Stenogramă plen

Mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul Liviu Bara. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Va mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„ îDomnul Ion Iliescu, pre∫edinte al Rom‚niei.“

Iubit p‚n„ la adulare de unii, contestat, chiar cu ur„, de al˛ii, domnul Ion Iliescu, pre∫edinte al Rom‚niei, r„m‚ne cel mai apreciat om politic din ˛ar„. Dotat cu mult„ inteligen˛„, ∫arm ∫i o mare putere de munc„, Domnia sa a reu∫it de-a lungul timpului s„ treac„ peste multe momente dificile, dar ∫i s„ realizeze multe lucruri bune, pentru care este extrem de apreciat.

De multe ori s-a spus c„ nu reu∫e∫te s„-∫i aleag„ colaboratorii ∫i trebuie recunoscut c„ nu o data a fost tr„dat de ace∫tia. ™i am vedere, Ón principal, criza care s-a declan∫at prin desprinderea din P.D.S.R. a unei aripi, intitulat„ îA.P.R.“, care s-a pr„bu∫it Ónainte de a se lansa.

Cunoscut Ónc„ dinainte de 1989, prin opozi˛ia sa fa˛„ de unele proiecte megalomane promovate de fostul pre∫edinte comunist, domnul Ion Iliescu a avut mult de suferit at‚t din punct de vedere profesional, social, c‚t ∫i din punct de vedere personal.

Œn primele zile ale Revolu˛iei numele s„u era pe buzele multor revolu˛ionari, care vedeau Ón Domnia sa salvarea Rom‚niei, ruperea sa de trecut. Apari˛ia sa Ón ziua de 22 decembrie 1989, c‚nd proclama existen˛a unei ˛„ri numit„ Rom‚nia, democrat„ ∫i european„, urmat„ de elaborarea ∫i prezentarea primei platformeprogram a Frontului Salv„rii Na˛ionale, a adus mari speran˛e oamenilor.

O perioad„ relativ tulbure Ón via˛a politic„ a ˛„rii a creat suspiciuni Ón r‚ndurile unor personaje, considerate de ele Ónsele îelitiste“, dar victoria zdrobitoare Ón alegerile din mai 1990 s-a dorit a fi d„t„toare de speran˛„ ∫i lini∫te.

Numind prim-minstru un om care nu avea prea mult„ experien˛„, nu numai c„ nu a relansat economia, dar aceasta a prezentat un regres, care a Óncurajat o stare de nemul˛umire Ón r‚ndul tuturor categoriilor de persoane.

C‚∫tig‚nd lejer ∫i alegerile din 1992, nume∫te Ón func˛ia de prim-ministru un specialist Ón economie, care, cu toate eforturile depuse, nu reu∫e∫te dec‚t mici progrese.

Pierz‚nd alegerile din 1996, Ón fa˛a unui om aflat atunci îpe val“, dar care a clacat Ón scurt timp, domnul Iliescu a Ónceput reorganizarea partidului. De∫i tr„dat, a∫a cum spuneam, de unii fo∫ti colaboratori, are meritul de a fi pus bazele unui partid puternic, cu mult„ priz„ la aleg„tori, partid care a c‚∫tigat alegerile din 2000, concomitent cu revenirea Domniei sale Ón func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei.

De la aceast„ dat„, Rom‚nia este v„zut„ cu totul altfel de str„in„tate, reu∫indu-se multe ac˛iuni, cum ar fi: aderarea Rom‚niei Ón structurile nord-atlantice, efectuarea unor importan˛i pa∫i Ón integrarea Ón Uniunea European„, semnarea tratatului cu Federa˛ia Rus„ ∫i a multor alte tratate.

Aceste ac˛iuni, coroborate cu o v„dit„ Ómbun„t„˛ire a situa˛iei economice, ne conduc la ideea ca acest ultim mandat a fost cel mai fructuos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Œn ziua de 3 martie a.c., mii de cet„˛eni au dorit s„-l felicite la Palatul Cotroceni ∫i s„-i ureze numai de bine. Este surprinz„toare pozi˛ia unor indivizi din pres„, meschini Ón cuget ∫i g‚ndire, care aseam„n„ aceste manifest„ri sincere ale oamenilor cu cele de odinioar„, c‚nd oameni adu∫i din toate col˛urile ˛„rii, vaccina˛i ∫i bine identifica˛i, aduceau osanale fo∫tilor îiubi˛i conduc„tori“.

Eu personal Ói urez din tot sufletul, ∫i de la acest microfon: îLa mul˛i ani!“ ∫i sunt convins c„ ∫i dup„ expirarea mandatului de pre∫edinte al ˛„rii va continua s„ fie cel mai bun om politic al Rom‚niei. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Œl invit la microfon pe domnul Adrian Moisoiu.

Va urma domnul Gheorghe Firczak.

Domnii deputa˛i Florin Iordache ∫i Vlad Hogea au depus interven˛iile la secretariat. ™i domnul Tiberiu Sb‚rcea, la fel.

V„ mul˛umesc.

Sunt 64 de Ónscrieri, a∫a c„ v„ rog s„ concentr„m interven˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îArcul de Triumf — lan˛uri pentru rom‚ni!“

La Blaj, pe C‚mpia Libert„˛ii, Ón anul 1848, rom‚nii s-au pronun˛at, printre altele, Ómpotriva anex„rii for˛ate a Transilvaniei la Ungaria ∫i, deoarece toate revendic„rile lor au fost respinse, s-au declan∫at o serie de confrunt„ri militare rom‚no-maghiare, care au durat p‚n„ Ón anul 1849 ∫i care s-au soldat cu pierderea de c„tre rom‚ni a peste 40.000 de vie˛i omene∫ti, distrugerea a peste 300 de sate ∫i biserici ∫i multe alte tragedii.

Cei treisprezece generali maghiari pe care Ói omagiaz„ monumentul de la Arad sunt responsabili Ón fa˛a istoriei pentru odioasele crime s„v‚r∫ite de unit„˛ile militare de sub comanda lor Ómpotriva popula˛iei civile pa∫nice.

De aceea, se ridic„ Óntrebarea: opera˛iunile militare ale armatelor lui Kossuth, sub comanda acestora, pentru cine anume au adus libertate?

Ei au fost condamna˛i penal de c„tre justi˛ia statului fa˛„ de care depuseser„ jur„m‚ntul de credin˛„ ca militari. Guvernele Ungariei, de atunci ∫i p‚n„ ast„zi, nu au Óntreprins nici o ac˛iune, pe plan juridic, prin care s„ le fie anulate condamn„rile la moarte, s„-i reabiliteze ∫i s„-i declare îeroi ai libert„˛ii popoarelor“ pe care le-au atacat ∫i c„rora le-au adus prejudicii grave. Doar Viktor Orbán, premierul Ungariei din 1999, s-a adresat omologului s„u rom‚n Radu Vasile s„ adopte o hot„r‚re de Guvern Ón privin˛a reabilit„rii îeroilor libert„˛ii“, care a acceptat propunerea.

Guvernul rom‚n de atunci, din 1999, a adoptat o hot„r‚re Ón acest sens, care, Óns„, nu a fost pus„ Ón aplicare nici de Guvernul care a adoptat-o ∫i nici de cel condus de Mugur Is„rescu, care l-a urmat. fi„r„ni∫tii, cu toate p„catele lor, pentru care au fost m„tura˛i Ón anul 2000 din Parlamentul Rom‚niei, care acceptaser„ la guvernare U.D.M.R.-ul, cu un ministru care era agent secret al Ungariei ∫i cu un altul care ast„zi semneaz„ propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area f nutului Secuiesc, nu au avut curajul s„ aplice Ón practic„ un asemenea act de iresponsabilitate care lovea direct Ón Óns„∫i demnitatea na˛ional„ a poporului nostru.

Banii ∫i puterea au determinat P.S.D.-ul la o serie de concesii cuprinse Óntr-un protocol de colaborare pentru sus˛inerea propunerilor legislative Ón Parlament cu U.D.M.R.-ul — sfidarea legilor rom‚ne∫ti, ac˛iuni separatiste, t„bli˛e bilingve la intrarea ∫i ie∫irea din localit„˛i, pe drumuri sau c„i ferate, introducerea limbii maghiare Ón administra˛ie ∫i Ón justi˛ie, vizite ∫i declara˛ii a diverse îjigodii“ politice pe teritoriul Rom‚niei, arborarea drapelului ungar pe cl„diri oficiale ∫i c‚te ∫i mai c‚te —, dar de data aceasta s-a Óntrecut orice m„sur„, ∫i hot„r‚rea de Guvern este de fapt tr„dare de ˛ar„!

Domnule pre∫edinte Ion Iliescu, v„ aminti˛i c‚nd a˛i declarat: îUna e s„ ai idei, alta s„ le ∫i promovezi. Cine o s„ aprobe a∫a ceva?“

Domnule Adrian N„stase, v„ aminti˛i c‚nd a˛i declarat c„ reamplasarea monumentului reprezint„: îun vis al iredentismului maghiar“?

Nici un politician european, nici un oficial al NATO ∫i nimic nu ne oblig„ s„ accept„m aceast„ tic„lo∫ie, prin care sunt dispre˛uite suferin˛ele neamului nostru. Parlamentul European a cerut Guvernului N„stase s„ ia m„suri concrete de combatere a corup˛iei, de asigurare a independen˛ei justi˛iei ∫i de libertate a presei, ∫i nu de amplasare de statui ∫i respectare de protocoale prin care se ridic„ ∫mecheria la rang de politic„ de stat!

Guvernul Rom‚niei din 1925 a decis, printr-o hot„r‚re legal adoptat„, demolarea îStatuii libert„˛ii de a maghiariza“ ∫i punerea ei Óntr-un spa˛iu Ónchis circuitului public, deoarece cei treisprezece martiri au luptat pentru o Ungarie Mare, Ón care rom‚nii, slovacii, rutenii ∫i al˛ii s„ fie maghiariza˛i! Aceast„ hot„r‚re nu poate fi eludat„ de nici un Guvern rom‚n dec‚t dup„ ce ar fi declarat„ neÓntemeiat„, validat„ de Parlamentul Rom‚niei, promulgat„ de pre∫edintele ˛„rii, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, ∫i abia apoi reinstalat monumentul Ón cauz„.

Domnule prim-ministru Adrian N„stase, a˛i calculat consecin˛ele pe care le va aduce reamplasarea monumentului, vizitele care se vor organiza, conferin˛ele, simpozioanele, slujbele religioase care se vor ˛ine, faptul c„ Statuia Libert„˛ii Maghiare va deveni o a doua îMecca“ interna˛ional„ de pelerinaj al iredentismului ∫i revizionismului agresiv maghiar? Dar diversele evenimente imprevizibile care ar putea surveni c‚nd rom‚nii vor vedea cum paharul bucuriei ungurilor se umple o dat„ cu paharul umilin˛elor lor istorice? Nu este prea periculos ∫i scump jocul cu iredentismul ∫i neorevizionismul maghiar interna˛ional? Oare ce mai preg„ti˛i ardelenilor?

Sper ca la alegerile generale din iarna anului 2004 electoratul s„ v„ taxeze ca pe ˛„r„ni∫ti.

U.D.M.R. poate fi mul˛umit pentru pa∫ii mici pe care i-a f„cut. Arcul de Triumf ridicat Ón memoria eroilor din Transilvania c„zu˛i Ón Revolu˛ia din 1848, pentru construirea c„ruia Guvernul a estimat suma de 90 de miliarde de lei ∫i care ar putea avea o alt„ destina˛ie, veste∫te, de fapt, triumful U.D.M.R.-ului Ón negocierile — ∫antajul/trocul — care le-a dus cu P.S.D.-ul mai bine de jum„tate de an. Se eludeaz„ adev„rul istoric c„ rom‚nii au avut propria lor revolu˛ie care s-a Ón„bu∫it Ón s‚nge de c„tre o armat„ a unei ˛ari str„ine, sub conducerea ∫i a celor treisprezece generali, iar Transilvania a fost anexat„ prin silnicie ∫i teroare la Ungaria, Ómpotriva voin˛ei majorit„˛ii rom‚ne∫ti. Este un mesaj prin care se dore∫te ca adev„rul istoric al timpurilor apropiate s„ fie transmis falsificat peste veacuri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 S„ ne aducem permanent aminte de cuvintele lui Alecu Russo, care, Ón 1848, scria: îStrig„tul maghiar Éljen Szabadság! (Tr„iasc„ libertatea!), Ónseamn„ lan˛uri pentru rom‚ni.“

Œn concluzie, Monumentul celor treisprezece martiri de la Arad are o putere simbolistic„ diametral opus„, Óns„, pentru rom‚ni ∫i pentru maghiari. Acesta este motivul pentru care reconcilierea de azi Óntre rom‚ni ∫i maghiari nu poate fi cl„dit„ pe acest monument, oric‚t de impresionant ar fi Arcul de Triumf care se preconizeaz„ a se ridica.

Parcul reconcilierii rom‚no-maghiare poate fi ridicat oriunde Ón Transilvania, cu un monument nou, care s„ exprime noile pozi˛ii care au intervenit Ón raporturile dintre cele dou„ ˛„ri, dar ∫i cu obliga˛ia de a i se ridica, prin reciprocitate, o replic„ pe teritoriul Ungariei. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Firczak. Va urma domnul Romeo Raicu.

Deputa˛ii Rodica Nassar, Ioan Timi∫, Dumitru Bentu au depus la secretariat declara˛iile.

V„ rog, mai mult„ concizie Ón prezentare.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îHadrian Daicoviciu, _in memoriam_ .“

Se Ómplinesc anul acesta dou„ decenii de la trecerea Ón eternitate a profesorului universitar doctor Hadrian Daicoviciu. Erudit istoric, renumit arheolog, eminent cadru didactic universitar, distins„ personalitate a vie˛ii culturale clujene ∫i rom‚ne∫ti, Hadrian Daicoviciu este prezent Ón spiritualitatea rom‚neasc„ prin contribu˛iile sale care r„m‚n ve∫nice.

