 de discursuri
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Domnilor colegi,
Înþeleg cã astãzi ar fi un program ºi de meci ºi de nu ºtiu ce. Dacã vrem sã vedem meciul acela, nu ºtiu ce meci e, am înþeles cã este pe la ora 12,00, nu ºtiu ce figurã, ºi pe urmã iar mã lãsaþi aici, dumneavoastrã cu mine, cine mai stã?!
Sigur cã da, totdeauna, dupã scripte ºi înscrisuri, e bine.
Am încheiat discuþiile generale asearã, îmi pare foarte rãu, nu este vina mea, am avut toatã dispoziþia sã terminãm asearã.
Apelul! Nu avem cvorum! Apelul nominal!
Fac apel la ºefii de grupuri...
Voci din salã
#1873Apelul nominal!
Apelul e optim pe la 9,45.
Domnii secretari de ºedinþã, cine este astãzi? Vã rog! Mãcar sã putem începe cu apelul. Închidem cu apelul, deschidem cu apelul, apel, apel...
## **Domnul Vasile Stan** _(din salã):_
Nu mai faceþi apelul în Sãptãmâna Mare!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Îmi fac un pãcat.
## Domnule deputat,
Dar noi nu ne facem un pãcat cã locurile acelea sunt goale? ªi cã asearã, dupã figura aceea, m-aþi lãsat singur?
_Sic transit mundi!_ Nu? _Sic transit gloria mundi._
Cine sunt astãzi domnii secretari de ºedinþã? Domnul senator Badea. ªi din partea Camerei?
ªtiþi povestea, povestea aceea cu malul ºi cu nu ºtiu cine. Chiar aºa?!
Domnule deputat Puiu Haºotti, ia vedeþi unde sunt prietenii dumneavoastrã. Vã rog frumos trageþi o strigare dupã dânºii.
Oricum, domnilor, pregãtiþi listele pentru prezenþã. Mulþumesc, domnule senator, vã rog sã mã acompaniaþi.
## Domnilor colegi,
Vã propun sã încercãm sã începem. Vãd cã deja, uºor, uºor, ne completãm.
ªtiþi bine cã astãzi avem continuarea la bugetul asigurãrilor sociale ºi, în mãsura în care vom fi harnici, ca sã spun aºa, vom discuta ºi cele 3 rapoarte de la punctele 6, 7 ºi 8 ale Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
Timpul de lucru este pânã la ora 13,00, aºa ne-am angajat ieri. Sã sperãm sã ne încadrãm în el.
Deci, domnilor colegi, rãmãseserãm ieri la art. 3.
La art. 3, dacã vã uitaþi pe raportul care s-a fãcut, este vorba de Anexa 2, existã o propunere de amendament cu privire la alin. 1. Mai întâi, se menþine acest punct de vedere?
Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul! Deci mergem pe pct. 1...
La respinse.
La respinse, Anexa 2 la raport.
## Stimaþi colegi,
Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. din Senat ºi Camera Deputaþilor au propus la alin. 1 o majorare a veniturilor ºi a cheltuielilor cu suma de 3.000 de miliarde, care se va obþine din valorificarea activelor bancare aflate în gestiunea A.V.A.B. ºi va fi destinatã creºterii sumelor alocate pentru plata pensiilor de asigurãri sociale, în condiþiile recalculãrii acestora.
Bineînþeles, dumneavoastrã cunoaºteþi faptul cã recorelarea despre care s-a vorbit atât de mult este, în fapt, doar o indexare diferenþiatã, sumele care se acordã sunt mult sub aºteptãrile populaþiei ºi, cu aceastã propunere, am dorit sã ameliorãm aceastã mãsurã, astfel încât pânã la sfârºitul anului sã se poatã recupera o cotã-parte mai importantã din creºterea preþurilor de consum din 1990 pânã la data intrãrii în vigoare a noii legi a pensiilor.
Vã rugãm sã fiþi de acord cu aceastã propunere. Mulþumesc.
Alt punct de vedere? Vã rog, domnule deputat!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Eu vreau sã vã spun, în primul rând, cã sunt dezolat de atenþia care se acordã acestei propuneri. Cred cã 80%Ð90% din colegii din majoritatea parlamentarã nu sunt atenþi, în momentul acesta, cred cã nu au în faþã nici raportul respectiv, deºi, timp de 4 luni de zile de la începutul anului 2000 ºi pânã în acest moment, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a aruncat pe piaþã, tot timpul, balonul acesta al recorelãrii pensiilor, cu scopul vãdit, sigur, de a câºtiga mai mult voturile pensionarilor, decât de a proceda la acea recorelare prevãzutã în noua lege a pensiilor.
Cert este cã în bugetul asigurãrilor sociale pe anul acesta nu este înscrisã nici o sumã pentru recorelarea pensiilor ºi nici nu putea fi înscrisã aceastã sumã în buget, pentru cã bugetul se întocmeºte pe actele normative în vigoare, deci pe legile existente. Or, la momentul în care s-a întocmit bugetul, legea pensiilor nu era o lege în vigoare ºi, atunci, e clar cã nu a fost prevãzutã aceastã sumã. Ceea ce este deranjant în toatã aceastã poveste este cã, deºi balonul acesta arhiumflat este folosit în scop electoral, din partea majoritãþii parlamentare nu existã nici un fel de sprijin ºi nici mãcar atenþia necesarã pentru a examina aceastã propunere.
Vã rog, domnule preºedinte, sã faceþi apel la colegii dumneavoastrã de coaliþie pentru a examina cu atenþie o asemenea propunere, pentru cã e vorba de cele 6 milioane de pensii ºi de felul în care vor arãta ele în viitor. Vã mulþumesc foarte mult.
Mai existã vreo intervenþie?
Aº dori, doamnã ministru, punctul dumneavoastrã de vedere.
## **Doamna Smaranda Dobrescu** _Ñ ministrul muncii ºi_
## _protecþiei sociale_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
În primul rând, recorelarea nu este praf în ochi, nu este un semn electoral, o dorinþã de campanie electoralã, ci este un lucru promis care, începând cu luna mai, primele pensii, în luna mai, vor fi mãrite conform acelor procente care s-au anunþat în presã ºi pe care le vom respecta.
În bugetul asigurãrilor sociale este prevãzutã suma ºi pentru corelare, recorelare. Nu toatã suma, dupã cum ºtiþi foarte bine, stimate coleg, domnule deputat Buzatu, ci numai 43.919 miliarde. Dacã veþi împãrþi la numãrul de pensionari, veþi vedea cã nu cãdeþi pe pensia medie de asigurãri sociale, ci pe una mai mare.
Dupã procesul de recorelare, pensia medie pentru limitã de vârstã ºi vechime completã ajunge la 1.100.000, ceea ce nu este de neglijat ºi, _nota bene,_ pensia minimã garantatã pentru limitã de vârstã ºi vechime completã este de 750.000 de lei, crescutã cu 15% faþã de cea din 1999, decembrie. Cu alte cuvinte, avem o pensie minimã garantatã mai mare decât salariul minim pe economie. Este bine, este rãu?! Nu ºtiu, dar deocamdatã am reuºit acest lucru, în condiþii de mare severitate ºi de mare crizã a sistemului de pensii. În privinþa propunerii celor doi colegi, desigur, este interesantã, este generoasã ºi se adreseazã celor în mare nevoie. Aceastã sumã, însã, din punctul meu de vedere, nu existã, întrucât s-a votat la Legea bugetului de stat ca veniturile ce provin din A.V.A.B. ºi din privatizare, în acest an, sã fie direcþionate cãtre acoperirea datoriei publice. Deci este un gest terminat, este o voinþã a Parlamentului terminatã printr-un vot, în aºa fel încât în acest moment nu dispunem de aceastã sursã. Mai mult, dacã în momentul de faþã procesul de recorelare a pensiilor costã 3.089 de miliarde, în acest an, etapizat, începând cu luna mai, un efort, în anul 2001, datorat recorelãrii este 7.160 de miliarde. Presupunem cã am mai adãuga în acest an, pentru procesul care începe în luna mai, încã 3.000 de miliarde. Acest lucru înseamnã cã ajungem la 14.000 de miliarde impact bugetar, la anul, mult mai mult decât de un sfert din veniturile bugetului de pensii, absolut nesustenabil.
## Stimaþi colegi,
Noi nu putem, cu toatã grija ºi cu tot respectul faþã de cei care sunt în mare suferinþã, bãtrânii, noi nu putem sã proiectãm în momentul de faþã un buget absolut nesustenabil, mai ales în momentul în care bugetul trebuie consolidat, ca sã aºtepte, în bune condiþii, aplicarea sistemului nou de pensii. Dar dacã vor veni, în urma mãsurilor pe care le-am luat, mai mulþi contribuabili, în sistemul nostru ºi contãm, ºtiþi foarte bine, ca în decurs de un an aceºtia sã se înmulþeascã cu circa 2 milioane, atunci vom fi în stare, în anul 2001, sã facem o nouã recorelare.
Cu alte cuvinte, mulþumesc colegilor de comisie care s-au gândit la mãrirea pensiilor, dar acest lucru, îmi pare rãu, este absolut nesustenabil ºi ne-ar angaja la niºte lucruri ºi la niºte deficite consolidate în anii viitori, pe care nu ºtiu dacã Guvernul urmãtor le-ar putea accepta. Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu, doamnã ministru. Vã rog punctul de vedere al comisiilor.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
De data aceasta, este prima datã când regret vârsta pe care o am, pentru cã ea poate sã aparã ca o sfidare în faþa miilor ºi milioanelor de pensionari, însã aº vrea sã vã spun cã în cadrul comisiilor ºi noi, aici, în plen, pânã ieri, am discutat despre aceastã sursã ºi am rediscutat. S-a bãtut în cuie, practic, prin votul plenului, destinaþia acestor sume, care au fost suplimentate cu 100 de miliarde de lei pentru cercetare, respectiv pentru Academia Românã ºi, suplimentar, ca posibilitate de încasare, pentru finanþarea efectelor introducerii facilitãþilor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii.
Practic ºi realist vorbind, este greu de imaginat cã aceste încasãri vor fi mult mai spectaculoase, în aºa fel încât sã mai putem rupe 3.000 de miliarde, ceea ce face ca aceastã propunere, deºi este generoasã, sã nu fie susþinutã în planul resurselor.
Vã mulþumesc.
## Propunem respingerea amendamentului.
Mulþumesc.
Domnilor colegi,
Aþi audiat punctele de vedere. Nu rãmâne decât sã supun la vot pct. 1 din raportul de amendamente respinse, respectiv alin. 1 al art. 3.
Prin urmare, comisia, ca ºi ministerul, propune respingerea acestui amendament.
Domnilor colegi,
Vã rog voturile dumneavoastrã pentru respingerea acestui amendament. Mergem dupã raport.
Vã rog voturi pentru. Voturi împotrivã?
## **Domnul Marþian Dan** _(din salã):_
Cvorumul! Trebuie sã spuneþi câte voturi pentru, împotrivã ºi abþineri!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
38 de voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.
S-a adoptat. S-a respins.
Douã abþineri. Nu le-am vãzut.
Vot · Amânat
Adoptarea Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul
## **Domnul Marian Sârbu** _(din salã):_
Mai este unul la respinse!
Este acelaºi lucru, domnule deputat.
## **Domnul Marian Sârbu** _(din salã):_
Nu este!
Vã rog! Vorbiþi de pct. 2?
## Stimaþi colegi,
La pct. 2, la amendamente respinse, este un amendament al celor douã Comisii de muncã ºi protecþie socialã din cele douã Camere, prin care se propune, de asemenea, majorarea cheltuielilor cu 4.000 de miliarde, suma obþinându-se tot din valorificarea activelor bancare aflate în gestiunea A.V.A.B. ºi având, fireºte, aceeaºi destinaþie.
Vreau sã vã spun cã cele douã comisii au avut în vedere, atunci când au fãcut aceastã propunere ºi a fost aprobatã în ºedinþa comunã a celor douã comisii, ºi faptul cã în cadrul strategiei naþionale pentru dezvoltare durabilã, adoptatã anul trecut de un grup de lucru constituit în baza Hotãrârii Guvernului nr. 305/15.04.1999, practic întreaga clasã politicã s-a angajat ca aceastã recorelare a pensiilor sã se producã dupã o metodologie de recalculare care sã presupunã stabilirea unor cuantumuri, echivalente la octombrie 1990, ºi multiplicarea acestora cu o cotã din creºterea indicelui preþurilor de consum din perioada octombrie 1990 pânã la data intrãrii în vigoare a noii legi a pensiilor. Deci au semnat aceastã strategie resprezentanþii tuturor partidelor politice, reprezentanþii tuturor ministerelor ºi departamentelor din Guvern, reprezentanþii tuturor organizaþiilor sindicale ºi ale celor patronale, membri ai Academiei Române, ai Bãncii Naþionale, ai Bursei de Valori, de asemeni reprezentanþi ai P.N.U.D.-ului º.a.m.d. Deci toatã aceastã strategie a fost fãcutã ºi aprobatã, având în vedere un consens al tuturor celor implicaþi.
Aº vrea s-o întreb pe doamna ministru Smaranda Dobrescu dacã a þinut cont, în cadrul metodologiei de recalculare a pensiilor, de aceastã, dacã vreþi, precizare expresã, în cadrul strategiei ºi, dacã nu a þinut cont de aceastã prevedere, de ce se opune creºterii sumelor cu 4.000 de miliarde, care sã aibã aceastã destinaþie. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Vã rog, domnule Buzatu. Vã referiþi la acelaºi punct, da?
## **Domnul Dumitru Buzatu:**
Da.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Am fost tentat, la prima vedere, sã interpretez votul dat de majoritatea parlamentarã la propunerea precedentã ca o confirmare a faptului cã ceea ce am spus eu despre aceastã recorelare a pensiilor este adevãrat, adicã este doar un balon electoral menit sã pãcãleascã pe cei 6 milioane de pensionari. Totuºi, acum, înclin sã cred cã e vorba, mai degrabã, de o nemulþumire a majoritãþii parlamentare care ar considera cã 4.000 de miliarde e o sumã mai potrivitã pe recorelare, decât prima propunere, aceea care a fost de 3.000 de miliarde, ºi sper cã la aceastã propunere de a fi majorat bugetul asigurãrilor sociale cu 4.000 de miliarde sã se dea un vot pozitiv.
Vreau sã vã spun cã, în nenumãrate rânduri, utilizând un anumit tip de argumentaþie sofisticã, doamna ministru al muncii ºi protecþiei sociale a indus în eroare Parlamentul. Nu existã nici o sumã prevãzutã pentru recorelare. Suma care rezultã din calculul pe care l-a prezentat Domnia sa era o sumã care era destinatã indexãrilor. Noi ºtim cã anul acesta vom avea o inflaþie de aproximativ 40%. Chiar presupunând cã ar fi luat în calcul aceastã sumã, dacã aceastã recorelare va avea procente de 20 Ð 30 %, aºa cum a anunþat doamna ministru, vom observa cã nu este acoperit nici mãcar 75% din inflaþia anului 2000, nicidecum sã mai asigurãm o pensie, o creºtere a nivelului pensiilor.
Spre exemplificare, eu aº vrea sã vã spun cã pensia medie în decembrie 1996 era de 234.000 de lei, iar minimum de trai calculat pentru o persoanã, pentru un pensionar, un singur pensionar, era de 270.000 de lei. Deci el trãia aproape de minimum de trai decent, îi mai trebuiau 40.000 de lei. Anul acesta, pensia medie este de 780.000 de lei, iar minimum de trai decent pentru un pensionar este de 1.560.000 de lei. Deci îi mai trebuie jumãtate din sumã pentru a atinge minimum de trai decent.
Sã ne explice doamna ministru cum va face ca, în condiþiile unei inflaþii de 40% ºi în condiþiile unei lipse de jumãtate din suma necesarã pentru a-ºi satisface nevoile de hranã, îmbrãcãminte, locuinþã, va putea sã producã asemenea creºteri fabuloase pe care le-a enunþat de la microfonul acestei Camere, asigurând, deci, o recorelare
a pensiilor în proporþie care sã asigure o creºtere de 20Ð30% din valoarea actualã a pensiilor.
Eu le mulþumesc colegilor din majoritatea parlamentarã care comenteazã pe tema posibilitãþii comunismului de a satisface anumite nevoi legate de pensii, dar i-aº ruga, pentru cã se aflã încã la guvernare, cel puþin pentru urmãtoarele luni, sã se gândeascã dumnealor dacã nu pot face ceva, iar problema aceasta s-o lase fie în discuþia istoricilor, fie în discuþia viitorului, sã rãmânã pentru viitor de rezolvat.
Poate, în acest moment, sã ne trezim sã depunem un efort, nu aº spune eu extraordinar de mare, pentru a asigura cât de cât un trai, sã spunem noi, suportabil Ñ nu mai vorbesc de un trai decent Ñ, celor 6 milioane de pensionari.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Mai sunt ºi alte puncte de vedere? Nu. Doamnã ministru, vã rog punctul dumneavoastrã de vedere.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Ceea ce ne-a propus stimatul coleg, domnul deputat Sârbu, alinierea, recorelarea prin alinierea pensiilor la perioada 1997 Ð 1999, ar fi însemnat cã toate pensiile în platã sã le aducem la o ratã de înlocuire în apropiere de 80 Ð 90 Ð 100%, aºa cum este acum.
Statele cele mai bogate, Germania de exemplu, merg cu 49% din salariul mediu brut pe economie. Noi, în momentul de faþã, prin recorelare, am ajuns la 41%, pornind de la 33%. Pentru Guvern, pentru Ministerul Muncii, a fost un efort deosebit ºi nu am reuºit sã ajungem aici, adicã cu creºteri cuprinse între 4 procente ºi 56 de procente, decât prin elaborarea multor scenarii ºi, în final, prin limitarea recorelãrii la un salariu mediu brut pe economie din 1 mai 2000.
Nici nu ar fi fost corect sã ne aliniem, indiferent ce scrie în strategie, nici nu ar fi fost corect sã ne aliniem la pensii care au o ratã de înlocuire de 100%. Nici o þarã din lumea aceasta nu poate s-o facã, iar Germania, dacã o face cu 49%, de douã decenii, sperã s-o mai facã încã un deceniu, întrucât ºi acest sistem ultrasolid îmbãtrâneºte.
De ce mã opun? Sigur cã nu mã opun, dar daþi-mi o sursã, stimaþi colegi. Acea sursã, prin activele bancare recuperate ºi privatizare, deja s-a tranºat la Legea bugetului de stat. Dacã aveþi, cumva, altã prognozã, cu dragã inimã o iau, dar, în acelaºi timp, din punct de vedere al unor politicieni responsabili, vã rog faceþi un calcul ºi asupra impactului financiar pe bugetul din anul 2001, iar dacã sunteþi cu toþii de acord cã media creºterii prin recorelare a fost în jur de 30%, atunci de ce sã contestãm cã inflaþia în acest an este cea prognozatã, de 27%. Nu cred cã existã suficiente motive ca, dupã aprilie, dupã ce s-a mãrit ºi preþul kw/h ºi celelalte utilitãþi, mai avem probleme majore inflaþioniste. Deci nu puteþi sã dovediþi, cred, nici unul, cã aceastã inflaþie, dupã trim. I, putem spune cã va depãºi 27% ºi putem sã vorbim de 40Ð50 de procente. Din toate socotelile pe care le-am fãcut, împreunã cu Banca Naþionalã, cu Ministerul de Finanþe, noi ne încadrãm, deocamdatã, în aceastã sumã.
Cu alte cuvinte, stimaþi colegi, recorelarea nu este un gest electoral. S-au mãrit pensiile cele mai mici cu pânã la 53 de procente.
Daþi-mi voie sã spun cã, în aceste condiþii grele, dacã mergeam mai sus, am fi pus bugetul într-un mare pericol, mai ales în anii urmãtori, dar, îmi pare rãu, mã repet, v-am mai spus-o, consider cã existã responsabilitate ºi din partea noastrã, cei care ne vom da deoparte ºi vom lãsa locul altora ºi nu vom lãsa un buget devalizat ºi fãrã perspective de viitor.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc ºi eu.
Vã rog comisia, punctul de vedere.
Domnule Constantinescu, un moment! A cerut cuvântul domnul deputat Cazan.
Dupã dânsul, dumneavoastrã.
ªi domnul senator Dumitraºcu.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Intervenþia mea este scurtã ºi se referã la argumentaþia, ca s-o numesc politicos, a doamnei ministru, referitoare la prognoza inflaþiei pentru perioada urmãtoare.
În condiþiile în care doamna ministru se sprijinã pe realizãrile trim.I, s-ar putea sã aibã o oarecare dreptate, nici aceasta întreagã. Dar, având în vedere cã de la 1 aprilie vin mãririle cele mai importante, cele care lucreazã în lanþ în economie, la care se adaugã, în mod sigur, mãririle rezultate din preþurile de producþie, pentru cã indicii preþurilor de producþie, în toate ramurile, vor avea un efect devastator asupra preþurilor de consum în perioada urmãtoare. Deci ideea cã România va încheia cu o inflaþie de 27%, prin raportare decembrie la decembrie, trebuie sã ne-o scoatem din toate judecãþile noastre economice, dacã dorim cu adevãrat sã dãm rãspunsuri corecte în economie.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Domnul senator Dumitraºcu. Aveþi cuvântul, domnule senator!
## Domnule preºedinte,
## Doamnã ministru,
## Domnilor miniºtri,
Iatã, în dimineaþa aceasta, vin cu niºte întrebãri culese în camera nr. 47 a Clinicii nr. 3 de ortopedie de la Spitalul Municipal, o camerã plinã full de pensionari, de pensionari care avuseserã accidente. Aºadar, ei miau pus urmãtoarele întrebãri ºi eu vi le pun dumneavoastrã.
1) Aceste recorelãri vor ajunge ca, pentru aceeaºi vechime, acelaºi nivel de calificare profesionalã, aceeaºi contribuþie la fondul de pensii, sã fie pensiile cât de cât
apropiate, referindu-se, Domniile lor, la cei ieºiþi la pensie pânã în 1991 Ð 1992.
2) Unii dintre dânºii aveau ideea cã aceasta este o pedeapsã pentru o anume categorie de pensionari care au anumite vederi politice ºi anumite vederi electorale, spre deosebire de tineretul care iese acum la pensie ºi care are alte orientãri politice ºi alte semne electorale. Desigur, era puþinã tristeþe în chestiunea asta.
3) Este o recorelare sau o indexare? Pentru cã, fãrã îndoialã, sunteþi prea buni economiºti ca sã credeþi cã putem merge vreodatã pe aceºti 27% de inflaþie calculatã, antecalculatã. Surse dintre cele mai serioase considerã cã, având în vedere lucrurile anunþate pânã acum, nici nu mai vorbesc la celelalte, aceastã cifrã va urca pânã la 43Ð46%, ºi aceasta este uºor previzibil, se pare cã ºi mai mult.
În aceastã situaþie, cea mai mare dintre mãriri, ca sã mã exprim aºa, dumneavoastrã o numiþi recorelare? Cea mai mare recorelare nu va ajunge la 75% din inflaþie. În aceastã situaþie se mai poate vorbi de o mãrire a pensiei, sau de un galop pentru a ajunge, în cazul cel mai bun, la 75% din inflaþie?
Onorat auditoriu,
Eu am pus niºte întrebãri în numele unor oameni care m-au întrebat ºi pe mine ºi eu n-am ºtiut cum sã le rãspund.
## Doamna ministru,
Vã rog sã încercaþi dumneavoastrã rãspunsul la cele douã probleme ridicate; s-au pus niºte întrebãri. Doamna ministru, v-aº ruga mai pe scurt.
## Mulþumesc, domnule senator.
Sunt convinsã cã aceste întrebãri existã, sunt reale, ºi mie mi-au venit, semn cã noi n-am reuºit încã sã explicãm fenomenul foarte clar.
Recorelãrile din acest an vor face ca pensiile din cele pânã în Õ97 sã se apropie pentru vechimi egale ºi pentru contribuþii egale. Cu alte cuvinte, vor mai persista diferenþe între ele de ordinul 100.000 maximum, o sutã ºi ceva de mii, dar nu vor mai fi diferenþe de milioane.
În privinþa ”pedepseiÒ cãtre cei vechi nu putem sã o considerãm cã are o tentã politicã, întrucât cei noi care sunt pensionaþi conform Hotãrârii de Guvern 565 din Õ96, emisã de Guvernul Vãcãroiu, ºi care continuã pânã în zilele acestea ºi mãrturisesc cã ºi pentru noi este o mare povarã pentru buget. Acestora deci, cei care, în baza ei, îºi instituie drepturile de pensii foarte mari, peste sutã la sutã ratã de înlocuire, adicã peste salariul net în momentul ieºirii la pensie, pentru aceastã categorie noi avem douã soluþii, ºi anume: 1) impozitarea pensiilor foarte mari, ºi acest lucru probabil cã se va petrece cât de curând, trebuie sã mai hotãrâm încã care este deductibilitatea din cuantumul pensiei, ºi 2) intrarea în funcþiune a noului sistem de pensii, cât se poate de repede, poate chiar mai înainte ºi este de dorit sã fie mai înainte de 1 aprilie 2001, tocmai pentru a stopa aceste aberante pensii cu care se iese. Dacã vom reuºi sã ne dotãm cu tehnica de calcul necesarã noului sistem, care presupune tratarea fiecãrui dosar în parte, punerea în puncte, ceea ce înseamnã un efort extraordinar de tehnicã de calcul, operatori ºi timp, dupã unele prognoze, prin angajarea a circa 1000 de operatori, avem nevoie cam de 2 ani de zile.
Deci, cu aceastã ocazie, noi vom putea sã stopãm fenomenul neplãcut ºi discriminatoriu de recunoscut.
Pensionarii în acest an au parte de o recorelare, întrucât pensiile se apropie, nu este o indexare decât pentru pensiile minime garantate ºi va fi o indexare pentru cei care nu sunt în sistemul contributiv al asigurãrilor sociale de stat, adicã pentru agricultori. Acest lucru se va întâmpla printr-un act normativ, emis înainte de 1 iulie, ºi, conform încadrãrilor bugetare, din 1 iulie vor intra ºi pensionarii agricultori într-o indexare. Noi sperãm ca, urmãrind fenomenul aducerii în plata contribuþiilor C.A.S. a tuturor convenþiilor civile ºi a tuturor celorlalte forme de venituri, în douã sau trei luni, conform rezultatelor, sã putem face ºi o indexare generalã în acest an. Dar, deocamdatã, neavând altã prognozã decât o inflaþie de 27%, în care eu personal cred, dar s-ar putea sã se dovedeascã cã sunt mai optimistã, dar în materie de pensii dacã îþi pierzi optimismul înseamnã cã nu mai anunþi recorelãri ºi nu le mai faci. Deci, pentru 27%, acea medie apropiatã de 30, este acoperitoare ºi chiar este mai mult decât pãstrarea puterii de cumpãrare a pensiei din anii trecuþi.
Sigur cã pentru procentele mici, 4%, sau chiar zero creºtere pentru cei din Õ98ÐÕ99 ºi 2000, puterea de cumpãrare va fi mai micã ºi va suporta întreaga creºtere a preþurilor, adicã 27 de procente, dar, vã spun încã o datã, noi sperãm sã putem face ºi o indexare generalã, dupã evaluarea primelor rezultate, urmare a introducerii convenþiilor în plata C.A.S.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc. Comisia, vã rog punctul de vedere.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sigur cã, din punct de vedere al necesitãþii suplimentãrii bugetului asigurãrilor sociale, un vot negativ pentru o suplimentare de 3.000 de miliarde poate constitui un semnal de vot pozitiv pentru 4.000 de miliarde. Din pãcate, din punct de vedere strict al surselor de finanþare, un vot negativ asupra a 3.000 de miliarde implicã clar eliminarea oricãrui vot pozitiv peste aceastã sumã. Logic vorbind, nu putem accepta acest amendament care suplimenteazã cererea respinsã anterior de cãtre comisie sub aspectul surselor de finanþare.
Vã propunem respingerea.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Vot · Amânat
Adoptarea Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
N-am sã repet argumentele care au fost discutate, am venit însã sã susþin ºi acest alineat nou din partea Comisiilor pentru muncã ºi protecþie socialã ale celor douã Camere, fãcând însã precizarea cã ceea ce a afirmat doamna Dobrescu legat de valoarea de înlocuire de 80% la care ar duce metodologia despre care vorbeam la început, nu este adevãrat, nu este corect, pentru cã recalcularea pensiilor se baza pe revenirea la o ierarhie existentã la luna octombrie 1990, care pornea de la anumite valori de înlocuire ºi care nu aveau nici o legãturã cu acest 80% de care vorbeºte doamna Dobrescu, pe de o parte, iar recalcularea pensiilor, creºterea lor cu un anumit procent din indicele de creºtere a preþurilor din aceºti ani, n-ar fi dus în nici un caz la o valoare de înlocuire de 80%.
