Dumitru Dragomir

## Domnilor,

Cunoa∫te˛i probabil inten˛ia mea de a candida pentru func˛ia de primar general al Capitalei. Œn ciuda acestei inten˛ii sau tocmai datorit„ ei nu voi aduce campania electorala la aceast„ tribun„. Nu m„ voi referi, cu alte cuvinte, la aspecte care privesc numai ora∫ul Bucure∫ti, cu inten˛ia de a ob˛ine o facil„ popularitate politic„ prin intermediul Parlamentului. Din acest motiv, da˛i-mi voie s„ tratez ast„zi un subiect cu caracter general: situa˛ia economiei rom‚ne∫ti din perspectiva pierderii unor importante pie˛e interna˛ionale de desfacere ∫i schimb.

Modul Ón care economia rom‚neasc„ a involuat Ón ultimii ani este evident ∫i poate fi ilustrat statistic printr-o diversitate de indicatori. Un indicator elocvent pentru pauperizarea masiv„ a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti Ól

reprezint„ structura salaria˛ilor pe grupe de salarii brute. Astfel, dac„, Ón 1989, doar 4% din salaria˛i aveau un salariu sub 40 de dolari S.U.A, Ón 2002, aceast„ categorie reprezenta 19% din num„rul total de salaria˛i. Involu˛ia este ∫i mai evident„ Ón cazul remunera˛iilor medii, cu un nivel Óntre 70 dolari S.U.A. ∫i 120 dolari S.U.A. Œn 1989, acestea reprezentau 73,4%, Ón timp ce Ón 2002 ponderea lor a sc„zut considerabil, p‚n„ la 42,9%.

Œn aceste condi˛ii ∫i puterea de cump„rare a cet„˛enilor rom‚ni s-a diminuat sensibil. Dac„, Ón 1979, doar 38,7% din veniturile totale ale unei familii erau alocate produselor alimentare, Ón 2002, cuantumul acestor cheltuieli reprezenta 56,3%. ™i asta nu pentru c„ popula˛ia a Ónceput s„ cheltuiasc„ mai mult pentru achizi˛ionarea alimentelor, ci pentru c„ veniturile familiale totale au sc„zut constant.

Pentru a suporta aceste cheltuieli, popula˛ia a renun˛at la plata unor servicii, cum ar fi: s„n„tatea, turismul, precum ∫i la bunurile alimentare. Astfel, nivelul de trai al cet„˛eanului rom‚n a cunoscut un accelerat proces de degradare. Individul a fost obligat s„ renun˛e la Óngrijirea propriei s„n„t„˛i, la petrecerea unui autentic concediu de odihn„ etc. Gradul de mobilare ∫i utilare ale locuin˛elor se ridic„ la nivelul anilor ’50 ai secolului XX. Situa˛ia pensionarilor este ∫i mai grav„, peste 75% dintre ace∫tia renun˛‚nd chiar ∫i la alimentele de baz„, pentru a reu∫i s„-∫i achite utilit„˛ile, adic„: Óntre˛inere, electricitate, telefon etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Modul Ón care se hr„nesc rom‚nii ast„zi, Ón compara˛ie cu anul 1989, este gr„itor pentru pr„bu∫irea nivelului de trai. A crescut masiv consumul de produse ieftine ∫i lipsite de suport proteic ∫i de vitamine: dac„ Ón 1990, consumul mediu anual de cartofi pe cap de locuitor era de 59,4 kg, Ón 2002, acesta ajunsese la 89,7 kg. A∫a cum era de a∫teptat, a sc„zut dramatic consumul de pe∫te, de la 6 la 2 kg, de fructe, de la 61 la 41 kg, ∫i chiar de carne ∫i produse din carne, de la 61 la 42 kg. M‚nc„m, cu alte cuvinte, din ce Ón ce mai prost.