Œmi aduc aminte cu pio∫enie ∫i nostalgie de cursurile sale extraordinare Ón care prezenta cu pasiune problematica istoriei str„vechi ∫i vechi a rom‚nilor ∫i cred c„ nu este nici un student al s„u care s„ nu-∫i aminteasc„ cu drag de aceste momente. De la profesorul nostru am re˛inut toate coordonatele istoriei noastre ancestrale, mul˛i dintre studen˛ii s„i fiindu-i discipoli, cercet‚nd la r‚ndul lor aceast„ parte a istoriei rom‚ne∫ti. Contribu˛iile sale la scrisul istoric rom‚nesc reprezint„ o pagin„ istoriografic„ riguroas„, cu o logic„ istoric„ impecabil„, rezultat al investig„rii surselor arheologice ∫i literare.

De-a lungul timpului, ∫i-a manifestat disponibilitatea de a conduce ∫antierele arheologice de la Sarmizegetusa Regia ∫i Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu o pasiune inegalabil„ ∫i o suprem„ competen˛„.

Valoarea sa uman„ dubla valen˛ele sale profesionale de necontestat. To˛i cei care l-au cunoscut ∫tiu c„ aceste g‚nduri transpuse pe h‚rtie sunt o palid„ exprimare a unei personalit„˛i complexe.

De aceea, cred c„ declara˛ia mea Ón Camera Deputa˛ilor este necesar„, pentru c„ trebuie s„ ne cinstim valorile ∫i s„ ne respect„m personalit„˛ile.

Un singur regret m„rturisesc: Ómi pare nespus de r„u c„ nu a avut zile s„ surprind„ schimbarea produs„ de Revolu˛ia rom‚n„ din Decembrie 1989. Sunt convins c„

personalitatea sa cov‚r∫itoare ar fi fost un imens c‚∫tig pentru via˛a public„ din ˛ara noastr„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Romeo Raicu.

Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnul deputat Miron Vasile a depus interven˛ia la secretariat. La fel, domnul ™tefan Giuglea.

Declara˛ie politic„ privind Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Au trecut 14 ani. Unora le pas„, al˛ii privesc cu indiferen˛„, exist„ ∫i o categorie care Ó∫i r‚de Ón barb„. Dup„ 14 ani, despre Revolu˛ia rom‚n„ a ajuns s„ se vorbeasc„ ca despre îevenimentele“ din Decembrie 1989. Dac„ uit„m, dac„ deturn„m, dac„ min˛im, risc„m ca istoria s„ ne judece aspru. Dup„ 14 ani de libertate mai exist„ persoane care ∫tirbesc, prin atitudinea lor, memoria celor care au murit pe baricadele din Decembrie 1989.

Unii continu„ s„ sus˛in„ c„ de fapt a fost o lovitur„ de stat, c„ nu ∫tiu ce grup emanat spontan nu avea legitimitatea prelu„rii puterii, c„ s-a murit din prostie, din gre∫eal„, ∫i tot ce s-a Ónt‚mplat Ón Decembrie 1989 a fost o mascarad„ sau un scenariu diabolic ∫i pun Ón discu˛ie chiar ideea libert„˛ii de care ne bucur„m cu to˛ii ast„zi.

A fost o revolu˛ie. Eu am participat la ea. Cei care au ie∫it acolo, Ón strad„, risc‚nd totul, au avut sufletul ∫i cugetul curat. Poate c„ am fost naivi, poate c„ mul˛i dintre noi nu ∫tiam c„ o revolu˛ie se poate fura, c„ un g‚nd bun se poate murd„ri, dar e clar c„ na˛iunea rom‚n„ s„tul„ de nedreptate, mizerie, frig, foame, fl„m‚nd„ de demnitate a f„cut Revolu˛ia.

Rom‚nia a ie∫it din totalitarism nu printr-o lovitur„ de stat sau printr-un complot, ci printr-o explozie social„, printr-o revolt„ popular„ declan∫at„ la Timi∫oara, sus˛inut„ de Óntreg poporul rom‚n, ∫i care reprezint„ un act de mare curaj ∫i demnitate al na˛iunii rom‚ne.

Tot ce s-a petrecut Ón 21 decembrie 1989 ∫i Ón zilele ce au urmat, Ón special Ón Bucure∫ti, se pune sub semnul controverselor. P‚n„ ∫i caracterizarea evenimentelor de atunci cu teribilul cuv‚nt de revolu˛ie se Óncearc„ s„ fie pus sub semnul Óndoielii. A fost numit Ón fel ∫i chip, de la îlovitur„ de stat“, p‚n„ la îalterca˛iile din decembrie“.

Adev„rul este c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ liber„ ∫i c„ fiecare are dreptul s„-∫i spun„ p„rerea, unii cu bun„-credin˛„, al˛ii r„u ∫i foarte r„u inten˛iona˛i, Óns„, cine se Óndoie∫te c„ a fost o revolu˛ie Ón Rom‚nia ar trebui s„ fie acuzat de tr„dare na˛ional„. Iar unii dintre cei care se Óndoiesc chiar au fost tr„d„tori ai acestei ˛„ri. Lipsa curajului de a fi fost acolo, pe baricad„, cu ei, eroii, nu le d„ dreptul de a murd„ri Revolu˛ia rom‚n„.

Dac„ mai avem Ón noi un pic de recuno∫tin˛„ ∫i onestitate, primul g‚nd trebuie s„-l Óndrept„m spre cei care au c„zut, spre cei care ∫i-au dat via˛a ∫i au f„cut posibil istoricul miracol. P‚n„ la aflarea adev„rului complet despre ce s-a Ónt‚mplat Ón Decembrie 1989, p‚n„ se vor risipi misterele, p‚n„ se vor clarifica unele momente Óndoielnice, nu putem s„ nu evalu„m la adev„rata valoare Ónsemn„tatea istoric„ a Revolu˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 rom‚ne, cel mai important moment istoric de la Unirea din 1918 p‚n„ ast„zi.

Este foarte adev„rat c„ nu toate a∫tept„rile ∫i-au g„sit Ómplinirea. Unele erau nerealiste, Óns„ cele mai multe erau legitime. S„ le mul˛umim lor, eroilor, pentru miracolul din Decembrie 1989, s„ fim solidari, s„ consolid„m sistemul democratic rom‚nesc ∫i s„ construim Rom‚nia Ón jurul genera˛iei care a Ónf„ptuit revolu˛ia.

Am avut 14 ani grei, de co∫mar, sub a∫tept„ri. O putem lua de la cap„t, cu acela∫i spirit curat al tinerilor din Decembrie 1989.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi am s„ vorbesc despre unele adev„ruri ale Raportului institu˛iei Avocatul Poporului.

Recent am citit cu interes ∫i am votat cu pl„cere Raportul pentru anul 2003 al institu˛iei Avocatul Poporului. Nu pot s„ apreciez dac„ cele 5.400 peti˛ii Ónregistrate sunt multe sau pu˛ine, dar cred c„ pe to˛i trebuie s„ ne intereseze cazuistica acestora, Óntruc‚t structura lor, chiar pe acest e∫antion, ne indic„ punctele nevralgice ale acestei ˛„ri.

Cel mai mare num„r de peti˛ii privind Ónc„lc„rile drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor se refer„ la dreptul de proprietate privat„, 25 %, dup„ care urmeaz„ dreptul la un nivel de trai decent, 20 %. Orice discurs politic serios nu poate omite aceast„ realitate legat„ de reac˛ia cet„˛eanului, chiar dac„ cifrele statistice — reci ∫i determinate prin metodologii discutabile — pot s„ indice chiar contrariul. Iat„ c„ sunt func˛ionari Ón acest stat pentru care proprietatea privat„ ∫i garantarea acesteia prin Constitu˛ie sunt un simplu moft. Iat„ c„ exist„ cet„˛eni care nu beneficiaz„ de avantajele unei protec˛ii sociale, ceea ce poate fi tot efectul unui abuz.

Exist„ peti˛ii care privesc Ónc„lc„ri ale dreptului la munc„, la informa˛ie, dreptul persoanei v„t„mate de o autoritate public„, dreptul la un proces echitabil, obstruc˛ionarea dreptului de peti˛ionare ∫i de acces la justi˛ie.

Iat„ cum, Ón mare, institu˛ia Avocatul Poporului reflect„, prin activitatea sa, disfunc˛ionalit„˛i prezente la scara Óntregii noastre societ„˛i, disfunc˛ionalit„˛i care nu pot fi trecute cu vederea numai pentru c„ sunt sesizate de prea pu˛ini cet„˛eni.

Acest argument este sub˛ire, dac„ avem Ón vedere ∫i alte aspecte, cum sunt: cultura de abia Ón formare a cet„˛eanului Ón exercitarea drepturilor sale, accesibilitatea teritorial„, geografic„, Ónc„ mic„ a cet„˛eanului la institu˛ia Avocatul Poporului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, faptul c„ Ónc„ exist„ autorit„˛i ale administra˛iei publice care nu r„spund nici la sesiz„rile institu˛iei Avocatul Poporului.

Cred c„ realit„˛ile la scar„ mic„ ale unui astfel de raport merit„ cel pu˛in aceea∫i aten˛ie ca ∫i un sondaj de opinie, Óntruc‚t suferin˛a celor care au ajuns s„ sesizeze nedrept„˛ile cu care s-au confruntat impresioneaz„ mai mult dec‚t orice cifr„ medie, rotunjit„ sau aproximat„,

care vrea s„ ne conving„ c„, Ón mare sau Ón general, lucrurile pot fi bune sau sunt corecte.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i pentru operativitate. Œi dau cuv‚ntul domnului Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul deputat Eserghep a depus la secretariat declara˛ia.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domnul chestor Ion Negru∫a, Ón ziua de 4 martie 2004, a fost nevoit s„-∫i dea demisia din func˛ia de ∫ef al Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Harghita. Eu cred c„ principalul motiv al demisiei nu era numai incapacitatea de clarificare a unor fapte infrac˛ionale legate de soarta ziaristului Szondy Zoltán, de la Hargita Nepe, ∫i jaful armat de la Miercurea-Ciuc, ci modul cum angaja˛ii s„i au tratat problema mafiei personalului silvic din jude˛ul Harghita, Ón special de la Ocolul silvic Gheorgheni.

De∫i Autoritatea Na˛ional„ de Control a dovedit vinov„˛ia celor de la Direc˛ia silvic„ Miercurea-Ciuc ∫i de la Ocolul silvic Gheorgheni, actele doveditoare Óntocmite de aceasta nu sunt luate Ón considerare de c„tre organele abilitate ale statului. Œn Dosarul nr. 291/P/21.11.2003, care se afl„ Ón lucru la Inspectoratul de Poli˛ie Jude˛ean Harghita ∫i coordonat de prim-procurorul din municipiul Gheorgheni, se Óncearc„, prin toate mijloacele, tergiversarea cazului. Poli˛ia d„ vina pe procuratur„, iar din partea procuraturii nu a Ónceput urm„rirea penal„ Ómpotriva principalilor vinova˛i, afirm‚ndu-se c„ nu au probe suficiente.

Mai mult chiar, cei care au p„gubit visteria statului ∫i pe proprietarii de fapt ai p„durilor cu zeci de mii de miliarde de lei, dup„ cuno∫tin˛ele mele, nici nu au fost audia˛i, ∫i a∫a afirm„ ∫i ei. Eu sunt nevoit s„ cred Ón aceste declara˛ii, pentru c„ dup„ 5 luni de anchet„ nu a Ónceput urm„rirea penal„ Ómpotriva capilor mafiei, cu toate c„ sunt probe suficiente referitoare la licita˛ii trucate, punerea Ón valoare abuziv„ a masei lemnoase, eliberarea Ón mod nejustificat a blocurilor de foi de Ónso˛ire cu regim special, cu ajutorul c„rora s-a favorizat defri∫area p„durilor Ón zona U/7 Lemetria, U/1 Vitr„u, U/8 Lacu Ro∫u, ∫i declara˛iile false date cu privire la incompatibilit„˛ile pentru un num„r de 5 firme care au rela˛ii contractuale, Óncep‚nd din anul 2002, cu Direc˛ia silvic„ Miercurea Ciuc ∫i care contravin at‚t statutului personalului silvic, c‚t ∫i regulamentului de func˛ionare a Regiei Na˛ionale a P„durilor.

Ministerul Justi˛iei ar trebui s„ verifice modul de solu˛ionare a unor fapte penale cu privire la ilegalit„˛ile din domeniul forestier, Ón special abuzurile s„v‚r∫ite de c„tre personalul silvic Ón zonele men˛ionate mai sus, Ón cazurile c‚nd nu s-a Ónceput urm„rirea penal„ Ómpotriva vinova˛ilor.

Se pare c„ ∫i Dosarul nr. 291/2003 este sortit unui asemenea tratament, pentru c„ nu se dore∫te cercetarea actelor doveditoare, Ón greutate de 43 de kilograme, trimise de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control Cur˛ii de Apel T‚rgu-Mure∫.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

Domnule ministru al justi˛iei, p‚n„ c‚nd ve˛i tolera ca aceste abateri grave de la legile ˛„rii s„ fie sus˛inute?

Domnule ministru al internelor, c‚nd va fi finalizat dosarul cu nr. 291/21 noiembrie 2003, cu m„suri propuse Ómpotriva persoanelor vinovate?

Sau a∫tepta˛i ca adev„ra˛ii vinova˛i s„ nu fie tra∫i la r„spundere?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul deputat Petre Posea. Va urma domnul Emil Rus.

Domnii deputa˛i Emil R„dulescu, ™tefan Baban ∫i Cristian Sandache au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi este î3 martie 2004 — Zi foarte important„ pentru jude˛ul Buz„u“.

Vizita premierului Rom‚niei la Buz„u, pentru mine personal, at‚t ca om politic, dar ∫i ca cet„˛ean ∫i tr„itor pe aceste meleaguri, nu poate fi apreciat„ dec‚t Ón mod pozitiv, cu toate implica˛iile sale, constituindu-se Óntr-un eveniment foarte important.

Ce altceva dec‚t un eveniment cu conota˛ii multiple Ón care primeaz„ binele cet„˛eanului poate Ónsemna vizita Óntr-un jude˛ a primului-ministru al ˛„rii, dar ∫i liderul celei mai puternice forma˛iuni politice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, viitorul pre∫edinte al Rom‚niei?

Acest eveniment Ónc„ o dat„ m„ convinge c„ trebuie s„ intr„m cu to˛i Óntr-o normalitate, ∫i atunci c‚nd ne viziteaz„ personalit„˛i din spa˛iul politic ∫i na˛ional acestea trebuie tratate cu respect.