Existã însã situaþii, ºi cu acest prilej aº dori sã o întreb pe doamna Dobrescu, existã situaþii în care, întradevãr, sunt pensionari care nu ies cu o valoare de înlocuire a pensiilor de 80%, ci de 120-130, ba chiar 150%. De exemplu, în presa de sãptãmâna trecutã a apãrut situaþia din Întreprinderea piteºteanã ARPECHIM, în care, un grup de pensionari actuali au pensii de 28 de milioane, de 14, de 16, de 18 milioane printr-un mod de calcul, aparent fraudulos, în care se confundã diurna primitã de unii cetãþeni români care au lucrat în strãinãtate cu fondul propriu-zis de salariu. Se pare cã acolo sunt niºte lucruri incorecte, doamna Dobrescu nu a dat pânã acum nici un fel de punct de vedere, n-am citit, nu cunosc ºi aº ruga, cu acest prilej, pentru cã este vorba de pensii, de valoarea lor de înlocuire, sã facã eventual câteva precizãri în acest sens.
Mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu. Altã intervenþie? Domnul Buzatu. Vã rog!
## **Domnul Dumitru Buzatu:**
Mã vãd nevoit din nou sã intervin, domnule preºedinte, pentru cã stând în bancã acolo, mi-a venit o întrebare pe care aº fi vrut sã o pun ministrului muncii ºi protecþiei sociale, dar este o întrebare retoricã ºi deci nu are rost sã cer un rãspuns la ea.
Întrebarea sunã cam aºa: Când va înceta Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale sã spunã minciunile acestea populaþiei? Îmi dau seama cã nu va înceta niciodatã, cel puþin pânã la sfârºitul actualei...
Dupã pãrerea mea, aici se încearca din nou, deci, chiar ºi în cadrul acestor dezbateri, care nu ºtiu câtã audienþã au la public, dar se încearcã din nou o inducere în eroare a unei categorii de oameni care se aflã de ani de zile în suferinþã: a pensionarilor.
Atunci când am propus ca 6.500 de miliarde de lei sã fie destinate special recalculãrii pensiilor, am avut în vedere propunerea noastrã, de 4.000 de miliarde de suplimentare, cu 4.000 de miliarde plus 2.500 de miliarde pe care, spunea Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale cã îi are deja pentru recalculare ºi am dorit sã dãm, prin acest alineat nou, o certitudine pensionarilor cã aceastã pensie li se va recalcula potrivit prevederilor legale în anul acesta.
## Domnule preºedinte,
Au fost respinse propunerile respective, totuºi Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a susþinut cu tãrie cã aceastã recalculare se va face. Atunci înseamnã, pe cale de consecinþã, cã are nevoie de aceºti bani. De aceea, acest nou alineat propus trebuie votat, pentru ca sã ºtim cu exactitate cã aceastã sumã a apãrut cu destinaþia aceasta în bugetul asigurãrilor sociale. Astfel, atunci când se va vedea cum a fost executat acest buget al asigurãrilor sociale vom putea ºti dacã banii respectivi au fost cheltuiþi pentru recorelarea pensiilor sau aceºti bani au folosit numai ca argument electoral, deci nu existã în realitate ºi ei au fost folosiþi ca argument electoral pentru a mai pãcãli încã o datã cele 6 milioane pensionari. Repet aceastã chestiune, pentru cã, din toatã aceastã dezbatere, s-a desprins aceastã idee: cã bugetul asigurãrilor sociale referitor la problema aceasta este doar o mare pãcãlealã la adresa celor 6 milioane de pensionari.
Vã mulþumesc.
Doamna ministru, vã rog punctul dumneavoastrã de vedere.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Permiteþi-mi sã nu fac absolut nici o referire la cuvintele care depãºesc cadrul instituþiei în care ne aflãm, n-am fãcut-o niciodatã în presã, nu o voi face nici de acum înainte, dar aº dori sã reamitesc colegilor care sunt sumele ºi cum se pot obþine sumele pentru recalcularea din anul acesta. Am citit-o ieri, probabil cã era foarte târziu, îmi permit sã o fac ºi astãzi.
Operaþiunea de recorelare costã 3.087 de miliarde pentru 2000; cheltuielile totale necesare în 2000 pentru plata pensiilor recorelate sunt de 44.226 miliarde. În proiectul de buget pe 2000 este prevãzutã suma de 43.619 miliarde. Diferenþa de 607 miliarde va fi acoperitã prin
realizarea de economii la urmãtoarele capitole: 1. concedii medicale Ð 205 miliarde. Veþi întreba de ce? Pentru cã aºa ne-a arãtat cã s-a disciplinat chestiunea în urma intervenþiei Casei de Asigurãri de Sãnãtate, aºa ne-a arãtat execuþia bugetarã pentru concedii medicale din primul trimestru. Nu avem de ce sã credem cã o datã cu venirea primãverii, verii ºi a toamnei, lucrurile se vor înrãutãþi ºi vom avea parte de mai multe concedii medicale; deci o putem considera ca o medie a anului, media primului trimestru.
Indemnizaþiile acordate conform Legii 120/Õ97 duc, tot din evidenþa execuþiei, la economii de 145 miliarde lei. Cheltuielile cu viitoarea Casã Naþionalã de Pensii ºi Asigurãri Sociale erau prevãzute a fi peste 600 de miliarde, adicã: clãdiri, reparaþii de clãdiri, amenajãri º.a.m.d., cumpãrãri chiar. Întrucât legea a întârziat, iar procedura de achiziþionare a unor clãdiri, de cumpãrare este destul de împovãrãtoare din punct de vedere al timpului, destul de lungã, noi nu vom putea sã ne cheltuim toatã suma, iar, din acest motiv, considerãm, am evaluat o economie de 312 miliarde.
Deci, toate cele care vi le-am spus acum însumeazã 662 de miliarde, suficiente pentru a acoperi costurile recorelãrii pensiilor.
În plus, suntem hotãrâþi sã încasãm veniturile planificate din încasarea contribuþiilor de asigurãri sociale la categoriile pe care vi le-am mai spus ºi asearã. Încasarea creanþelor bugetare prin valorificarea de cãtre Ministerul Finanþelor a acþiunilor dobândite de la unitãþile debitoare, reglementate prin lege, iar în proiectul de buget nu s-au luat în calcul recuperãrile de debite prin aceastã metodã deoarece nu erau elemente de estimare. Execuþia primului trimestru al anului a adus încasãri de 200 de miliarde, dar nu putem extrapola aceastã sumã, întrucât ele se pot înmulþi sau pot dispare. Eliminarea fraudelor cauzate uneori de acordarea unor prestaþii nejustificate de mari pentru concedii de maternitate ºi pentru creºterea copilului pânã la vârsta de 2 ani. Dupã cum ºtiþi, am modificat legislaþia. ªi îmbunãtãþirea, dacã se poate, a gradului de colectare, deºi în primul trimestru am avut 91 pentru pensia suplimentarã, 90% grad de colectare pentru C.A.S.
Cu alte cuvinte, chiar dacã nu v-am convins, stimaþi colegi, vã stau la dispoziþie cu toate tabelele ºi toate modelele fãcute de noi care sã demonstreze încadrarea în cifrele bugetare.
Vã mulþumesc. Doamna deputat Puwak.
## **Doamna Hildegard-Carola Puwak:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Aº dori sã fac doar o remarcã. Cred cã nu este cazul sã greºim a doua oarã. Domnul ministru Remeº, în Comisia de politicã economicã, reformã ºi privatizare, ne-a explicat premisele construcþiei bugetului de stat, recunoscând la vremea respectivã cã ipotezele au fost altele decât cele la momentul în care am început dezbaterea acestui buget de stat, proiect de buget de stat. ªi este foarte clar, avem argumente sã arãtãm acest lucru.
Acum doamna ministru încearcã sã invoce în permanenþã rezultatele trimestrului I ca element de prognozã. Cred cã este pãcat, doamna ministru, sã credeþi cã în Parlamentul României, din care aþi fãcut parte, lumea nu înþelege. Nu existã o prognozã care sã se întindã doar pe elemente ale trimestrului I, aºa cum o faceþi dumneavoastrã, ºtiind cã trimestrul I are anumite particularitãþi faþã de celelalte ºi nu puteþi extrapola aceste rezultate ca sã ne lãmuriþi cã aceastã sumã, de câteva sute de miliarde, pe care contaþi, din ce?, din concedii de sãnãtate în care probabil cã intrã ºi acele concedii de maternitate ºi altele care privesc o anumitã categorie de populaþie.
Deci, vã rog respectuos, nu mai faceþi apel la extrapolãri ale trimestrului I.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Mulþumesc, doamna deputat.
Vã rog, dânsa a cerut o precizare, a fãcut-o, domnilor colegi, i-am dat cuvântul, i-am dat doamnei ministru dreptul la punctul de vedere sã vã rãspundã, vã rog frumos sã respectãm regulile.
Comisia, vã rog punctul de vedere.
## **Domnul Dumitru Buzatu**
**:**
Este o chestiune de procedurã.
## Domnule Buzatu,
De acord cu dumneavoastrã. Vã rog frumos, eu vã dau cuvântul. Dumneavoastrã aveþi o cutumã pe care eu n-am respectat-o nicicând. Deci, domnule deputat, eu vã dau cuvântul, vã rog sã înþelegeþi. Fiþi vã rog drãgut, vã respect, vã rog sã mã respectaþi. Luaþi loc! Îmi însuºesc procedura cum este, nu o uit, n-am obligativitatea instantaneului pe aplicarea acestei cereri, conform regulamentului.
prezenþi la dezbaterea respectivã, în aceastã dezbatere ºi deci nu mã refer la nimic altceva decât la procedurã.
## **Din salã (** _partea dreaptã)_ **:**
Aceasta este interpelare!
În aceastã dezbatere, domnul deputat Marian Sârbu a pus câteva întrebãri doamnei ministru Smaranda Dobrescu. Una dintre întrebãri viza metodologiile de calcul utilizate pentru pensionarii de la ARPECHIM care au fost obiectul unor articole din presã. S-a rãspuns la aceastã chestiune sau doamna ministru încearcã sã acopere o afacere murdarã a cuiva? Rugãm pe doamna ministru sã rãspundã la toate întrebãrile care se ridicã din partea deputaþilor prezenþi la dezbatere.
Vã mulþumesc foarte mult.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Doamna ministru,
Nu v-am dat cuvântul. Vã rog sã luaþi loc! Este o precizare. Dumneavoastrã aveþi dreptul sã rãspundeþi cum consideraþi cã vã formulaþi rãspunsul, ºi punct.
Vã rog comisia, punctul de vedere.
La interpelare, atunci se întreabã colegul care a pus-o: Sunteþi mulþumit de rãspuns? ªi spune: Domnule, nu. Aceea este procedura interpelãrii. Vã rog!
## **Domnul Marian Sârbu**
**:**
Nu este corect, sã ºtiþi!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Ba da.
## **Domnul Marian Sârbu**
**:**
## **Domnul Dumitru Buzatu**
**:**
Interpretaþi cum doriþi dumneavoastrã.
De unde ºtiþi cã vreau sã iau cuvântul pe procedurã?
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Pãi, aþi spus procedurã.
## **Domnul Dumitru Buzatu**
**:**
Am cerut procedurã.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Da. Am sã vã dau cuvântul.
## **Domnul Dumitru Buzatu**
**:**
Vã rog!
Vã rog. Vã rog frumos! Nu acum. Nu m-aþi înþeles.
## Domnule preºedinte,
Mã voi referi strict la procedurã.
Procedura ne spune cã atunci când miniºtrilor le sunt adresate anumite întrebãri, ei sunt obligaþi sã rãspundã la întrebãrile care au fost adresate de cãtre parlamentarii
Pe regulament strict merg. Vã rog sã mã credeþi. Este singurul lucru care mã protejeazã, domnule deputat: regulamentul.
Vã rog, domnule preºedinte!
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Iniþial comisiile au respins acest amendament, având în vedere faptul cã el fãcea parte din acea suitã de amendamente bazate pe o suplimentare cu 3.000, respectiv 4.000 de miliarde de lei, a cãror sursã a fost indicatã de cãtre autori, dar care nu poate fi susþinutã.
Aflãm din rãspunsul doamnei ministru cã suma necesarã recorelãrii pensiilor este cu mult mai mare decât acest amendament, motiv pentru care susþinem respingerea amendamentului ºi pentru acest argument, 6,5 miliarde cât este solicitat în amendament, este total insuficient, deci susþinem în continuare propunerea de respingere.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Mulþumesc. ## Domnilor colegi,
Trebuie sã tranºãm prin vot în funcþie de rãspunsurile oferite, a gradului de satisfacþie a lor. Deci este vorba de introducerea unui alineat nou la art. 3, cu renumerotare, deºi raportul nu dã o formulã exactã, adicã nu are o formulare, spune: cere respingerea. Prin urmare, acest amendament îl solicit dumneavoastrã prin vot. Vã rog voturile dumneavoastrã! De acord privind respingerea.
Prin urmare, pãstrarea punctului de vedere al comisiei, vã rog, voturi pentru? Majoritate.
Voturi împotrivã? Vã rog numãraþi! 39 de voturi împotrivã.
Abþineri, vã rog? 4 abþineri.
S-a adoptat.
Trecem la art. 4, sesizându-vã cã la amendamente admise existã propunerea unui art. 4, nou. Prin urmare, întâi trebuie sã votãm art. 4, aºa cum este propunerea ºi este amendament acceptat. Dupã aceea vom veni la un alineat 4, nou.
Deci, vã rog votul dumneavoastrã pentru articolul...
Aveþi dumneavoastrã sã interveniþi la 4, dar nu la nou, domnule deputat.
A! aveþi art. 3Ð4 la respinse, da? Scuzaþi-mã!
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Deci, la art. 4 existent în lege, pentru o concretizare a celor prevãzute în expunerea de motive, precum ºi în Anexa 3, Cap. VIII, ”Împrumuturi acordateÒ, vã propun un alineat nou, care sã devinã 4, care sã sune în felul urmãtor: ”Pentru acordarea de credite cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzãtorii mici ºi mijlocii, care creeazã locuri de muncã ocupate cu prioritate de cãtre persoane din rândul ºomerilor, se alocã suma de 100 de miliarde lei, iar pentru creditele acordate societãþilor comerciale pentru redresare ºi relansare economicã, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98 din 1999, se alocã suma de 50 de miliarde leiÒ.
Doresc ca sã aparã acest alineat la art. 4 pentru cã atunci când se va publica aceastã lege în **Monitorul Oficial** , de obicei, oamenii se uitã la lege, nu se uitã nici la expunerea de motive, nu se uitã nici la anexe. Fac precizarea cã acest alineat nou l-am discutat înainte de ºedinþã cu doamna ministru Smaranda Dobrescu ºi a fost de acord.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Îmi pare rãu, domnule deputat. ªtiþi, iar citim regulamentul. Nu pot sã primesc. Este tardiv. Nu se primesc amendamente în plen.
## **Domnul Dumitru Buzatu**
**:**
Dar este bun, recunoaºteþi, domnule preºedinte. Recunoaºteþi cã este bun ºi gata.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Deºi, poate ar fi un lucru..., nu ºtiu cum sã vã spun, bun, dar... art. 50 este limpede.
Îl aveþi în anexã, da. Deci, suma este bãgatã în anexã.
Domnule ministru,
Rãspundeþi dumneavoastrã.
Deci, am înþeles.
1. Nu putem sã-l primim în plen; 2. Este în anexã la pct. ”Împrumuturi acordate pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea de I.M.M.-uriÒ, pct. 6 cu 80. Deci, solicitarea dumneavoastrã este deja prinsã la pct. 6 cu 80 în anexã.
## **Domnul Vasile Stan**
**:**
Trebuie sã aparã articolul, cã lumea nu citeºte anexele, lumea citeºte legea. Gheorghe, întreprinzãtorul mic sau mijlociu citeºte legea.
Da, domnilor colegi, vã rog votul dumneavoastrã pentru alin. 4, aºa cum este el formulat în propunerea de text de lege. Vã rog!
Voturi pentru? Majoritate.
- Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.
- S-a adoptat.
Alin. 5 la art. 3.
Nu este nici un fel de observaþie.
Vã rog, voturile dumneavoastrã, aºa cum este el formulat în propunerea text de lege.
Vã rog voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã.
- Abþineri, vã rog? Nici o abþinere.
- S-a adoptat.
Vã rog votul dumneavoastrã pe art. 3, în întregul sãu. Vã rog, voturi pentru? Majoritate.
Vã rog, voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã.
- Abþineri, vã rog? Vã rog sã numãraþi! 6 abþineri. Vã
- mulþumesc.
S-a adoptat.
Art. 4 nu are nici un fel de amendament. Are la admise.
Vã propun sã votãm alin. 1, 2 ºi 3 în bloc, dupã care
- 4, 5, revenim la art. 4 ºi votãm ºi renumerotarea. Vã rog votul dumneavoastrã pe art. 4, aºa cum este
- formulat în textul de lege Ð 5 alineate.
- Vã rog, votul dumneavoastrã pentru? Vã mulþumesc.
- Majoritate.
Vã rog, voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? 4 abþineri.
S-a adoptat.
Revenim la Anexa nr. 1 la raport Ð amendamente admise.
Pct. 1, art. 4 alin. 4, nou Ð acceptat, la propunerea Comisiilor pentru buget, finanþe, reunite; acceptat de cãtre iniþiator ºi de cãtre comisii.
Nu sunt comentarii.
- Vã rog votul dumneavoastrã pentru acest amendament
- acceptat.
Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc. Vã rog, voturi împotrivã? Nici un vot. Abþineri? Nici o abþinere.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru renumerotarea art. 4, astfel încât 5 sã devinã 4, ºi 4, nou introdus, devine 5.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru. Vã mulþumesc. Majoritate.
Voturi împotrivã? Nici unul. Abþineri? Nici o abþinere. Vã rog votul dumneavoastrã în întregimea art. 4. Vã rog, voturi pentru? Vã mulþumesc. Majoritate. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? 11 abþineri. Vã mulþumesc. S-a adoptat.
Trecem la art. 5.
Vã propun sã fiþi de acord sã votãm alin. 1 ºi 2 în bloc ºi dupã aceea sã mergem la raportul de amendamente admise. Este vorba de art. 5 alin. 3.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru art. 5, alin. 1 ºi 2, în bloc.
Voturi pentru? Majoritate.
Voturi împotrivã? Douã. Abþineri? 3 abþineri.
S-a adoptat. Cu privire la alin. 3 la art. 5.
În raportul de amendamente admise, la pct. 2 se propune reformularea, la propunerea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã din Camera Deputaþilor ºi, respectiv, a Senatului; acceptat de cãtre iniþiator, acest amendament, acceptat de cãtre comisii.
Nu sunt alte comentarii.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru art. 5 alin. 3, ca în raport, amendament admis.
- Vã rog, voturi pentru? Vã mulþumesc. Majoritate. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? Nici o abþinere. S-a adoptat.
Vã propun sã votãm alin. 4 ºi 5 în bloc, întrucât nu au observaþii.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? Nici o abþinere.
S-a adoptat.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru art. 5 în întregul sãu.
Vã rog, domnule deputat Baciu! Vã rog sã-mi spuneþi la ce vã referiþi.
## Stimaþi colegi,
Vã solicit atenþia pentru câteva minute într-o chestiune extrem de importantã.
Este vorba de urmãtorul lucru.
În bugetul votat ieri, la art. 65 alin. 5 se spun urmãtoarele: ”Pânã la 31 decembrie 2000, contravaloarea în lei a garanþiilor reþinute în cotã de 10% din valoarea utilajelor livrate la Combinatul minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi-Rog Ð Ucraina, va fi compensatã cu obligaþiile de platã neachitate cãtre bugetul de stat, în conformitate cu Legea nr. 193/1998. Realitatea garanþiilor va fi certificatã de Ministerul Industriei ºi ComerþuluiÒ.
Este votat bugetul de asearã, ºi acest alineat la art. 65 este, de asemenea, acceptat. Ce vã propun? Vã propun un lucru foarte logic ºi firesc: sã extindem aceastã acceptare a compensãrilor ºi pentru bugetul asigurãrilor sociale.
Drept pentru care, suntem 3 parlamentari care propunem aceastã, sã zicem, adãugire a unui alineat nou la art. 5, alin. 6. Este vorba de: senatorul Vasiliu, deputatul Partal ºi subsemnatul.
Propunem, aºadar, ca la art. 5 din proiectul de buget al asigurãrilor sociale de stat Ñ cel pe care-l discutãm acum Ñ sã se adauge un nou alineat, 6, cu urmãtorul
cuprins: ”Pânã la 31 decembrie 2000, contravaloarea respectivã... Ñ nu mai intru în detalii Ñ ....sã fie compensatã cu obligaþiile de platã neachitate cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, în conformitate cu Legea nr. 193/1998. Realitatea garanþiilor va fi certificatã de Ministerul Industriei ºi ComerþuluiÒ.
Argumentul principal este foarte simplu ºi greu de respins, în sprijinul acceptãrii acestui amendament. De fapt, eu nici nu l-aº numi amendament. L-aº numi o simplã extindere a prevederii de la bugetul mare la bugetul mic. Este, deci, argumentul simplu. Dacã acolo se prevede aºa ceva, este firesc ºi logic sã acceptãm aceastã compensare ºi pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat, pentru cã, la urma urmei, este tot bugetul statului, iar datoriile sunt de la întreprindere cãtre buget ºi de la buget cãtre întreprinderi.
Iatã, predau aceastã propunere ºi vã mulþumesc pentru atenþie ºi vã rog respectuos sã dãm o gurã de aer acestor întreprinderi, mai ales cã ele au tot dreptul la aceste compensãri.
Vã mulþumesc.
## Domnul ministru Remeº,
Vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere, cã intrã în tangenþã directã cu poziþia dumneavoastrã.
## **Domnul Decebal-Traian Remeº** _Ñ ministrul finanþelor_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Numai aparent lucrurile sunt similare. Garanþia a fost reþinutã de stat. Este la bugetul de stat. Ministerul Muncii nu are asemenea sume.
Dacã s-ar aproba acest amendament, ar însemna cã se fac compensãri între firmele respective ºi Ministerul Muncii, iar Ministerului Muncii ar trebui, de la bugetul de stat, sã-i virãm sume la nivelul compensãrilor.
Noi nu am prevãzut o asemenea poziþie la bugetul de stat.
Al doilea lucru. Avem lista efectivã, în mãsura în care ni s-au dat datele bune, compensarea se face la nivelul sumei minime în relaþia buget de stat Ñ firmele respective. Datoriile tuturor acelor firme sunt de câteva ori mai mari decât garanþiile pe care trebuie sã le restituim.
Deci, nu vor avea, dupã ce fac compensarea cu bugetul de stat, sub nici o formã posibilitatea, chiar dacã s-ar aproba, sã mai compenseze ceva. Pentru cã obligaþiile, repet, sunt ale lor mai mari cãtre bugetul de stat. Nu putem accepta Ñ ºi vã rog sã înþelegeþi argumentele pe care le-am prezentat Ð acest amendament propus. Este doar o aparenþã înºelãtoare de similitudine. Lucrurile nu sunt deloc similare.
Da. Corect, domnule ministru! Vã rog, domnule deputat Partal!
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Nu intenþionez sã-l contrazic pe domnul ministru Remeº, dar aº ruga colegii parlamentari sã se gândeascã la gãsirea unei soluþii. Nu este o regulã generalã cã datoriile întreprinderilor sunt mai mari cãtre bugetul statului ºi bugetul asigurãrilor decât sumele pe care le au de primit. Exemplul pe care vi l-am dat ºi rândul tre- cut ºi acum este al ROTEC-ului Buzãu, care are de primit compensãri de 25 de miliarde lei ºi are de plãtit cãtre bugetul statului ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat 21 miliarde lei. Deci, el este cu un plus de 4 miliarde. Nu putem sã extindem regula la toate cele 132, 133 de întreprinderi, câte sunt în cauzã.
Iar noi, dacã ne-am gândit sã vã propunem acest amendament este tocmai pentru a gãsi o soluþie de deblocare a problemei Krivoi-Rog. Cred cã acceptarea acestui amendament, chiar cum spuneþi dumneavoastrã, cu acea precizare cã nu sunt prevãzute sumele în bugetul statului, dar pe mãsurã ce aceastã posibilitate devine realitate, eu cred cã acest amendament meritã sã fie promovat, pentru cã altfel, iatã, rãmânem cu acea lege votatã de Parlament ºi nepusã în aplicare de cãtre Guvern, pentru cã, ori n-a vrut, ori n-a gãsit soluþii. Din blocajul financiar existent, de 49.000 de miliarde, cât este el în economie, 40.000 de miliarde aparþin întreprinderilor care au gestionat problema Krivoi-Rog. Or, acest lucru nu trebuie sã se mai întâmple. O lege datã Guvernului spre aplicare nu a fost pusã în funcþiune, deci nu s-a aplicat nici un pic. Încercãm, prin acest amendament, sã deblocãm problema respectivã.
Rugãm, totuºi, Guvernul sã accepte acest amendament, chiar dacã trebuie completat cu acea prevedere pe care a sesizat-o domnul ministru, cã nu sunt bani. Propunem ca amendamentul sã fie aprobat ºi deblocarea sã se producã pe mãsurã ce apar sumele respective.
Dar problema întreprinderilor care au gestionat KrivoiRog-ul trebuie rezolvatã de Parlament ºi Guvern împreunã.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Nu ne este indiferentã nici problema Krivoi-Rog, cum nu ne este indiferentã problema nici unui agent economic cu probleme. Dar, dacã aceastã sumã nu ne vine nouã Ñ ºi n-are cum sã ne vinã de la bugetul de stat, pentru cã nu este prevãzutã cu aceastã destinaþie Ñ, înseamnã cã 25 de miliarde, sau, nu ºtiu, n-am reþinut exact cât este suma, o vom lua de la recorelãri. Ce sã facem?! În momentul de faþã suntem strict cu banii ºi cu un grad de colectare ºi de execuþie silitã la sânge. Vã rog sã mã credeþi!
Deci, noi, pe promisiuni ºi pe ”cã o fi ºi o pãþiÒ, nu, nu putem fi de acord, cu toatã înþelegerea pentru KrivoiRog sau alþi agenþi în aceeaºi situaþie.
Comisia, vã rog punctul de vedere.
Domnule preºedinte,
Vã rog sã-mi daþi cuvântul!
Domnule, regulamentul este limpede! Eu am fãcut câteva excepþii.
Domnule preºedinte,
Vã rog sã mã înscrieþi la cuvânt!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnule, înscrieþi-vã, dar nu mai daþi replicã la replica domnului ministru, la replica comisiei. Regulamentul este limpede. S-au ridicat problemele, s-a rãspuns. Votul tranºeazã.
Altcumva, vã spun, este sistemul acesta, aºa ..., ne agãþãm.
Eu am greºit cã i-am dat cuvântul domnului deputat dupã ce domnul ministru a luat cuvântul. Este greºeala mea ºi am persistat dincolo de regulament, ceea ce nu este în ordine.
Comisia, vã rog!
Nu, nu, nu! Vã rog frumos sã aºteptãm. S-a cerut intervenþia, cã dupã acea, dupã dumneavoastrã, nu mai dau nici un fel de cuvânt.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Cred cã am pierdut mai mult timp cu explicaþiile pe procedurã.
Nu vreau sã aduc decât un nou argument la pledoaria colegilor Baciu ºi Petre Partal.
Trebuie gãsitã aceastã soluþie pentru societãþile care au livrat echipamente industriale pentru Combinatul de la Krivoi-Rog.
Eu dau doar exemplul Societãþii FORTUS Iaºi, care are de încasat, de 4 ani de zile, 5,4 milioane de dolari. Asta înseamnã peste 100 de miliarde de lei. Vã daþi seama ce înseamnã 100 de miliarde de lei în bugetul acelei societãþi?! Practic, acea societate a fost decapitalizatã în aceºti ani.
Avem intenþia sã redresãm din punct de vedere economic societãþile care sunt fiabile ºi care s-au înscris în economia de piaþã? Sau le înmormântãm ºi atunci le spunem limpede: ”Cãutaþi-vã de lucru în altã parte, cã noi nu avem soluþiiÒ.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
## Domnule ministru Remeº,
Vã rog sã explicaþi pe ceea ce este pus acolo. Ar trebui sã atragã ºi aceastã corelaþie între cele douã ministere; nu existã nici o garanþie.
Domnilor colegi, revin.
Compensare se face între parteneri care au datorii reciproce.
Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale nu a reþinut acele garanþii. Acele garanþii le-a reþinut statul român, prin Ministerul Finanþelor. Deci, Ministerul Finanþelor, având garanþiile în sold, poate sã facã aceste compensãri; Ministerul Muncii, nu.
Dumneavoastrã, dacã susþineþi acest amendament, susþineþi sã impunem în lege un lucru de nerespectat. Cum sã facã o compensare, când Ministerul Muncii nu se regãseºte în calitatea de datornic cãtre acele unitãþi?! ªi aceste lucruri nu le cred, pentru cã eu sunt cel care am confruntat lista care mi s-a pus la dispoziþie cu lista obligaþiilor agenþilor economici respectivi.
Dar, dacã unul, douã, sau zece cazuri din cele peste 100, au sold favorabil astãzi Ñ agentul economic, faþã de Ministerul Finanþelor Ñ vom face o compensare, dupã ce apare legea în **Monitorul Oficial** , la suma minimã, ºi vom mai face o compensare peste o lunã, peste douã, sau peste trei. Legea bugetului de stat este valabilã tot anul 2000.
Vã rog foarte mult, înþelegeþi! Amendamentul ar introduce pe Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat un lucru împotriva normalului ºi ar crea o obligaþie care nu se regãseºte în bugetul de stat, o obligaþie de acoperire a acestei aºa-zise compensãri între Ministerul Muncii ºi agenþii economici de cãtre bugetul de stat, unde sunt bani.
Nu putem! Nu ne mai întoarcem acum la Legea bugetului de stat. Este gol! Amendamentul acesta nu are nici o valoare, nu poate fi sub nici o formã pus în practicã. Renunþaþi, vã rog, la el! Înþelegeþi lucrurile cum stau!
Comisia, vã rog, punctul de vedere.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Din punct de vedere strict procedural, comisia, neîntrunindu-se în plenul ei, nu poate formula o opinie calificatã în acest sens.
Vã rog deci sã tranºaþi prin vot aceastã chestiune. Considerãm cã explicaþiile Guvernului au fost suficiente. Comisia nu poate decât sã ia act de aceste explicaþii ºi poate sã arate faptul cã este o compensare în care o sursã nu existã ºi o compensare între douã entitãþi, din care una nu este parte, reluând, de fapt, aceste argumente. Altminteri, nu putem sã facem o propunere concretã.
De altfel, nici regulamentul nu-mi permite. Vã rog, art. 5, în întregul sãu.
Vã rog votul dumneavoastrã, faþã de toatã discuþia care a fost.
- Vã rog votul dumneavoastrã pentru art. 5, în întregul
- sãu. Marea majoritate.
- Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri, vã rog? 13 abþineri.
- S-a adoptat.
- Art. 6.
Nu are nici un fel de observaþie. Vã propun sã-l votãm în întregul sãu.
Nu sunt alte comentarii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã pentru art. 6, în întregul sãu.
Vã rog, voturi pentru? Vã mulþumesc. Mare majoritate. Vã rog, voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri, vã rog? Douã abþineri. S-a adoptat.
Art. 7, aceeaºi procedurã. Douã alineate. Vã rog? Nu sunt observaþii. Vã rog, voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri, vã rog? O abþinere.
- S-a adoptat.
Art. 8, cu 3 subpuncte, litere.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru? Vã mulþumesc. Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri, vã rog? O abþinere. S-a adoptat.
Art. 9. Nu sunt observaþii.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru? Majoritatea. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. S-a adoptat.
Art. 10. Douã alineate.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru? Marea majoritate.
- Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri, vã rog? Douã abþineri.
- S-a adoptat.
Art. 11. Nu sunt comentarii.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru? Douã. Abþineri, vã rog? O abþinere.
S-a adoptat. Vã propun sã trecem la anexã. Anexa nr. 1.
Vã rog sã cãutaþi în partea de amendamente respinse.
Nu a intervenit nici o modificare. Existã un amendament de respingere.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru acceptarea respingerii propunerii.
- Vã rog, voturi pentru respingere? Majoritate. Vã
- mulþumesc.
S-a adoptat.
Voturi împotriva respingerii? Douã. Abþineri, vã rog? 3 abþineri. S-a adoptat.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru Anexa nr. 1, în întregul sãu, aºa cum este formulatã.
Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 7 voturi împotrivã.
- Abþineri, vã rog? Douã abþineri. Vã mulþumesc. S-a adoptat.
- Trecem la pct. 6 din anexa cu amendamente res-
- pinse.
- Vã rog votul dumneavoastrã pentru respingerea amen-
- damentului.
Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot. Abþineri, vã rog? 6 abþineri.
S-a adoptat.
Vã rog votul dumneavoastrã pentru Anexa nr. 2, în întregul sãu.
Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Un vot. Abþineri, vã rog? 5 abþineri.
S-a adoptat.
Vã rog votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu. Voturi pentru? Mare majoritate. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Vã rog sã numãraþi! 11 voturi împotrivã.
Abþineri, vã rog? 5 abþineri.
- S-a adoptat.
Domnilor colegi, Vã rog sã acceptaþi sã fac aceastã precizare. În acest vot am introdus ºi Anexele nr. 3 ºi 4.
Vã rog, votul dumneavoastrã pe Anexa nr. 3 ºi Anexa
nr. 4, ca sã fie totuºi în ordine. Sã nu fie nimic scãpat. Vã rog, voturi pentru? Marea majoritate. Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? 8 voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? 9 abþineri. S-a adoptat. Îmi permit acum sã vã citesc, la finalul celor douã bugete, urmãtoarea notã: ”În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale cu privire la urmãtoarele legi: Legea bugetului de stat pe anul 2000 ºi Legea bugetului asigurãrilor sociale pe anul 2000.
Adusã la cunoºtinþã în ºedinþa de plen a celor douã Camere reunite astãzi, 26 aprilie 2000Ò.
Domnilor colegi,
Avem cumva, la celelalte trei puncte....? Vãd cã nu avem.
C.S.A.T.-ul!
Vã rog sã-l invitaþi pe domnul deputat Lupu, astãzi sã conducem prin alternanþã.
Fac apel la colegul meu, domnul deputat Lupu. Domnilor colegi, întreb încã o datã: C.S.A.T.-ul este? Domnilor, este sau nu este? Sã ºtim ce hotãrâm.
Voci din salã
#62235Este!
Unde este în salã, domnilor?!
Voci din salã
#62333Nu este în salã, este în clãdire.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Comisiile, vã rog sã-ºi ocupe locul.
Pânã când vine domnul general Adam Badea, domnilor colegi, v-aº propune, ca procedurã, pentru cã este vorba de 3 rapoarte, pe 3 ani consecutivi, în luãrile de cuvânt sã vã referiþi la fiecare raport ºi sã nu repetãm procedura de fiecare datã, pentru cã consumã timp. Când luaþi cuvântul o datã, sã vã referiþi la fiecare în parte. Asta v-am propus. Este o mai mare coerenþã în punctele de vedere. Dupã aceea, comisia ºi restul procedurii.
## Domnule deputat,
Oricine poate sã ia cuvântul sã ridice pe marginea celor 3 rapoarte orice probleme pe principiul controlului parlamentar.
Domnii de la C.S.A.T.? Da. Participã din partea C.S.A.T.-ului domnul general Adam Badea.
Domnule general, aveþi cuvântul din partea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, deci aveþi dumneavoastrã cuvântul. Vã rog sã prezentaþi cele 3 rapoarte.
Eu v-am sugerat, fiind 3 rapoarte, unele sunt în întârziere mare de timp, sã vã referiþi la fiecare în cadrul aceluiaºi cuvânt.
Vã rog, domnule general, aveþi cuvântul!
## **Domnul Ioan Adam Badea** Ñ _consilier de stat, secretar al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnilor parlamentari,
V-aº ruga sã-mi permiteþi sã prezint câteva aspecte din rapoartele care au fost întocmite pentru activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în anii 1997, 1998, 1999.
Vã rog sã pãstraþi liniºte ca sã audiem punctul de vedere!
În aceºti ani, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a acþionat corespunzãtor competenþelor ºi rãspunderii constituþionale ºi legale ce-i revin pe linia organizãrii ºi coordonãrii unitare a activitãþilor care privesc apãrarea, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã. Obiectivele prevãzute în planurile proprii de activitate au vizat în principal domeniile conducerii forþelor, resurselor ºi infrastructurii teritoriale ale sistemului naþional de apãrare, precum ºi unele aspecte cu semnificaþii relevante în planul siguranþei ºi ordinii publice.
În anul 1997, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit în 13 ºedinþe, au fost analizate 236 de documente, fiind adoptate 182 de hotãrâri.
În anul 1998 s-au desfãºurat 10 ºedinþe, au fost analizate 141 de documente ºi au fost adoptate 115 hotãrâri. În anul 1999 s-au desfãºurat 8 ºedinþe, au fost adoptate 112 hotãrâri.
Principalele aspecte privind apãrarea naþionalã, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã care au fost analizate în ºedinþele Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii în aceºti ani au fost: elaborarea ºi promovarea strategiei de securitate naþionalã a României; analizarea ºi aprobarea rapoartelor instituþiilor cu atribuþii privind aprobarea politicii externe a þãrii noastre pentru integrarea în structurile de securitate europene ºi euroatlantice; perfecþionarea coordonãrii într-o concepþie unitarã a eforturilor de apãrare ºi corelare a acþiunilor de prevenire ºi contracarare a ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale; perfecþionarea conducerii sistemului naþional de apãrare; menþinerea ºi dezvoltarea capacitãþii de luptã ºi operative a forþelor destinate apãrãrii în limitele surselor financiare ºi materiale disponibile; ridicarea nivelului de profesionalizare a personalului, atât în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, cât ºi al Ministerului de Interne ºi al celorlalte instituþii cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale. A fost aprobatã concepþia privind restructurarea ºi modernizarea forþelor armate ale României FARO 2005-2010. Aceasta, în ºedinþa respectivã, a fost hotãrâtã prin reducerea personalului în etape, astfel încât în anul 2003 acesta sã nu depãºeascã 112.000 de militari ºi 38.000 de civili.
S-au analizat, de asemenea, îmbunãtãþirea înzestrãrii armatei prin reducerea efectivelor militare, scoaterea din înzestrare ºi valorificarea unor categorii de tehnicã ºi menþinerea în bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale a fondurilor realizate.
A fost evaluat stadiul realizãrii programelor în domeniul infrastructurii teritoriale pentru apãrare ºi, în context, implementarea noului sistem de transmisiuni al armatei.
De asemenea, a fost analizatã restructurarea întreprinderilor din sectorul industriei de apãrare, au fost analizate, de asemenea, contracararea infracþiunilor econonico-financiare grave prin analizarea de cãtre Consiliul Suprem a unor rapoarte pentru prevenirea corupþiei ºi crimei organizate.
În rapoarte sunt înscrise ºi alte aspecte privind organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, iar în anexele la rapoarte sunt prevãzute hotãrârile adoptate în ºedinþele Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Punctul de vedere al comisiilor? Comisiile? Domnilor colegi,
Aþi primit rapoartele, aveþi ºi raportul Domniilor lor ºi raportul comisiilor, vã rog, concluziile, sintetic. Toatã lumea a primit aceste rapoarte; sunt cunoscute.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Având în vedere cã aceste rapoarte au fost difuzate de aproape o lunã de zile, vã voi citi numai concluziile Comisiilor pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.
Pentru raportul pe anul 1997, Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale celor douã Camere ale Parlamentului au avizat favorabil raportul de activitate al C.S.A.T. pe anul 1997.
Referitor la raportul pe 1998, Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale celor douã Camere avizeazã, de asemenea, favorabil raportul de activitate al C.S.A.T.-ului ºi au hotãrât sã-l supunã spre examinare plenului Parlamentului, potrivit art. 62 alin. 2 lit.f) din Constituþia României, cu urmãtoarele propuneri:
1. Urgentarea completãrii ºi modificãrii Legii nr. 39/1990 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea C.S.A.T.-ului, potrivit noilor atribuþii ce-i revin din Constituþia ºi legile þãrii.
· other · informare
1 discurs
<chair narration>
#684712. Reanalizarea necesarului de dotare a forþelor armate la pace ºi rãzboi cu armament ºi tehnicã de luptã din producþia internã ºi din import ºi stabilirea celor mai eficiente mãsuri pentru restructurarea, retehnologizarea întreprinderilor din industria de apãrare, ºi,
· other · adoptat
18 discursuri
Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.
Vã rog intervenþii pe marginea celor 3 rapoarte prezentate.
Intervenþii? Nu sunt.
## Domnilor colegi,
Atunci supun în ordine la vot cele 3 rapoarte ale comisiilor de specialitate. Deci anul 1997, raport, vã rog votul dumneavoastrã de acceptate.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Majoritatea. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Vã mulþumesc.
Anul 1998, raportul pe anul 1998, raportul comisiilor de specialitate. Vã rog votul dumneavoastrã!
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Majoritatea. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.
Raportul pe anul 1999 al comisiilor de specialitate. Vã rog votul dumneavoastrã!
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.
- Domnilor colegi, Vã rog, domnule deputat!
Dupã cuvântul dumneavoastrã am încheiat dezbaterea aceasta ºi trecem la lucru, dupã-amiazã, fiecare Camerã în parte.
## **Domnul Bazil Dumitrean:**
Domnule preºedinte, Stimaþi domni colegi,
Am la îndemânã o hârtie care se adreseazã distinsului senator Gheorghe Dumitraºcu. Aceastã hârtie vine din partea societãþii ROMVINªAH, prin care domnul Dumitraºcu este anunþat cã este titularul unei suprafeþe de 10 ha. În virtutea acestei averi imobiliare, eu, deputatul Dumitrean Bazil, þãrãnist, îl declar pe domnul Dumitraºcu chiabur.
Totodatã, domnul Dumitraºcu este fericitul posesor al unui venit de 2.100 de litri de vin. Sã-l beþi sãnãtos, domnule Dumitraºcu! Sper cã serviciul dumneavoastrã de cadre, departamentul de cadre sã vã treacã în fiºa personalã, la avere, nu sãrac ºi cinstit, ci chiabur cinstit. Vã doresc sãrbãtori fericite!
Pentru mulþumiri, domnul Dumitraºcu. Vã rog, domnule senator!
Indiferent cum ar fi, e bine sã se vorbeascã de tine. În cazul de faþã, mãrturisesc cã aº muri de bucurie sã fiu din comuna Nãeni, locatorul Gheorghe Dumitraºcu, ºi sã iau 10 ha de vie ºi 2.100 de litri de vin. Aº face cinste întregului Parlament. Din nefericire, nu am.
Oricum, îi mulþumesc domnului pentru interesanta ºi pentru spirituala readucere a mea în atenþia unui Parlament cam obosit.
Deci, cu prietenie.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Domnilor colegi,
Daþi-mi voie sã vã mulþumesc pentru buna colaborare pe parcursul discuþiei ºi însuºirii celor douã bugete.
Vã mulþumesc cu toatã sinceritatea ºi pentru ajutorul pe care mi l-aþi dat.
# **CONSILIUL SUPREM DE APÃRARE A ÞÃRII Ñ Secretariat Ñ**
Nr. CÐ2/219 din 27.02.1998
R A P O R T U L
#72036În anul 1997 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a exercitat atribuþiile ºi competenþele specifice referitoare la organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, în strictã conformitate cu prevederile constituþionale ºi legale.
Principalele obiective ale Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii pe anul 1997 au vizat reevaluarea ºi redimensionarea strategiilor ºi programelor de acþiune în domeniile apãrãrii ºi siguranþei naþionale, în scopul asigurãrii unui suport viabil pe linia continuãrii reformei, modernizãrii, înzestrãrii ºi instruirii forþelor Sistemului Naþional de Apãrare, restructurãrii ºi reconversiei sectorului producþiei de apãrare, amplificarea relaþiilor militare externe, dezvoltarea ºi consolidarea suportului logistic pentru integrarea României în structurile de securitate europene ºi euroatlantice, creºterea rolului þãrii noastre ca factor de stabilitate în Balcani ºi Europa Centralã.
Prin hotãrârile adoptate, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a urmãrit realizarea suportului organizatoric ºi funcþional necesar iniþierii, promovãrii ºi finalizãrii concrete a unui numãr important de acþiuni în domeniul conducerii, forþelor, resurselor ºi infrastructurii teritoriale ale Sistemului Naþional de Apãrare, cu implicaþii ºi semnificaþii relevante pe linia cunoaºterii, prevenþiei, ripostei ºi contracarãrii agresiunilor virtuale sau potenþiale îndreptate împotriva valorilor fundamentale ale României.
Potrivit atribuþiilor ce-i revin în domeniul conducerii Sistemului Naþional de Apãrare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a acþionat prioritar pentru perfecþionarea cadrului organizatoric general necesar coordonãrii, în concepþie unitarã, a celor mai semnificative acþiuni circumscrise apãrãrii ºi siguranþei naþionale.
În acest sens, la iniþiativa Consiliului a fost elaboratã ”Strategia de securitate naþionalã a RomânieiÒ, document de referinþã care precizeazã vectorii principali ai demersurilor aferente apãrãrii ºi siguranþei naþionale, în condiþiile în care respectarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti individuale reprezintã suportul exclusiv al prezervãrii ºi promovãrii valorilor fundamentale ale statului român.
L I S T A
#100344|Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |07.01.1997|Înfiinþarea Consiliului Naþional de Acþiune Împotriva Corupþiei ºi Crimei Organizate| |17.01.1997|Proiectul ”Legii privind statutul soldaþilor, gradaþilor, elevilor ºi studenþilor militariÒ| |17.01.1997|Stadiul realizãrii Sistemului de Transmisiuni al Armatei| |17.01.1997|Planul de verificare prin exerciþii ºi antrenamente de mobilizare a stadiului pregãtirii populaþiei,| ||economiei ºi teritoriului pentru apãrare în anul 1997| |17.01.1997|Nomenclatorul ºi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare| |17.01.1997|Lista obiectivelor cuprinse în programul elaborat de Ministerul Transporturilor pentru realizarea| ||Strategiei dezvoltãrii transporturilor în România, care prezintã importanþã deosebitã pentru infra-| ||structura sistemului naþional de apãrare| |17.01.1997|Întrebuinþarea trupelor de pompieri pentru prevenirea ºi înlãturarea consecinþelor incendiilor la| ||obiectivele de importanþã deosebitã| |17.01.1997|Modul de îndeplinire a prevederilor ”Planului de cooperare între M.I., M.Ap.N., S.R.I., S.I.E.,| ||S.P.P. ºi M.A.E.Ò| |17.01.1997|Programul de pregãtire operativã a teritoriului pentru apãrare în perioada 1997Ð2000| |17.01.1997|Necesarul de funcþii, la pace, al Bg. 93 Cãi Ferate ºi Drumuri ”Ing. Anghel SalignyÒ| |17.01.1997|Asigurarea protecþiei unor demnitari| |14.02.1997|Acþiunile în vederea integrãrii în structurile Tratatului Atlanticului de Nord| |14.02.1997|Programul Individual de Parteneriat între România ºi NATO pentru perioada 1997Ð1999| |06.03.1997|Proiectul ”Strategiei de securitate naþionalã a RomânieiÒ| |06.03.1997|Proiectul ”Strategiei militare a RomânieiÒ| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de Direcþia Informaþii Militare în anul 1996 pentru îndeplinirea atribuþiilor| ||ce i-au revenit potrivit Legii siguranþei naþionale a României| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de Direcþia de Contraspionaj Militar în anul 1996 pentru îndeplinirea| ||atribuþiilor ce-i revin potrivit Legii siguranþei naþionale a României| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de U.M. 0215 Bucureºti, din M.I., în anul 1996 pentru îndeplinirea| ||atribuþiilor ce-i revin potrivit Legii siguranþei naþionale a României| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de Serviciul Independent Operativ din cadrul Direcþiei Generale a| ||Penitenciarelor în anul 1996 pentru îndeplinirea atribuþiilor ce-i revin potrivit Legii siguranþei| ||naþionale a României| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de S.R.I. în anul 1996 pentru îndeplinirea atribuþiilor ce-i revin potrivit| ||Legii siguranþei naþionale a României| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de S.I.E. în anul 1996 pentru îndeplinirea atribuþiilor ce-i revin potrivit Legii| ||siguranþei naþionale a României| |06.03.1997|Activitatea desfãºuratã de structura de informaþii a S.P.P. în anul 1996 pentru îndeplinirea| ||atribuþiilor ce-i revin potrivit Legii siguranþei naþionale a României| |Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |06.03.1997|Semnarea ”Protocolului între M.Ap.N. al României ºi M.Ap.N. al R. P. Chineze privind colabora-| ||rea bilateralã în domeniul pregãtirii personalului militar pe bazã de reciprocitateÒ| |06.03.1997|Negocierea proiectului ”Acordul între Guvernul României ºi Guvernul R. Franceze privind pro-| ||tecþia informaþiilor secrete de stat ºi secrete de serviciu, care fac obiectul schimburilor dintre| ||acestea în domeniul apãrãriiÒ| |06.03.1997|Modificarea structurii organizatorice a S.P.P. ºi a unor prevederi ale Regulamentului de organi-| ||zare ºi funcþionare a S.P.P. privind asigurarea protecþiei demnitarilor ºi paza unor obiective| |08.04.1997|Principalele direcþii de activitate ale Direcþiei de Contraspionaj din Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi| ||mãsurile generale obligatorii pentru înlãturarea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale în| ||anul 1997| |08.04.1997|Principalele obiective ale activitãþii Direcþiei Informaþii Militare ºi mãsurile generale obligatorii pen-| ||tru înlãturarea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale în anul 1997| |08.04.1997|Principalele direcþii de acþiune ale Serviciului Român de Informaþii ºi mãsuri obligatorii pentru| ||înlãturarea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale în anul 1997| |08.04.1997|Principalele direcþii de activitate ale Serviciului de Informaþii Externe în anul 1997 ºi mãsuri pen-| ||tru înlãturarea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale| |08.04.1997|Principalele direcþii de activitate ale U.M. 0215 din Ministerul de Interne ºi mãsurile generale| ||obligatorii pentru înlãturarea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale în anul 1997| |08.04.1997|Principalele direcþii de activitate ale Serviciului Independent de Protecþie ºi Anticorupþie din| ||Ministerul Justiþiei ºi mãsurile generale obligatorii pentru înlãturarea ameninþãrilor la adresa sigu-| ||ranþei naþionale în anul 1997| |08.04.1997|Principalele direcþii de activitate ale structurii de informaþii ale Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi| ||mãsurile generale obligatorii pentru înlãturarea ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale ce-i| ||revin, potrivit legii, în anul 1997| |08.04.1997|Activitatea desfãºuratã de Serviciul de Telecomunicaþii Speciale pe anul 1996| |08.04.1997|Sistemul de Transmisiuni al Armatei| |08.04.1997|Nomenclatorul ºi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare pentru perioada 1997Ð2000|
R A P O R T U L Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în 1998
#122660Pentru organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor ce privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, în anul 1998 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a exercitat atribuþiile în strictã conformitate cu prevederile constituþionale ºi legale, în contextul general al cadrului normativ existent, care reglementeazã funcþionarea Sistemului Naþional de Apãrare.
Obiectivele stabilite în planul propriu de activitate au vizat asigurarea suportului organizatoric ºi funcþional necesar iniþierii ºi finalizãrii unor acþiuni complexe ºi de maximã importanþã aferente asigurãrii conducerii, forþelor, resurselor ºi infrastructurii de apãrare, cu semnificaþii deosebite în planul _dezvoltãrii capacitãþii de cunoaºtere, prevenþie, ripostã ºi contracarare_ a oricãror agresiuni îndreptate împotriva statului român.
În acest sens, prioritãþile Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii au avut în vedere _reevaluarea strategiei naþionale de securitate în noul context politico-militar, îmbunãtãþirea structurilor organizatorice ale componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, continuarea reformei forþelor armate, asigurarea resurselor umane, financiare ºi materiale pentru susþinerea eforturilor de apãrare, redimensionarea programelor de perspectivã privind înzestrarea ºi dotarea armatei, analizarea situaþiilor generatoare de ameninþãri virtuale sau potenþiale la adresa siguranþei naþionale ºi aprobarea mãsurilor necesare înlãturãrii acestora, concomitent cu redefinirea orientãrilor de bazã în domeniul relaþiilor internaþionale militare ºi consolidarea legãturilor cu structurile euroatlantice._
Potrivit atribuþiilor ce-i revin pe linia conducerii Sistemului Naþional de Apãrare, Consiliul a adoptat hotãrâri care au vizat redefinirea ºi perfecþionarea fundamentelor conceptuale ºi doctrinare privind apãrarea þãrii, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã, în contextul mutaþiilor politico-militare complexe, raportate la realitãþile interne ºi externe specifice perioadei actuale.
|Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |10.02.1998|Participarea Armatei României la exerciþiul ”STRONG RESOLVE Õ98Ó| |13.02.1998|Privatizarea unor ramuri industriale, sectoare ºi unitãþi economice care prezintã interes pentru| ||apãrarea ºi siguranþa naþionalã| |13.02.1998|Planul de verificare, prin exerciþii ºi antrenamente de mobilizare, a stadiului pregãtirii populaþiei,| ||economiei ºi teritoriului pentru apãrare în anul 1998| |13.02.1998|Reþelele telefonice speciale urbanã ”SÒ ºi interurbanã ”TOÒ| |13.02.1998|Reorganizarea Ministerului de Interne| |13.02.1998|Funcþiile militare din structura organelor de specialitate ale autoritãþilor publice, administraþiei| ||publice ºi agenþilor economici care se încadreazã cu specialiºti militari detaºaþi de la instituþiile cu| ||atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale| |13.02.1998|Completarea funcþiilor Serviciului Român de Informaþii| |13.02.1998|Modificarea structurii organizatorice ºi a Regulamentului de funcþionare a Serviciului Român de| ||Informaþii| |13.02.1998|Proiectul Legii privind planificarea apãrãrii naþionale a României| |13.02.1998|Proiectul Legii privind regimul stãrii de asediu ºi regimul stãrii de urgenþã| |13.02.1998|Aprobarea Planului de activitate al C.S.A.T. pentru anul 1998| |Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |13.02.1998|Asigurarea pazei militare la obiectivele de importanþã deosebitã| |13.02.1998|Asigurarea protecþiei unei persoane de cãtre S.P.P.| |13.02.1998|Participarea României la Brigada Multinaþionalã cu Capacitate de Luptã Ridicatã a forþelor în| ||aºteptare ale O.N.U. (SHIRBRIG)| |13.02.1998|Participarea României la ”Iniþiativa Þãrilor Central-Europene privind Cooperarea în Domeniul| ||Menþinerii PãciiÒ (CENCOOP)| |13.02.1998|Rãmânerea Regiei Autonome RASIROM în coordonarea S.R.I.| |13.02.1998|Combaterea migraþiei ilegale| |13.02.1998|Posibilitatea participãrii României la Forþa Multinaþionalã de Intervenþie în Irak| |13.02.1998|Proiectul bugetului de stat pe anul 1998 propus a fi alocat pentru componentele sistemului| ||naþional de apãrare a României| |20.03.1998|Participarea unei subunitãþi din Armata României la exerciþiul ”Dynamic Response Õ98Ò| |23.03.1998|Aprobarea semnãrii Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii| ||privind cooperarea în domeniul contracarãrii proliferãrii armelor de distrugere în masã ºi promo-| ||varea relaþiilor militare ºi de apãrare| |9.04.1998|Trecerea unei unitãþi din cadrul S.P.P. în subordinea M.Ap.N.| |15.04.1998|Participarea unor unitãþi (subunitãþi) ale Armatei României cu efective ºi/sau tehnicã de luptã la| ||aplicaþii (exerciþii) cu unitãþi (subunitãþi) din armatele altor state pe teritoriul acestora| |25.04.1998|Acuzaþiile din Memorandumul adresat de 15 parlamentari ai Partidului România Mare unor| ||instituþii internaþionale| |8.05.1998|Activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în anul 1997| |8.05.1998|Combaterea acþiunilor de contrabandã cu þigãri| |8.05.1998|Activitãþile desfãºurate de firme de pazã ºi protecþie| |8.05.1998|Programul Individual de Parteneriat între România ºi NATO pentru 1998Ð2000| |8.05.1998|Semnarea ”Acordului între Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Macedonean al| ||Apãrãrii privind cooperarea în domeniul militarÒ| |8.05.1998|Sistemele de telefonie mobilã| |8.05.1998|Normele privind modul de planificare, evidenþã, utilizare ºi justificare a fondurilor necesare| ||funcþionãrii Serviciului de Informaþii Externe| |8.05.1998|Participarea unor unitãþi (subunitãþi) ale Armatei României cu efective ºi/sau tehnicã de luptã la| ||aplicaþii (exerciþii) cu unitãþi (subunitãþi) din armatele altor state pe teritoriul acestora| |22.05.1998|Aprobarea noii structuri a Serviciului de Protecþie ºi Pazã| |22.05.1998|Desfiinþarea Serviciului de Protecþie (U.M. 0215 Bucureºti) din Ministerul de Interne| |22.05.1998|Activitatea desfãºuratã de Serviciul de Telecomunicaþii Speciale în anul 1997| |22.05.1998|Situaþia capacitãþilor de producþie specialã| |22.05.1998|Cercetarea-dezvoltarea produselor noi de tehnicã militarã ºi îndeplinirea comenzilor ºi contracte-| ||lor pentru achiziþionarea de armament, muniþii ºi tehnicã de luptã, conform programelor de înzes-| ||trare a forþelor Sistemului Naþional de Apãrare| |22.05.1998|Achiziþionarea de aparaturã specificã pentru Direcþia Generalã de Cifru| |22.05.1998|Planul de relaþii externe al Serviciului de Protecþie ºi Pazã pe anul 1998| |22.05.1998|Integrarea României în fluxul economic Marea Caspicã Ñ Europa| |22.05.1998|Acordul de cooperare între Serviciul Român de Informaþii ºi Serviciul de Siguranþã al Ucrainei| |22.05.1998|Modificarea unor funcþii din statul de organizare al Serviciului de Telecomunicaþii Speciale| |22.05.1998|Asigurarea unor mãsuri de protecþie| |22.05.1998|Modificarea unei funcþii din statul de organizare al Serviciului de Protecþie ºi Pazã| Data adoptãrii
R A P O R T U L Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în 1999
#179247## **R A P O R T U L Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în 1999**
În calitate de unicã autoritate a administraþiei publice abilitatã sã organizeze ºi sã coordoneze unitar, sub controlul Parlamentului României, activitãþile care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, în anul 1999 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a exercitat atribuþiile ºi responsabilitãþile pe baza planului propriu de activitate elaborat în conformitate cu regulamentul propriu de organizare ºi funcþionare.
Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite s-a acþionat, deopotrivã, atât pe linia concretizãrii atribuþiilor prevãzute în Legea nr. 39/1990 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, cât ºi a exercitãrii competenþelor ºi îndeplinirii obligaþiilor ce-i revin din alte 17 legi ºi acte normative, care îi angajeazã rãspunderea în soluþionarea concretã a problematicii aferente apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Principalul vector al demersurilor Consiliului în 1999 l-a reprezentat dezvoltarea, în continuare, a premiselor necesare asigurãrii congruenþei ºi coerenþei eforturilor componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, corespunzãtor realitãþilor economico-sociale interne, în contextul politico-militar ºi de securitate din zona de apartenenþã a þãrii noastre.
Într-o astfel de abordare, expertizele ºi evaluãrile circumscrise domeniului securitãþii naþionale s-au concretizat în hotãrâri adoptate pe criterii de pragmatism, oportunitate ºi eficienþã, care au vizat soluþionarea pe fond a numeroase aspecte cu relevanþã deosebitã în planul apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Conform atribuþiilor ce-i revin în domeniul aplicãrii unitare a mãsurilor întreprinse de instituþiile administraþiei publice cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat proiectul _Strategiei de securitate naþionalã a României_ , document de referinþã ce defineºte obiectivele fundamentale ºi direcþiile de acþiune în domeniu ºi care confirmã voinþa fermã de asigurare a protecþiei cetãþeanului, de garantare a drepturilor ºi libertãþilor sale fundamentale ºi de apãrare, în spiritul ºi în litera Constituþiei, a statului naþional român, suveran, independent, unitar ºi indivizibil. În egalã mãsurã, el vizeazã realizarea concordanþei dintre aspiraþiile dezvoltãrii interne ºi cele ale comunitãþii europene, în perspectiva consolidãrii statutului þãrii noastre de furnizor de stabilitate în zonã.
R A P O R T U L Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în 1999
#211381În luna octombrie 1999, la solicitarea Serviciului Român de Informaþii, Consiliul a aprobat majorarea plafonului cheltuielilor operative stabilit anterior, în vederea îndeplinirii atribuþiilor prevãzute prin lege.
Pentru optimizarea capacitãþii de cunoaºtere, evaluare ºi contracarare a fenomenelor care aduc atingere siguranþei naþionale ºi intereselor statului român, în special în domeniile economic ºi financiar-bancar, al prevenirii terorismului ºi traficului de armament, pe fondul recrudescenþei ameninþãrilor specifice crimei organizate transnaþionale, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat ºi aprobat propunerile de _modificare a structurilor organizatorice ºi a regulamentelor de organizare ºi funcþionare ale Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe._
În conformitate cu atribuþiile conferite prin lege, la 25.11.1999 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Serviciului de Protecþie ºi Pazã,_ care precizeazã atribuþiile structurilor componente ale acestei instituþii, pentru asigurarea conexiunilor decizionale, de conducere ºi de execuþie, precum ºi a raporturilor funcþionale optime, potrivit competenþelor.
Având în vedere înalta responsabilitate ºi importanþa funcþiei primului-ministru, în decembrie 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _efectuarea de investigaþii în fondurile de arhivã ale Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe cu privire la domnul Mugur Isãrescu_ , prim-ministru desemnat. În urma verificãrilor, nu a fost identificat nici un document care sã ateste existenþa vreunei legãturi a domnului Mugur Isãrescu cu fosta Securitate, în calitate de agent (lucrãtor operativ, inclusiv acoperit) sau de colaborator (rezident, deþinãtor de locuinþã conspirativã, informator).
Corespunzãtor atribuþiilor ºi competenþelor specifice, în anul 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a adoptat hotãrâri importante pentru protejarea valorilor fundamentale ale statului român ºi în interesul securitãþii colective.
L I S T A
#225965|Data adoptãrii|Conþinutul hotãrârii| |---|---| |21.01.1999|Instituirea stãrii de urgenþã pe întreg teritoriul României| |16.03.1999|Planul de activitate al C.S.A.T. pentru anul 1999| |16.03.1999|Trecerea definitivã la serviciu a unor produse care se aflã la stocul de mobilizare al armatei| |16.03.1999|Planul de verificare, prin exerciþii ºi antrenamente de mobilizare, a stadiului pregãtirii populaþiei,| ||economiei ºi teritoriului pentru apãrare în anul 1999| |16.03.1999|Întocmirea Catalogului-cadru cu obiectivele de infrastructurã teritorialã de importanþã pentru| ||Sistemul Naþional de Apãrare| |16.03.1999|Modul de îndeplinire a prevederilor ”Planului de cooperare între M.I., M.Ap.N., S.R.I., S.I.E.,| ||S.P.P. ºi M.A.E.Ò| |16.03.1999|Capacitatea Protecþiei Civile de a acþiona, în caz de nevoie, pentru prevenirea, limitarea ºi| ||înlãturarea urmãrilor dezastrelor| |16.03.1999|Reîntregirea patrimoniului producþiei de apãrare al Uzinei de Produse Speciale Fãgãraº| |16.03.1999|Stadiul negocierilor consacrate procesului de adaptare a Tratatului privind Forþele Convenþionale| ||din Europa (C.F.E.)| |16.03.1999|Recuperarea pagubelor produse în executarea misiunilor de restabilire a liniºtii ºi oridinii publice,| ||determinate de acþiunile minerilor din Valea Jiului| |20.04.1999|Solicitarea Alianþei Nord-Atlantice referitoare la accesul nerestrictiv în spaþiul aerian al României| |05.05.1999|Acordul tehnic privind accesul aeronavelor NATO în spaþiul aerian al României ºi suplimentarea| ||bugetului M.Ap.N. pe anul 1999| |07.05.1999|Suplimentarea contribuþiei României, cu forþe ºi mijloace, la iniþiativa de cooperare SHIRBRIG| ||(Brigada Multinaþionalã cu Capacitate de Luptã Ridicatã a Forþelor în Aºteptare ale O.N.U.)| |12.06.1999|Regulamentul de organizare ºi funcþionare a reþelelor radiotelefonice speciale cu acces multiplu| |14.06.1999|Modificarea Principiilor privind atribuirea posturilor telefonice ”SÒ ºi ”T.O.Ò| |29.06.1999|Activitatea desfãºuratã de C.S.A.T în anul 1998| |Data adoptãrii|Conþinutul hotãrârii| |---|---| |19.07.1999|Replanificarea exerciþiilor ºi antrenamentelor de mobilizare| |18.06.1999|Strategia de securitate naþionalã a României| |18.06.1999|Concepþia privind restructurarea ºi modernizarea forþelor Armatei României (FAROÐ2005Ð2010)| |12.08.1999|Scoaterea definitivã din înzestrare a unor categorii de tehnicã de luptã ºi materiale| |12.08.1999|Obligaþiile care revin României în perioada deþinerii preºedinþiei Procesului de Cooperare în| ||Europa de Sud-Est în anul 1999| |12.08.1999|Orientãrile de bazã în domeniul relaþiilor militare internaþionale| |12.08.1999|Schimbarea profilului unor capacitãþi de producþie pentru mobilizare din cadrul S.C. Uzina| ||Mecanicã Râmnicu-Vâlcea Ñ S.A.| |12.08.1999|Schimbarea profilului capacitãþii de producþie specialã din cadrul S.C.**Automobile Dacia** Ñ S.A.| ||Piteºti| |15.09.1999|Numãrul de recruþi propus pentru încorporare în anul 2000 ºi repartiþia acestora pentru comple-| ||tarea unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciul Român de| ||Informaþii, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi Brigãzii 93 Cãi Ferate ºi Drumuri| |15.09.1999|Încetarea mãsurilor de protecþie asigurate de Servicul de Protecþie ºi Pazã pentru un demnitar| |15.09.1999|Aprobarea Programului Naþional Anual de aderare la NATO| |27.09.1999|Înfiinþarea Sistemului Naþional de Cãutare ºi Salvare| |18.10.1999|Aplicarea Legii nr. 138/1999 cu privire la salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar din| ||instituþiile publice de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi acordarea| ||unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituþii| |18.10.1999|Mãsurile ce se impun pentru eficientizarea acþiunilor de asigurare a climatului de siguranþã civicã| |18.10.1999|Actualizarea Planului de mobilizare a economiei naþionale| |18.10.1999|Alocarea fondurilor necesare operaþionalizãrii Batalionului mixt româno-maghiar| |18.10.1999|Majorarea plafonului cheltuielilor operative, pe anul 1999, ale Serviciului Român de Informaþii| |25.11.1999|Pregãtirea României pentru preluarea preºedinþiei în exerciþiu a O.S.C.E. în anul 2001|
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#233206Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 59/2000 conþine 44 de pagini.**
Preþul 21.076 lei
Relevând interesele actuale ºi de perspectivã ale securitãþii naþionale în contextul factorilor de risc din mediul internaþional ºi din cel intern, ”Strategia de securitate naþionalã a RomânieiÒ asigurã, în premierã, posibilitatea evaluãrii ºi elaborãrii unor doctrine sau programe departamentale de profil cu obiective ºi finalitãþi concrete în domeniile educaþional, politico-diplomatic, economicofinanciar, apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã º.a.m.d.
Totodatã, Consiliul a apreciat cã raportarea ”Strategiei de securitate naþionalã a RomânieiÒ, la aspiraþiile de stabilitate ºi integrare euroatlanticã demonstreazã, în mod indubitabil, opþiunea fermã a þãrii noastre de protejare ºi
consolidare a valorilor constituþionale, atât prin mijloace ºi resurse proprii, cât ºi în cooperare cu alte state sau organisme internaþionale cu tradiþie democraticã. Dupã ce va fi completat pe baza propunerilor ºi sugestiilor tuturor instituþiilor abilitate, documentul va fi reevaluat la nivelul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, în vederea definitivãrii ºi adoptãrii.
Analizând proiectul ”Strategiei militare a RomânieiÒ, Consiliul a subliniat cã acest document, elaborat de Ministerul Apãrãrii Naþionale, defineºte obiectivele, principiile ºi direcþiile prioritare ale apãrãrii armate, corespunzãtor agresiunilor militare probabile la adresa statului român, în contextul realitãþilor politico-militare din zona geo-strategicã de apartenenþã. Reiterând vocaþia de pace a poporului român, Consiliul a evidenþiat cã, în ce priveºte apãrarea armatã, nu existã alternativã viabilã la aderarea României la NATO. Aceasta vizeazã, deopotrivã, atât dimensiunea militarã, de securitate ºi apãrare naþionalã, cât ºi imperativul istoric al încorporãrii þãrii noastre în celelalte instituþii ºi organisme occidentale, generatoare de stabilitate, progres economic ºi prosperitate. Într-o astfel de abordare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii considerã cã intrarea României în structurile euroatlantice este esenþialã, atât din punct de vedere al propriei securitãþi, cât ºi pentru stabilitatea Europei Centrale ºi de Est, în contextul general al edificãrii societãþilor democratice ºi al realizãrii de standarde de viaþã ºi de civilizaþie specifice lumii occidentale.
În conformitate cu atribuþiile conferite prin lege, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a coordonat activitatea Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe, precum ºi a structurilor specializate din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiþiei ºi Serviciul de Protecþie ºi Pazã, în scopul prevenirii ºi înlãturãrii ameninþãrilor interne sau externe ce pot aduce atingere siguranþei naþionale.
În acest sens, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat principalele direcþii de acþiune ale serviciilor de informaþii ºi ale structurilor informative departamentale, nivelul cheltuielilor operative ale acestora ºi modalitãþile de valorificare a informaþiilor referitoare la siguranþa naþionalã. De asemenea, au fost adoptate hotãrâri privind modificarea anumitor structuri organizatorice ºi, respectiv, a prevederilor regulamentelor de funcþionare ale Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe ºi Serviciului de Protecþie ºi Pazã.
În acelaºi timp, Consiliul a evaluat ºi a aprobat programe ºi mãsuri privind conlucrarea ºi cooperarea între organele de stat cu atribuþii, competenþe ºi rãspunderi în domeniul apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, în scopul eficientizãrii activitãþii acestora, realizãrii convergenþei eforturilor necesare îndeplinirii unor obiective de interes comun, evitãrii paralelismelor ºi perfecþionãrii modalitãþii de valorificare a informaþiilor privind siguranþa naþionalã.
Un obiectiv important al activitãþii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii l-a constituit menþinerea ºi dezvoltarea capacitãþii combative a forþelor destinate apãrãrii, corespunzãtor resurselor financiare ºi materiale disponibile.
În aceastã direcþie, au fost adoptate hotãrâri privind perfecþionarea cadrului organizatoric ºi aprofundarea procesului de reformã la nivelul componentelor forþelor armate, având în vedere finalizarea programelor adoptate anterior referitoare la implementarea unor mãsuri de maximã importanþã în planul organizãrii ºi funcþionãrii anumitor categorii de forþe ale Sistemului Naþional de Apãrare, în perspectiva realizãrii unor structuri specializate funcþionale, moderne ºi compatibile cu standardele euroatlantice.
Astfel, analizând stadiul aplicãrii procesului de reformã în cadrul Ministerului de Interne, Consiliul a fost de acord cu aplicarea prevederilor ”Programului de bazã de macrostabilizare ºi dezvoltare a României pânã în anul 2000 în domeniul ordinii publiceÒ ºi reorganizarea acestui minister în conformitate cu atribuþiile ce-i revin. Totodatã, luând în dezbatere raportul prezentat de ministrul de interne, referitor la capacitatea de luptã a trupelor de jandarmi ºi a trupelor de grãniceri, Consiliul a recomandat completarea cadrului legislativ în domeniu, pentru eficientizarea activitãþii acestor categorii de efective militare, corespunzãtor misiunilor specifice.
În acelaºi timp, au fost aprobate propunerile Ministerului de Interne referitoare la întrebuinþarea trupelor de pompieri pentru prevenirea ºi înlãturarea consecinþelor incendiilor la obiective de importanþã deosebitã, precum Centrala atomoelectricã de la Cernavodã, Metroul din Capitalã, Platforma portului Constanþa, Uzina de apã grea de la Drobeta-Turnu Severin ºi altele. Consiliul a solicitat Ministerului de Interne ca, împreunã cu instituþiile interesate, sã identifice ºi sã prezinte Guvernului României spre aprobare soluþii ºi propuneri de mãsuri suplimentare de siguranþã ºi de înlãturare a disfuncþionalitãþilor ºi deficienþelor, în vederea asigurãrii protecþiei depline a tuturor obiectivelor importante de pe teritoriul naþional.
În luna septembrie 1997, Consiliul a analizat consecinþele diminuãrii sumelor alocate prin rectificarea bugetului de stat la unele instituþii cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale. Din datele prezentate de conducãtorii instituþiilor respective a rezultat cã reducerea fondurilor bugetare a avut implicaþii negative, atât asupra procesului de instruire ºi pregãtire a trupelor, cât ºi din punct de vedere al hrãnirii, echipãrii ºi asigurãrii condiþiilor de viaþã pentru personalul armatei. Pe de altã parte, Consiliul a apreciat cã diminuarea fondurilor destinate apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice afecteazã finalizarea programelor ºi mãsurilor preconizate pe linia interoperabilitãþii instituþiilor de profil din România cu cele ale statelor care fac parte din Alianþa NordAtlanticã. Analizând situaþia creatã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a recomandat Guvernului sã analizeze posibilitatea alocãrii fondurilor bugetare necesare Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne pentru pregãtirea ºi instruirea efectivelor, asigurarea integralã a drepturilor bãneºti a tuturor categoriilor de personal, precum ºi pentru acoperirea cheltuielilor aferente aprovizionãrilor de iarnã, hrãnirii ºi echipãrii militarilor.
Totodatã, Consiliul a apreciat cã, chiar în condiþiile bugetului de austeritate, România va trebui sã-ºi menþinã angajamentele anterioare pe linia participãrii la misiunea Forþelor de Stabilizare din Bosnia ºi sã continue procesul de realizare a interoperabilitãþii cu armatele þãrilor membre ale NATO.
Având în vedere realitãþile economico-financiare ale anului 1997, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a procedat la evaluarea pragmaticã a opþiunilor ºi mãsurilor privind asigurarea ºi administrarea, la nivel naþional, a resurselor ºi infrastructurilor pentru apãrare. În acest sens, în luna ianuarie 1997 a aprobat ”Planul de verificare prin exerciþii ºi antrenamente de mobilizare a stadiului pregãtirii populaþiei, economiei ºi teritoriului pentru apãrare în anul 1997Ò, acesta fiind dimensionat în raport cu fondurile bugetare disponibile.
Totodatã, a fost analizat ºi s-a adoptat ”Programul cu obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului prevãzute a se realiza în perioada 1997Ð2000Ò corespunzãtor posibilitãþile reale de asigurare a resurselor financiare necesare.
Potrivit competenþelor legale, Consiliul a analizat ”Strategia pregãtirii economiei ºi teritoriului pentru apãrareÒ, ”Nomenclatorul ºi nivelurile rezervelor (stocurilor) de tehnicã militarã ºi materiale care se acumuleazã din timp de pace de cãtre Ministerul Apãrãrii NaþionaleÒ, precum ºi ”Nomenclatorul ºi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare pentru perioada 1997Ð2000Ò, corelate cu disponibilitãþile concrete ale economiei naþionale. Apreciind cã în condiþiile în care s-au înregistrat diminuãri importante, atât la rezervele de mobilizare, cât ºi la rezervele materiale naþionale, iar instituþiile de stat cu atribuþii ºi rãspunderi în domeniu s-au confruntat cu o serie de greutãþi datorate în primul rând reducerii fondurilor financiare asigurate de la bugetul de stat, Consiliul a dispus reevaluarea nomenclatorului de materiale, a nivelurilor de realizare a stocurilor pentru mobilizare, precum ºi ale rezervelor materiale, având în vedere potenþialul actual ºi de perspectivã al economiei naþionale, din punct de vedere al asigurãrii resurselor financiare necesare constituirii acestora, în contextul aplicãrii legilor ºi procedeelor specifice economiei de piaþã.
În temeiul Legii nr. 73/1995, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat ”Programul de pregãtire operativã a teritoriului pentru apãrare în perioada 1997Ð2000Ò ºi ”Nomenclatorul cu obiective de infrastructurã teritorialã de importanþã pentru Sistemul Naþional de ApãrareÒ, recomandând Guvernului României sã stabileascã rãspunderile ministerelor ºi organelor administraþiei publice centrale abilitate sã prezinte Statului Major General listele cu aceste obiective. De asemenea, s-a analizat situaþia infrastructurii teritoriale în domeniile comunicaþiilor, sãnãtãþii, agriculturii, alimentaþiei, apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, precum ºi stadiul pregãtirii transporturilor pentru asigurarea cererilor forþelor Sistemului Naþional de Apãrare. În context, Consiliul a dispus elaborarea principiilor pe baza cãrora sã se stabileascã obiectivele de importanþã strategicã ºi mãsuri în consecinþã pentru funcþionarea societãþilor economice cu sarcini specifice în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Totodatã, Consiliul a hotãrât ca ministerele de resort sã prezinte Guvernului României propuneri privind definitivarea unor lucrãri din infrastructura transporturilor, asigurarea compatibilitãþii echipamentelor de telecomunicaþii ale utilizatorilor publici cu cele ale instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, completarea rezervei de mobilizare cu instrumentar medical ºi produse farmaceutice deficitare etc.
Complementar au fost evaluate ºi aprobate ”Programele de înzestrare ale forþelor armate pentru perioada 1997Ð2000Ò, care vor asigura dotarea componentelor forþelor armate cu tehnicã de luptã, armament ºi echipamente performante, în acord cu standardele de interoperabilitate NATO. În acest sens s-a stabilit sã se aibã în vedere achiziþionarea cu prioritate a produselor realizate în concepþie româneascã sau în cooperare, prin transfer de tehnologie ori prin modernizarea anumitor categorii de tehnicã de luptã existente în înzestrare, paralel cu procurarea din import a unor produse a cãror realizare pe plan intern nu se justificã din punct de vedere economic. Într-o astfel de abordare au fost evaluate ºi propunerile de restructurare a sectorului producþiei de apãrare, hotãrându-se ca principiile ce vor sta la baza acestei acþiuni sã fie prezentate spre aprobare Guvernului României, în vederea definitivãrii modalitãþilor de transformare a regiilor autonome în societãþi comerciale, respectiv de privatizare a capacitãþilor de producþie care nu vor fi menþinute în acest sector. De asemenea, Consiliul a fost de acord cu privatizarea parþialã a agenþilor economici din cadrul RATMIL, în condiþiile menþinerii capacitãþilor de producþie cuprinse în ”Nomenclatorul sectorului producþiei de apãrareÒ ºi asigurãrii protecþiei sociale a personalului care va fi disponibilizat. În acest sens, s-a hotãrât înfiinþarea unei comisiii speciale, formatã din reprezentanþi ai instituþiilor interesate, pentru evaluarea implicaþiilor de naturã socioeconomicã asupra securitãþii naþionale ºi prezentarea propunerilor, în consecinþã, Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
Analizând situaþia din domeniile cercetãrii ºi proiectãrii tehnicii militare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a hotãrât ca Ministerul Apãrãrii Naþionale sã reevalueze strategiile ºi programele de cercetare pe termen lung ºi sã elaboreze ”Planul de cercetare tehnico-militarã pânã în 2010Ò, în funcþie de alocaþiile bugetare disponibile. De asemenea, a fost însuºitã propunerea privind înfiinþarea Agenþiei de Cercetare pentru Tehnicã Militarã în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, corespunzãtor noilor prioritãþi de acþiune, pe baza redimensionãrii ºi reorganizãrii capacitãþilor de profil existente. Pe de altã parte, având în vedere stadiul derulãrii programelor de modernizare ºi de realizare a investiþiilor agenþilor economici din structura regiilor autonome aparþinând sectorului producþiei de apãrare, Consiliul a hotãrât ca Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne ºi Ministerul Industriei ºi Comerþului, împreunã cu Fondul Proprietãþii de Stat sã prezinte Guvernului României propuneri de mãsuri pentru asigurarea resurselor de finanþare necesare realizãrii obiectivelor de investiþii prevãzute în programele de restructurare. Totodatã, a aprobat gruparea societãþilor comerciale din sectorul producþiei de apãrare în companii naþionale ºi trecerea la privatizarea anumitor societãþi, concomitent cu reconversia la producþia civilã a unor capacitãþi de producþie specialã.
Pe baza rapoartelor de estimare a stadiului lucrãrilor de modernizare ºi retehnologizare a agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare, care au relevat, pe de o parte, un numãr important de obiective de investiþii nefinalizate la termen, iar pe de altã parte, un volum redus al comenzilor pentru agenþii economici din domeniu, Consiliul a apreciat oportunã atragerea anumitor
investitori strãini, atât pentru punerea în operã a programelor preconizate pe linia perfecþionãrii tehnologiilor actuale, cât ºi pentru realizarea în þarã a unor produse de tehnicã militarã competitive.
De asemenea, au fost aprobate propunerile referitoare la constituirea, prin hotãrâre de Guvern, a Regiei Autonome ”Arsenalul ArmateiÒ, în scopul menþinerii capacitãþilor de înzestrare a componentelor forþelor armate, precum ºi al dezvoltãrii resurselor ºi infrastructurii în domenii de importanþã deosebitã pentru apãrarea naþionalã, cum sunt: construcþiile navale, armamentul greu, rachetele, muniþiile, explozibilii, pulberile etc., ceilalþi agenþi economici de profil urmând sã-ºi desfãºoare activitatea sub îndrumarea Comisiei de Coordonare a Producþiei de Apãrare, în perspectiva transformãrii lor în societãþi comerciale care se vor privatiza potrivit legislaþiei în vigoare.
Consecvent obiectivului prioritar al politicii externe româneºti de realizare a condiþiilor necesare integrãrii României în structurile politico-militare ºi de securitate euroatlantice, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat orientãrile de bazã în domeniul relaþiilor internaþionale militare având în vedere, deopotrivã, consolidarea suportului de aderare a þãrii noastre la Alianþa Nord-Atlanticã ºi dezvoltarea legãturilor bi ºi multilaterale cu armatele altor state. Astfel, a fost analizat ºi aprobat ”Programul Individual de Parteneriat între România ºi NATO pentru periaoda 1997Ð1999Ò, care însumeazã peste 950 de activitãþi comune în domeniile comandã, control, comunicaþii, pregãtire tacticã ºi operativã, logisticã, învãþãmânt, cercetare etc. De asemenea, Consiliul a aprobat ”Studiul de Interoperabilitate Globalã în cadrul Parteneriatului pentru Pace Ñ 1997Ò, elaborat de Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi a stabilit mãsurile pentru participarea României la constituirea Forþei de Consolidare a Pãcii în Bosnia-Herþegovina (SFOR).
Pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, cu aprobarea Parlamentului, în anul 1997 România a participat activ la operaþiunile de menþinere a pãcii organizate sub egida Organizaþiei Naþiunilor Unite, Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa sau a Organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord, pe baza unor rezoluþii anterioare ale Consiliului de Securitate ONU. Astfel, pânã în iunie 1997 au continuat misiunile Spitalului militar de campanie, Grupei de ofiþeri ºi subofiþeri de stat major ºi Batalionului de ”Cãºti AlbastreÒ, în cadrul operaþiunii UNAVEM-III din Angola. Începând din iunie 1997, România este reprezentatã în aceastã þarã de o Forþã de Reacþie Rapidã, de nivel companie, care îºi va încheia misiunea pânã la 19 octombrie a.c.
În perioada aprilie-iulie 1997, Detaºamentul Tactic ”Sfântu GheorgheÒ Ñ ROMDET ºi o grupã de ofiþeri de stat major au participat la misiunea ”ALBAÒ în cadrul Forþei Multinaþionale de Protecþie din Albania (ROCON), România fiind astfel singura þarã din afara Alianþei NordAtlantice care a luat parte la aceastã operaþiune.
Batalionul 96 Geniu, desfãºurat în cadrul Forþei de Implementare a Pãcii din Bosnia-Herþegovina (SFOR), precum ºi o grupã de ofiþeri români de stat major în subordinea LANDCENT, participã, în baza prevederilor Acordului de la Dayton, la activitãþi de deminare, reparaþii de drumuri ºi poduri, precum ºi la construcþii ºi reparaþii de clãdiri. Analizând propunerile referitoare la diversificarea ofertei externe a þãrii noastre în domeniul menþinerii pãcii ºi securitãþii regionale, Consiliul a fost de acord, în principiu, cu participarea României la Forþa Internaþionalã de Poliþie ºi la constituirea Rezervei Strategice pentru Forþa de Stabilizare din Bosnia-Herþegovina, urmând ca efectivele ce vor fi puse la dispoziþie în acest sens sã fie aprobate de Parlamentul României, pe baza solicitãrilor concrete ale organismelor internaþionale abilitate.
De asemenea, cu înºtiinþarea prealabilã a Parlamentului, au fost însuºite propunerile referitoare la participarea, în 1997, a unor categorii de efective militare cu (sau fãrã) tehnicã de luptã în afara teritoriului naþional, la 19 exerciþii ºi activitãþi de pregãtire în comun cu militari din armatele altor þãri. Pe aceastã bazã, subunitãþi ºi formaþiuni militare din trupele de uscat, aviaþie ºi marina militarã au luat parte la aplicaþii ºi antrenamente comune pe teritoriile naþionale (sau în apele teritoriale) ale Angliei, Austriei, Bulgariei, Greciei, Islandei, Letoniei, Macedoniei, SUA, Slovaciei, Suediei, Turciei ºi Ucrainei.
Cu avizul Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi cu aprobarea Parlamentului, în România au fost organizate ºi s-au desfãºurat 4 exerciþii sau aplicaþii tactice NATO/PfP, la care au participat efective militare din 12 þãri, membre ale Alianþei Nord-Atlantice, sau care au solicitat aderarea la aceastã organizaþie.
De asemenea, apreciind oportunitatea angajãrii României la activitãþile internaþionale menite sã contribuie la creºterea încrederii ºi securitãþii pe plan global ºi regional, Consiliul a recomandat Guvernului României sã aprobe semnarea ”Convenþiei privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producþiei ºi transferului minelor antipersonal ºi distrugerea acestoraÒ, adoptând, totodatã, mãsuri în consecinþã pentru evitarea diminuãrii capacitãþii de apãrare a þãrii.
În anul 1997, la solicitarea Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului Afacerilor Externe, s-a aprobat negocierea ºi/sau semnarea a 32 de acorduri sau înþelegeri de colaborare internaþionalã în domeniul apãrãrii naþionale.