Nu acela∫i lucru se poate spune ∫i despre o parte din opozi˛ia buzoian„ pentru care faptul c„ jude˛ul nostru a fost vizitat miercuri, 3 martie, de ∫eful Executivului a prilejuit opinii diverse, fie Óncrimin‚ndu-se anumite aspecte detectabile Ón îsubsolul“ semnifica˛iei acestei deplas„ri oficiale, fie c„ au apreciat Ón mod pozitiv acest eveniment.

O parte dintre liderii opozi˛iei buzoiene, un fel de îGic„ contra“, au îmust„cit“ nemul˛umi˛i ba c„ nu au fost anun˛a˛i — vai, ce eroare! —, ba c„ vizita s-a f„cut pe ascuns, aceasta av‚nd Ón opinia lor doar un caracter strict politic.

Al˛ii, mai pr„p„stio∫i, n-au v„zut Ón aceast„ vizit„ dec‚t o Ónt‚lnire cu scop pur electoral. Ce p„cat c„ stimabililor tocmai adev„rul le pic„ îinvers“ ∫i nu vor s„ aprecieze ∫i s„ recunoasc„ adev„ratul context — c„ vizita de lucru implic„ Ón primul r‚nd m„suri utile pentru buzoieni, iar Ón plan secund ∫i caracter politic, av‚nd Ón vedere semnifica˛ia electoral„ a anului 2004.

Deci nici pe departe nu poate fi vorba c„ liderul ar fi venit doar s„ Ónt„reasc„ P.S.D.-ul jude˛ean.

Cum Ó∫i poate oare imagina cineva c„ trebuie s„ mai Ónt„re∫ti ceva care este deja foarte tare ∫i puternic Ón Buz„u?

Cred c„ ar fi cel mai nimerit moment s„ realiz„m, indiferent din ce partid facem parte, c„ miercuri a fost o zi foarte important„ pentru jude˛ul Buz„u, deoarece primul-ministru Adrian N„stase a vizitat unele dintre obiectivele cele mai importante construite Ón ultimii ani ∫i unit„˛ile economice cele mai reprezentative din municipiul Buz„u.

Delega˛ia care l-a Ónso˛it pe domnul Adrian N„stase, Ómpreun„ cu partea buzoian„ reprezentat„ de toate oficialit„˛ile jude˛ului, a vizitat Ón prima parte noua sal„ de sport din comuna Smeeni, primul obiectiv de acest fel construit Ón mediul rural, urm‚nd apoi Ónt‚lnirea cu Consiliul de administra˛ie ∫i salaria˛ii de la S.C. îDuctil Steel“ — S.A. ∫i Fabrica de confec˛ii îAliyson Heyes“.

Vizita s-a Óncheiat cu inaugurarea Pie˛ei Centrale îStan S„raru“, reconstruit„ din temelii, la fel ca ∫i fosta pia˛„ de p„s„ri, transformat„ Ón spa˛iu modern de valorificare a produselor industriale.

Conform declara˛iilor primului-ministru, privatiz„rile de succes pe care le reprezint„ fabricile vizitate au ar„tat c„ este nevoie de eforturi inteligente care s„ determine nu numai schimbarea propriet„˛ii, dar ∫i de un management care s„ asigure viabilizarea unor spa˛ii industriale ∫i consolidarea unor locuri de munc„.

Ca o constatare general„, primul-ministru Adrian N„stase a declarat c„ s-a bucurat s„ vad„ c„ Buz„ul reprezint„ o zon„ de progres, de dinamism. Œn acela∫i timp, a observat o preocupare pentru cur„˛enie, pentru Óngrijirea spa˛iilor Ón care locuitorii urbei tr„iesc.

Concluzia premierului, la Óncheierea vizitei Ón jude˛ul Buz„u, a fost c„ îRom‚nia are nevoie de investi˛ii externe, substan˛iale, iar p‚n„ acum, din toate locurile pe care le-am vizitat, jude˛ul Buz„u a Ón˛eles cel mai bine acest lucru, concretizat Ón investi˛ii Ón industria local„ care au f„cut s„ nu mai existe mari fabrici ale statului, majoritatea activit„˛ilor comerciale fiind private, deci aici putem vorbi despre o perioad„ de final a tranzi˛iei“.

Concluzia mea este c„ vizita premierului este foarte important„ pentru jude˛ul nostru. Dac„ acesta a v„zut c„ la noi, Ón Buz„u, sunt realiz„ri foarte bune, poate sugera pe viitor investitorilor c„ Buz„ul este un loc de succes.

Pe de alt„ parte, este absurd s„ cread„ cineva c„ asemenea vizit„ nu are ∫i un caracter politic, dar ideea este de a da Óncredere administra˛iei, ∫i este normal ca Executivul s„-∫i sprijine reprezentan˛ii din teritoriu.

V„ mul˛umesc.

De asemenea, v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ mai depun o declara˛ie politic„ — îS„rb„toarea prim„verii, s„rb„toarea femeii“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus.

Va urma doamna Iulia Pataki.

Domnii parlamentari Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Andrei Chiliman ∫i Ioan Sonea au depus declara˛iile la secretariat.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Fac aceast„ declara˛ie politic„ Óntruc‚t lumea este din ce Ón ce mai Óngrijorat„ de risipa enorm„ care se Ónt‚mpl„ Ón prezent Ón Rom‚nia, risip„ de toate felurile a mijloacelor financiare ∫i materiale, a energiei umane ∫i a bog„˛iilor ˛„rii Ón regimul actual al domnilor Iliescu — N„stase.

Œn democra˛ia rom‚neasc„ interbelic„ se petreceau adesea schimb„ri de Guvern, c„deri de Guvern, constituiri de Guvern, ca urmare a crizei economice ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 politice prin care trecea ˛ara atunci, ca urmare a neputin˛ei reprezentan˛ilor Guvernului de a g„si solu˛iile cele mai bune, potrivite, ∫i atunci l„sau pe al˛ii.

Sigur, de atunci au trecut peste noi trei dictaturi, al˛ii spun patru, Óntre care cea mai lung„ ∫i mai grea fiind cea a comunismului totalitarist. Acum, Óns„, dup„ 14 ani de la Revolu˛ia din 1989, dup„ 14 ani de criz„ a tranzi˛iei, guvernele nu mai cad, ele se restructureaz„, se remaniaz„ ∫i r„m‚n cum au fost, cu aceia∫i oameni, indiferent c‚t de necinsti˛i sau corup˛i sunt, ∫i sunt, Slav„ Domnului! Se aplic„ doar cunoscutul principiu al rota˛iei cadrelor.

C„ acest Guvern Adrian N„stase este unul dintre cele mai stufoase, care Ón loc s„ se simplifice se amplific„, este Ón v„zul lumii.

Pe l‚ng„ faptul c„ acest aparat este foarte costisitor, el este tot pe at‚t de ineficient ∫i, cu toate acestea, el se sprijin„ pe numeroase agen˛ii, autorit„˛i ∫i comisii pentru a∫a-zisa armonizare a legisla˛iei ˛„rii noastre cu cea european„, at‚t de multe Ónc‚t Ón acest moment nimeni nu mai ∫tie cu exactitate c‚te func˛ioneaz„ ∫i c‚te nu. La fel, nu se prea ∫tie despre unele Ón subordinea cui sunt, a primului-ministru, a Guvernului sau a mini∫trilor de resort.

Aceste organisme de lucru, ca ∫i Guvernul, cuprind un mare num„r de func˛ionari, de ordinul miilor, cu salarii consistente, ∫i Óntrebarea este fireasc„: de unde at‚˛ia bani? Economia rom‚neasc„ nu prea func˛ioneaz„, bugetul aprobat este b„tut Ón cuie — a∫a se spune — ∫i totu∫i bani se g„sesc, ∫i totu∫i risip„ se face, ∫i totu∫i, vorba poetului, exist„ justific„ri.

Uniunea European„ nu ne cere s„ dezvolt„m asemenea re˛ele de servicii. Aceasta este treaba noastr„. Uniunea European„ vrea progrese vizibile Ón ceea ce prive∫te realizarea statului de drept, a economiei de pia˛„ func˛ionale, reducerea corup˛iei, Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de mediu ∫i de via˛„ a oamenilor.

Reprezentan˛ii Uniunii Europene, fire∫te, ne pun sub semnul Óntreb„rii, pentru c„ reformele economice sunt de suprafa˛„, privatiz„rile sunt nereu∫ite, economia de pia˛„ func˛ional„ lipse∫te, export de copii ∫i persoane adulte exist„, corup˛ia este la nivel institu˛ional.

La toate acestea se adaug„ raport„rile mincinoase Ón zonele cel mai u∫or de Óndreptat — justi˛ie, administra˛ie public„, stat de drept, corup˛ie, mediu etc.

Cine ne Ómpiedic„ pe noi, rom‚nii, s„ facem ni∫te legi bune privind statutul magistratului, organizarea judec„toreasc„, adop˛iile interna˛ionale etc., legi pe care tot noi s„ le respect„m?

Ne Ómpiedic„ interesele oculte ale acestui Guvern, dorin˛a lui de a se men˛ine la putere, clientelismul ∫i baronetul lui local.

Œn aceast„ vreme s„r„cia a atins cote alarmante. Nu sunt bani de hran„, de c„ldur„, de medicamente, de pensii ∫i de salarii. Dramatic„ ∫i f„r„ drept de apel este afirma˛ia unui pensionar care a participat la o Ónt‚lnire pe care am avut-o cu electoratul Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud: îVoi at‚ta ∫coal„ ave˛i, at‚tea facult„˛i Ónc‚t nu mai ∫ti˛i socoti pensiile. Le Ónv‚rti˛i ∫i le r„suci˛i Ónc‚t ele sunt tot mai neÓndestul„toare de la o zi la alta. Nu ne las„ nici s„ tr„im, dar nici s„ murim.“

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. O invit la tribun„ pe doamna Iulia Pataki. Va urma domnul Virgil Popescu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Œn preajma Zilei Interna˛ionale a Femeii parc„ toat„ lumea dore∫te s„-∫i dovedeasc„ preocuparea pentru problemele sexului frumos, dar facem pu˛in. Din acest pu˛in, o parte majoritar„ se refer„ la condi˛ia social„ ∫i economic„ a femeii, adic„ pia˛a muncii.

Este l„udabil„ ini˛iativa ministerului de resort de a organiza bursa locurilor de munc„ pentru femei. S-au oferit peste 30 de mii de locuri de munc„ Ón toat„ ˛ara ∫i peste 18 mii de persoane au fost selectate. Numai Ón Bucure∫ti peste 3.000 de persoane au Óncheiat un contract de munc„ pe loc.

Ofertele au fost mai mult pentru persoane calificate Ón industria u∫oar„ — textil„, confec˛ii, alimentar„, administra˛ie ∫i servicii, mai pu˛in pentru cei cu studii superioare sau necalifica˛i. Adic„ s-au oferit locuri de munc„ pentru profesiile la care se limiteaz„ percep˛ia societ„˛ii privind rolul femeii, adic„ calitativ mai slab„. Aceea∫i situa˛ie exist„ ∫i Ón privin˛a reconversiei profesionale a sexului slab, mult diminuat„ fa˛„ de sexul tare.

Multe femei au plecat u∫urate de la burs„, indiferent de calitatea muncii vor avea un venit, altele au plecat sup„rate, agen˛ii economici, afl‚nd v‚rsta lor, nu s-au mai sinchisit s„ le prezinte ofertele. Majoritatea au fost femei peste 40 de ani, cele mai expuse la disponibiliz„ri, la ∫omaj, ∫i care au fost supuse astfel unei discrimin„ri duble, de gen ∫i de v‚rst„, aceasta din urm„ fiind cea mai uzitat„ Ón societatea noastr„.

Nu doresc s„ diminuez efectele pozitive ale acestei ac˛iuni. Fiecare contract constituie un c‚∫tig, ajut„ o persoan„, o familie. A∫ dori numai s„ atrag aten˛ia ministerului de resort, care, de altfel, este preocupat de Ómbun„t„˛irea situa˛iei femeii Ón Rom‚nia, de a lua m„suri pentru a evita posibilitatea repet„rii acestei forme de discriminare la o ac˛iune public„ ∫i s„ continue cu m„suri active de stimulare, ∫i nu de ajutoare pasive, pentru a oferi oportunit„˛i egale femeilor.

Cred c„ se impune elaborarea unui program special ∫i pentru femeile care au peste 45 de ani, categorie cu adev„rat marginalizat„ social, ca ∫i b„rba˛ii de aceea∫i v‚rst„. Este vorba de un program care s„ cuprind„ extinderea subven˛ion„rii locurilor de munc„ pentru persoanele care au dep„∫it perioada de ∫omaj ∫i ajutor social sau posibilitatea unor deduceri de impozite sau credite preferen˛iale, microcredite, pentru agen˛ii economici, Ón cazul angaj„rii, dar ∫i a organiza˛iilor neguvernamentale implicate Ón reconversia profesional„ a femeilor pentru meserii solicitate de pia˛a muncii Ón diferite localit„˛i, ori oferirea unor locuri de munc„ sau de calificare pentru sistemul nou al protec˛iei familiei sau de combatere a violen˛ei Ón familie, ori stimularea sistemului de asisten˛„ social„ local„ deficitar din cauza finan˛„rii insuficiente de la bugetul local, pentru c„ m„surile active de stimulare a pie˛ei muncii cu deschidere ∫i fa˛„ de meserii neaccesibile Ónc„ femeilor sunt menite a schimba Óncet dar sigur mentalitatea societ„˛ii privind îstatutul de inferioritate social„ a femeii“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Iulian Mincu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei politice Ól constituie semnifica˛ia ∫i cheltuirea banilor publici.

Œntr-o accep˛ie foarte larg„, semnifica˛ia banilor publici se reg„se∫te Ón acea parte a masei monetare, gestionat„ prin bugetele publice de stat sau ale administra˛iei locale, a c„rei acumulare se produce Ón principal din taxe ∫i impozite, precum ∫i printr-o serie de alte resurse prev„zute prin lege. Prin acela∫i efect al legii se precizeaz„ ∫i se delimiteaz„ ∫i destina˛ia acestora, prev„z‚ndu-se autorit„˛ile ∫i competen˛ele de control. Datorit„ acestor caracteristici este firesc, normal ∫i corect ca modalitatea de constituire, dar ∫i de cheltuire a fondurilor publice s„ fie supuse unor proceduri transparente, accesibile at‚t Ón mod individual, c‚t ∫i prin mass-media.

Trebuie s„ eviden˛iem c„ ac˛iunile de acest fel sunt deja statuate Ón mod clar de legisla˛ia noastr„.

Cu toate c„ exist„ posibilitatea ∫i dreptul de verificare a corectitudinii utiliz„rii fondurilor fa˛„ de ac˛iunile aprobate ∫i prevederile bugetare, asist„m destul de des la lansarea unor suspiciuni, comentarii defavorabile, chiar acuza˛ii nefundamentate, f„r„ a se face referire la coresponden˛a dintre cheltuirea banilor publici ∫i obiectivele planificate.

Parlamentul este una dintre institu˛iile statului cel mai des invocat„ sub acest aspect, de∫i este, Ón mod practic, printre cele mai transparente organisme reprezentative ale statului. Este evident c„ prezentarea par˛ial„ a unor astfel de aspecte, supuse ∫i unor interpret„ri voit sau nu defavorabile, induce convingeri care aduc un deserviciu statutului s„u pe deplin democratic.

Œn acela∫i timp, o alt„ parte a contribu˛iei popula˛iei la sus˛inerea ∫i desf„∫urarea unor servicii private, la constituirea unor acumul„ri de fonduri private este din start trecut„ Ón domeniul confiden˛ialit„˛ii ∫i caracterizat„ de intangibilitate.

Œn fapt, nu exist„ o alt„ surs„ de venituri dec‚t tot contribu˛ia cet„˛eanului, care pl„te∫te servicii private pe care le agreeaz„ sau nu, pe care nu le poate solicita direct, ca form„ sau con˛inut, ∫i a c„ror sus˛inere financiar„ — reclame, anun˛uri etc. — se reg„se∫te din nou Ón costul crescut al produselor de pe pia˛„ suportat la cump„rare.

Costurile ∫i profiturile acestor activit„˛i de intermediere Óntre popula˛ie ∫i serviciile private furnizate, oricare ar fi forma concret„ de prezentare, ar trebui Ón mod transparent ∫i democratic puse la dispozi˛ia publicului. Publicarea unor rapoarte privind activitatea ∫i rezultatele ei financiare este una dintre formele obi∫nuite de prezentare transparent„ pentru multe firme private de renume. Œn acest fel se poate c‚∫tiga respectul ∫i prestigiul pe pia˛„, se poate promova ∫i crea preferin˛a pentru un anumit serviciu sau un anumit produs, Ónso˛it, bineÓn˛eles, de o calitate competitiv„.

Apreciez c„ maniera de tratare transparent„, cu aceea∫i unitate de m„sur„, echilibrat„ pentru orice institu˛ie, agent economic sau factor cu influen˛„ Ón societate este nu numai echitabil„, dar contribuie la accentuarea caracterului democratic al societ„˛ii noastre.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Victor Berc„roiu.

Deputa˛ii Liana Naum, Marian Motoc, Iriza Scarlat, Maria Laz„r, Mihai Tudose, Mihail Sire˛eanu, Ion Mocioalc„, Eugenu Arn„utu ∫i Nicolae Vasilescu au depus declara˛iile la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi referi la problemele grave din asisten˛a medical„ din Rom‚nia Ón anul 2004.

Œn Rom‚nia, ∫i Ón anul 2004 continu„ situa˛ia grav„ din s„n„tate, astfel:

1) La Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din jude˛ul Dolj, datorit„ insuficien˛ei fondurilor financiare avute la dispozi˛ie, un num„r de 17 bolnavi au decedat din cauza frigului ∫i foametei de la Ónceputul anului 2004.

Din anul 2003, Ónceputul lui 2004, au murit din aceea∫i cauz„ al˛i 84 de bolnavi.

2) Un fapt asem„n„tor s-a Ónt‚mplat ∫i la Spitalul Sculeni din jude˛ul Ia∫i, sec˛ia exterioar„ a celui mai mare spital universitar din Moldova — Spitalul îSf‚ntul Spiridon“.

Cei 35 de pacien˛i interna˛i cu afec˛iuni cardiace, neurologice ∫i respiratorii tr„iesc Ón condi˛ii de mizerie incredibile, citez: înu au ap„ cald„, lenjeria se spal„ cu m‚na ∫i cu ap„ rece. Bolnavii Ó∫i fac nevoile Ón pat ∫i nu pot fi sp„la˛i to˛i. WC-urile, pentru c„ nu exist„ canalizare, nu sunt vidanjate. Fecalele sunt c„rate cu g„leata ∫i se arunc„ Ón curte. O singur„ infirmier„ pe tur„, care trebuie s„ Óngrijeasc„ bolnavii, s„ spele, s„ g„teasc„, s„ Ói hr„neasc„ etc., este cu totul insuficient. ™i, totu∫i, acesta este adev„rul crunt la care asist„m datorit„ subfinan˛„rii.

Lipsa unei organiz„ri ∫i adapt„ri corespunz„toare cerin˛elor unui cabinet al medicului de familie, insuficient dotat tehnic, cu medici prost pl„ti˛i, fac ca ace∫tia s„ fie total ineficien˛i.

Absen˛a unor ambulatorii corespunz„toare pentru diagnostic ∫i tratament oblig„ bolnavii la internarea Ón spitale, ca singura lor speran˛„ de a se vindeca.

De aceea, consider„m c„ reducerea cu 22.210 paturi de spital, pentru a fi Ón concordan˛„ cu situa˛ia din Uniunea European„, unde exist„ 5,5 paturi la 1.000 de locuitori, este prea timpuriu introdus„ Ón asisten˛a medical„ rom‚neasc„, unde nu exist„ o medicin„ de familie ∫i o medicin„ ambulatorie ca Ón occident.

Pe certificatele de deces ale pacien˛ilor de la Poiana Mare este notat Ón completare ∫i diagnosticul, foarte grav de altfel, veca∫extie, care este consecin˛a unei malnutri˛ii provocate de Ónfometarea prelungit„.

Ivan Fischer, de la _Amnesty International_ , spune textual: îConsider„m c„ Ón acest spital oamenii sunt a∫a de prost trata˛i Ónc‚t se poate spune c„ este vorba de tortur„.“ Totu∫i, actualul ministru al s„n„t„˛ii, care nu con∫tientizeaz„ situa˛ia grav„ general„ din s„n„tate, la c‚teva s„pt„m‚ni dup„ ce a vizitat Spitalul Poiana Mare, afirm„: îAm vizitat unitatea de la Poiana Mare ∫i nu pot spune c„ afirma˛iile conform c„rora au murit de frig ∫i de foame se confirm„. Œn urma unei verific„ri, s-au constatat parametri acceptabili de hran„, cazarmament ∫i condi˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 hoteliere, fiind siguri c„ putem ∫i trebuie s„ Ómbun„t„˛im ∫i ace∫ti parametri, ∫i sunt convins c„ noua conducere va reu∫i acest lucru.“

Ne punem Óntrebarea: cum va putea reu∫i noua conducere s„ rezolve aceste probleme c‚nd, la un buget necesar de 75 de miliarde de lei, institu˛ia prime∫te numai 46 de miliarde de lei?

Din aceast„ sum„ trebuie pl„tite salariile personalului medical, care reprezint„ 32 de miliarde de lei.

Œn aceste condi˛ii, bolnavii vor beneficia de medicamente Ón valoare de numai 11 mii de lei, probabil tot numai diazepam, cum se d„dea Ónainte, iar hrana trebuie s„ coste mai pu˛in de 37 mii de lei pe zi de persoan„.

Ministrul l-a destituit pe directorul Direc˛iei Sanitare Dolj, dar uit„ c„, prin Ordinul nr. 743 din 2003, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare a trecut Ón directa subordonare a Ministerului S„n„t„˛ii ∫i nu mai era sub responsabilitatea Direc˛iei Sanitare Dolj.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu, Puiu Ha∫otti ∫i Mircea Costache au depus declara˛iile la secretariat.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am intitulat interven˛ia de ast„zi îManipularea politic„ a Sindicatului «Siteco» de la I.M. Plopeni“.

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la cea mai penibil„ mi∫care sindical„, v„dit„ manipulare politic„ din partea unui mic sindicat ce reprezint„ interesele unei p„r˛i a salaria˛ilor de la Œntreprinderea Mecanic„ Plopeni, ∫i anume a acelora care de zece ani au fost obi∫nui˛i s„ fie pl„ti˛i pentru nemunc„.

Prefectura, consiliul jude˛ean, parlamentarii P.S.D. Prahova au avut numeroase ini˛iative privind o alternativ„ viabil„ la situa˛ia din industria de ap„rare din Óntreg jude˛ul Prahova, fapt materializat Ón implementarea parcurilor industriale, cu rezultate notabile Ón zona V„lenii de Munte ∫i Cr‚ngul lui Bot, cre‚ndu-se Óntr-un termen destul de scurt sute de locuri de munc„ at‚t de c„tre investitori autohtoni, c‚t ∫i str„ini. Astfel, dac„ la V„lenii de Munte, Ón loc de 300 de locuri de munc„ pl„tite cu 75%, sunt ast„zi peste 1.000, iar la Cr‚ngul lui Bot perspectiva este ∫i mai generoas„, Ón sensul c„ vor fi aproximativ 3.000, Ónseamn„ c„ demersul celor ce conduc destinul jude˛ului a fost corect fa˛„ de o situa˛ie de fapt perpetuat„ de-a lungul a peste zece ani, nemunca pl„tit„ fiind luat„ de munca bine pl„tit„. Aici, greva a fost Ónlocuit„ cu implicarea direct„ pentru relansarea unor activit„˛i economice de lung„ durat„.

Din p„cate, o parte a sindicatelor de la I.M. Plopeni, ∫i anume cel al liderului Emilian Voinea, nu a Ón˛eles c„ nu se mai poate pl„ti nemunca, iar r„spunsul lui la demersul autorit„˛ilor a fost greva f„r„ nici o logic„ ∫i injurii la adresa P.S.D., a prefectului ∫i a parlamentarilor. Cu toate acestea, parlamentarii P.S.D. de Prahova, prefectul, d‚nd dovad„ de responsabilitate fa˛„ de situa˛ia salaria˛ilor, Óntr-o ultim„ Óncercare, Ómpreun„ cu domnul

Decebal Ilina, secretar de stat Ón Ministerul Industriei ∫i Comer˛ului, cel ce are responsabilit„˛i pe industria de ap„rare, au mers Ón mijlocul grevi∫tilor ∫i timp de patru ore au c„utat solu˛ii alternative.

Cu toate c„ to˛i am crezut Ón viabilitatea solu˛iilor alternative prin crearea parcului industrial ∫i prin trecerea rapid„ a unei p„r˛i din salaria˛i la produc˛ia civil„, a doua zi liderul, dezinform‚nd muncitorii, i-a scos Ón strad„, declar‚nd Óntr-un comunicat de pres„ c„ va merge p‚n„ la cap„t. Care cap„t? Probabil cei care Ól manipuleaz„ Ól ∫tiu.

Œn Óncheiere, fac un apel de suflet fa˛„ de salaria˛ii de la I.M. Plopeni, care trebuie s„ ∫tie c„ situa˛ia lor nu ne este indiferent„, c„ alternativa creat„ prin Ónfiin˛area parcului industrial este o realitate ∫i, dac„ ea s-a dovedit viabil„ Ón celelalte dou„ zone cu produc˛ie militar„ din jude˛, cred c„ ∫i la Plopeni, av‚nd Ón vedere competen˛a profesional„ a celor implica˛i Ón implementarea lui, va fi pe termen lung un succes.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRecalcularea pensiilor, o nou„ cacealma electoral„ a P.S.D.“.

Din patru Ón patru ani, P.S.D. depl‚nge Ón tonuri paroxistice soarta pensionarilor. Nu este vorba Óns„ de o compasiune sincer„, ci de un pragmatic calcul politicianist — cei peste ∫ase milioane de pensionari reprezint„ tot at‚˛ia poten˛iali votan˛i la viitoarele alegeri ∫i care sunt foarte con∫tiincio∫i Ón exercitarea dreptului de vot, deci o miz„ serioas„ pentru cei angaja˛i Ón b„t„lia pentru c‚∫tigarea puterii.

™i, acum, intr‚nd Ón ultimul an de mandat al guvern„rii sale, Ministerul Muncii ∫i premierul Adrian N„stase au anun˛at cu surle ∫i tr‚mbi˛e un nou program de recorelare a pensiilor, care va debuta Óns„ Ón 2005, adic„ dup„ alegeri. Cu alte cuvinte: îPensionari, dac„ vre˛i pensii mai mari, vota˛i-ne!“

Se mizeaz„ pe faptul c„ v‚rstnicii au uitat Óntre timp c„ ∫i Ón 2000, Ón campania electoral„, dar ∫i dup„ c‚∫tigarea alegerilor, P.S.D. a promis recalcularea pensiilor. De fapt, recalcularea nici nu trebuia promis„ c‚t„ vreme era stipulat„ chiar Ón Legea pensiilor, votat„ Ón Parlament Ón luna martie 2000. ™i, la urma urmei, era un act de echitate care ar fi adus pensiile la acela∫i numitor, radiind toate inechit„˛ile ap„rute Óntre pensionari Óncep‚nd din 1991, Ón func˛ie de anul ie∫irii la pensie. Cu alte cuvinte, P.S.D. promitea pur ∫i simplu c„ va respecta Constitu˛ia, care garanteaz„ egalitatea de tratament Óntre to˛i cet„˛enii ˛„rii. Dup„ alegeri, Óns„, P.S.D. ∫i-a dat brusc seama c„ nici Legea pensiilor ∫i nici legea fundamental„ a ˛„rii nu pot fi respectate din lips„ de bani, logistic„ ∫i documente ∫i, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr.49/2000, a abrogat recalcularea. Œn locul acesteia, pensionarii s-au ales cu surogatul numit îM„suri suplimentare de recorelare a pensiilor“ — Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.315 din 2001, care nu numai c„ nu a eliminat inechit„˛ile existente, ci a creat altele noi, Óntruc‚t recorelarea este numai par˛ial„ ∫i nu vizeaz„ toate pensiile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 De fapt, pentru marea mas„ a pensionarilor recorelarea ∫i index„rile trimestriale nici nu au acoperit m„car infla˛ia din ultimii trei ani, astfel c„ cele mai multe pensii ∫i-au pierdut mult din puterea de cump„rare. Mai mult, indexarea anun˛at„ Ón pres„ pentru trimestrul I 2004 de 1,7%, mai nou de 2%, dup„ c‚t se laud„ Guvernul, este o adev„rat„ b„taie de joc, neacoperind nici m„car 1/3 din infla˛ia ce se a∫teapt„. Era 1,1 doar Ón luna ianuarie.