Pe baza datelor prezentate de instituþiile abilitate, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a procedat la evaluarea fenomenului infracþional în România, constatând cã recrudescenþa crimei organizate ºi actelor de corupþie, a preocupãrilor de subminare a economiei ºi a sistemului monetar, a traficului ºi consumului de droguri, precum ºi a formelor incipiente de terorism în România sunt de naturã sã submineze stabilitatea socialã internã ºi, implicit, sã aducã atingere siguranþei naþionale. Prin urmare, în luna ianuarie 1997 s-a hotãrât înfiinþarea Consiliului Naþional de Acþiune Împotriva Corupþiei ºi Crimei Organizate, organism consultativ, sub egida Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, având atribuþii exclusive pe linia coordonãrii interdepartamentale ºi dinamizãrii luptei împotriva corupþiei ºi crimei organizate.
Pe baza programului special de combatere a corupþiei ºi crimei organizate s-au stabilit atât mãsuri imediate pentru finalizarea cercetãrilor în cazurile importante de corupþie, tergiversate din diferite motive, care au adus prejudicii deosebite avuþiei naþionale, cât ºi de perspectivã, pentru îmbunãtãþirea cadrului legislativ, restructurarea ºi eficientizarea activitãþii instituþiilor cu competenþe ºi responsabilitãþi în acest domeniu. Ca urmare, în anul 1997 a fost posibilã recuperarea a peste 55 kg de aur ºi 156 kg de argint, confiscarea a 7.300 kg de droguri ºi stupefiante
ce au fãcut obiectul contrabandei ºi traficului ilicit, un milion USD, precum ºi introducerea în bugetul naþional a peste 2.000 miliarde de lei proveniþi din fraude financiare, contravenþii, eludarea taxelor ºi impozitelor etc.
Totodatã, Consiliul Naþional de Acþiune Împotriva Corupþiei ºi Crimei Organizate a avizat iniþierea de mãsuri care au condus la reducerea substanþialã a deturnãrilor de fonduri, a contrabandei ºi evaziunii fiscale ºi altor infracþiuni circumscrise economiei subterane ºi criminalitãþii organizate, în contextul identificãrii ºi cercetãrii unui important numãr de acþiuni de tip mafiot, în care au fost implicate inclusiv anumite persoane din administraþia publicã centralã sau localã.
Analizând modul de desfãºurare ºi rezultatele cooperãrii dintre România ºi statele membre ale Uniunii Europene pe linia pervenirii ºi combaterii crimei organizate, Consiliul a recomandat Guvernului României sã analizeze posibilitatea definitivãrii ºi prezentãrii Parlamentului României spre aprobare, într-un timp cât mai scurt, a proiectelor de lege necesare completãrii cadrului normativ în domeniul combaterii crimei organizate, compatibil cu cel existent în þãrile membre ale Uniunii Europene, respectiv: Codul Penal ºi Codul de procedurã penalã; Legea privind combaterea ºi sancþionarea activitãþilor infracþionale specifice crimei organizate; Legea privind combaterea corupþiei; Legea privind folosirea instituþiilor financiar-bancare în scopul spãlãrii banilor; Legea privind combaterea traficului ºi consumului de droguri; Legea privind regimul strãinilor în România ºi altele.
În temeiul competenþelor ºi atribuþiilor conferite prin lege, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a evaluat ºi alte aspecte referitoare la apãrarea ºi siguranþa naþionalã ºi a adoptat hotãrârile necesare soluþionãrii lor corespunzãtoare. Astfel, a avizat numirea a 49 de ofiþeri în funcþii prevãzute în statele de organizare cu gradul de general de armatã sau general de corp de armatã (22 din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 15 din Ministerul de Interne, 4 din Ministerul Justiþiei, 3 din Serviciul Român de Informaþii, 3 din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, unul din Serviciul de Informaþii Externe ºi unul din Serviciul de Protecþie ºi Pazã). De asemenea, a aprobat înaintarea la gradul urmãtor a 5 generali (2 din Ministerul Apãrãrii Naþionale, unul din Ministerul de Interne, unul din Serviciul Român de Informaþii ºi unul din Serviciul de Informaþii Externe) ºi prezentarea la examenul pentru acordarea gradului de general a 24 de ofiþeri (11 din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 8 din Ministerul de Interne, 3 din Serviciul Român de Informaþii, unul din Serviciul de Informaþii Externe ºi unul din Ministerul Justiþiei).
La solicitarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, Consiliul a analizat ºi a avizat proiectul ordonanþei de urgenþã referitoare la mãsurile de protecþie socialã a personalului militar ºi civil, care se vor aplica în perioada restructurãrii marilor unitãþi, unitãþilor ºi formaþiunilor din compunerea acestui minister, apreciind cã astfel se vor crea condiþii pentru aplicarea hotãrârilor adoptate anterior pe linia redimensionãrii efectivelor Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi continuãrii procesului de restructurare a armatei, concomitent cu asigurarea protecþiei sociale corespunzãtoare a personalului militar ºi civil care urmeazã a fi disponibilizat.
În decembrie 1997, Consiliul a analizat rapoartele prezentate de directorii Serviciului Român de Informaþii ºi, respectiv, Serviciului de Informaþii Externe, în legãturã cu afirmaþiile domnului Adrian Severin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, referitoare la presupuse acþiuni în favoarea unor servicii de informaþii strãine, în care ar fi fost implicate personalitãþi publice din România. Luând act cã verificãrile specifice efectuate au confirmat, pe de o pare, unele date deja cunoscute referitoare la acþiuni de compromitere ori subminare a credibilitãþii ºi autoritãþii instituþiilor administraþiei publice centrale sau locale, sau a anumitor personalitãþi publice, iar pe de altã parte, cã nu s-au obþinut indicii concrete
privind implicarea directã a persoanelor incriminate, Consiliul a cerut domnului Adrian Severin sã-ºi asume rãspunderea politicã pentru situaþia creatã.
În anul 1997, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit în 13 ºedinþe ºi a analizat 236 de documente, adoptând 182 de hotãrâri aferente domeniilor apãrare, siguranþã naþionalã ºi ordine publicã, prezentate în anexa alãturatã.
## Anexã la nr. C2/219 din 27.02.1998
- 08.04.1997 Planul de cooperare între Ministerul de Interne, Ministerul Apãrãrii Naþionale, Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe, Serviciul de Protecþie ºi Pazã ºi Ministerul Afacerilor Externe
- 08.04.1997 Mandatul delegaþiei României la procesul de adaptare a Tratatului asupra forþelor armate convenþionale în Europa (C.F.E.)
- 08.04.1997 Activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în anul 1996
- 08.04.1997 Planul de activitate al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii pentru anul 1997
- 08.04.1997 Ameninþãrile la adresa siguranþei naþionale generate de prezenþa ºi activitãþile structurilor teroriste din România
- 08.04.1997 Semnarea ”Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federale Germania privind protecþia reciprocã a informaþiilor secrete ºi secrete de serviciuÒ
- 08.04.1997 Negocierea proiectului de ”Acord între Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Apãrãrii al Marelui Ducat al Luxemburgului privind cooperarea în domeniul militarÒ
- 08.04.1997 Asigurarea protecþiei unor demnitari
- 09.05.1997 Participarea unei subunitãþi din Armata României la un exerciþiu terestru, axat pe misiuni umanitare ºi de cãutare-salvare, la nivel batalion multinaþional, în spiritul PfP
- 09.05.1997 Semnarea acordului între M.Ap.N. din România ºi M. Apãrãrii din Regatul Norvegiei privind colaborarea în domeniul militar
- 19.05.1997 Programele de cercetare-dezvoltare a produselor noi de tehnicã militarã sau de modernizare a celor existente în înzestrare, în anul 1996, ºi programele de cercetare-dezvoltare a produselor de tehnicã militarã în anul 1997
- 19.05.1997 Stadiul de modernizare, retehnologizare ºi realizare a investiþiilor agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare Data adoptãrii
Domeniul (activitatea, problema) la care se referã
- 19.05.1997 Participarea unor unitãþi ºi subunitãþi ale Armatei României, în afara teritoriului naþional, cu efective ºi/sau tehnicã de luptã, la aplicaþii, exerciþii ºi activitãþi de pregãtire în comun cu unitãþi ºi subunitãþi din armatele altor state
- 19.05.1997 Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de Serviciul Român de Informaþii, în anul 1996, ºi plafonul cheltuielilor operative pe anul 1997
- 19.05.1997 Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de Serviciul de Informaþii Externe, în anul 1996, ºi plafonul cheltuielilor operative pe anul 1997
- 19.05.1997 Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de Ministerul Apãrãrii Naþionale, în anul 1996, ºi plafonul cheltuielilor operative pe anul 1997
- 19.05.1997 Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de Ministerul de Interne, în anul 1996, ºi plafonul cheltuielilor operative pe anul 1997
- 19.05.1997 Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de Ministerul Justiþiei, în anul 1996, ºi plafonul cheltuielilor operative pe anul 1997
- 19.05.1997 Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de Serviciul de Protecþie ºi Pazã, în anul 1996, ºi plafonul cheltuielilor operative pe anul 1997
- 19.05.1997 Negocierea proiectului de ”Protocol între Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Statul Major General al Republicii Turcia privind schimbul de cursanþi în instituþii militare de învãþãmântÒ
- 19.05.1997 Asigurarea protecþiei unor persoane de cãtre Serviciul de Protecþie ºi Pazã
- 01.07.1997 Adoptarea ”Strategiei de securitate naþionalã a României Ñ stabilitate ºi integrare euroatlanticãÒ
- 01.07.1997 ”Strategia pregãtirii economiei ºi teritoriului pentru apãrareÒ ºi prevederile ”Planului de mobilizare a economiei pentru starea de rãzboi, valabil în perioada 1997Ð2000Ò
- 01.07.1997 Nomenclatorul ºi nivelurile rezervelor proprii de tehnicã militarã ºi materiale care se acumuleazã din timp de pace de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale
- 01.07.1997 Restructurarea sectorului producþiei pentru apãrare
- 01.07.1997 Activitatea Comisiei pentru Coordonarea Producþiei de Apãrare pentru avizarea listelor cu agenþii economici care rãmân în sectorul producþiei de apãrare ºi a celor ale cãror capacitãþi urmeazã a fi convertite la producþia civilã
- 01.07.1997 Programul de înzestrare a armatei pe termen mediu (1997Ð2000)
- 01.07.1997 Programul de înzestrare a forþelor Ministerului de Interne pe termen mediu (1997Ð2000)
- 01.07.1997 Situaþia înzestrãrii ºi strategia de înzestrare a Serviciului Român de Informaþii pe termen mediu (1997Ð2000)
- 01.07.1997 Programul de înzestrare a Serviciului de Informaþii Externe pe termen mediu (1997Ð2000)
- 01.07.1997 Situaþia înzestrãrii Serviciului de Protecþie ºi Pazã la principalele categorii de tehnicã de luptã ºi materiale
- 01.07.1997 Situaþia înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale la principalele categorii de tehnicã de luptã ºi materiale
- 01.07.1997 Cadrul organizatoric general de rãzboi al Ministerului de Interne
- 01.07.1997 Capacitatea de luptã a trupelor de jandarmi ºi a trupelor de grãniceri
- 01.07.1997 Concepþia de organizare ºi realizare a legãturilor protejate pentru cooperarea elementelor sistemului naþional de apãrare
- 01.07.1997 Negocierea proiectului de ”Protocol între Secþia Arhive din Statul Major General al Ministerului Apãrãrii Naþionale din România ºi Arhivele Militare Germane privind colaborarea în domeniul arhivelor militareÒ
- 01.07.1997 Negocierea proiectului de ”Înþelegere între Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Federal al Apãrãrii al Republicii Federale Germania cu privire la instruirea membrilor forþelor armate ale României în instituþii ale Bundeswehrului în cadrul ajutorului în instruirea militarãÒ
- 01.07.1997 Schimbarea denumirii unor compartimente din structura Serviciului de Protecþie ºi Pazã
- 01.07.1997 Negocierea proiectului de ”Acord între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Namibia privind cooperarea în domeniul militarÒ |Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |01.07.1997|Negocierea ”Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Africa de Sud privind cola-| ||borarea medicalã bilateralã între Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Apãrãrii| ||Naþionale al Republicii Africa de SudÒ| |01.07.1997|Renegocierea ”Memorandumului de înþelegere în domeniul logisticii militare între Ministerul| ||Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Apãrãrii al Regatului ThailandeiÒ| |01.07.1997|Semnarea ”Protocolului de cooperare între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare în| ||domeniul transporturilor militareÒ| |01.07.1997|Negocierea ”Protocolului de cooperare între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria în| ||domeniul transporturilor militareÒ| |01.07.1997|Negocierea ”Memorandumului de înþelegere între Ministerul Apãrãrii Naþionale din România ºi| ||Ministerul Apãrãrii din Regatul Þãrilor de Jos privind cooperarea în domeniul produselor pentru| ||apãrareÒ| |01.09.1997|Consecinþele diminuãrii sumelor alocate, prin rectificarea bugetului, unor instituþii cu atribuþii în| ||domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale| |01.09.1997|Numãrul de recruþi propus pentru încorporare în anul 1998 ºi repartiþia acestuia pentru comple-| ||tarea unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de| ||Informaþii, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi Brigãzii 83 Cãi Ferate ºi Drumuri| |01.09.1997|Negocierea proiectului ”Acordului de colaborare între M.Ap.N. din România ºi M.Ap. din| ||Republica ArmeniaÒ| |01.09.1997|Semnarea ”Acordului de colaborare în domeniul militar dintre M.Ap.N. din România ºi M.Ap. din| ||Republica CroaþiaÒ| |01.09.1997|Semnarea ”Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Africa de Sud privind cola-| ||borarea medico-militarã între M.Ap.N. al României ºi M.Ap.N. al Republicii Africa de SudÒ| |05.09.1997|Negocierea ºi semnarea proiectului ”Memorandumului de înþelegere între M.Ap.N. al României ºi| ||Departamentul Apãrãrii al S.U.A. privind schimbul de informaþii militareÒ| |23.09.1997|Strategia cercetãrii tehnice militare pentru perioada 1997Ð2010| |23.09.1997|Strategia privind dimensionarea ºi profilul agenþilor economici producãtori de tehnicã militarã| |23.09.1997|Stadiul derulãrii programelor de modernizare, retehnologizare ºi de realizare a investiþiilor| ||agenþilor economici din structura regiilor autonome aparþinând sectorului producþiei de apãrare pe| ||semestrul I/1997| |23.09.1997|Îndeplinirea comenzilor ºi contractelor la produsele de tehnicã militarã din programele de cerce-| ||tare-dezvoltare ºi înzestrare pe semestrul I/1997| |23.09.1997|Nomenclatorul cu obiectivele de infrastructurã teritorialã de importanþã pentru Sistemul Naþional| ||de Apãrare| |23.09.1997|Situaþia infrastructurii teritoriale de comunicaþii pentru Sistemul Naþional de Apãrare|
- 23.09.1997 Situaþia infrastructurii teritoriale a Sistemului Naþional de Apãrare în domeniul sãnãtãþii
- 23.09.1997 Stadiul pregãtirii transporturilor pentru asigurarea cererilor forþelor Sistemului Naþional de Apãrare la mobilizare sau rãzboi
- 23.09.1997 Asigurarea cu produse ºi servicii pe plan local a cererilor unitãþilor militare ºi populaþiei la mobilizare sau rãzboi
- 23.09.1997 Reforma Ministerului de Interne
- 23.09.1997 Modificarea structurii organizatorice ºi a Regulamentului de funcþionare a S.R.I.
- 23.09.1997 Negocierea ”Memorandumului de înþelegere între M.Ap.N. din România ºi M.Ap. din Regatul Þãrilor de Jos privind schimbul de date ºi cooperarea în domeniul cercetãrii ºi tehnologiei pentru apãrareÒ
- 23.09.1997 Semnarea ”Acordului între Guvernul României ºi Guvernul R. Franceze privind protecþia informaþiilor secrete schimbate în domeniul apãrãriiÒ
- 23.09.1997 Negocierea proiectului de ”Acord între Guvernul României ºi Guvernul R. Ungare privind constituirea Batalionului mixt româno-ungarÒ
- 23.09.1997 Situaþia spaþiilor de cazare aparþinând M.Ap.N., M.I. ºi S.R.I. - Data adoptãrii Domeniul (activitatea, problema) la care se referã 23.09.1997 Activitatea M.Ap.N. pentru punerea în aplicare a acordurilor ºi tratatelor pe linia controlului armamentelor
- 23.09.1997 Renunþarea de cãtre România la complexele de rachete operativ-tactice 8K-14 (SCUD) 23.09.1997 Conlucrarea M.I. cu instituþiile similare din statele vecine, în scopul aplicãrii tratatelor, acordurilor ºi convenþiilor referitoare la regimul frontierei de stat
- 23.09.1997 Cooperarea dintre România ºi statele membre ale U.E. în domeniul preventiv ºi al combaterii crimei organizate
- 23.09.1997 Rezultatele experimentãrii pãstrãrii echipamentului la domiciliu de cãtre rezerviºti 23.09.1997 Mãsuri de înlãturare a unor ameninþãri la adresa siguranþei naþionale 23.09.1997 Evaluarea factorilor de risc la adresa siguranþei naþionale a României, generaþi de amplificarea tendinþelor de internaþionalizare a criminalitãþii organizate
- 23.09.1997 Modul de exploatare ºi de valorificare a informaþiilor referitoare la acþiuni care constituie ameninþãri la adresa siguranþei naþionale
- 23.09.1997 Evaluarea riscurilor ºi vulnerabilitãþilor în sistemul de protecþie a datelor cu caracter secret de stat sau confidenþial
- 23.09.1997 Acþiuni extremist-totalitariste de dreapta, de sorginte fascistã, legionarã, rasistã, antisemitã, xenofobã sau de stânga, de naturã comunistã, anarhistã, nihilistã sau de orice altã naturã, care aduc atingere siguranþei naþionale a României
- 30.10.1997 Semnarea ”Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militarÒ
- 30.09.1997 Semnarea ”Memorandumului de Înþelegere între M.Ap.N. din România ºi M.Ap. din Regatul Þãrilor de Jos privind cooperarea în domeniul produselor pentru apãrare
- 12.11.1997 Semnarea ”Convenþiei privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producþiei ºi transferului minelor antipersonal ºi distrugerea acestoraÒ
- 12.11.1997 Negocierea proiectului de ”Acord între Guvernul României ºi Guvernul Ucrainei cu privire la mãsurile de întãrire a încrederii ºi securitãþii, suplimentare faþã de documentul O.S.C.E. de la Viena Ñ 1994Ò
- 12.11.1997 Semnarea ”Acordului între Guvernul României ºi Guvernul R.F.G. privind protecþia reciprocã a informaþiilor secrete ºi secrete de serviciuÒ
- 12.11.1997 Negocierea ”Acordului între M.Ap.N. din România ºi M.Ap.N. din R. Polonã privind protecþia reciprocã a informaþiilor militare secrete care fac obiectul schimburilor între acesteaÒ
- 12.11.1997 Semnarea ”Memorandumului de Înþelegere între M.Ap.N. al României ºi M.Ap.N. al R. Coreea privind cooperarea în domeniile industriei de apãrare ºi logisticiiÒ
- 12.11.1997 Negocierea proiectului de ”Memorandum de Înþelegere între M.Ap.N. din România ºi M.Ap.N. din R. Africa de Sud privind cooperarea în domeniul militarÒ
- 12.11.1997 Modificãri ºi completãri la Regulamentul de funcþionare a S.R.I., aprobat prin Hotãrârea C.S.A.T. nr. 00124, din 23.09.1997
- 22.12.1997 Aprobarea proiectului ”Bugetul de stat pentru primul an de rãzboi, valabil în perioada 1997Ð2000Ò
- 22.12.1997 ”Nomenclatorul cu armament, tehnicã ºi materiale ce se acumuleazã din timp de paceÒ ºi ”Situaþia cu nivelurile rezervelor proprii care se acumuleazã din timp de paceÒ de S.R.I.
- 22.12.1997 ”Nomenclatorul ºi nivelurile rezervelor proprii de tehnicã specificã ce se acumuleazã din timp de paceÒ de S.I.E.
- 22.12.1997 ”Nomenclatorul ºi nivelurile rezervelor proprii de tehnicã militarã ºi materiale care se acumuleazã din timp de paceÒ de S.T.S.
- 22.12.1997 Creºterea din timp de pace a volumului acumulãrilor în stocurile M.Ap.N. la unele categorii de muniþii ºi materiale care au un grad redus de asigurare la mobilizare
- 22.12.1997 Creºterea acumulãrilor în stocurile M.I. la categoriile de armament, muniþii ºi tehnicã militarã care au gradul de asigurare redus la mobilizare
- 22.12.1997 Creºterea din timp de pace a volumului acumulãrilor în stocurile de mobilizare ale S.R.I. la categoriile de armament, muniþii ºi tehnicã militarã care în prezent au grad redus de asigurare |Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |22.12.1997|Creºterea din timp de pace a volumului acumulãrilor în stocurile S.T.S. la categoriile de arma-| ||ment, muniþii ºi tehnicã militarã care au grad redus la mobilizare| |22.12.1997|Situaþia infrastructurii teritoriale a Sistemului Naþional de Apãrare în domeniul agriculturii ºi ali-| ||mentaþiei| |22.12.1997|Infrastructura teritorialã a Sistemului Naþional de Apãrare în domeniul apelor, pãdurilor ºi pro-| ||tecþiei mediului| |22.12.1997|Concepþia de acþiune, structura, efectivele ºi logistica S.T.S. la proclamarea stãrii de asediu sau| ||de urgenþã, la declararea mobilizãrii sau a stãrii de rãzboi| |22.12.1997|Structura organizatoricã ºi efectivele S.I.E.| |22.12.1997|Avizarea proiectului ordonanþei de urgenþã referitoare la mãsurile de protecþie socialã a persona-| ||lului militar ºi civil, care se vor aplica în perioada restructurãrii marilor unitãþi, unitãþilor ºi| ||formaþiunilor din compunerea M.Ap.N.| |22.12.1997|Unele mãsuri pentru revizuirea sistemului de asigurare a protecþiei misiunilor diplomatice ale| ||României în strãinãtate| |22.12.1997|Semnarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul R. Ungare privind înfiinþarea| ||Batalionului mixt de menþinere a pãcii| |22.12.1997|Semnarea Acordului de colaborare între M.Ap.N. din România ºi M.Ap. din R. Armenia| |22.12.1997|Retragerea protecþiei unor persoane de cãtre S.P.P.| |22.12.1997|Asigurarea protecþiei unei persoane de cãtre S.P.P.| |22.12.1997|Participarea României cu efective de poliþie la operaþiuni multinaþionale de menþinere a pãcii| ||*| ||* *|
Avizarea numirii în funcþii prevãzute cu gradul de general de corp de armatã sau de general de armatã a 49 ofiþeri (24 de hotãrâri privind: 22 ofiþeri din M.Ap.N., 15 din M.I., 4 din M. Justiþiei, 3 din S.R.I., 3 din S.T.S., 1 din S.I.E., 1 din S.P.P.) Înaintarea în gradul urmãtor a 5 generali (4 hotãrâri privind 2 generali din M.Ap.N., 1 din M.I., 1 din S.R.I, 1 din S.I.E.)
Aprobarea candidaþilor pentru susþinerea examenului de acordare a gradului de general de brigadã (6 hotãrâri privind 24 de ofiþeri: 11 din M.Ap.N., 8 din M.I., 3 din S.R.I., 1 din S.I.E., 1 din M. Justiþiei) Completarea Anexei nr. 2 din Hotãrârea nr. 072/1995 privind organizarea ºi funcþionarea organelor de specialitate cu specific militar din instituþiile autoritãþilor publice, administraþiei publice ºi agenþilor economici cu sarcini deosebite în domeniul apãrãrii, încadrate cu specialiºti militari detaºaþi de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne ºi celelalte instituþii cu atribuþii în domeniul apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale (8 hotãrâri). # **CONSILIUL SUPREM DE APÃRARE A ÞÃRII Ñ Secretariat Ñ**
Nr. CÐ2/215 din 24.03.1999
Astfel, în ºedinþa din 13 februarie a fost reevaluatã _Strategia de securitate naþionalã a României_ , în perspectiva evoluþiilor post-Madrid ºi post-Luxemburg, ale cãror semnificaþii ºi consecinþe, virtuale sau potenþiale, au relevanþã deosebitã în planul apãrãrii ºi securitãþii naþionale.
În aceastã abordare, obiectivele _Strategiei_ vizeazã, deopotrivã, protecþia individualã a cetãþeanului, garantarea drepturilor ºi libertãþilor constituþionale ale acestora, protejarea ºi promovarea intereselor naþionale fundamentale, menþinerea identitãþii etnice, religioase ºi culturale a românilor din afara graniþelor þãrii. Consiliul a reiterat cã realizarea acestor obiective este posibilã în mãsura în care se va acþiona eficient, prin cãi ºi mijloace politice, diplomatice, economice ºi militare proprii, precum ºi în cooperare cu organisme de securitate ºi þãri din spaþiul european, euroatlantic ºi internaþional.
Apreciind cã Uniunea Europanã ºi Alianþa NordAtlanticã vor defini arhitectura de securitate a viitorului început de secol, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a reconfirmat decizia fermã de integrare a României în structurile economice ºi de securitate vest-europene, susþinutã prin eforturile de stimulare ºi dezvoltare a unui parteneriat activ, ca expresie a ireversibilitãþii opþiunii de consolidare a procesului democratic în þara noastrã.
Dupã aprobarea _Strategiei de securitate naþionalã a României_ documentul a fost pus la dispoziþia partidelor parlamentare, organizaþiilor neguvernamentale, reprezentanþilor societãþii civile ºi opiniei publice, pentru eventuale sugestii sau completãri, urmând sã fie prezentat Parlamentului, de Preºedintele României, printr-o declaraþie politicã. Corespunzãtor acestei _Strategii_ , Guvernul a fost abilitat sã adopte _Cartea albã a securitãþii naþionale_ , iar Ministerul Apãrãrii Naþionale sã elaboreze _Strategia militarã a României_ .
Analizând proiectul _Legii privind planificarea apãrãrii naþionale a României_ ºi respectiv, al _Legii privind regimul stãrii de asediu ºi regimul stãrii de urgenþã._ Consiliul a hotãrât completarea ºi definitivarea acestora, conform propunerilor avansate de toate componentele Sistemului Naþional de Apãrare, ºi a solicitat Guvernului sã le trimitã, spre dezbatere ºi aprobare, Parlamentului României.
Referitor la _proiectul bugetului de stat pe anul 1998,_ Consiliul a recomandat Guvernului României sã propunã ca sumele în lei ºi în valutã, obþinute din valorificarea în þarã sau la export a excedentului stocurilor de mobilizare, sau a unor produse aflate în înzestrarea componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, precum ºi contravaloarea anumitor prestãri de servicii, sã fie repartizate instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, pentru finanþarea cheltuielilor materiale ºi de capital. Totodatã s-a solicitat iniþierea demersurilor pentru modificarea cadrului normativ existent, în vederea reþinerii integrale de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne a veniturilor în valutã încasate prin participarea la operaþiuni O.N.U. destinate menþinerii pãcii sau în scopuri umanitare. De asemenea, Consiliul a fost de acord sã se solicite suplimentarea surselor extrabugetare ale Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne cu sumele echivalente fondurilor primite de la partenerii strãini în cadrul activitãþilor de asistenþã bilateralã sau pentru realizarea programelor de interoperabilitate cu structurile NATO. În acelaºi timp, s-a însuºit propunerea ca Ministerul de Interne sã beneficieze de 25% din încasãrile în lei ºi în valutã provenite din confiscãri ºi amenzi aplicate de unitãþile de poliþie, pompieri ºi jandarmi, iar diferenþa sã constituie venit la bugetul de stat.
În temeiul atribuþiilor conferite prin lege, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a acþionat în mod prioritar pentru perfecþionarea cadrului general necesar organizãrii ºi coordonãrii unitare a eforturilor de apãrare.
În acest sens, în luna februarie a analizat _capacitatea de luptã a Armatei României_ , rezultând cã obiectivele stabilite prin Programul de guvernare privind restructurarea ºi modernizarea forþelor armate, demarate în 1997, au fost îndeplinite în limita fondurilor financiare alocate. S-a apreciat cã în condiþiile cunoscute de austeritate bugetarã, România a reuºit sã-ºi menþinã o capacitate de apãrare credibilã, în mãsurã sã descurajeze ºi sã facã faþã ameninþãrilor militare de orice naturã. Concomitent, în baza hotãrârilor anterioare ale Consiliului, au fost realizate noi capacitãþi operaþionale, care permit participarea României atât la exerciþii NATO/PfP, cât ºi la misiuni de menþinere ºi/sau în sprijinul pãcii.
De asemenea, prin hotãrârile adoptate, Consiliul a accelerat _dezvoltarea programelor de interoperabilitate a structurilor militare, de comandã, control ºi comunicaþii, concomitent cu optimizarea procedurilor de acþiune în domeniile logisticii ºi infrastructurii pentru apãrare._
Astfel, finalizarea acþiunii de reorganizare funcþionalã a armatei, concomitent cu reducerea numãrului de mari unitãþi ºi unitãþi operative ori cu capacitate de luptã incompletã, asigurã în prezent posibilitãþi superioare de reacþie la diferite tipuri de crizã, oferind premise viabile pentru integrarea României în Alianþa Nord-Atlanticã.