Speran˛a guvernan˛ilor P.S.D. c„ pensionarii, datorit„ sl„biciunilor inerente v‚rstei lor, vor uita de cacealmaua pe care cei ce au c‚∫tigat alegerile trecute le-au tras-o este de∫art„. Ei nu sunt l„sa˛i s„ uite de chiar P.S.D., care, prin vocea cea mai autorizat„, cea a premierului Adrian N„stase, declara nu demult, la Ónt‚lnirile cu pensionarii de la Re∫i˛a ∫i Arad din toamna trecut„, c„ nu sunt bani pentru recalcularea ∫i majorarea pensiilor, pentru c„ nu avem de unde — sunt 6,5 milioane de pensionari ∫i 4,5 milioane de salaria˛i.

A∫adar, acum c‚teva luni, premierul constata c„ pentru pensionari nu sunt bani, c„ vistieria ˛„rii este goal„, ceea ce este Ón contradic˛ie v„dit„ at‚t cu cele f„g„duite Ón trecuta campanie electoral„, c‚t ∫i cu noile promisiuni de recalculare a pensiilor. ™i, totu∫i, pentru ace∫ti pensionari ar trebui s„ fie bani Óntruc‚t au contribuit Óntreaga lor via˛„ la crearea fondului care s„ le asigure traiul la b„tr‚ne˛e, dac„ nu Ómbel∫ugat, m„car la limita decen˛ei, ∫i asta Ón condi˛iile unui program de lucru intensiv impus de regimul comunist, uneori chiar ∫i de ∫apte zile din ∫apte.

Nu este legal ∫i nici moral s„ se fac„ vreo leg„tur„ Óntre num„rul pensionarilor ∫i cel al salaria˛ilor, s„ se sus˛in„ c„ pentru cei 6,5 milioane de pensionari nu ajung contribu˛iile la fondul de pensii ale celor 4,5 milioane de salaria˛i.

Se omite deliberat s„ se spun„ c„ pensionarii de azi nu ar trebui s„ fie Óntre˛inu˛i de salaria˛ii actuali, Óntruc‚t ei, pensionarii, ∫i-au constituit anticipat fondul de pensii, cotiz‚nd lun„ de lun„, vreme de 30—40 ∫i chiar 45 de ani la acest fond. Unde sunt ace∫ti bani? Nu cumva au fost p„pa˛i de stat, iar acum statul, prin vocea actualilor guvernan˛i, se lamenteaz„ c„ nu mai are de unde? Faptul c„ s-a umblat la ace∫ti bani se cheam„ furt, deturnare de fonduri. Cei ce s-au perindat la guvernare ar trebui s„ r„spund„ pentru aceasta.

Se trece sub t„cere ∫i faptul c„, Óncep‚nd din 1990, num„rul pensionarilor din Rom‚nia a fost majorat artificial prin succesiunea de acte normative care au reglementat pension„ri anticipate sau la v‚rste timpurii, f„r„ s„ se ˛in„ seama de p„strarea unei propor˛ii normale Óntre num„rul de salaria˛i ∫i num„rul de pensionari. De fapt, cei afla˛i la guvernare Ón ultimii 14 ani au sacrificat deliberat, pe termen lung, milioane de oameni, urm„rind o ˛int„ politic„ pe termen scurt, c„ci prin falimentarea economiei s-au desfiin˛at tot at‚tea locuri de munc„. ™i pentru a nu provoca o revolt„ general„, cu consecin˛e incalculabile pentru cei afla˛i Ón fruntea bucatelor, guvernan˛ii au momit sau chiar au obligat oamenii la pension„ri anticipate, f„r„ s„ le spun„ c„ astfel Ói condamn„ la mizerie, c„ci ei ∫tiau c„ nu exist„ resurse pentru a∫a ceva.

Domnule prim-ministru,

## Domnilor guvernan˛i,

Sunt sau nu bani pentru recalcularea ∫i majorarea pensiilor, pentru care ar fi necesar„, potrivit datelor ap„rute Ón pres„, alocarea unei sume de 20.000 de

miliarde de lei? De unde ve˛i lua ace∫ti bani, pe care Ón toamn„ nu Ói g„sea˛i?

Pentru a convinge pensionarii, popula˛ia de sinceritatea ∫i realismul promisiunilor dumneavoastr„, ar trebui ca, p‚n„ la alegeri, s„ promova˛i ∫i s„ adopta˛i, cu ma∫ina de vot de care dispune˛i, o lege care s„ instituie obligativitatea recalcul„rii tuturor pensiilor, care s„ asigure o majorare real„ a acestora, astfel valoarea punctului de pensie s„ creasc„ cu cel pu˛in 45% din salariul mediu brut pe economie, iar sistemul de pensii s„ fie a∫ezat, Ón sf‚r∫it, pe baze echitabile egale, f„r„ discrepan˛e ∫i distorsiuni actuale.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicolae Leon„chescu ∫i va urma ultimul vorbitor, Marian Ionescu.

Domnii deputa˛i Pavel T‚rpescu ∫i Ioan Miclea au depus la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn ziua de 14 ianuarie 2004, la Casa Limbii Rom‚ne din Chi∫in„u a avut loc o mare ac˛iune cultural„, sub genericul îEminescu ∫i noi“, la care au participat personalit„˛i reprezentative ∫i un public numeros pentru care marele poet mai reprezint„ Ónc„ un Luceaf„r pe cerul ve∫nic al rom‚nilor. Oameni dornici de marea cultur„ au dezb„tut aspecte mai vechi ∫i mai noi ale vie˛ii ∫i operei poetului na˛ional, cu referire direct„ la cercet„rile specializate ale eminescologilor Nicolae Georgescu, Teodor Codreanu ∫i Octavian Vuia. A fost o dezbatere de idei care a f„cut cinste oamenilor de cultur„ basarabeni, precum ∫i organizatorilor reprezenta˛i de Ana ∫i Alexandru Banto∫, acesta fiind ∫i inimosul director al Casei Limbii Rom‚ne din capitala Basarabiei.

Succesul manifest„rii a st‚rnit invidia ∫i r„utatea ignoran˛ilor ∫i a du∫manilor lui Mihai Eminescu, exist„ ∫i a∫a ceva, care, sprijini˛i de puterea guvernan˛ilor comuni∫ti din Chi∫in„u, au dat via˛„ unui scenariu denigrator specific celor care p‚ndesc din umbr„ modul Ón care oamenii de cultur„ basarabeni creeaz„ ∫i asigur„ progresul general.

Œn ziua de 29 ianuarie 2004, Ón s„pt„m‚nalul îAccente“, un necunoscut, Nicolae Petra∫cu, a publicat articolul îGuvernare cu poten˛ial limitat“, plin de mistific„ri, dovad„ c„ a fost preg„tit din timp.

Stilul articolului seam„n„ cu cel al unui fabricant de dic˛ionare politice!

Se arat„ Ón articol c„ ac˛iunea sus-men˛ionat„ s-a desf„∫urat îsub auspiciile Ambasadei Rom‚ne Ón Republica Moldova ∫i a Casei Limbii Rom‚ne“, la ea particip‚nd litera˛i de marc„, printre care ∫i academicianul Nicolae Bile˛chi ∫i Alexandru Burlacu, ∫eful Catedrei de Limb„ Rom‚n„ ∫i Comparat„ a Universit„˛ii Pedagogice de Stat îIon Creang„“ din Chi∫in„u. Este o inexactitate, pentru c„ aceste dou„ personalit„˛i semnalate mai sus n-au participat la Ónt‚lnire!

A doua zi, la 30 ianuarie 2004, c‚nd eu m„ aflam la Chi∫in„u, cotidianul guvernamental îMoldova suveran„“ a publicat r„spunsul preg„tit din vreme de c„tre îDepartamentul analiz„ politic„“, de care nu ∫tie nimeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Textul are titlul îIntelectualitatea arogant„ ∫i mediocr„ solicit„ blocad„ asupra propriului popor“, cu supratitlul îŒntre arogan˛„ ∫i prostie“.

Cele trei subtitluri ale acestui a∫a-zis articol sunt semnificative: îScriitorii basarabeniza˛i m‚nca˛i de moliile timpului“; îRom‚nia, d„ bani, s„ nu Óncerci cumva s„ ui˛i de patrio˛i“; îImpoten˛a intelectual„, criza editorial„“.

Aceste subtitluri seam„n„ cu cele publicate Ón îComunistul“ la 21 mai 2003: îFabrici de plodire a rom‚na∫ilor“; îBiblioteci rom‚no-privatizate“; îGhibuizarea Chi∫in„ului“; îRom‚nizare total„“; îStr„zi cu nume de tr„d„tori ∫i degenera˛i“ etc.

Textul din îMoldova suveran„“ este suburban ∫i nu merit„ s„ ne oprim asupra lui. Abund„ Ón minciuni sau Ón ipoteze neonorante, semn c„ a fost scris cu mult timp Ónainte de publicarea semnalului din s„pt„m‚nalul îAccente“!

Manifestarea a fost îmutat„“, pur ∫i simplu, la Ambasada Rom‚niei din Chi∫in„u ∫i aceasta a f„cut rectificarea de rigoare la 31 ianuarie 2004, reluat„ Ón periodicul îDemocra˛ia“ din 3 februarie 2004.

Œn spatele micului scenariu denigrator al micului lingvist, spoitor Ón negru, se ascunde ac˛iunea de compromitere a activit„˛ii Casei Limbii Rom‚ne din Chi∫in„u ∫i a conducerii ei, cu scopul final de a o Ónchide!

Œn acela∫i timp, continu„ ac˛iunea de intimidare a marilor intelectuali basarabeni care au realizat, prin activitatea lor admirabil„, dep„∫irea crizei de identitate de c„tre marea mas„ a locuitorilor dintre Prut ∫i Nistru!

Le cunosc eforturile, sacrificiile enorme ∫i convingerile ferme, de neclintit. Cei care-l ap„r„ pe Mihai Eminescu ∫i-i promoveaz„ opera ∫i mesajul ei, Ón condi˛iile dramatice din Basarabia, sunt adev„ra˛ii ap„r„tori ai poporului: îEu Ómi ap„r s„r„cia ∫i nevoile ∫i neamul!“

Ceilal˛i, tr„d„torii, slugile ocupan˛ilor, stalini∫tii ∫i bol∫evicii sunt îmoliile timpului“!

Ei se hr„nesc cu cadavre ideatice ∫i joac„ îcazaciocul“ pe melodii siberiene, care te Ónghea˛„ prin anacronismul situa˛iilor ce le genereaz„ ∫i prin absurditatea pe care o promoveaz„, spre a nu-∫i pierde privilegiile.

Iat„ de ce intelectualii progresi∫ti din Basarabia se pronun˛„ Ómpotriva inten˛iei guvern„rii comuniste de la Chi∫in„u de a crea un alt Absurdistan, Ón mileniul al III-lea!

Iat„ de ce ne bucur„m c‚nd auzim c‚nt‚ndu-se la serb„rile din ∫colile basarabene c‚ntecul lui Aurelian Silvestru, cu refrenul: îHai s„ ne ridic„m/ ™i s„-nf„ptuim unirea!“

Este semnalul c„ monstruozit„˛ile comuniste ruse∫ti nu au adep˛i printre cei tineri, s„tui de sloganurile mincinoase cu iz lingvistic ale nostalgicilor Absurdistanului!

Iar Ón ceea ce-l prive∫te pe remarcabilul om de cultur„ Alexandru Banto∫, Ól asigur„m c„ se bucur„ de sprijinul necondi˛ionat al poporului nostru, indiferent de ma∫ina˛iunile ∫i absurdit„˛ile generate de impostori.

S„ ia aminte st„tu˛ii comuni∫ti din martirizatul spa˛iu al Basarabiei ∫i s„ nu se ating„ de Casa Limbii Rom‚ne ∫i de slujitorii s„i!

Procesele sunt ireversibile ∫i ceasul istoriei n-are ax„ negativ„!

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Marian Ionescu. Domnii deputa˛i Aurel Gubandru ∫i domnul Ion Bozg„ au depus la secretariat.

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn hora Óncins„ de mafia alcoolului, autorit„˛ile din jude˛ul D‚mbovi˛a experimenteaz„ îB„tuta pe loc“. Acesta este titlul declara˛iei mele politice.

Œn ultima vreme, un mare scandal mediatic a cuprins jude˛ul D‚mbovi˛a. Cele dou„ cotidiane locale, îD‚mbovi˛a“ ∫i îJurnal de D‚mbovi˛a“, au ie∫it la b„taie cu Óntreaga lor artilerie grea, Óntr-o lupt„ care pe care. Œn hor„ au intrat mai toate institu˛iile jude˛ene, de la Prefectur„ la Consiliul jude˛ean, de la Administra˛ia finan˛elor p‚n„ la Poli˛ia jude˛ean„ ∫i Garda Financiar„. ™i totul se afl„ Ón ograda P.S.D.-ului. Nu este vorba despre vreun mizilic, ci despre zeci ∫i zeci de miliarde de lei.

Œn centrul Óntregului scandal de pres„ se afl„ dou„ personaje importante ale P.S.D.-ului: magnatul ˛uicii, Gheorghe Zotic, ∫i directorul Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice D‚mbovi˛a, Viorel Firic„. Leg„tura dintre ei este Rare∫ fiurloiu, director al îD‚mbovi˛ei“ ∫i ginere al lui Viorel Firic„. A∫a se face c„ mafia alcoolului ocole∫te bugetul statului, fiind nu numai tolerat„, dar ∫i favorizat„ de P.S.D.-ul jude˛ean. Bun„oar„, fa˛„ de cele ap„rute Ón pres„, Ón loc s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ vad„ Ón ce m„sur„ problemele semnalate sunt adev„rate sau nu, prefectul jude˛ului, Victor Sanda, a Óncercat s„ Ómpace p„r˛ile, adic„ s„ spele rufele Ón familia P.S.D.-ului, numai c„ scandalul a c„p„tat o amploare de nest„vilit, care miroase a P.N.A. ∫i se tot extinde. Astfel, doar la una dintre cele trei mari societ„˛i prelucr„toare de alcool din jude˛, ∫i anume îSorpau“, potrivit documentelor oficiale Óntocmite de reprezentan˛ii Direc˛iei Generale de Finan˛e Publice, Garda Financiar„, care ∫i-au f„cut datoria cu con∫tiinciozitate, prejudiciul adus statului nu numai din neglijarea accizelor la buget, Ón perioada 1999—2003, reprezint„ cel pu˛in 1 miliard de lei pe lun„, nelu‚ndu-se Ón seam„ celelalte d„ri c„tre stat.

Cum cei implica˛i Ón scandal sunt cotizan˛i de prim„ m‚n„ la pu∫culi˛a partidului-stat care este P.S.D., atitudinea prefectului este de Ón˛eles. Cu acest prilej, au fost scoase de la naftalin„ o serie de alte matrapazl‚curi pe aceea∫i tem„, semnalate de presa jude˛ean„ ∫i na˛ional„ de-a lungul anilor, a se vedea articolul îAfacerile legale cu alcool au Ómb„tat ni∫te judec„tori din T‚rgovi∫te“ din îAdev„rul“ din 26 septembrie 2002, articol Ón care este luat„ la bani m„run˛i firma îAlpan“ a lui Gheorghe Zotic, ceea ce s-a tot mu∫amalizat Ón timp. Acum iese la iveal„ cu o amploare ∫i mai mare r„zbunarea directorului general al Finan˛elor Publice D‚mbovi˛a, care-∫i trimite oamenii s„ m„ture unele firme care nu cotizeaz„ la pu∫culi˛a personal„ — a se vedea cazul firmei îRosterchim“ — a scos oamenii Ón strad„, unii dintre ei intr‚nd Ón greva foamei. Demn„ de luat Ón seam„ este ∫i vila ultramodern„ a directorului Gheorghe Firic„, pe aleea M„n„stirii Dealul, Ónceput„ Ón tromb„ Ón 1996, pus„ la p„strat Ón ˛ipl„ Ón perioada guvern„rilor C.D.R.-iste, ca dup„ 2000, c‚nd ∫i-a rec„p„tat func˛ia, construc˛ia s„ fie finalizat„ extrem de rapid, ∫i toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 acestea se petrec sub ochii autorit„˛ilor care, Ón ciuda semnalelor trase, nu fac altceva dec‚t s„ bat„ pasul pe loc, doar-doar o trece totul Ón uitare.

Œn atare situa˛ie, ce poate s„ Ón˛eleag„ bietul cet„˛ean, onestul pl„titor de taxe ∫i impozite, c‚nd realizeaz„ faptul c„, pe spinarea lui, unii ∫i al˛ii ajung miliardari, f„r„ s„ mi∫te, practic, un deget. Cet„˛enii afl„ cu stupoare c„ poli˛ia ∫i justi˛ia primesc semnale clare de la puterea local„ pentru mu∫amalizarea cazurilor respective, c„ anumi˛i comisari, supraveghetori ori angaja˛i ai finan˛elor, sunt angaja˛i sau ac˛ionari ai firmelor produc„toare de alcool, c‚nd sunt viza˛i de evaziune fiscal„, sunt l„sa˛i s„ comercializeze produse f„r„ documente legale, ba, mai mult, le ramburseaz„ T.V.A.-urile corespunz„toare unor facturi fiscale care sunt, de multe ori, fictive, iar justi˛ia d‚mbovi˛ean„ le d„ sentin˛e favorabile firmelor Ón cauz„, anul‚nd, astfel, orice sanc˛iune.

Stupefiant„ este pozi˛ia prefectului Victor Sanda, care declar„ non∫alant c„ nu cunoa∫te nimic despre aceste ilegalit„˛i ∫i c„, Ón ceea ce prive∫te cazurile respective, nu a fost Óncuno∫tin˛at de organele descentralizate ale statului. Numai c„, spun‚nd aceasta, prefectul minte, pentru c„ Ónc„ din anul 2001 i s-a adus la cuno∫tin˛„ de un reprezentant al G„rzii Financiare, pentru a dispune m„surile legale Ón vederea recuper„rii prejudiciilor f„cute de respectivele firme.

Unul dintre cei care Ól incrimineaz„ pe ∫eful Direc˛iei Generale de Finan˛e Publice este Lucian Cristea, patronul îRosterchim“, specializat ∫i Ón colectarea ∫i prelucrarea fierului vechi. Œn acela∫i domeniu s-a lansat ∫i actualul prefect, Victor Sanda, care se ocup„ cu asiduitate de colectarea unor cantit„˛i imense de fier vechi, din majoritatea unit„˛ilor industriale ale jude˛ului. Av‚nd Ón vedere aceasta, nu mir„ pe nimeni atitudinea primului reprezentant al Guvernului la nivelul jude˛ului, care, prin neluarea nici unei pozi˛ii tran∫ante fa˛„ de neregulile s„v‚r∫ite de c„tre directorul general Viorel Firic„, aduse la cuno∫tin˛„ opiniei publice de c„tre Lucian Cristea, practic, Ó∫i sus˛ine propria cauz„ Ón afacerile proprii. A∫a st‚nd lucrurile, este cert pentru oricine c„, Ón marea hor„ a mafiei alcoolului, autorit„˛ile jude˛ene d‚mbovi˛ene experimenteaz„ b„tuta pe loc.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Mai avem o solicitare de ultim moment, domnul Valentin Iliescu.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi parlamentari,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint con˛inutul unei scrisori deschise adresat„ de mine, personal, domnului Jonathan Scheele, ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia.

Stimate domnule Scheele,

Œmi este pl„cut s„ m„ adresez dumneavoastr„ ∫i s„ v„ exprim deosebita considera˛ie pentru munca pe care o depune˛i Ón Rom‚nia, Ón slujba unui important ideal al poporului rom‚n — integrarea Ón Uniunea European„.

F„r„ s„ fi avut pl„cerea de a v„ Ónt‚lni personal p‚n„ acum, din cele relatate de mass-media pot s„ afirm c„, dincolo de misiunea oficial„ pe care o ave˛i de Óndeplinit Ón Rom‚nia, a˛i devenit un atent ∫i fin observator al

realit„˛ilor din ˛ara noastr„ ∫i un prieten al poporului rom‚n. Œn spiritul totalei disponibilit„˛i pe care a˛i dovedit-o Ón percep˛ia ∫i Ón˛elegerea realit„˛ilor rom‚ne∫ti, Óndr„znesc a v„ face rug„mintea de a analiza ∫i accepta realizarea unor Ónt‚lniri cu grupurile parlamentare ale tuturor partidelor politice din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, tocmai pentru c„ Parlamentul Rom‚niei are o important„ misiune, Ón plan legislativ, Ón procesul de integrare european„.

Principalul motiv pentru care v„ adresez Óns„ aceste r‚nduri este dorin˛a de a cunoa∫te cauza marilor neÓmpliniri legate de procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Recent, raportul Comitetului de politic„ extern„ al Parlamentului European f„cea referiri la neÓndeplinirea criteriului politic de c„tre Rom‚nia, element sus˛inut de lipsa de reforme din domeniul administra˛iei publice, de lipsa de independen˛„ a actului de justi˛ie, de Óngr„direa libert„˛ii presei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de cre∫terea f„r„ precedent a fenomenului corup˛iei la nivel politic.

Chiar Ón aceste zile, premierul Adrian N„stase vine ∫i propune un pachet de m„suri de a∫a-zis„ restructurare a Guvernului, Ón speran˛a realiz„rii unui beneficiu de imagine public„, intern„ ∫i interna˛ional„, ∫i cu scopul declarat de relansare a negocierilor cu Uniunea European„. M„surile prezentate Ón nici un caz nu pot ∫i nu vor aduce, timpul o va dovedi, nici un fel de progrese Ón procesul de integrare european„ a Rom‚niei, pentru c„ aceste m„suri propuse de premierul Adrian N„stase nu ating fondul problemei ∫i nu combat principala cauz„ a situa˛iei dezastruoase din Rom‚nia: existen˛a baronilor centrali ∫i locali ∫i promovarea intereselor acestora mai presus de interesele Rom‚niei.

Domnule Scheele, sunt sigur c„ ∫ti˛i, pentru c„ presa independent„ ofer„ zilnic numeroase exemple, c„ Ón fiecare jude˛, inclusiv Ón municipiul Bucure∫ti, exist„ 2—3 baroni locali, ocup‚nd, de obicei, func˛ia de prefect, pre∫edinte de consiliu jude˛ean, ∫ef de finan˛e publice locale sau parlamentar, lideri ai Partidului Social Democrat, care ∫i-au subordonat total propriilor interese tot ce mi∫c„ Ón acel jude˛: func˛iile ∫i structurile administrative, gestionarea banului public, justi˛ia, poli˛ia ∫i parchetul, presa local„, Óntr-o mare m„sur„, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, chiar fondurile europene pentru aderare.

Acum mai bine de un an, Ón fa˛a camerelor reunite ale Parlamentului Rom‚niei, pre∫edintele ˛„rii, domnul Ion Iliescu, Óntr-un acces de sinceritate sau poate dintr-o temporar„ desincronizare cu liderii P.S.D., Ón raportul privind starea na˛iunii, devoala foarte corect mecanismele corup˛iei din Rom‚nia ∫i definea, Ón premier„, conceptul de îcapitalism de cumetrie“. Situa˛ia prezentat„ de pre∫edintele Rom‚niei Ón urm„ cu un an nu s-a schimbat. Dimpotriv„, fenomenul corup˛iei a c„p„tat dimensiuni ∫i mai mari, determinat de nevoia de acumulare de fonduri, influen˛„ ∫i putere pentru c‚∫tigarea alegerilor de c„tre baronii locali.

Ce este cel mai grav este c„ acest fenomen este bine cunoscut la Bucure∫ti, la nivelul conducerii Partidului Social Democrat, la nivelul administra˛iei centrale, dar este tolerat ∫i acceptat, chiar se bucur„ de o protec˛ie special„ din partea baronilor centrali. Nu voi da ast„zi dec‚t un singur nume, Octav Cozm‚nc„, pe care m„ ab˛in s„-l numesc tovar„∫ sau domn, chit c„ a slujit sistemele politice la v‚rf Ónainte ∫i dup„ 1989, fiind, Óns„, de fiecare dat„, promotorul intereselor personale. Octav Cozm‚nc„ este unul dintre principalii vinova˛i de situa˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 dezastruoas„ din Rom‚nia ∫i de e∫ecul negocierilor cu Uniunea European„. Chiar dac„ de mai multe luni nu mai Óndepline∫te func˛ia de ministru al administra˛iei publice, tot ce mi∫c„ Ón administra˛ie are girul, sus˛inerea ∫i protec˛ia, dac„ este nevoie, deloc dezinteresat„, a pre∫edintelui executiv al P.S.D., Octav Cozm‚nc„. Administra˛ia public„ din Rom‚nia, din p„cate, la nivel de conduc„tori de institu˛ii, este dup„ chipul ∫i asem„narea lui Octav Cozm‚nc„: slab preg„tit„, incapabil„ s„ se adapteze la noile cerin˛e determinate de aderarea la Uniunea European„, predispus„ la abuz Ón exerci˛iul mandatului public, incapabil„ s„ promoveze competen˛a ∫i competi˛ia, interesat„ numai de ob˛inerea de foloase din administrarea banului public ∫i din exercitarea demnit„˛ii publice avute.

Cu speran˛a Ón˛elegerii perfecte ∫i obiective a acestei realit„˛i, Ónchei prin a v„ adresa cele mai bune ur„ri ∫i a v„ solicita sprijinul Ón at‚t de necesara schimbare din Rom‚nia, Ón interesul cet„˛enilor ei ∫i Ón folosul Europei Unite.

Cu deosebit„ considera˛ie,

Valentin Adrian Iliescu, deputat al Partidului Democrat. V„ mul˛umesc.

î8 Martie — Ziua Interna˛ional„ a Femeii“

Ziua Interna˛ional„ a Femeii, 8 Martie, este o zi unic„ a anului, c‚nd Ón centrul aten˛iei tuturor se afl„ femeia, c‚nd cele mai ginga∫e flori Ónfloresc pentru ea ∫i cele mai frumoase cuvinte Ói sunt adresate ei. Este o minunat„ s„rb„toare a feminit„˛ii, tinere˛ii, frumuse˛ii, a dragostei ∫i credin˛ei.

Fiin˛„ prin excelen˛„ sensibil„ ∫i delicat„, femeia se arat„ a fi, Ón momentele dificile, mai tare, mai realist„ ∫i mai optimist„ dec‚t b„rbatul. Ea, care d„ via˛„, ∫tie s„ se lupte pentru via˛„, pentru bucuriile ∫i normalitatea vie˛ii.

Istoria acestei zile Óncepe Ón 1910, la nivel mondial, iar Ón Australia, Ón 1928. Œns„ femeile socialiste din Statele Unite ∫i-au serbat, pentru prima dat„, ziua dedicat„ lor Ón 1908.

S„rb„toarea a fost perceput„ mult timp drept momentul Ón care erau afirmate drepturile sociale ∫i politice ale femeilor.

Ziua Interna˛ional„ a Femeii a fost recunoscut„ oficial mult mai t‚rziu, Ón 1975, de c„tre Na˛iunile Unite ∫i a fost adoptat„ de multe dintre guvernele ˛„rilor care p‚n„ atunci nici nu aflaser„ de existen˛a ei. 8 Martie este o zi s„rb„torit„ pe plan interna˛ional ca fiind Ziua Femeii. Pe Óntreg p„m‚ntul, femeii i se aduc cuvintele cele mai alese, pline de dragoste, recuno∫tin˛„ ∫i apreciere. Œn aceast„ zi, copiii mul˛umesc mamelor pentru munca ∫i dragostea lor, so˛ii mul˛umesc so˛iilor pentru munca ∫i slujirea lor.