Pe de altã parte, s-a concluzionat cã insuficienþa fondurilor financiare destinate apãrãrii amplificã riscul diminuãrii capacitãþii de luptã a armatei, cu efecte directe, imediate ºi de perspectivã asupra potenþialului militar al României. Estimând consecinþele acestei situaþii în planul înzestrãrii ºi, implicit, al capacitãþii de luptã a armatei, Consiliul a adoptat hotãrâri în consecinþã pentru menþinerea potenþialului defensiv credibil al României ºi realizarea condiþiilor preliminare necesare accederii în structurile euroatlantice.
Au fost aprobate, de asemenea, _mãsurile de reorganizare a Ministerului de Interne_ , ºi s-a recomandat Guvernului sã definitiveze ºi sã promoveze proiectele de acte normative pentru transformarea acestuia în instituþie fundamental civilã, într-o perspectivã cât mai apropiatã.
Consiliul a aprobat _propunerile privind accelerarea ritmului reformei în Poliþia Românã_ , care vizeazã, în principal, elaborarea unor noi reglementãri legislative ori modificarea celor existente, concomitent cu îmbunãtãþirea înzestrãrii ºi dotãrii cu mijloace moderne de acþiune necesare îndeplinirii atribuþiilor specifice.
În acelaºi timp, s-a solicitat Ministerului de Interne sã dispunã mãsuri corespunzãtoare pentru _ridicarea capacitãþii operative ºi de intervenþie a poliþiei_ , în aºa fel încât, pe fondul respectãrii drepturilor ºi libertãþilor constituþionale ale cetãþeanului, sã poatã interveni eficient pentru prevenirea ºi combaterea faptelor infracþionale sau manifestãrilor antisociale de orice naturã, în cadrul statului de drept.
Analizând _activitatea serviciilor ºi structurilor departamentale de informaþii_ , membrii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii au concluzionat cã sunt îndeplinite elementele necesare constituirii unei comunitãþi informative care sã asigure complementaritatea atribuþiilor specifice ale acestora, evitarea paralelismelor ºi îmbunãtãþirea conlucãrii lor pentru identificarea, controlul ºi contracararea factorilor de risc la adresa siguranþei naþionale. Într-o astfel de perspectivã, s-a recomandat iniþierea
demersurilor necesare pentru completarea ºi modificarea cadrului legislativ existent.
Totodatã, în temeiul Legii nr. 51/1991 privind siguranþa naþionalã a României, Consiliul _a analizat datele ºi informaþiile obþinute de organele de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, a aprobat modalitãþile de valorificare a acestora ºi a stabilit principalele direcþii de acþiune pentru prevenirea ºi înlãturarea ameninþãrilor interne ºi externe ce pot aduce atingere intereselor României._
Pe baza rapoartelor ºi studiilor privind eficientizarea activitãþii instituþiilor cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, Consiliul a aprobat _modificarea structurilor organizatorice ale Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi componentelor de informaþii aparþinând Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne_ , astfel încât în prezent acestea sunt conforme serviciilor similare din statele cu democraþie avansatã.
De asemenea, s-au adoptat hotãrâri privind _modificarea prevederilor regulamentelor de funcþionare ale Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe ºi s-a aprobat nivelul cheltuielilor operative destinate realizãrii siguranþei naþionale_ , corespunzãtor sarcinilor ce au revenit serviciilor de informaþii ºi structurilor informative departamentale.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/1998, Consiliul a aprobat _cadrul organizatoric general ºi concepþia de funcþionare a Serviciului de Informaþii Externe la mobilizare, precum ºi normele privind modul de planificare, evidenþã, utilizare ºi justificare a fondurilor necesare funcþionãrii acestui serviciu._
În ºedinþa din 22 mai, însuºindu-ºi propunerile de eficientizare a activitãþii Serviciului de Protecþie ºi Pazã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a hotãrât _modificarea structurii organizatorice ºi redimensionarea acestuia_ , prin reducerea cu 31% a funcþiilor existente în statul de organizare ºi cu 23% a efectivelor încadrate. Pe aceastã bazã au fost diminuate structurile de comandã ºi unele compartimente specifice, s-au desfiinþat unele unitãþi ºi au fost transferate anumite misiuni ºi categorii de efective în subordinea altor componente ale Sistemului Naþional de Apãrare. Concomitent s-a dispus verificarea profesionalã, de specialitate ºi fizicã, precum ºi testarea psihologicã a efectivelor, în perspectiva disponibilizãrii persoanelor care nu corespund exigenþelor specifice acestei instituþii.
Pe de altã parte, în vederea înlãturãrii unor disfuncþionalitãþi ºi pentru îmbunãtãþirea actului medical, s-a aprobat _trecerea Laboratorului de Igienã ºi Epidemiologie din structura Serviciului de Protecþie ºi Pazã în subordinea Centrului Medical de Diagnostic ºi Tratament Ambulator din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale._
Luând act de existenþa unor deficienþe importante în activitatea Direcþiei de Protecþie ºi Siguranþã Militarã, Consiliul a solicitat Ministerului Apãrãrii Naþionale sã acþioneze pentru înlãturarea imediatã a neajunsurilor existente atât în domeniile selecþiei ºi pregãtirii personalului, valorificãrii ºi exploatãrii informaþiilor, cât ºi pe linia cooperãrii ºi conlucrãrii cu celelalte structuri informative.
Totodatã, examinând modul de organizare, competenþele ºi activitatea U.M. 0215 din Ministerul de Interne, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a constatat cã încã de la înfiinþarea acesteia, în 1990, a preluat cadre militare care au fãcut parte din fosta Poliþie Politicã, predispuse la abuzuri ºi ilegalitãþi. În consecinþã, s-a hotãrât _desfiinþarea U.M. 0215_ , simultan cu _înfiinþarea Direcþiei Generale de Protecþie Militarã_ în subordinea Ministerului de Interne ºi _Direcþiei Generale de Investigaþii a Criminalitãþii_ , în componenþa Inspectoratului General al Poliþiei.
Unul din vectorii importanþi ai activitãþii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, în 1998, l-a reprezentat asigurarea resurselor ºi infrastructurii destinate apãrãrii, în condiþiile de austeritate bugetarã specifice perioadei.
Astfel, la solicitarea Consiliului au fost prezentate rapoarte pe baza cãrora a fost analizatã _situaþia înzestrãrii ºi starea de operativitate la principalele categorii de tehnicã ºi materiale_ existente în dotarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. S-a constatat cã, urmare a insuficienþei fondurilor bugetare, situaþia înzestrãrii ºi starea de operativitate la principalele categorii de tehnicã ºi materiale din dotarea acestora nu au cunoscut îmbunãtãþiri semnificative. Prin urmare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a solicitat sã se analizeze posibilitatea suplimentãrii fondurilor financiare destinate instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, inclusiv prin modificarea ºi completarea actelor normative referitoare la valorificarea, crearea ºi achiziþionarea de materiale sau echipamente militare ori efectuarea de prestãri de servicii, în vederea îmbunãtãþirii înzestrãrii ºi dotãrii forþelor armate.
De asemenea, a fost evaluatã _situaþia capacitãþilor de producþie specialã, modul de îndeplinire a programelor de cercetare-dezvoltare a produselor noi de tehnicã militarã ºi stadiul realizãrii comenzilor ºi contractelor pentru achiziþionarea de armament, muniþie ºi tehnicã de luptã_ , corespunzãtor planurilor de înzestrare ale componentelor Sistemului Naþional de Apãrare.
În context, Consiliul a examinat rapoarte privind _ramurile industriale, întreprinderile ºi unitãþile economice aflate în proprietatea statului, care prezintã interes pentru apãrarea ºi siguranþa naþionalã_ , concluzionând cã, în scopul asigurãrii unor surse sigure de înzestrare, atât în împrejurãrile actuale, cât ºi în cazul unor eventuale situaþii de crizã, se recomandã menþinerea unor modalitãþi de control al statului asupra activitãþii unitãþilor economice cu profil de apãrare, din punct de vedere al pãstrãrii obiectului lor de activitate, pentru realizarea comenzilor necesare instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Analizarea oportunitãþii ºi modalitãþilor de _privatizare a agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare_ , prin prisma cerinþelor actuale ºi de perspectivã ale componentelor sistemului naþional de apãrare, a recomandat adoptarea unei hotãrâri privind rãmânerea în proprietatea statului a R.A. ARSENALUL ARMATEI, R.A. RAMI DACIA ºi R.A. RASIROM. S-a stabilit ca agenþii economici din cadrul Regiei Autonome pentru Producþia de Tehnicã Militarã RATMIL sã fie privatizaþi parþial, având în vedere, în primul rând, sectoarele destinate producþiei civile. În acelaºi timp, s-a stabilit ca agenþii economici supuºi procesului de privatizare sã pãstreze, în continuare, capacitãþile de producþie cuprinse în ”Inventarul general al patrimoniului sectorului producþiei de apãrareÒ, în condiþiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind protecþia personalului ºi a patrimoniului sectorului pro-
ducþiei de apãrare. Pentru monitorizarea aspectelor de naturã economicã circumscrise apãrãrii ºi siguranþei naþionale, s-a hotãrât înfiinþarea unei comisii de specialitate care sã prezinte propuneri corespunzãtoare Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
În aceeaºi ordine de idei, s-a cerut Comisiei de Coordonare a Producþiei de Apãrare, Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale ºi instituþiilor interesate sã analizeze ºi sã prezinte un studiu complet privind oportunitatea ºi posibilitãþile de finalizare, conservare, reamplasare sau valorificare în circuitul economic a capacitãþilor de producþie neterminate, care nu mai prezintã interes pentru industria de apãrare, în corelaþie cu disponibilitãþile economico-financiare ºi cu prevederile Planului de mobilizare a economiei naþionale.
Analizând posibilitãþile de _asigurare tehnico-materialã la rãzboi a forþelor Sistemului Naþional de Apãrare_ , pe baza strategiilor sectoriale ale ministerelor de resort, Consiliul a sesizat anumite disfuncþii generate de diminuarea potenþialului economiei naþionale ºi a apreciat cã, pe fondul scãderii producþiei industriale, existã riscul neacoperirii în întregime a necesarului destinat apãrãrii. Prin urmare, a solicitat componentelor Sistemului Naþional de Apãrare sã elaboreze o nouã concepþie de înzestrare cu armament, muniþii, tehnicã de luptã ºi alte materiale, recomandând Guvernului României sã dispunã mãsuri pentru optimizarea posibilitãþilor de asigurare a cererilor forþelor armate.
Totodatã au fost evaluaþi _factorii de risc potenþial la adresa siguranþei naþionale_ , generaþi de situaþia economico-financiarã a agenþilor economici din sectorul industriei de apãrare, specificã etapei de restructurare ºi reformã economicã. În context, s-au identificat vulnerabilitãþi relevante în domeniul managementului industriei de apãrare, pe fondul degradãrii ori aducerii în stare de nefuncþionare a unor importante capacitãþi de producþie specialã, datoritã neasigurãrii suportului financiar necesar întreþinerii, reparaþiilor sau conservãrii acestora. Au fost constatate, de asemenea, disfuncþionalitãþi ºi paralelisme cu efecte negative în planul eficienþei economice, care au grevat inclusiv asupra bugetului de apãrare ºi eforturilor valutare ale statului.
Pe de altã parte, s-a luat act de faptul cã decapitalizarea agenþilor economici, imposibilitatea asigurãrii unui minimum de resurse materiale, lipsa posibilitãþilor de investiþii în domeniu, unele carenþe de naturã tehnicã ºi tehnologicã, precum ºi elemente conjuncturale specifice perioadei de tranziþie au condus la restrângerea activitãþii productive în sectoarele cu producþie specialã ºi la disponibilizarea personalului aferent, cu efecte negative asupra integritãþii patrimoniului industriei de apãrare.
În consecinþã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a recomandat Guvernului României sã dispunã mãsurile necesare pentru înlãturarea neajunsurilor existente ºi protejarea industriei de apãrare.
În luna noiembrie 1998 a fost analizat proiectul _Strategiei de dezvoltare a comunicaþiilor naþionale în corelare cu necesitãþile sistemului naþional de apãrare_ , elaborat de Ministerul Comunicaþiilor ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, în colaborare cu instituþiile interesate ºi operatorii publici de profil.
Pornind de la faptul cã sistemul naþional de comunicaþii face parte din componentele de bazã ale infrastructurii teritoriale pentru apãrare, Consiliul a hotãrât ca în procesul de concretizare a acestei strategii sã se acþioneze pentru realizarea cu prioritate a reþelelor destinate instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice. Astfel, s-a avut în vedere conectarea la magistralele de fibrã opticã a tuturor centralelor de comunicaþii permanente ºi temporare aparþinând forþelor destinate apãrãrii, modernizarea acestor centrale corespunzãtor parametrilor tehnologici actuali ºi dotarea lor cu echipamente ºi aparaturã la acelaºi nivel de performanþã ºi de compatibilitate cu cele civile, care sã asigure un înalt grad de protecþie a comunicaþiilor proprii. Totodatã s-a prevãzut crearea infrastructurilor aferente implementãrii sistemului naþional de comunicaþii în corelare cu strategiile ºi programele de pregãtire a economiei ºi a teritoriului pentru apãrare, în aºa fel încât sã fie asiguratã continuitatea serviciilor prestate ºi înlãturarea cu operativitate a deranjamentelor din reþelele comunicaþiilor de stat. De asemenea, s-a aprobat constituirea unor baze de date de interes comun pe principale probleme de comunicaþii, care sã ofere posibilitatea accesãrii lor de componentele abilitate ale sistemului naþional de apãrare, în condiþiile legii.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a cerut Ministerului Comunicaþiilor sã elaboreze, împreunã cu toate instituþiile interesate, propuneri pentru completarea cadrului legal ºi metodologic necesar coordonãrii ºi dezvoltãrii programelor de compatibilitate, interfaþare ºi interconectare a reþelelor administrate de instituþiile care au atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice cu sistemele tuturor operatorilor naþionali de pe teritoriul României.
S-a stabilit, de asemenea, ca trecerea sistemelor de comunicaþii în proprietate privatã sã se realizeze exclusiv pe baza unor contracte cu clauze speciale, pentru asigurarea tuturor cerinþelor funcþionale ºi de protecþie a reþelelor care deservesc componentele apãrãrii siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Complementar, Consiliul a luat act de faptul cã implementarea sistemului digital integral de radiocomunicaþii mobile ”PhoenixÒ, destinat instituþiilor din domeniul apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice se realizeazã conform programelor stabilite.
La propunerea ministrului afacerilor externe, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat încetarea valabilitãþii convenþiilor privind legãturile telefonice ºi telegrafice internaþionale cifrate, încheiate în perioada 1958Ð1978 între Guvernul României ºi guvernele unor þãri din fostul Tratat de la Varºovia (U.R.S.S., Bulgaria, Polonia, Ungaria), precum ºi cu Guvernul R.P.D. Coreene. În consecinþã, s-a hotãrât ca Serviciul de Telecomunicaþii Speciale sã desfiinþeze legãturile de transmisiuni aflate în funcþiune în baza convenþiilor menþionate, dupã notificarea încetãrii valabilitãþii acestora.
Potrivit Legii nr. 73/1995 privind pregãtirea economiei ºi teritoriului pentru apãrare, Consiliul a analizat propunerile referitoare la _funcþionarea organelor de specialitate din structura autoritãþilor publice, administraþiei publice ºi a unor agenþi economici pentru ducerea la îndeplinire a atribuþiilor ce le revin în domeniul apãrãrii_ . Anticipând cã intensificarea procesului de restructurare economicã la nivel naþional dezvoltã noi sarcini ºi responsabilitãþi în planul apãrãrii siguranþei naþionale ºi ordinii publice, atât pe timp de pace, cât ºi la mobilizare ºi la rãzboi, Consiliul a aprobat o nouã _Listã a organelor de specialitate care funcþioneazã în structura organelor publice a autoritãþilor administraþiei publice ºi agenþilor economici, cãrora le revin sarcini deose-_
_bite pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã_ . Complementar au fost aprobate statele funcþiilor militare încadrate cu specialiºti detaºaþi de la instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, corespunzãtor atribuþiilor ce le revin.
Având în vedere importanþa protecþiei populaþiei, valorilor materiale ºi culturale naþionale, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _Planul centralizator de evacuare în caz de dezastre_ , care prevede modalitãþile concrete de organizare ºi conducere a acþiunilor de evacuare, în diferite variante ºi ipoteze. În acelaºi timp a aprobat concepþia de înfiinþare a _Sistemului integrat de acþiune în caz de necesitate ºi pentru misiuni de cãutare-salvare_ ºi a cerut Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului Transporturilor sã elaboreze, împreunã cu Ministerul de Interne, Ministerul Sãnãtãþii ºi celelalte instituþii abilitate, proiectul detaliat al acestui sistem, iar Ministerului Finanþelor sã analizeze posibilitatea alocãrii sumelor necesare implementãrii acestuia, începând cu anul bugetar 2000.
Un domeniu important al activitãþi Consiliului Suprem - de Apãrare a Þãrii, în 1998, l-a constituit analizarea, avi zarea ºi aprobarea iniþiativelor ºi propunerilor de acþiuni - concrete în domeniul relaþiilor internaþionale militare, pre cum ºi evaluarea oportunitãþii participãrii unor unitãþi ºi subunitãþi ale Armatei României cu efective ºi tehnicã de luptã la misiuni, aplicaþii sau exerciþii comune cu unitãþi sau subunitãþi militare strãine, atât pe teritoriul naþional, cât ºi în afara þãrii.
Consecvent politicii României de afirmare ca factor de stabilitate zonalã, de participare activã la soluþionarea paºnicã a crizelor ºi de integrare în structurile politice, economice ºi de securitate europene ºi euroatlantice, pornind de la obligaþiile asumate de þara noastrã prin tratatele internaþionale în vigoare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a exprimat acordul pentru solicitarea aprobãrii Parlamentului, în vederea _participãrii unor efective cu tehnicã militarã la constituirea forþelor internaþionale destinate menþinerii pãcii sau în scopuri umanitare._
Astfel, la propunerea Ministerului Apãrãrii Naþionale, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat negocierea ºi semnarea documentelor privind: _participarea României la Brigada Multinaþionalã cu Capacitate de Luptã Ridicatã a Forþelor în Aºteptare (SHIRBRIG); Iniþiativa Þãrilor Central-Europene privind Cooperarea în Domeniul Menþinerii Pãcii (CENCOOP); Programul Individual de Parteneriat între România ºi NATO pentru 1998Ð2000; negocierea ºi semnarea Acordului cu privire la constituirea Forþei Multinaþionale de Pace în Sud-Estul Europei (MPFSEE) º.a._
În ºedinþa din 13.02.1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a evaluat punctele de vedere ale unor componente ale Sistemului Naþional de Apãrare, referitoare la solicitarea preliminatã de participare a României la _Forþa Multinaþionalã de Intervenþie în Irak_ , determinatã de nerespectarea de cãtre aceastã þarã a rezoluþiilor Consiliului de Securitate al O.N.U. privind inspectarea capacitãþilor sale militare de cãtre UNSCOM. Luând act de faptul cã o eventualã participare cu forþe combatante într-un conflict armat presupune, în mod inevitabil, asumarea unor riscuri la adresa efectivelor de militari români implicate, precum ºi ameninþãri de naturã nonmilitarã la adresa României, Consiliul a recomandat Guvernului sã declare oficial sprijinul pentru soluþionarea crizei pe cale politico-diplomaticã ºi sã confirme disponibilitatea þãrii noastre de a participa, potrivit rezoluþiilor Consiliului de Securitate al O.N.U., la eventuale operaþiuni multinaþionale în sprijinul pãcii în zona Golfului Persic.
Totodatã s-a cerut Ministerului Apãrãrii Naþionale sã întreprindã mãsurile necesare pentru constituirea ºi pregãtirea unui detaºament militar multifuncþional destinat îndeplinirii misiunilor ce i-ar putea fi încredinþate în aceastã zonã.
În luna octombrie 1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat propunerile de _mãsuri pentru prevenirea unor situaþii de naturã sã afecteze securitatea naþionalã ca urmare a agravãrii situaþiei din Kosovo_ . Subliniind cã amplificarea crizei politico-militare din spaþiul ex-iugoslav este de naturã sã potenþeze riscuri ºi ameninþãri directe la adresa securitãþii României, Consiliul a aprobat mãsurile luate de Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru prevenirea surprinderii ºi creºterea capacitãþii de acþiune a forþelor armate ºi a hotãrât sã se solicite aprobarea Parlamentului pentru a permite accesul aeronavelor NATO în spaþiul aerian al României, în eventualitatea unor situaþii de urgenþã sau neprevãzute. Totodatã ºi-a însuºit propunerea de înfiinþare a unui detaºament mobil multifuncþional de sprijin umanitar care, la solicitare ºi cu aprobarea Parlamentului, sã fie în mãsurã sã participe la operaþiuni multinaþionale în aceastã zonã.
În acelaºi timp, a aprobat _participarea României cu un grup de observatori la misiunea O.S.C.E. de verificare la Kosovo ºi, respectiv, cu un avion militar AN-30 cu echipaj ºi dotare specificã, la misiunea de supraveghere aerianã din aceastã zonã._
Consiliul a analizat ºi aprobat _Studiul de interoperabilitate globalã în cadrul PfP/RomâniaÐ1998_ , care prezintã ansamblul realizãrilor þãrii noastre în cadrul procesului de planificare ºi analizã a Parteneriatului, raportat la obiectivele circumscrise misiunilor de menþinere a pãcii, cãutare, salvare ºi umanitare. Pentru realizarea standardelor de interoperabilitate propuse, s-a recomandat perfecþionarea sistemelor de conducere în armatã, optimizarea activitãþilor informaþionale ºi decizionale, dezvoltarea la parametrii de performanþã NATO a managementului traficului aerian ºi a infrastructurii logistice ale categoriilor de forþe ale armatei, realizarea capacitãþii de integrare a unitãþilor nominalizate pentru misiuni PfP conduse de Alianþa Nord-Atlanticã, dezvoltarea unor proceduri comune în domeniile comandã-control, comunicaþii, logistic º.a. Consiliul a aprobat prezentarea acestui document autoritãþilor NATO în vederea elaborãrii planurilor de parteneriat ale României pentru perioada 1998Ð2000. În perioada de referinþã au fost aprobate 3 noi acorduri militare de cooperare bilateralã cu S.U.A., Macedonia ºi Ucraina.
Activitãþile militare comune planificate ºi aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în 1998 au vizat, cu prioritate, creºterea asistenþei oferite de þãrile membre NATO la îmbunãtãþirea procesului de pregãtire profesionalã ºi de specialitate a militarilor români, dezvoltarea posibilitãþilor concrete de acþiuni în misiunile specifice NATO/PfP, crearea condiþiilor necesare pentru participarea la acþiuni PfP de cãutare-salvare ºi în cadrul Forþelor de Reacþie Rapidã, adaptarea bazei materiale de instrucþie, a infrastructurii ºi a suprastructurilor de apãrare la nivelul standardelor NATO.
În aceastã orientare, cu înºtiinþarea prealabilã a Parlamentului, Consiliul a aprobat 45 de _propuneri de par-_
_ticipare a unor unitãþi ale armatei cu efective ºi tehnicã de luptã la exerciþii, aplicaþii ºi antrenamente militare comune cu unitãþi ale altor state, în afara teritoriului României,_ respectiv, în Albania, Anglia, Belgia, Bosnia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, S.U.A., Turcia, Ucraina ºi Ungaria.
Totodatã ºi-a însuºit propunerile privind _organizarea în România a unor exerciþii cu duratã determinatã, la care sã participe efective militare strãine_ ºi a hotãrât sã se solicite aprobarea prealabilã a Parlamentului în acest sens.
Astfel, cu avizul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, în baza aprobãrii Parlamentului, în 1998 s-au _organizat ºi s-au desfãºurat în România douã exerciþii NATO/PfP,_ la care au participat cu efective militare ºi tehnicã de luptã din 10 þãri.
În acelaºi timp, au avut loc pe teritoriul naþional alte 33 de _activitãþi de pregãtire militarã comunã, în plan bilateral,_ cu unitãþi (subunitãþi) militare din Bulgaria, Cehia, Egipt, Franþa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Iugoslavia, Olanda, Slovacia, S.U.A., Turcia, Ucraina ºi Ungaria.
Toate exerciþiile ºi antrenamentele desfãºurate în strãinãtate sau pe teritoriul naþional au fost circumscrise eforturilor de promovare a politicii þãrii noastre, de integrare în structurile de securitate euroatlantice ºi de îndeplinire a obiectivelor de interoperabilitate a Armatei României cu structurile NATO.
În context, a fost analizatã _activitatea Ministerului Apãrãrii Naþionale pentru punerea în aplicare a acordurilor ºi tratatelor pe linia controlului armamentelor_ la care România este parte. Cu aceastã ocazie a fost mandatatã delegaþia românã care a participat la _Reuniunea miniºtrilor apãrãrii, 16+1,_ din 23Ð25.11.1998 de la Bruxelles, sã prezinte punctul de vedere al þãrii noastre referitor la adaptarea Tratatului privind forþele convenþionale în Europa, în sensul cã prin aceasta nu se va bloca extinderea NATO spre Est, se vor asigura garanþii cã România va avea aceleaºi drepturi sã acceadã în NATO ca ºi celelalte þãri învecinate, iar la graniþa sa de est nu va fi dislocatã o cantitate mai mare de trupe strãine. Totodatã, s-a aprobat iniþiativa Ministerului Apãrãrii Naþionale privind elaborarea unui proiect de hotãrâre de guvern pentru _aplicarea unitarã a prevederilor tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi altor documente internaþionale, pe linia controlului armamentelor, creºterii încrederii ºi securitãþii, la care România este parte._
Potrivit competenþelor ce-i revin, Consiliul a analizat _rapoarte ºi informãri prezentate de conducãtori ai organelor administraþiei publice cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice_ ºi a dispus, de la caz la caz, aplicarea mãsurilor necesare.
Astfel, în luna februarie a analizat raportul ministrului de interne _privind asigurarea pazei militare la obiectivele de importanþã deosebitã._ Pentru înlãturarea neajunsurilor ºi disfuncþionalitãþilor existente în domeniu, membrii Consiliului au recomandat Guvernului României sã dispunã mãsuri imediate pentru recuperarea de cãtre Ministerul de Interne a debitelor de la beneficiarii de pazã militarã ºi pentru obligarea acestora sã realizeze, potrivit legii, amenajãrile necesare serviciului ºi subunitãþilor de pazã. De asemenea, a cerut Statului Major General sã analizeze posibilitatea asigurãrii necesarului de recruþi al Ministerului de Interne cu respectarea criteriilor de calitate prevãzute pentru militarii care executã misiuni de pazã a obiectivelor de importanþã deosebitã.
Fiind informat despre _consecinþele fenomenului migraþiei ilegale în România,_ care au confirmat implicarea structurilor criminalitãþii organizate ºi a grupãrilor de tip mafiot în acþiuni ce pot constitui ameninþãri la adresa siguranþei naþionale, Consiliul a hotãrât constituirea unui colectiv de specialiºti, format din reprezentanþi ai Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe, care sã prezinte Guvernului României propuneri privind adoptarea unui set de acte normative pentru asigurarea cadrului organizatoric necesar limitãrii ºi contracarãrii migraþiei ilegale. Acelaºi colectiv a fost abilitat sã elaboreze ºi sã dea publicitãþii un material-sintezã referitor la cauzele, efectele ºi riscurile fenomenului migraþiei în România.
Întrunit în ºedinþã la 25 aprilie 1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat _situaþia creatã de memorandumul adresat de 15 parlamentari ai Partidului România Mare anumitor instituþii ºi organizaþii_ internaþionale. S-a considerat cã afirmaþiile din acest document, potrivit cãrora în România instituþiile puterii sunt asociate cu structuri de tip mafiot, precum ºi acuzaþiile de corupþie aduse unor înalþi demnitari sunt neadevãrate ºi calomnioase. Constatând cã afirmaþiile acestor parlamentari, cuprinse în memorandum, aduc grave prejudicii intereselor României atât în plan intern, cât ºi internaþional, fiind de naturã sã afecteze siguranþa þãrii, imaginea ºi funcþionalitatea instituþiilor statului de drept, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a considerat cã este de datoria Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sã cerceteze temeinicia acuzaþiilor din acest document, potrivit procedurilor legale, ºi sã ia mãsurile ce se impun. În acelaºi timp, s-a subliniat cã toate cercetãrile trebuie sã se desfãºoare într-o deplinã transparenþã, iar opinia publicã sã fie informatã cu rezultatele cercetãrilor. În context, Consiliul ºi-a reafirmat poziþia fermã conform cãreia nici o persoanã, indiferent de funcþia pe care o ocupã în societate, nu va fi protejatã dacã se va dovedi cã a încãlcat legile þãrii ºi nimãnui nu trebuie sã-i fie îngãduit sã defãimeze instituþiile statului fãrã a suporta rigorile legii.