Œn ∫coli, profesorii organizeaz„ serb„ri pentru Ziua Mamei ∫i le ofer„ c‚ntece, poezii, m„r˛i∫oare ∫i flori, Ómpreun„ cu felicit„ri. Mamele primesc mult„ dragoste din partea copiilor.

Œn aceast„ zi, nici o mam„ din lume nu trece neobservat„, mai ales de cei dragi. Cu toate acestea, femeia, Ón lume, este Ón continuare desconsiderat„, datorit„ unor prejudec„˛i, femeia are barat drumul c„tre o serie de roluri sociale. Cel mai trist este faptul c„ o

femeie trebuie s„ fac„ treab„ de dou„ ori mai bine dec‚t un b„rbat ca s„ i se recunoasc„ faptul c„ a f„cut jum„tate din ceea ce poate face un b„rbat. Sper ca timpul s„ rezolve ∫i aceste aspecte.

Œnchei cu urm„torul motto: îPentru lume e∫ti o persoan„ oarecare, dar pentru o singur„ persoan„ po˛i s„ reprezin˛i lumea“.

î8 Martie, s„rb„toarea prim„verii, s„rb„toarea femeii!“ Sufletul ei? O enigm„ nedezlegat„ Ónc„. Spiritul ei? Un fream„t de g‚nduri arz„toare ∫i ambi˛ioase, de visuri ∫i proiecte. Chipul ei? O fidel„ oglindire a tainei ce st„ruie Ón ea ∫i care-i adun„, r‚nd pe r‚nd, Ón privire umbre ∫i lumini, lumini ∫i umbre… pe buze un sur‚s care-i parfumeaz„ cu aroma bl‚nde˛ii cuvintele, oricare i-ar fi preocup„rile.

Œnf„˛i∫area ei? Dreapt„ ∫i impresionant„, concretiz‚nd Ón mers ∫i mi∫c„ri elegan˛„, cu care vrea parc„ s„ compenseze Ónt‚rziata adaptare la preten˛iile exagerate ale modei. Dar temperamentul ei, aceast„ for˛„ motrice a destinului femeii? Este un flux n„valnic pe marea zbuciumat„ a sentimentelor pe care nu ∫i le ascunde ∫i, mult mai frumos, nu ∫i le reneag„.

™i c‚nd crezi c„ o ∫tii pe de rost Ón˛elegi c„ nici n-ai trecut de prima liter„ a alfabetului f„pturii sale. Ea este cea mai frumoas„ Ónt‚mplare a vie˛ii noastre, sub chip de mam„, so˛ie, iubit„, sor„ sau fiic„. Firea ei, Óns„, nu se las„ dominat„. Istoria a dovedit c„ femeia este o lupt„toare, d‚nd dovad„ de curaj ∫i r„bdare.

Œn c„snicie n-a sim˛it niciodat„ z„ng„nind Ón urm„-i lan˛urile st„p‚nirii. Dar nici cu jum„t„˛i de m„sur„ nu se mul˛ume∫te. So˛ii Ó∫i Ónconjoar„ Ónc„ so˛iile cu vechiul cult, dar ele au Ón˛eles c„ inima b„rba˛ilor, ca s-o po˛i p„stra, nu trebuie s-o conservi Ón ghea˛„.

Ea sacrific„ totul pentru b„rbatul iubit ∫i nu cunoa∫te no˛iunea renun˛„rilor timpurii. Refugiul ei mistic contribuie ca fericirea pe care ∫i-o brodeaz„, tocmai pe urzeala aceasta de mister, realitatea vie˛ii s„ nu i-o destrame.

E ceva contradictoriu Ón alc„tuirea ei: amestec de raze potrivnice pe care i se reazem„ misterul; Óntuneric din„untrul luminii, t„cere vibr‚nd; arcul voltaic pe care-l descriu dou„ semne contrare, c„derea Ón sus (poate de aceea spun poe˛ii c„, oric‚nd, EA te poate coborÓ sau Ón„l˛a).

EA, datorit„ edificiului tainic care o sus˛ine, r„m‚ne mereu femeie, oric‚t de variate ∫i complicate atribu˛ii masculine ar Óndeplini, fiindc„ poart„ Ón Óns„∫i esen˛a sufletului ei legile dup„ care Ó∫i organizeaz„ via˛a.

Pe pragul de n„dejde al acestei prim„veri, VOU√, femei ale lumii — acum ∫i Óntotdeauna — g‚nd ∫i inim„ neÓntinate!

V„ mul˛umesc.

îAm tr„it s„ v„d ∫i asta“

Acum c‚teva zile am v„zut, pe aproape toate posturile de televiziune, imagini din pie˛ele agroalimentare din Gala˛i ∫i Ia∫i ce m-au cutremurat.

M„ simt obligat — Ón calitatea mea de deputat independent — s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, domnule pre∫edinte Iliescu, domnule prim-ministru, c„ îorganele“ de control ale Protec˛iei Consumatorului ∫i-au f„cut datoria ∫i au respectat legea p‚n„ Ón cele mai mici detalii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Œnt‚mpl„tor se g„seau prin pia˛„ toate televiziunile din Rom‚nia. Ce s„ fac„ ∫i ei?! F„ceau pia˛a ∫i au renun˛at la cump„r„turi ∫i au Ónceput s„ filmeze cum Ó∫i fac datoria îorganele“ ∫i confisc„ ou„le ∫i laptele ˛„ranilor, dup„ care le distrug, le sparg la canalizare, iar sticlele de lapte le golesc, totul fiind filmat ∫i dat pe posturile de televiziune la î™tiri“. fi„ranii nevinova˛i pl‚ngeau ∫i implorau îorganele“ s„ le Ónapoieze ou„le ∫i laptele, care nu erau stricate, ∫i pe care o s„ le aduc„ Ónapoi acas„, unde o s„ le consume ei ∫i familia lor.

Pe mine nu m„ deranjeaz„ c„ îorganele“ ∫i-au f„cut datoria cu cei 3—4 ˛„rani, Ón timp ce mafia pie˛elor vinde tiruri de fructe ∫i legume din import, unul da, unul nu, adic„ unul cu acte, altul f„r„ acte. M„ deranjeaz„, domnule prim-ministru, felul cum au f„cut-o, de fapt, am s„ v-o spun direct: nu au f„cut altceva dec‚t au executat comanda cuiva. ™i avem aici dou„ posibilit„˛i.

1. Comanda contra cost a mafiei pie˛elor pentru a descuraja pe am„r‚tul care vine cu 30 de ou„, pentru care prime∫te 120 mii lei, dup„ o zi de frig, iar 40 mii lei Ói d„ pentru transport, ∫i de 40 mii lei m„n‚nc„ toat„ ziua, ajung‚nd acas„ cu 40 mii lei, descuraj‚ndu-l pentru a de˛ine monopolul pie˛ei. S„ nu uit„m c„ se import„ masiv, de la morcovi ∫i ceap„ p‚n„ la mere ∫i prune.

2. Comand„ pe linie ierarhic„, cu o zi, dou„, Ónainte de a se numi persoana ce va conduce Ministerul Mediului, vezi, Doamne, cum Ó∫i face datoria Oficiul pentru Protec˛ia Consumatorului din Rom‚nia.

Œn oricare dintre variante, Oficiul pentru Protec˛ia Consumatorului s-a folosit, de∫i legal, de ace∫ti am„r‚˛i de ˛„rani, care pl‚ngeau ∫i se jurau c„ nu o s„ mai vin„ la ora∫ cu ou„, lapte, cartofi, varz„, mere, zeam„ de varz„ ∫.a.m.d. ∫i o s„ lase îprofesioni∫tii“ s„ v‚nd„ din Turcia, Grecia ∫i alte ˛„ri.

Domnilor colegi,

Onorat„ mass-media,

Eu am crezut la Ónceput, dup„ felul dur cum sp„rgeau ou„le ∫i goleau sticlele de lapte, c„ au g„sit ceva îdroguri“, pe care trafican˛ii le-au dizolvat Ón lapte sau le-au injectat Ón ou„, pe care urmau s„ le v‚nd„ Ón pia˛„; dup„ felul cum s-a mediatizat pe toate posturile la î™tiri“, de la orele 18,00 ∫i 19,00, ∫i dup„ modul cum organele Oficiului pentru Protec˛ia Consumatorului Ó∫i f„ceau datoria.

Domnilor colegi, eu, p‚n„ la 19 ani, am crescut la ˛ar„, ∫i m‚ncarea de baz„ a fost ou„le ∫i laptele, ∫i v„ dau cuv‚ntul de onoare c„ niciodat„ nu m-am Ómboln„vit, pentru c„, domnilor, ˛„ranii ∫tiu, de secole, s„ deosebeasc„ un ou bun de unul clocit, iar laptele Ól v‚nd pe gustate.

C‚˛i dintre dumneavoastr„ a˛i cump„rat ceva stricat de la un ˛„ran din pia˛„? De ce trebuia ca acei inspectori s„-i umileasc„ Ón fa˛a unei ˛„ri?

Domnule prim-ministru, pe de o parte le d„m bani pentru agricultur„, ∫i pe de alt„ parte Ói batjocorim ∫i Ói umilim Ón fa˛a unei ˛„ri, pentru c„ vin s„ v‚nd„ 30 de ou„ ∫i 6 litri de lapte.

Acei inspectori puteau s„-i ajute s„ intre Ón legalitate sau s„-i trimit„ acas„ cu marf„ cu tot, d‚ndu-le un avertisment. Œn schimb, ei au f„cut exces de zel cu ni∫te oameni am„r‚˛i ∫i, culmea, au ap„rut ∫i toate televiziunile s„ filmeze aceast„ impresionant„ captur„.

V„ rog, domnule prim-ministru, s„ verifica˛i, prin Corpul de control al primului-ministru, c‚te tone de fructe ∫i legume aduse din import au confiscat ∫i distrus acei inspectori din Gala˛i ∫i Ia∫i, Ón anul 2004.

Unii se vor Óntreba: de ce fac din ˛‚n˛ar arm„sar ∫i de ce fac o declara˛ie politic„ Ón Parlamentul Rom‚niei pentru 30 de ou„ ∫i 6 litri de lapte confiscate de la 3—4 ˛„rani rom‚ni.

Domnilor colegi, pentru c„ efectul psihologic transmis ˛„ranilor care vin Ón pie˛e ∫i mediatizat maxim la ∫tirile principale Ói va Óndep„rta pe ace∫tia din pie˛e, iar mafia pie˛elor va ob˛ine monopolul mult dorit.

Sper ca domnul pre∫edinte Ion Iliescu ∫i domnul primministru Adrian N„stase s„ ia m„surile necesare, astfel Ónc‚t sloganul îPentru oameni, Ómpreun„ cu ei“ s„ fie valabil ∫i pentru ace∫ti ˛„rani nec„ji˛i, care Ó∫i duc traiul de pe o zi pe alta.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Observ, din ce Ón ce mai des, Ón aceast„ sal„, oameni pe care nu Ói mai pot recunoa∫te sau care nu au fost niciodat„ de recunoscut. De fapt, cred c„ unii dintre ei sunt adev„ra˛i cameleoni uciga∫i, crescu˛i ∫i antrena˛i s„ st‚rneasc„ panica. V„ spun acum c„ nu au fost bine antrena˛i. Nu reu∫esc dec‚t s„ st‚rneasc„ sentimente de mil„ ∫i uneori chiar hohote de r‚s.

Valeriu Stoica, fostul ministru al justi˛iei ∫i fostul pre∫edinte al Partidului Na˛ional Liberal, ∫i Petre Roman, fostul pre∫edinte al Partidului Democrat, Ón prezent pre∫edinte al Partidului For˛a Democratic„, sunt doar doi dintre ace∫ti cameleoni. Iat„ cine poate s„ denun˛e activitatea actualilor guvernan˛i ∫i s„ arunce cu noroi Ón Guvern! Ace∫ti oameni se refer„ la problema adop˛iilor interna˛ionale, f„r„ a se uita Ón urm„ ∫i a vedea perioada 1997 — 2000, c‚nd au reu∫it s„ mascheze ∫i s„ ascund„ propriile ac˛iuni cu iz penal. Sau poate Valeriu Stoica a uitat cum dosea dosare grele care se refereau la adop˛ii ∫i care puteau fi o pat„ pe obrazul Guvernului de atunci. A uitat acest om de toate matrapazl‚curile de care a fost Ón stare pentru a sus˛ine cauze, dac„ le putem numi a∫a, care ar fi aruncat Ón dizgra˛ie partidul din care f„cea parte ∫i Óntreaga coali˛ie care s-a pretat la gesturi ∫i ac˛iuni care au adus grave atingeri imaginii ˛„rii? Iat„ c„, u∫or, u∫or, Óncep s„ se desc‚lceasc„ i˛ele a∫a-numitei afaceri a adop˛iilor interna˛ionale ∫i c„ oamenii care acum guverneaz„ se dep„rteaz„ clar de acuza˛iile care le-au fost aduse. Crede˛i c„ la fel se va Ónt‚mpla ∫i Ón cazul Ón care se vor Óncepe anchete Ón cazul cameleonilor despre care vorbeam mai Ónainte?

Nu cred c„ este nici momentul, nici locul Ón care s„ discut„m astfel de chestiuni. Cred, totu∫i, c„ ar trebui ca atitudinea celor care arunc„ acum cu noroi s„ fie una de respect ∫i s„ nu Ó∫i mai permit„ s„ acuze f„r„ nici o dovad„. Œncepe s„ Ómi par„ r„u c„ am stat, cel pu˛in ocazional, Ón aceea∫i Ónc„pere cu astfel de persoane… c‚nd ar trebui ca lor s„ le fie ru∫ine c„ ∫i-au permis s„ accead„ la func˛ii pe care nu le-au folosit dec‚t Ón scopuri obscure, mizere ∫i imorale.

îIe∫irea din iarn„“

Ultimele evenimente legate de discu˛iile mai mult sau mai pu˛in controversate pe care le-au marcat sondajele de opinie lansate Ón societatea rom‚neasc„ pun Ón lumin„ nevoia de a clarifica anumite am„nunte referitoare la acestea ∫i de a pune un accent special pe realitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Din acest punct de vedere, se eviden˛iaz„ performan˛a Partidului Social Democrat de a se clasa Ón topul sondajelor, acest lucru Ónt‚mpl‚ndu-se chiar dup„ ie∫irea din anotimpul iernii, perioad„ care, Ón general, se sf‚r∫e∫te cu sc„deri Ón procentul preferin˛elor electoratului. ™i nu este pur ∫i simplu o men˛inere a sprijinului popular, ci chiar o cre∫tere a procentului Ón favoarea partidului de guvern„m‚nt, Ónregistr‚ndu-se o cifr„ mai mare dec‚t la intrarea Ón iarn„.