La 8.05.1998, Consiliul a luat în discuþie problema contrabandei în România, constatând cã, prin amploarea ºi efectele sale, este de naturã sã submineze economia þãrii ºi sã punã în pericol siguranþa statului. În context, s-a apreciat cã inclusiv infracþiunea de contrabandã cu þigãri descoperitã pe Aeroportul Otopeni face parte dintr-o reþea autohtonã cu ramificaþii internaþionale. Pornind de la acest caz, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat mecanismele contrabandei cu þigãri, fiind informat în legãturã cu filierele interne, metodele de operare ºi conexiunile externe ºi a apreciat cã daunele produse economiei naþionale sunt deosebit de mari, având în vedere cã numai cazurile descoperite în ultimii ºase ani confirmã pagube de peste 1.000 miliarde lei. S-a concluzionat cã amploarea fenomenului de contrabandã, în general, ºi a contrabandei cu þigãri, în special, nu ar fi cãpãtat astfel de dimensiuni fãrã implicarea directã a unor funcþionari din structurile administraþiei centrale sau locale. În consecinþã, Consiliul a cerut în mod imperativ tuturor instituþiilor cu atribuþii în domeniul combaterii contrabandei sã efectueze anchete interne, în scopul depistãrii oricãror persoane implicate, indiferent de funcþia pe care a ocupat-o anterior
ori o deþin actualmente în ierarhia statului, S-a hotãrât ca bazele militare aeriene, navale ºi terestre sã deserveascã numai activitãþile cu caracter militar, iar transporturile comerciale, inclusiv cele de tehnicã militarã, sã se efectueze în exclusivitate pe aeroporturi ºi porturi civile, cu respectarea regimului comercial civil. Totodatã, Consiliul a recomandat Guvernului un complex de mãsuri legislative, administrative ºi economico-financiare, inclusiv pe linia întãririi securitãþii graniþelor, care sã conducã la limitarea ºi neutralizarea contrabandei cu þigãri. În acelaºi scop, s-a recomandat intensificarea colaborãrii cu instituþiile specializate în lupta crimei organizate din Bulgaria, Turcia, Grecia ºi Republica Moldova.
_Analiza activitãþii firmelor de pazã ºi protecþie_ a scos în evidenþã cã, pe fondul unor disfuncþionalitãþi în aplicarea cadrului legislativ, unele dintre acestea întreprind acþiuni de culegere de informaþii, filaj, investigaþii, interceptãri ale convorbirilor telefonice ºi înregistrãri video, de recuperare a debitelor de la anumite persoane fizice ºi juridice, prin metode violente ºi ºantaj.
A rezultat, de asemenea, cã unele dintre aceste societãþi funcþioneazã pe principii paramilitare, se implicã în activitãþi de culegere de informaþii din domeniile economic, social, politic ºi militar, servind interese oculte ale unor cetãþeni români sau strãini ºi dispun de forþe umane ºi posibilitãþi tehnice deosebite, care le permit sã iniþieze acþiuni clandestine periculoase din punct de vedere al siguranþei naþionale ºi pot compromite instituþiile de stat abilitate prin lege în acest domeniu. S-a constatat cã, în marea majoritate a cazurilor, în aceste firme lucreazã cadre militare din fosta Securitate, iar o parte a angajaþilor sunt foºti ofiþeri ºi subofiþeri care ºi-au desfãºurat activitatea în Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaþii ºi Serviciul de Protecþie ºi Pazã, cu experienþã ºi disponibilitãþi deosebite în domeniul muncii de informaþii ºi contrainformaþii. În consecinþã, s-a solicitat Ministerului de Interne sã verifice modul în care s-a acordat dreptul de înfiinþare a acestor societãþi, iar în cazul în care se va constata încãlcarea prevederilor legale, sã se procedeze la suspendarea sau retragerea autorizaþiei de funcþionare ºi la sesizarea, de la caz la caz, a Parchetului, pentru începerea urmãririi penale ºi trimiterea în justiþie a celor vinovaþi.
Totodatã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a dispus ca serviciile de informaþii ale statului ºi structurile informative departamentale din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne ºi Ministerul Justiþiei sã ia mãsurile necesare pentru prevenirea scurgerii de informaþii, prin întãrirea controlului intern ºi sancþionarea persoanelor din subordine care încalcã prevederile legale sau normele interne referitoare la apãrarea secretului.
În ºedinþa din 29 iunie 1998, Consiliul ºi-a exprimat disponibilitatea în legãturã cu _deconspirarea integralã a fostei Poliþii Politice_ ºi a apreciat cã finalizarea demersurilor privind adoptarea unei legi speciale în acest sens va crea premisele reformei instituþionale ºi morale a societãþii româneºti.
Într-o astfel de perspectivã, pentru consolidarea încrederii cetãþenilor României în instituþiile de apãrare, siguranþã naþionalã ºi ordine publicã, Consiliul a solicitat Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe sã consulte toate documentele pe care le deþin cu privire la persoanele din componenþa sa Ñ Preºedintele României, primul-ministru, ministrul de stat, ministrul apãrãrii naþionale, ministrul afacerilor externe, ministrul de interne, ministrul industriilor ºi comerþului, ºeful Statului Major General, directorul Serviciului Român de Informaþii, directorul Serviciului de Informaþii Externe ºi consilierul prezidenþial pentru apãrare ºi siguranþã naþionalã, pentru a se confirma cã nici unul dintre aceºti demnitari nu au avut vreo legãturã cu fosta Securitate, ca Poliþie Politicã. Considerând cã procesul de asanare moralã a þãrii trebuie sã se realizeze în deplin respect al legalitãþii ºi adevãrului, membrii Consiliului au hotãrât cã, în situaþia în care se va dovedi cã a existat o asemenea relaþie, persoana în cauzã va demisiona din funcþiile publice pe care le deþine.
La 6 iulie Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit pentru _analizarea informaþiilor referitoare la investigaþiile efectuate în arhivele organelor de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale_ privind persoanele din componenþa sa. Pe baza datelor prezentate de Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe, Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul de Interne a rezultat cã nici unul din membrii Consiliului nu a avut legãturã cu fosta Securitate, ca Poliþie Politicã, în calitate de agent (lucrãtor operativ, inclusiv acoperit) sau colaborator (rezident, deþinãtor de locuinþã conspirativã, informator), nu a semnat angajamente de colaborare ºi nici nu a întocmit note informative pentru aceastã instituþie.
Luând act de datele prezentate de Ministerul Afacerilor Externe privitor la _necesitatea valorificãrii poziþiei geo-strategice a României,_ Consiliul a apreciat cã participarea þãrii noastre la fluxurile de hidrocarburi din zona Mãrii Caspice cãtre Europa Occidentalã va avea ca efect realizarea siguranþei energetice a þãrii pe termen mediu ºi lung, prin menþinerea sectorului petrolier naþional, crearea premiselor de dezvoltare a unei infrastructuri proprii de transport ºi
realizarea de investiþii pe componenta geograficã a ”drumului mãtãsiiÒ. Într-o astfel de perspectivã s-a estimat cã vor fi condiþii pentru punerea în valoare a ramurilor conexe prelucrãrii petrolului, respectiv petrochimia, industria de medicamente, industria de utilaje ºi echipamente petroliere ºi pentru consolidarea poziþiei þãrii noastre în cadrul sistemului european de transport.
Ca urmare, au fost aprobate propunerile de materializare a iniþiativelor privind includerea României în viitoarele trasee de transport al hidrocarburilor din bazinul Mãrii Caspice cãtre Europa Occidentalã. În acest sens, s-a hotãrât constituirea unui mecanism interministerial abilitat sã elaboreze o strategie adecvatã pentru punerea în practicã a deschiderilor realizate pânã în prezent, în vederea racordãrii þãrii noastre la fluxul energetic Marea Caspicã-Europa.
Corespunzãtor competenþelor ºi atribuþiilor conferite prin lege, Consiliul a avizat _numirea a 27 de ofiþeri în funcþii prevãzute în statele de organizare cu grad de general de armatã sau de general de corp de armatã_ (4 din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 10 din Ministerul de Interne, 1 din Serviciul Român de Informaþii, 10 din Serviciul de Informaþii Externe ºi 2 din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale). De asemenea, a aprobat _înaintarea în gradul urmãtor a 10 generali ºi amirali, participarea la examenul pentru acordarea gradului de general_ ºi, respectiv, _acordarea gradului de general de brigadã_ unui numãr de 7 colonei ºi comandori, toþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale.
În anul 1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit în 10 ºedinþe ºi a analizat 141 de documente, adoptând 115 hotãrâri aferente domeniilor apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, prezentate în anexa alãturatã.
Anexã la nr. C2/215 din 24.03.1999
**L I S T A**
Domeniul (activitatea, problema) la care se referã
- 22.05.1998 Realizarea sistemului digital integrat de radiocomunicaþii mobile destinat instituþiilor cu sarcini de apãrare, siguranþã naþionalã ºi ordine publicã
- 22.05.1998 Desfãºurarea exerciþiilor ºi antrenamentelor de mobilizare în anul 1998
- 29.06.1998 Transmiterea unor documente la Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii
- 29.06.1998 Participarea unor unitãþi (subunitãþi) ale Armatei României cu efective ºi tehnicã de luptã la aplicaþii (exerciþii) cu unitãþi (subunitãþi) din armatele altor state pe teritoriul acestora
- 6.07.1998 Rezultatul verificãrilor referitoare la eventuale legãturi ale membrilor C.S.A.T. cu fosta Securitate, ca Poliþie Politicã
- 29.07.1998 Strategia de securitate naþionalã a României
- 29.07.1998 Unele modificãri ale structurii organizatorice a S.I.E.
- 29.07.1998 Completarea unor prevederi ale Hotãrârii C.S.A.T. nr. 0025/1992 privind aprobarea, gestionarea ºi controlul fondurilor necesare pentru cheltuieli operative efectuate de organele de stat care, conform Legii siguranþei naþionale, se supun aprobãrii C.S.A.T.
- 29.07.1998 Înlocuirea unei cantitãþi de benzinã din rezerva de mobilizare cu petrol de aviaþie
- 29.07.1998 Aprobarea candidaþilor din M.Ap.N. la examenul pentru acordarea gradului de general
- 29.07.1998 Negocierea ºi semnarea ”Acordului cu privire la constituirea Forþei Multinaþionale de Pace din Sud-Estul EuropeiÒ (MPFSEE)
- 12.10.1998 Participarea unor unitãþi (subunitãþi) ale Armatei României cu efective ºi tehnicã de luptã la aplicaþii (exerciþii) cu unitãþi (subunitãþi) din armatele altor state pe teritoriul acestora
- 11.10.1998 Mãsurile necesare pentru prevenirea unor situaþii de naturã sã afecteze securitatea naþionalã, ca urmare a agravãrii crizei din Kosovo
- 25.10.1998 Participarea României la misiunea O.S.C.E. din Kosovo
- 13.11.1998 Înaintarea în gradul urmãtor a 9 generali ºi a unui contraamiral din Ministerul Apãrãrii Naþionale
- 13.11.1998 Cadrul organizatoric general ºi concepþia de funcþionare a Serviciului de Informaþii Externe la mobilizare
- 13.11.1998 Completarea ”Normelor privind modul de planificare, evidenþã, utilizare ºi justificare a fondurilor necesare funcþionãrii Serviciului de Informaþii ExterneÒ
- 13.11.1998 Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Serviciului de Informaþii Externe
- 13.11.1998 Unele modificãri ale structurii organizatorice a Serviciului de Informaþii Externe
- 13.11.1998 Perfecþionarea activitãþii de asigurare tehnico-materialã a forþelor sistemului naþional de apãrare
- 13.11.1998 Strategia de dezvoltare a comunicaþiilor naþionale în corelare cu necesitãþile Sistemului Naþional de Apãrare a þãrii
- 13.11.1998 Numãrul de recruþi propus pentru încorporare în anul 1999 ºi repartiþia acestora pentru completarea unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi Brigãzii 93 Cãi Ferate ºi Drumuri
- 13.11.1998 Concepþia de realizare a sistemului integrat de acþiune în caz de necesitate ºi pentru misiuni de cãutare-salvare
- 13.11.1998 Încetarea valabilitãþii convenþiilor privind legãturile telefonice ºi telegrafice interguvernamentale cifrate, încheiate între Guvernul României ºi guvernele unor þãri din fostul Tratat de la Varºovia, precum ºi cu Guvernul R.P.D. Coreene
- 13.11.1998 Unele modificãri ale structurii organizatorice ºi ale Regulamentului de funcþionare a Serviciului Român de Informaþii
- 13.11.1998 Organizarea evacuãrii în caz de dezastre
- 13.11.1998 Îmbunãtãþirea activitãþii Poliþiei Române
- 13.11.1998 Potenþiali factori de risc la adresa siguranþei naþionale a României, generaþi de situaþia economico-financiarã a agenþilor economici din sectorul industriei de apãrare, specificã etapei de restructurare ºi reformã economicã
- 13.11.1998 Stadiul de realizare a sistemului ”PHOENIXÒ |Data adoptãrii|Domeniul (activitatea, problema) la care se referã| |---|---| |13.11.1998|Activitatea Ministerului Apãrãrii Naþionale pentru punerea în aplicare a acordurilor ºi tratatelor pe| ||linia controlului armamentelor la care România este parte| |20.11.1998|Modificarea Hotãrârii C.S.A.T. nr. 94 din 1998 ºi înaintarea în gradul urmãtor a unui general din| ||Ministerul Apãrãrii Naþionale| |7.12.1998|Participarea unor ofiþeri din M.Ap.N. ºi a unei componente civile la misiunea O.S.C.E. de verifi-| ||care în Kosovo| |16.12.1998|Programul M.I. privind restructurarea forþelor cu competenþe la frontierã| |16.12.1998|Studiul de interoperabilitate globalã PfP Ñ România 1998|
* * *
Analizarea activitãþii organelor de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale ºi aprobarea principalelor direcþii de acþiune ale acestora în 1998 (6 hotãrâri)
Aprobarea cheltuielilor operative efectuate de organele de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, în anul 1997, ºi a plafonului cheltuielilor operative ale acestora pe anul 1998 (7 hotãrâri)
Înzestrarea ºi starea de operativitate la principalele categorii de tehnicã ºi materiale existente în dotarea componentelor Sistemului Naþional de Apãrare (6 hotãrâri)
Modificarea Anexei nr. 2 a Hotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii nr. SÑ6/1998 privind funcþiile militare din structura organelor de specialitate ale autoritãþilor publice, administraþiei publice ºi agenþilor economici, care se încadreazã cu specialiºti militari detaºaþi de la instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale (5 hotãrâri)
Avizarea numirii în funcþii prevãzute cu gradul de general de corp de armatã sau de general de armatã a 27 ofiþeri (13 hotãrâri privind: 4 ofiþeri din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 10 ofiþeri din Ministerul de Interne, 1 ofiþer din Serviciul Român de Informaþii, 10 ofiþeri din Serviciul de Informaþii Externe ºi 2 ofiþeri din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale) # **CONSILIUL SUPREM DE APÃRARE A ÞÃRII Ñ Secretariat Ñ**
Nr. B/104 din 11.01.2000
Membrii Consiliului au apreciat cã principiile, obiectivele, factorii de risc ºi modalitãþile concrete de acþiune pentru asigurarea securitãþii naþionale pe termen mediu
sunt corect definite, pornind de la premisa cã România nu considerã, apriori, nici un stat ca potenþial agresor.
De asemenea, s-a concluzionat cã documentul relevã o abordare modernã a conceptului de securitate naþionalã, întrucât acordã primordialitate garantãrii intereselor ºi drepturilor fundamentale ale cetãþeanului în raport cu statul ºi consacrã principiul conform cãruia securitatea naþionalã a României nu presupune o responsabilitate exclusiv militarã, ci implicã domenii importante, cum sunt diplomaþia, economia, administraþia, ordinea publicã, echilibrul social, educaþia, sãnãtatea º.a.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a subliniat cã viabilitatea Strategiei de securitate naþionalã se raporteazã la calitatea ºi eficienþa programelor de promovare a intereselor fundamentale ale României privind asigurarea existenþei statului naþional, suveran, unitar, independent ºi indivizibil, consolidarea regimului politic democratic, edificarea unui sistem instituþional modern ºi funcþional, orientat cãtre aspiraþiile legitime ale individului, garantarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale cetãþenilor, conservarea identitãþii românilor din afara graniþelor º.a.m.d. În vederea afirmãrii ºi apãrãrii acestor deziderate, Consiliul a subliniat necesitatea monitorizãrii factorilor de risc specifici spaþiului de interes strategic al României, precum ºi a oricãror riscuri de naturã internã, în scopul cunoaºterii stãrii siguranþei naþionale ºi înlãturãrii ameninþãrilor la adresa acesteia.
Pornind de la premisa cã în mãsura în care statul român va promova principii ºi politici ferme de securitate, România nu va fi ameninþatã de pericole de facturã militarã sau paramilitarã, membrii Consiliului au apreciat cã, în condiþiile acumulãrii necontrolate de potenþial militar în vecinãtatea þãrii, pe fondul unor tensiuni sau conflicte militare virtuale ce se pot extinde, prioritatea politicii de alianþe politico-militare a statului român, pe termen scurt, mediu ºi lung, o reprezintã integrarea în structurile defensive ale Alianþei Nord-Atlantice ºi aderarea la Uniunea Europeanã. De asemenea, promovarea Strategiei de securitate naþionalã a României presupune dezvoltarea unui spirit de cooperare autentic, bazat pe încredere ºi comunicare, precum ºi consolidarea prezenþei româneºti în cadrul organismelor regionale instituþionalizate.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a reiterat cã implementarea acestei strategii se va realiza în contextul continuãrii programelor de restructurare, redimensionãrii ºi modernizãrii componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, destinate eficientizãrii instituþiilor învestite cu atribuþii în domeniul apãrãrii valorilor fundamentale ale statului. Pe de altã parte, în contextul perpetuãrii dificultãþilor interne de naturã economicã, financiarã ºi socialã, susceptibile sã inducã riscuri majore la adresa siguranþei naþionale, Strategia de securitate naþionalã a României prevede accelerarea mãsurilor de stabilizare macroeconomicã, de realizare a reformei structurale în economie ºi consolidare a sectorului privat, pe baza armonizãrii legislaþiei economico-financiare ºi adaptãrii politicilor fiscale ºi vamale la modelele occidentale, astfel încât sã rãspundã exigenþelor ce le presupune aderarea României la organismele euroatlantice.
Totodatã, membrii Consiliului au concluzionat cã circumstanþele ºi consecinþele amplificãrii crimei organizate transnaþionale ºi a terorismului internaþional, precum ºi recrudescenþa altor riscuri neconvenþionale de naturã internã sau externã susþin oportunitatea instituirii unei comunitãþi informative la nivel naþional, pe baza studierii experienþei þãrilor democratice, care sã ofere posibilitatea coordonãrii acþiunilor specifice de cunoaºtere, prevenþie ºi contracarare în acest domeniu.
O datã cu aprobarea proiectului Strategiei de securitate naþionalã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a hotãrât ca Preºedintele României sã prezinte acest document Parlamentului, sub forma unui mesaj privind opþiunile de securitate ale þãrii noastre, orientate ireversibil în direcþia stabilitãþii democratice, dezvoltãrii economice durabile ºi integrãrii euroatlantice.
În vederea materializãrii Strategiei de securitate naþionalã a României, s-a recomandat elaborarea _Cartei Albe a Guvernului_ pentru a fi supusã aprobãrii Parlamentului, urmând ca instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale sã întocmeascã ºi sã punã în operã strategii, programe ºi planuri departamentale proprii.
Corespunzãtor atribuþiilor conferite prin legea proprie de organizare ºi funcþionare pe linia organizãrii generale a forþelor armate, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat variantele de propuneri prezentate de Ministerul Apãrãrii Naþionale în proiectul _Concepþiei privind restructurarea ºi modernizarea forþelor armatei României (FARO 2005Ð2010)._
Consiliul a apreciat cã documentul elaborat pe baza evaluãrii situaþiei actuale a armatei, în raport cu misiunile sale fundamentale ºi cu realitãþile economico-sociale interne, prezintã în mod realist, responsabil ºi angajant premisele, obiectivele ºi perspectivele restructurãrii acestei instituþii, corespunzãtor disponibilitãþilor bugetare posibile a fi prognozate pentru pregãtirea apãrãrii în perioada de referinþã.
Membrii Consiliului au luat act de variantele de structurã ºi dimensiune ale efectivelor Ministerului Apãrãrii Naþionale, în perspectiva anilor 2005Ð2010, considerând cã fiecare dintre acestea sunt susþinute de argumente viabile ºi corespund orientãrilor cuprinse în Strategia de securitate naþionalã a României ºi în programul de guvernare.
În consecinþã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a asumat iniþiativa promovãrii acestui document ca program de acþiune pentru accelerarea procesului de reformã ºi modernizare a armatei, corespunzãtor politicii de inte-
grare a þãrii noastre în structurile de securitate europene ºi euroatlantice. În acelaºi timp, a solicitat sã se acþioneze în direcþia reevaluãrii structurii generale a forþelor armate, pentru asigurarea unui raport strategic ºi operaþional optim între forþele terestre, aeriene ºi maritime ºi a recomandat constituirea unor formaþiuni speciale de mici dimensiuni, special instruite ºi echipate, care sã rãspundã cu promptitudine ºi eficienþã noilor tipuri de provocãri specifice mediului de securitate actual.
Referitor la redimensionarea forþelor armate, Consiliul ºi-a însuºit propunerea de diminuare a efectivelor, pe timp de pace, pânã la 112.000 militari activi, reprezentând 0,5% din populaþia þãrii, acest nivel fiind comparabil, procentual, cu al þãrilor vecine. S-a apreciat cã aceastã variantã asigurã în condiþii corespunzãtoare nevoile de securitate militarã a României, cu menþiunea cã este condiþionatã de alocarea unui buget pentru apãrare, de minimum 2% din PIB în anul 2000, care sã creascã ulterior cu cel puþin 24%, la nivelul anului 2007.
În scopul implementãrii _Concepþiei FARO 2005Ð2010_ , Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a hotãrât ca pânã la sfârºitul lunii septembrie 1999 Ministerul Apãrãrii Naþionale sã definitiveze programul de reformã a Armatei României pentru a fi inclus în _Carta Albã a Guvernului,_ acesta urmând sã reprezinte elementul central al Programului Naþional Anual de Pregãtire pentru Aderare la NATO (MAP). De asemenea, a cerut Statului Major General sã experimenteze modalitãþile concrete de transformare a unitãþilor militare actuale în structuri operaþionale specifice noului cadru de organizare al armatei ºi sã convinã cu reprezentanþii Ministerului de Interne asupra modului de concretizare a mãsurilor de reformã, în scopul evitãrii suprapunerii structurilor de forþe în teritoriu. Totodatã s-a stabilit ca Ministerul Finanþelor sã elaboreze proiectele de acte normative necesare acoperirii costurilor financiare, corespunzãtor cerinþelor operaþionale raportate la dimensiunea socialã a Programului Naþional Anual de Pregãtire pentru Aderare la NATO (MAP).
Conform solicitãrilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi Brigãzii 95 Cãi Ferate ºi Drumuri, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _numãrul de recruþi propus pentru încorporare în anul 2000 ºi repartiþia lor pentru completarea unitãþilor subordonate acestora._
Luând act de faptul cã pânã în anul 2005 valoarea contingentelor depãºeºte necesarul de încorporat, membrii Consiliului au hotãrât ca din totalul celor 219.000 tineri recruþi încorporabili în anul 2000, sã fie încorporaþi numai 127.900, iar 91.100 sã fie planificaþi pentru anii urmãtori. Din aceleaºi considerente, din cei 18.888 absolvenþi ai instituþiilor civile de învãþãmânt superior s-a aprobat încorporarea, în anul 2000, a numai 9.220 tineri care vor îndeplini serviciul militar cu termen redus.
Având în vedere cã pe mãsura restructurãrii unitãþilor armatei, necesarul de militari în termen se va diminua în continuare, situaþie ce va determina un excedent important de recruþi pentru anii urmãtori, Consiliul a fost de acord ca, în contextul aplicãrii Hotãrârii Guvernului nr. 637/1997 privind executarea serviciului utilitar alternativ, Ministerul Apãrãrii Naþionale sã revadã baremul medical ºi criteriile de repartiþie pe arme ºi unitãþi a tinerilor care urmeazã sã îndeplineascã serviciul militar, pentru creºterea calitãþii efectivelor de militari în termen.
O preocupare de maximã responsabilitate a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii a reprezentat-o evaluarea ºi aprobarea opþiunilor privind _asigurarea, organizarea ºi administrarea, la nivel naþional, a resurselor ºi infrastructurii necesare susþinerii eforturilor de apãrare în eventualitatea unor agresiuni armate._
Astfel, în ºedinþa din 16 martie 1999 a fost aprobat _Catalogul-cadru cu obiectivele de infrastructurã teritorialã de importanþã pentru sistemul naþional de apãrare,_ elaborat de Statul Major General împreunã cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale ºi s-a dispus difuzarea lui autoritãþilor publice interesate, în vederea întocmirii documentelor privind caracteristicile tehnico-tactice ale obiectivelor care prezintã interes pentru apãrare.
Urmare a mãsurilor de reorganizare ºi reformã a componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, a procesului de restructurare ºi privatizare din economie, precum ºi a cererilor de suplimentare a tehnicii, materialelor ºi reparaþiilor la mobilizare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat propunerile Ministerului Apãrãrii Naþionale referitoare la _modificarea sarcinilor de plan privind producþia de tehnicã, muniþii ºi materiale, precum ºi a celor de reparaþii tehnice, în funcþie de posibilitãþile reale ale agenþilor economici de profil._ Pe cale de consecinþã, s-a hotãrât ca Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale sã comunice ministerelor ºi agenþilor economici în cauzã datele necesare actualizãrii comenzilor componentelor Sistemului Naþional de Apãrare ºi, respectiv, documentelor de mobilizare. De asemenea, s-au dispus mãsuri pentru monitorizarea, în continuare, a schimbãrilor ce se vor produce în economie ºi în structura Sistemului Naþional de Apãrare, pentru cunoaºterea posibilitãþilor de realizare a sarcinilor în domeniu.
De asemenea, Consiliul a analizat _Studiul de redimensionare a sectorului producþiei de apãrare_ în vederea optimizãrii capacitãþilor de producþie a tehnicii ºi armamentului destinate forþelor Sistemului Naþional de Apãrare, inclusiv pentru asigurarea unor disponibilitãþi pentru export, în condiþiile asigurãrii protecþiei sociale a personalului specializat din întreprinderile de profil.
Pornind de la situaþia actualã a sectorului producþiei de apãrare, caracterizatã, în principal, de încãrcarea deosebit de redusã a capacitãþilor de producþie, de insuficienþa suportului financiar pentru retehnologizarea ºi modernizarea producþiei, pe fondul scãderii îngrijorãtoare a forþei de muncã specializatã, precum ºi de existenþa unor lucrãri de investiþii în diverse faze de realizare care nu se mai pot finaliza datoritã lipsei resurselor bugetare aferente, Consiliul a aprobat propunerile prezentate de Comisia de Coordonare a Producþiei de Apãrare privind stabilirea de noi criterii pentru organizarea producþiei de apãrare.
Astfel, s-a hotãrât ca sectorul producþiei de apãrare sã cuprindã cel puþin câte o capacitate specializatã în cercetarea, fabricarea ºi repararea armamentului ºi
muniþiilor de infanterie, armamentului ºi muniþiilor de artilerie, tehnicii blindate de tancuri, transportoare pe roþi ºi pe ºenile, avioane, elicoptere ºi nave de luptã, rachete, pulberi ºi explozivi, mijloacelor ºi materialelor pentru împiedicarea acþiunilor agresive ºi a tehnicii de luptã specifice asigurãrii ordinii publice ºi siguranþei naþionale. Totodatã, s-a stabilit includerea în cadrul acestui sector a instalaþiilor ºi utilajelor unicat folosite la fabricaþia de tehnicã militarã ºi gruparea lor, pe cât posibil, în obiectivele economice de profil.
De asemenea, au fost aprobate propunerile privind conservarea ºi menþinerea în sectorul producþiei de apãrare a capacitãþilor care deþin utilaje strict specializate pentru producþia militarã ºi care, în prezent, nu au încãrcare corespunzãtoare.
Referitor la criteriile economice, s-a pornit de la principiul conform cãruia toate aceste capacitãþi sã poatã asigura, în timp de pace, un grad de încãrcare de minimum 50% pentru personalul specializat ºi sã comporte cheltuieli minime pentru retehnologizarea necesarã realizãrii produselor din înzestrarea forþelor Sistemului Naþional de Apãrare, iar în cazul în care nu vor dispune de comenzi pentru producþia militarã, sã poatã realiza producþie civilã.
Din aceste raþiuni, la propunerea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a fost de acord cu scoaterea de pe _lista cu agenþii economici din acest sector a întreprinderilor care nu au sarcini la mobilizare ori care realizeazã produsele necesare forþelor armate pe capacitãþi de producþie civilã sau nu întrunesc criteriile stabilite privind redimensionarea sectorului producþiei de apãrare._
Astfel, în 1999 s-a aprobat schimbarea profilului capacitãþii de producþie specialã din cadrul S.C. **Automobile Dacia** Ñ S.A. Piteºti ºi scoaterea acesteia din sectorul producþiei de apãrare, precum ºi schimbarea anumitor capacitãþi de producþie pentru mobilizare din cadrul S.C. **Uzina Mecanicã** Ñ S.A. Râmnicu-Vâlcea, cu modificarea corespunzãtoare a Nomenclatorului sectorului producþiei de apãrare.
În luna iunie 1999, Consiliul a aprobat propunerile privind scoaterea definitivã din înzestrarea armatei a unor categorii de tehnicã de luptã ºi materiale, având în vedere cã menþinerea acestora în exploatare sau în conservare necesitau consumuri exagerate de resurse materiale ºi financiare, imposibil de asigurat în limitele bugetului actual destinat apãrãrii. Astfel, datoritã slabelor performanþe tehnico-tactice, fiabilitãþii scãzute, neasigurãrii interoperabilitãþii cu tehnica NATO ºi costurilor deosebit de mari necesare menþinerii în stare operaþionalã, s-a hotãrât scoaterea din înzestrare a unor categorii de tehnicã de luptã ºi materiale.
Pornind de la necesitatea asigurãrii nevoilor minime de pregãtire pentru luptã a trupelor, în contextul aplicãrii programului de restructurare a armatei ºi având în vedere expirarea duratei de pãstrare a unor produse ori scoaterea din nomenclatoarele ºi normele de înzestrare la mobilizare a tehnicii ºi materialelor excedentare devenite atipice, uzate fizic ºi moral, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _trecerea definitivã ”la serviciuÒ a_ _unor produse care se aflã la stocurile sau rezervele de mobilizare ale armatei._ Totodatã Ministerul Apãrãrii Naþionale a fost abilitat sã aprobe consumul unor produse din stocurile ºi rezervele de mobilizare ale armatei, în procent de pânã la 20% din existent, pentru satisfacerea nevoilor minime ale programului de pregãtire de luptã, potrivit unui plan anual, avizat de ºeful Statului Major General ºi aprobat de ministrul apãrãrii naþionale.
Potrivit atribuþiilor ce îi revin în temeiul Legii nr. 45/1994 privind apãrarea naþionalã a României, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat ºi a aprobat _Planul de verificare prin exerciþii ºi antrenamente de mobilizare a stadiului pregãtirii populaþiei, economiei ºi teritoriului pentru apãrare, în anul 1999,_ document prezentat de Statul Major General, Ministerul de Interne, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale ºi Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat.
În scopul economisirii unor surse materiale ºi financiare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a fost de acord ca unele etape ale exerciþiilor ºi antrenamentelor de mobilizare sã se realizeze prin simulare pe calculator. Deoarece în etapa urmãtoare structurile armatei vor elabora noi documente de mobilizare, la solicitarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, s-a aprobat ca exerciþiile ºi antrenamentele preconizate a fi conduse de acest minister sã fie replanificate în anul 2000.
În aceeaºi ordine de preocupãri, Consiliul a analizat ºi a aprobat propunerile referitoare la _înfiinþarea Sistemului Naþional de Cãutare ºi Salvare pe timp de pace, în situaþii de crizã sau la rãzboi,_ recomandând Guvernului României sã asigure cadrul normativ ºi organizatoric necesar funcþionãrii forþelor ºi mijloacelor destinate activitãþii de cãutare ºi salvare într-un sistem integrat, corespunzãtor sistemelor similare existente în alte þãri semnatare ale convenþiilor internaþionale în domeniu.
Pe de altã parte, a fost analizatã _capacitatea Protecþiei Civile de a acþiona, în caz de nevoie, pentru prevenirea, limitarea ºi înlãturarea urmãrilor dezastrelor_ ºi s-au aprobat propunerile Comandamentului Protecþiei Civile privind _înfiinþarea a 12 depozite zonale de materiale ºi a 12 formaþiuni de intervenþie rapidã în caz de dezastre,_ capabile sã intervinã operativ în zonele sinistrate. Ulterior, pe mãsura asigurãrii resurselor materiale ºi financiare necesare, numãrul acestora va creºte, astfel încât, pânã în 2005, fiecare judeþ sã dispunã de câte un asemenea depozit ºi, respectiv, o astfel de structurã de intervenþie.
În vederea realizãrii comunicaþiilor radiotelefonice speciale ºi de cooperare destinate utilizatorilor abilitaþi prin lege, în luna iunie 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _Regulamentul de organizare ºi funcþionare a reþelelor radiotelefonice speciale cu acces multiplu,_ care stabileºte principiile de atribuire, lista utilizatorilor ºi reguli funcþionale de asigurare a legãturilor, atât pentru sistemul digital integrat de radiocomunicaþii mobile care deserveºte instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale.
Urmare a modificãrilor apãrute în structurile organelor administraþiei publice centrale ºi ale unor instituþii de inte-
res naþional, s-a aprobat, de asemenea, _modificarea ºi completarea Principiilor privind atribuirea posturilor telefonice ”SÒ ºi ”T.O.Ò,_ în conformitate cu prevederile Legii nr. 92/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.
Pe baza propunerilor avansate de Guvernul României, Consiliul a aprobat _completarea funcþiilor militare încadrate cu specialiºti detaºaþi de la instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice_ prevãzute în statele de organizare ale Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti, Reprezentanþei Programului Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, Oficiului Naþional pentru Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, Spitalului **Elias** ºi Centrului Medical de Diagnostic ºi Tratament Ambulatoriu.
Pentru îmbunãtãþirea protecþiei sociale a personalului subordonat componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a decis ca Legea cu privire la salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar din instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituþii sã fie pusã în aplicare începând cu 1 decembrie 1999.
Luând act de faptul cã, în contextul acþiunilor violente din defileul Vãii Jiului ºi judeþele Gorj ºi Vâlcea s-au comis fapte infracþionale, constând în atacarea ºi lovirea forþelor de ordine, sechestrarea de persoane, distrugerea ºi degradarea de materiale militare, sustragerea de armament ºi muniþie etc., care puneau în pericol ordinea constituþionalã, la 21 ianuarie 1999 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat situaþia creatã ºi a apreciat cã se impune instituirea stãrii de urgenþã. În consecinþã, a recomandat Guvernului sã adopte în timp util Ordonanþa de urgenþã privind regimul stãrii de asediu ºi regimul stãrii de urgenþã, astfel încât, în situaþia în care acþiunile turbulente vor continua, Preºedintele României sã dispunã instituirea stãrii de urgenþã. Dupã cum este cunoscut, urmare a izolãrii zonei ºi intervenþiei ferme a forþelor abilitate din Ministerul de Interne ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, ordinea de drept a fost restabilitã, iar instituirea stãrii de urgenþã nu a mai fost necesarã.
În ºedinþele din 26 ianuarie ºi, respectiv, 16 martie 1999 s-a analizat modul în care instituþiile statului au acþionat, în perioada 18Ð22 ianuarie 1999, pentru menþinerea ºi restabilirea ordinii publice. Pe baza datelor prezentate de Ministerul de Interne, Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Serviciul Român de Informaþii, Consiliul a apreciat cã principalele cauze care au condus la riposta ineficientã a forþelor de ordine au constat în organizarea defectuoasã a acþiunilor, atitudinea ezitantã a cadrelor de conducere, ambiguitatea ordinelor transmise, constituirea ºi desfãºurarea necorespunzãtoare a dispozitivelor ºi gestionarea defectuoasã a informaþiilor. La acestea s-au adãugat neajunsuri de naturã logisticã, slaba dotare a efectivelor ºi greutãþile întâmpinate în cazarea ºi hrãnirea efectivelor.
Membrii Consiliului au considerat necesarã perfecþionarea, în continuare, a cadrului juridic în domeniul ordinii publice ºi a cerut Ministerului de Interne sã dispunã mãsurile necesare pe linia organizãrii ºi instruirii structurilor destinate menþinerii ºi restabilirii ordinii de drept. În acest context, au fost aprobate propunerile privind transferul Brigãzii pentru Asigurarea Ordinii ºi Liniºtii Publice în structura Comandamentului Naþional al Jandarmeriei ºi constituirea, la nivelul comandamentelor teritoriale de jandarmi, a unor unitãþi speciale cu atribuþii în restabilirea ordinii publice, formate, în principal, din militari angajaþi pe bazã de contract.
Având în vedere cã în contextul aplicãrii mãsurilor de restabilire a stãrii de legalitate, grav afectatã de acþiunile de protest ale minerilor din Valea Jiului, Ministerul de Interne a consumat un volum important de resurse materiale, valoarea totalã a cheltuielilor efectuate ridicându-se la circa 23,1 miliarde lei, Consiliul a recomandat Guvernului sã analizeze posibilitatea suplimentãrii fondurilor bugetare ale acestui minister, în scopul reparãrii ºi completãrii materialelor consumate, distruse sau deteriorate cu prilejul executãrii misiunilor în zonã.
Totodatã, Consiliul a reevaluat modul de îndeplinire a prevederilor _Planului de cooperare între Ministerul de Interne, Ministerul Apãrãrii Naþionale, Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe, Serviciul de Protecþie ºi Pazã ºi Ministerul Afacerilor Externe,_ ºi a hotãrât cooptarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale la realizarea obiectivelor prevãzute, corespunzãtor atribuþiilor ºi competenþelor legale. S-a stabilit ca Ministerul de Interne, împreunã cu instituþiile cu atribuþii în domeniul apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice sã întocmeascã un plan special pentru prevenirea ºi combaterea manifestãrilor de violenþã care pot pune în pericol securitatea naþionalã.
În luna octombrie 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat _activitatea desfãºuratã de Inspectoratul General al Poliþiei ºi Direcþia Generalã de Poliþie a Municipiului Bucureºti în domeniul asigurãrii climatului de siguranþã civicã._ Din datele prezentate de cele douã instituþii a rezultat cã numãrul ºi gravitatea infracþiunilor la adresa cetãþeanului sau care afecteazã ordinea ºi liniºtea publicã au crescut îngrijorãtor, fiind de naturã sã afecteze starea de legalitate, sã submineze autoritatea instituþiilor statului ºi sã inducã efecte negative în planul siguranþei naþionale.
Faþã de aceastã situaþie, membrii Consiliului au stabilit mãsurile necesare pe termen scurt ºi mediu pentru eficientizarea pe fond a activitãþii Poliþiei ºi a celorlalte instituþii abilitate, în vederea combaterii criminalitãþii stradale ºi creºterii climatului de siguranþã a cetãþeanului. Astfel, începând din 1 noiembrie 1999, Poliþia Românã a pus în aplicare un program special de acþiune pentru extinderea acþiunilor ºi controalelor în zonele ºi mediile aglomerate, cu potenþiale riscuri directe asupra persoanei, prin mãrirea numãrului de patrule ºi de echipaje de poliþie. Totodatã au fost stabilite mãsuri pentru prevenirea polarizãrii în jurul infractorilor renumiþi a altor delincvenþi ºi pentru contracararea faptelor care atenteazã la libertatea individului ºi a patrimoniului. S-au avut în vedere, de asemenea, redimensionarea funcþiilor de conducere din
cadrul Inspectoratului General al Poliþiei, angajarea Comandamentului Naþional al Jandarmeriei în mãsurile de prevenire a infracþiunilor, continuarea înfiinþãrii de noi formaþiuni de intervenþie rapidã ºi de patrule motorizate.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a cerut Ministerului de Interne ºi Ministerului Justiþiei, sã prezinte propuneri, inclusiv de naturã legislativã, privind întãrirea autoritãþii ºi protecþiei poliþiºtilor ºi magistraþilor pentru îndeplinirea corespunzãtoare a atribuþiilor ce le revin. De asemenea, a recomandat sã se acþioneze în continuare pe linia perfecþionãrii pregãtirii profesionale a magistraþilor, astfel încât sã se asigure o mai mare fermitate în exercitarea actului de justiþie ºi o individualizare cât mai corectã a sancþiunilor penale sau contravenþionale. În aceastã abordare s-a propus reevaluarea împrejurãrilor care pot constitui circumstanþe agravante ale unor fapte penale, în vederea elaborãrii ºi promovãrii unui proiect de lege privind modificarea ºi completarea Codului penal, care sã propunã majorarea pedepselor pentru infracþiunile contra libertãþii ºi proprietãþii persoanei.
În aceeaºi ordine de prioritãþi, s-a recomandat Guvernului sã dispunã definitivarea ºi promovarea proiectelor de lege care se referã la sporirea posibilitãþilor de legitimã apãrare a cetãþeanului, precum ºi a celorlalte acte normative necesare dinamizãrii reformei în Ministerul de Interne. Totodatã au fost însuºite propunerile referitoare la alocarea cu prioritate a fondurilor bugetare necesare optimizãrii activitãþii Poliþiei.
S-a hotãrât, de asemenea, dezvoltarea capacitãþilor de detenþie ale Ministerului Justiþiei, prin preluarea ºi transformarea în penitenciare a unor unitãþi de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, pe mãsura punerii acestora la dispoziþie.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1991 privind siguranþa naþionalã a României, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat _activitatea Serviciului Român de Informaþii, a Serviciului de Informaþii Externe ºi a structurilor interne specializate aparþinând Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne ºi Ministerului Justiþiei._ Corespunzãtor ameninþãrilor ºi vulnerabilitãþilor la adresa siguranþei naþionale, au fost aprobate _principalele direcþii de activitate ale acestor instituþii pentru perioada imediat urmãtoare, precum ºi cheltuielile operative necesare realizãrii siguranþei naþionale._
În anul 1999, Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii i-au fost prezentate 38 de informãri referitoare la aspecte, situaþii sau fenomene cu relevanþã majorã în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice. Serviciile de informaþii ºi structurile departamentale de profil au întocmit 13 de astfel de informãri, însoþite de propuneri de mãsuri pentru prevenirea ºi contracararea riscurilor ºi ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale, care au fost însuºite de membrii Consiliului. Obiectul acestor informãri l-au constituit: _unele acþiuni cu finalitãþi anticonstituþionale care atenteazã la buna funcþionare a autoritãþii publice, la drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti fundamentale sau la alte principii ale statului de drept; factori de risc ce pot afecta siguranþa energeticã pe termen mediu ºi lung; factori de risc rezultaþi din contrabanda calificatã ºi acþiunile comerciale cu_
În acest sens, la propunerea Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului Afacerilor Externe, s-au aprobat _orientãrile de bazã în domeniul relaþiilor militare internaþionale_ , în perspectiva realizãrii obiectivelor majore ale cooperãrii militare referitoare la promovarea intereselor de securitate ale României ºi asigurarea, din punct de vedere militar, a condiþiilor necesare aderãrii la structurile integrate ale Alianþei Nord-Atlantice. Prioritãþile demersurilor ce vor fi întreprinse pe aceastã linie vizeazã îndeplinirea programelor de restructurare ºi modernizare a armatei, adaptarea legislaþiei din domeniul apãrãrii la modelele NATO ºi U.E., realizarea interoperabilitãþii operaþionale, tehnice ºi administrative cu structurile mili-
tare NATO, obþinerea asistenþei externe pentru îmbunãtãþirea infrastructurii militare ºi pentru finalizarea procesului de reformã instituþionalã la nivelul standardelor occidentale, combaterea fenomenului de proliferare clandestinã a armamentului convenþional ºi neconvenþional, creºterea încrederii reciproce între Armata Românã ºi armatele statelor vecine, realizarea unui climat de cooperare, bunã vecinãtate ºi stabilitate în regiune º.a.m.d.
La 20 aprilie 1999, convocat în ºedinþã extraordinarã, Consiliul a analizat _solicitarea Alianþei Nord-Atlantice privind accesul nerestrictiv al aeronavelor acesteia în spaþiul aerian al României_ . ªedinþa a fost precedatã de consultãri pe care Preºedintele României le-a avut cu reprezentanþii partidelor parlamentare, în legãturã cu modalitãþile de soluþionare a acestei cereri.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a convenit sã se rãspundã favorabil cererii Alianþei Nord-Atlantice ºi, în acest sens, a hotãrât ca Preºedintele României sã adreseze Parlamentului solicitarea de a supune aprobãrii acordarea accesului aeronavelor NATO în spaþiul aerian naþional.
Ulterior, a fost analizat proiectul _Acordului tehnic România Ñ NATO privind coordonarea activitãþilor organizatorice ºi de execuþie pentru utilizarea spaþiului aerian, în funcþie de interesele naþionale ale României ºi nevoile operative ale Alianþei_ . Membrii Consiliului au luat act de faptul cã documentul a fost elaborat în conformitate cu decizia Parlamentului României, prin care a fost aprobatã cererea de acces nerestrictiv al aeronavelor Alianþei NordAtlantice în spaþiul aerian naþional, având ca bazã scrisoarea secretarului general al NATO ºi Declaraþia de la Washington, din 23 aprilie 1999, a Consiliului NordAtlantic privind Kosovo, cu referire la angajamentul NATO de a sprijini asigurarea securitãþii statelor partenere din regiune, în speþã, ºi a României.
Documentul a definit principiile ºi condiþiile concrete de realizare a accesului în spaþiul aerian românesc al aeronavelor Alianþei, pe culoare ºi plafoane de zbor strict determinate, ºi a reiterat asumarea responsabilitãþii NATO privind apãrarea antiaerianã a spaþiilor respective, nesurvolarea zonelor dens populate sau obiectivelor economice, asigurarea personalului ºi echipamentelor necesare pentru coordonarea cu partea românã a controlului traficului aerian, cooperarea cu autoritãþile de resort pentru diminuarea impactului posibil asupra traficului aerian civil, având în vedere inclusiv posibilitatea utilizãrii unor aeroporturi româneºti, dacã ar fi fost necesar.
Apreciind cã prevederile acestui acord oferã suficiente garanþii privind securitatea naþionalã ºi asigurã condiþiile tehnice necesare accesului aeronavelor NATO în spaþiul aerian al României, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat conþinutul documentului de rãspuns al pãrþii române, având în vedere posibilitatea revizuirii sau detalierii acestuia, la cererea uneia din pãrþi. Totodatã a recomandat Guvernului sã dispunã mãsuri de identificare ºi alocare a resurselor financiare necesare completãrii bugetului Ministerului Apãrãrii Naþionale, corespunzãtor mãsurilor operative impuse de criza din Kosovo. În luna mai 1999 au fost aprobate propunerile Ministerului Apãrãrii Naþionale privind _suplimentarea contribuþiei României cu forþe ºi mijloace la Iniþiativa de Cooperare SHIRBRIG (Brigada Multinaþionalã cu Capacitate de Luptã Ridicatã a Forþelor în Aºteptare ale O.N.U.)_ , cu un batalion de menþinere a pãcii, o formaþiune de logisticã (pânã la nivelul maxim de companie), un pluton de poliþie militarã ºi pânã la 20 ofiþeri ºi subofiþeri de stat major. Premisele adoptãrii acestei hotãrâri vizeazã reafirmarea disponibilitãþii ºi consecvenþei cu care România se angajeazã la efortul de pace regional ºi global, precum ºi creºterea nivelului de interoperabilitate cu armatele statelor membre ale NATO, în contextul în care opþiunea implicãrii concrete în astfel de misiuni va aparþine Parlamentului, pentru fiecare caz în parte.
Totodatã, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul a fost de acord cu _principalele acþiuni propuse a fi organizate de România, în calitate de preºedinte în exerciþiu al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est în anul 1999_ , apreciind cã iniþiativele prezentate vor contribui la accelerarea integrãrii þãrii noastre în NATO ºi Uniunea Europeanã.
Analizând _stadiul negocierilor consacrate procesului de adaptare a Tratatului privind Forþele Convenþionale din Europa (C.F.E.)_ , Consiliul a solicitat Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului Afacerilor Externe sã elaboreze o declaraþie politicã în legãturã cu solicitarea Ucrainei referitoare la simplificarea regimului de sublimitãri a armamentelor convenþionale pe teritoriul sãu naþional, aflat în zona de flanc stabilitã prin C.F.E. Totodatã a mandatat Ministerul Afacerilor Externe sã semneze Tratatul C.F.E. adaptat, la care sã anexeze conþinutul acestei declaraþii politice ºi împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naþionale sã continue negocierile cu partea ucraineanã, în vederea identificãrii unei soluþii de compromis privind diminuarea cantitãþilor de armamente convenþionale dispuse în zona de flanc pe teritoriul sãu naþional.
În luna septembrie 1999 a fost analizat ºi aprobat _Programul Naþional Anual de Pregãtire a Integrãrii în NATO, conform Planului de Acþiune pentru Aderare (MAP)_ , elaborat de Ministerul Afacerilor Externe. Membrii Consiliului au convenit cã angajarea României în Planul de Acþiune pentru Aderare, complementar Parteneriatului pentru Pace ºi Dialogului Intensificat va oferi un cadru mai consistent dezvoltãrii relaþiilor cu NATO, deoarece acoperã întreaga arie de cooperare în domeniile politic, economic, apãrare, resurse, securitate, legislaþie etc. ºi conþine responsabilitãþi, obiective ºi sarcini concrete pentru toate instituþiile ºi organismele interne cu atribuþii pe profil.
În ºedinþa din luna octombrie 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat _proiectul Programului Individual de Parteneriat între NATO ºi România pentru perioada 2000Ð2001_ , întocmit pe baza consultãrii compartimentelor specializate din Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul Afacerilor Externe. Având în vedere cã mãsurile preconizate în perioada de referinþã sunt corelate cu acþiunile prevãzute în Programul de Lucru al Parteneriatului, precum ºi cu cele din Programul Naþional Anual de Pregãtire a Intregrãrii României în NATO, s-a
estimat cã vor fi create premise favorabile continuãrii demersurilor þãrii noastre pe linia integrãrii în structurile euroatlantice. Prin urmare, Consiliul a aprobat conþinutul programului ºi a fost de acord cu precizãrile referitoare la procedura semnãrii ºi intrãrii în vigoare.
Luând act de informarea ministrului apãrãrii naþionale privind necesitatea asigurãrii fondurilor necesare operaþionalizãrii Batalionului mixt româno-maghiar, Consiliul a recomandat Guvernului României sã identifice sursele de finanþare ºi sã dispunã alocarea fondurilor necesare pentru _punerea în aplicare, pânã la sfârºitul anului 1999, a Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinþarea unui batalion mixt de menþinere a pãcii ºi a Acordului Tehnic ºi Dispoziþiilor Comune ale ºefilor statelor majore generale privind sarcinile legate de constituirea ºi activitatea acestei unitãþi._
Pe baza propunerilor prezentate de Ministerul Apãrãrii Naþionale, în anul 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _participarea unor subunitãþi ale Armatei României cu efective ºi armament individual la activitãþi de pregãtire în comun cu subunitãþi din armatele altor state pe teritoriul acestora_ (39 de activitãþi comune, la care au participat reprezentanþi ai armatelor din 15 þãri). Obiectivele activitãþilor preconizate au vizat perfecþionarea procesului de pregãtire profesionalã ºi de specialitate a militarilor români, ridicarea nivelului de interoperabilitate a sistemului de control, comandã ºi comunicaþii, verificarea nivelului de interoperabilitate în operaþiuni de sprijin al pãcii ºi asistenþã umanitarã, cãutare-salvare ºi evacuare.
La 25 noiembrie 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind _orientãrile de bazã în domeniul relaþiilor politico-militare ale României, în perspectiva preluãrii preºedinþiei în exerciþiu a O.S.C.E. ºi începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã_ . Membrii Consiliului au apreciat cã nominalizarea la preºedinþia O.S.C.E. în anul 2001 oferã României prilejul de a-ºi dovedi responsabilitatea, maturitatea ºi capacitatea de a gestiona problemele cu care se confruntã spaþiul euroatlantic ºi reprezintã, totodatã, o oportunitate deosebitã de promovare a demersurilor þãrii noastre pe linia integrãrii în Uniunea Europeanã ºi NATO.
Pornind de la conþinutul declaraþiei politice a **summit-** ului de la Istanbul din 18Ð19 noiembrie 1999, Consiliul a fost de acord cu obiectivele pe care le va promova România în perioada în care va asigura preºedinþia O.S.C.E., în vederea asigurãrii eficienþei, imparþialitãþii ºi transparenþei activitãþilor, cu precãdere în prevenirea conflictelor. De asemenea, au fost evaluate propunerile de mãsuri imediate ºi pe termen mediu privind pregãtirea politicã, tehnico-administrativã ºi de personal în acest domeniu, inclusiv potenþialul de participare a României la constituirea Echipei de Asistenþã ºi Cooperare Rapidã (REACT).
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a solicitat Ministerului Afacerilor Externe sã intensifice consultãrile, atât cu þãrile care au deþinut sau vor deþine preºedinþia O.S.C.E. (Polonia, Norvegia, Danemarca, Austria), cât ºi cu þãrile influente din organizaþie (S.U.A., Federaþia Rusã, Canada, Marea Britanie) ºi sã solicite sugestii concrete pentru o cât mai bunã pregãtire în vederea exercitãrii acestei funcþii. În acelaºi timp, Consiliul a recomandat constituirea ºi intrarea în funcþiune a echipelor sectoriale care vor gestiona procesul de negocieri de aderare, concomitent cu fundamentarea documentelor primare pe care se vor desfãºura aceste negocieri, imediat dupã Consiliul European de la Helsinki. În context, a fost subliniatã importanþa realizãrii mecanismelor legislative necesare pentru utilizarea eficientã a asistenþei de preaderare ce va fi oferitã României.
Potrivit atribuþiilor prevãzute în Legea privind statutul cadrelor militare, în 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a adoptat 27 de hotãrâri prin care a avizat _numirea a 54 de ofiþeri în funcþii prevãzute în statele de organizare cu gradul de general de corp de armatã sau de general de armatã_ (6 din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 31 din Ministerul de Interne, 7 din Serviciul Român de Informaþii,
5 din Serviciul de Informaþii Externe, 3 din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale ºi 2 din Serviciul de Protecþie ºi Pazã). De asemenea, a aprobat _înaintarea la gradul urmãtor a 18 generali_ (4 hotãrâri privind: 10 generali din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 6 din Ministerul de Interne, 1 din Serviciul Român de Informaþii ºi 1 din Serviciul de Protecþie ºi Pazã), precum ºi _susþinerea examenului pentru acordarea gradului de general_ de cãtre 40 de colonei (8 hotãrâri privind: 17 ofiþeri din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 13 din Ministerul de Interne, 5 din Serviciul Român de Informaþii, 2 din Serviciul de Informaþii Externe, 2 din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, 1 din Serviciul de Protecþie ºi Pazã).
În anul 1999, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit în 8 ºedinþe ºi a analizat peste 150 de aspecte privind apãrarea, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã, adoptând 112 hotãrâri aferente acestor domenii, prezentate în anexa alãturatã.
## Anexã la nr. B/104 din 11.01.2000
- 25.11.1999 Programul Individual de Parteneriat între NATO ºi România pentru perioada 2000Ð2001
- 25.11.1999 Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Serviciului de Protecþie ºi Pazã
- 25.11.1999 Modificarea numãrului de militari în termen ºi încadrarea acestor funcþii cu militari angajaþi pe bazã de contract ºi suplimentarea funcþiilor de conducãtori auto ºi a celor pentru pazã ºi control tehnic antiterorist din S.P.P.
- 17.12.1999 Asigurarea protecþiei unor persoane de cãtre Serviciul de Protecþie ºi Pazã
- 21.12.1999 Redimensionarea sectorului producþiei de apãrare
*
* *
Participarea unor subunitãþi ale Armatei României cu efective ºi armament la activitãþi de pregãtire în comun cu subunitãþi din armatele altor state pe teritoriul acestora (6 hotãrâri)
Analiza activitãþii organelor de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale ºi aprobarea principalelor direcþii de acþiune ale acestora în 1999 (8 hotãrâri)
Aprobarea cheltuielilor operative efectuate în anul 1998 de organele de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale ºi a plafonului cheltuielilor operative ale acestora pe anul 1999 (7 hotãrâri)
Modificarea structurilor organizatorice, regulamentelor de funcþionare ºi efectivelor serviciilor de informaþii (6 hotãrâri) Conþinutul hotãrârii
Data adoptãrii
Aprobarea efectuãrii unor verificãri în fondurile de arhivã ale fostului Departament al Securitãþii Statului ºi Serviciului de Informaþii Externe (3 hotãrâri)
Modificarea Anexei nr. 2 a Hotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii nr. SÐ6/1998 privind funcþiile militare din structura organelor de specialitate ale autoritãþilor publice, administraþiei publice ºi agenþilor economici, care se încadreazã cu specialiºti militari detaºaþi de la instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale (3 hotãrâri)
Avizarea numirii în funcþii prevãzute în statele de organizare cu gradul de general de corp de armatã sau general de armatã a 54 de ofiþeri (28 hotãrâri privind: 6 ofiþeri din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 31 ofiþeri din Ministerul de Interne, 7 ofiþeri din Serviciul Român de Informaþii, 5 ofiþeri din Serviciul de Informaþii Externe, 3 ofiþeri din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale ºi 2 ofiþeri din Serviciul de Protecþie ºi Pazã)
Înaintarea în grad a unor generali ºi a unui contraamiral (4 hotãrâri privind: 9 generali ºi 1 contraamiral din Ministerul Apãrãrii Naþionale; 6 generali din Ministerul de Interne; 1 general din Serviciul Român de Informaþii ºi 1 general din Serviciul de Protecþie ºi Pazã)
Aprobarea susþinerii examenului pentru acordarea gradului de general de cãtre 40 de ofiþeri (8 hotãrâri privind: 17 ofiþeri din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 13 ofiþeri din Ministerul de Interne, 5 ofiþeri din Serviciul Român de Informaþii, 2 ofiþeri din Serviciul de Informaþii Externe, 2 ofiþeri din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale ºi 1 ofiþer din Serviciul de Protecþie ºi Pazã).