Guvernul Adrian N„stase a reu∫it, astfel, dup„ aproape 14 ani, s„ gestioneze Ón a∫a fel ie∫irea din anotimpul rece Ónc‚t, pentru prima dat„, rom‚nii au r„mas mul˛umi˛i. Acest fapt reprezint„ un manifest de sprijin din partea popula˛iei, chiar dac„ anumitor partide din opozi˛ie nu le convine prea mult situa˛ia. De aici apar ∫i specula˛iile. Se invoc„ tot felul de contraargumente la faptul f„r„ precedent, pentru a se denatura adev„rul ∫i a se ascunde o realitate evident„. Este aproape ridicol spectacolul controverselor dintre reprezentan˛ii partidelor ∫i coali˛iilor din opozi˛ie, care Óncearc„ s„ dea vina c‚t mai mult pe Partidul Social Democrat, astfel Ónc‚t s„ se ascund„ adev„rul procentajelor din sondaje, prin denigrare ∫i minciun„. Aceste ac˛iuni, nelipsite de precedent, sunt ini˛iate de tot felul de alian˛e de conjunctur„, f„r„ un program bazat pe valori politice compatibile, de uniuni cinice f„cute pentru a parazita suferin˛ele oamenilor ∫i a p„c„li electoratul printr-o etichet„ fals„.

Orice nu s-ar spune ∫i oric‚t de puternic„ nu ar fi tendin˛a de denaturare a adev„rului, s-a demonstrat totu∫i c„ eforturile constante ∫i consecvente ale guvern„rii P.S.D. au dus la ridicarea vizibil„ a nivelului de trai Ón Rom‚nia, fapt care Ón urm„ cu doar trei ani p„rea aproape neverosimil. Cert este Óns„ c„ nu se recunoa∫te ∫i nu se respect„ dec‚t meritul dovedit prin fapte. Or, electoratul din Rom‚nia a v„zut Ón Ómbun„t„˛irea nivelului de trai o performan˛„, un efort, o grij„ din partea partidului de guvern„m‚nt.

Sondajele de opinie sunt un adev„r demonstrat, reflect‚nd, dup„ modul Ón care au fost concepute, realitatea obiectiv„ a ansamblului comunitar, iar faptul c„ ultimele sondaje efectuate la nivel na˛ional au relevat faptul c„ Partidul Social Democrat a urcat Ón v‚rful piramidei preferin˛elor electorale nu Ónseamn„ neap„rat c„ sondajul nu reflect„ corect situa˛ia, aceast„ idee av‚nd-o poate doar membrii partidelor din opozi˛ie, care v„d Ón orice un trucaj ∫i evit„ s„ cread„, s„ cunoasc„ ∫i s„ se apropie mai mult de realitate.

îPolitica responsabil„“

Lupta electoral„, ca orice lupt„, scoate la suprafa˛„ tarele de caracter ale unor politicieni pentru care nimic nu este mai presus dec‚t interesul personal, satisfacerea dorin˛ei de a accede la putere cu orice pre˛ ∫i prin orice mijloace. De asemenea, nu sunt iertate nici partidele politice. Disputa a eviden˛iat, deja, neputin˛a unor forma˛iuni sau alian˛e politice Ón structurarea de programe pertinente, fundamentate ideologic, ancorate Ón realitatea rom‚neasc„, ce pot s„ ofere solu˛ii, ∫i nu paleative sau sloganuri politicianiste, problematicii cu care se confrunt„ Rom‚nia: integrarea de drept ∫i de fapt Ón structurile euroatlantice ∫i ale Uniunii Europene; realizarea reformelor politice, economice ∫i sociale necesare Óndeplinirii condi˛iilor de compatibilitate cerute de aceste

structuri, precum ∫i a n„zuin˛elor de mai bine pentru to˛i rom‚nii.

Scena politic„ este Ón suferin˛„. Diagnosticarea ei scoate Ón eviden˛„ multe maladii. Œn Rom‚nia exist„ partide sau politicieni care se bucur„ c‚nd apar disfunc˛ionalit„˛i Ón actul de guvernare, sanc˛ionate de forurile interna˛ionale, ∫i, sub masca vegherii respect„rii democra˛iei, recurg la dezinformare, fie prin mistificarea adev„rului, fie prin exager„ri. Liderii unor partide de opozi˛ie, pe toate palierele, cred c„ rom‚nul este tot naiv ∫i preia f„r„ discern„m‚nt criticile la adresa celor afla˛i la putere, accept„ propunerile politicianiste care nu sunt rodul sentimentului de responsabilitate, ci sunt emana˛ia intereselor personale sau de grup a dorin˛ei de guvernare. Elementele democra˛iei sunt cunoscute ∫i de electorat ∫i, cu siguran˛„, nu se mai las„ p„c„lit de propaganda de partid, nu va mai accepta politizarea actelor ce ˛in de administrarea normal„ a comunit„˛ilor ∫i este tot mai aproape timpul c‚nd fiecare s„ r„spund„ pentru ce a f„cut r„u.

Actuala opozi˛ie are un fel anume de a Ón˛elege democra˛ia ∫i de construire a discursului politic. Partidele respective ∫i Ón special liderii lor sunt Óntruchiparea virtu˛ilor, de˛in„torii adev„rului absolut, singurii purt„tori de bine, Ón schimb, forma˛iunea de guvern„m‚nt reprezint„ tot ce este mai r„u, mai vicios. Tot ceea ce se afl„ Ón afara sferei lor de influen˛„ politic„ este nedemocratic. Demersul lor politic, de cele mai multe ori, este neg‚ndit, conjunctural, n„scut din ra˛iuni politicianiste ∫i din obsesia Ónvingerii Ón alegeri a Partidul Social Democrat.

Numai a∫a se poate explica constituirea unei alian˛e care nu are aproape nimic Ón comun Ón afar„ de o experien˛„ trist„, dar dat„ uit„rii. Œn aceste condi˛ii, este firesc c„ se pierd Ón h„˛i∫ul ideilor, pierd cu u∫urin˛„ reperele, neglijeaz„ distinc˛ia Óntre st‚nga ∫i dreapta politic„, ac˛ioneaz„ iresponsabilitatea ∫i neglijen˛a. îUra afecteaz„ judecata“.

îPisica moart„ din curtea lui B„sescu“

Zilele trecute am avut ocazia s„ asist„m la o alt„ demonstra˛ie de incapacitate managerial„ a domnului B„sescu. Iat„ cum, aflat Ón momente dificile, domnul B„sescu abordeaz„ solu˛ii simpliste, de tipul stru˛ului, renun˛‚nd la rezolvarea unei probleme prin pasarea ei.

Astfel, dup„ ce a ˛inut Ón secret o perioad„ de timp faptul c„ cei ∫ase membri ai Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 ∫i-au depus Ón bloc demisia, domnul B„sescu, de∫i ∫i-a consumat momentul cuvenit de reculegere dup„ Óngroparea numitei comisii, ∫i o dat„ cu ea, a multora dintre a∫tept„rile mai multor sute de rom‚ni Óndrept„˛i˛i s„ aib„ parte de o dreapt„ judecat„, a preferat s„ arunce pisica moart„ Ón curtea vecinului, pun‚nd pe seama Guvernului ∫i a legilor statului propria sa incapacitate.

Œi aducem aminte domnului B„sescu c„ aceast„ atitudine nu face altceva dec‚t s„-i arate adev„rata fa˛„ ∫i incapacitate de a rezolva problemele aleg„torilor, aleg„tori care s-au s„turat de tergivers„rile, opacitatea ∫i lipsa unui management potrivit Ón tratarea nevoilor urbei.

Œn ceea ce prive∫te neregulile de la comisia citat„, faptul c„ nu exist„ o eviden˛„ clar„ a dosarelor depuse, c„ nu sunt numerotate pentru ca Ón acest fel s„ nu fie cunoscut„ situa˛ia documentelor care sunt sau nu cuprinse, reconstituirea realiz‚ndu-se de cele mai multe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 ori par˛ial, cet„˛enii s-au pl‚ns Ón principal de primarea clientelismului politic Ón selec˛ia dosarelor.

Consider c„ rezolvarea blocajului retroced„rilor de la nivelul municipalit„˛ii Ó∫i poate g„si solu˛ia Ón modul cel mai simplu ∫i just prin demisia domnului B„sescu din func˛ia sa de primar general al Bucure∫tiului.

Dac„ domnul B„sescu ar fi corect ∫i ar recunoa∫te falimentul activit„˛ilor sale de p‚n„ acum, inclusiv modul fraudulos prin care a ajuns Ón pozi˛ia actual„, p„catele sale Ón fa˛a aleg„torilor s-ar mai cur„˛a, dar cum Ón situa˛ia actual„ nebunia d‚nsului cunoa∫te culmi neb„nuite, disperarea cet„˛enilor va atinge, la r‚ndu-i, cote direct propor˛ionale.

îRememor„ri nedorite“

Nehot„r‚rile ∫i incoeren˛a unor partide precum cel liberal sunt deja cunoscute ale puzzle-ului politic actual. Dup„ zile Óntregi Ón care liberalii aclamau posibilitatea coaliz„rii cu for˛ele extremiste pentru ap„rarea interesului na˛ional ∫i dup„ Óncerc„ri de rememorare a defunctei C.D.R. prin tatonarea posibilit„˛ii de coalizare cu P.N.fi.C.D., Ón Óncercarea de a atrage ∫i simpatia cre∫tinilor democra˛i europeni, P.N.L. revine Ón for˛„ cu acuza˛ii nefondate la adresa liderului P.S.D.

Dup„ o lecturare, probabil Ón fug„ ∫i pe s„rite, a declara˛iilor premierului f„cute cu ocazia vizitei Domniei sale la Bruxelles, liderul liberal reia Ón grab„ drumul acestuia din urm„ ∫i se Óntoarce de la Bruxelles agit‚nd Ón media un set de informa˛ii care nu mai prezentau nici o noutate. Disperat Ón a atrage aten˛ia asupra sa ∫i uit‚nd s„ citeasc„ cu toat„ aten˛ia afirma˛iile unora, liderul liberal formuleaz„ acuze neadev„rate privind îdezinformarea — practic„ de guvern“ la Bruxelles.

Este trist c„ asist„m la un spectacol care nu are nimic de a face cu o reformare a scenei politice rom‚ne∫ti. A∫tept„rile electoratului sunt Ón∫elate sistematic din moment ce coeren˛a unor partide, precum cel liberal, nu face altceva dec‚t s„ rememoreze momente de trist„ amintire, precum alian˛a C.D.R., sau s„ Ó∫i inventeze subiecte nefondate pentru a capta aten˛ia publicului. Exist„, pe de o parte, lideri, precum cel al Partidului Democrat, care nu reu∫esc s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile de primar, abord‚nd doar solu˛ii facile de moment ∫i ocolind responsabilit„˛i majore cerute de pozi˛ia lor.

Responsabilitatea ∫i coeren˛a programului de guvernare P.S.D. nu pot fi negate. Œncerc„rile noastre de a remedia gre∫elile trecutei guvern„ri ∫i de a ar„ta oamenilor adev„rata fa˛„ a opozi˛iei vor fi prioritare pentru noi.

Factori de r„spundere din jude˛ul Olt, printre care prefectul jude˛ului, pre∫edintele Consiliului jude˛ean, primari din municipiile ∫i ora∫ele jude˛ului, au analizat timp de c‚teva ore, Ómpreun„ cu domnul Sergiu Sechelariu, ministrul… secretar de stat al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, stadiul lucr„rilor de investi˛ii finan˛ate de A.N.L., precum ∫i al s„lilor de sport finan˛ate de C.N.I.

A fost vizitat„ cea mai modern„ sal„ de sport din jude˛, cea de la Liceul îMihai Viteazul“, cu o capacitate de aproximativ 1.000 locuri.

Au fost analizate proiectele de alimentare cu ap„ Ón 14 localit„˛i din mediul rural ∫i 39 proiecte executate de

programul SAPARD, a c„ror valoare se ridic„ la circa 40 milioane de euro.

Investi˛iile realizate Óncep‚nd cu anul 2001 sunt mai multe dec‚t cele realizate Ón primii ani dup„ revolu˛ie, astfel Ónc‚t totalitatea lucr„rilor de investi˛ii plaseaz„ jude˛ul Olt pe un onorant loc ∫apte din totalul de 41 de jude˛e.

Œn prezent, Ón jude˛ul Olt sunt Ón diverse stadii de execu˛ie sau proiectare 906 unit„˛i locative, iar 300 de locuin˛e se vor da Ón folosin˛„ Ón municipiul Slatina, iar Ón iunie vor fi date Ón folosin˛„ 20 de apartamente sociale Ón Caracal.

O aten˛ie deosebit„ se va acorda ∫i locuin˛elor care se vor construi prin credit ipotecar pe o suprafa˛„ de 5 hectare puse la dispozi˛ia A.N.L.

Œnt‚lnirea s-a Óncheiat cu o conferin˛„ de pres„ Ón care secretarul de stat, domnul Sergiu Sechelariu, a afirmat c„ presa local„ prezint„ realitatea a∫a cum este ea, cu bune ∫i cu rele, comparativ cu presa central„ care, de cele mai multe ori, prezint„ numai aspectele negative.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îPrograme Ón domeniul mediului“.

Principalele probleme Ón domeniul mediului sunt: armonizarea structurii institu˛ionale din ˛ara noastr„ cu cea din Uniunea European„, ∫i anume: departament de mediu; agen˛ie na˛ional„ pentru protec˛ia mediului; agen˛ii regionale pentru protec˛ia mediului ∫i agen˛ii locale pentru protec˛ia mediului; asigurarea Ón anul 2004 a fondurilor necesare realiz„rii angajamentelor asumate prin Documentul de pozi˛ie, Ón valoare total„ de 53,554 milioane euro.

Valoarea propus„ a fi asigurat„ prin proiectul de buget de stat pe anul 2004 ∫i aprobat„ a fost de 19,750 milioane euro; asigurarea resurselor financiare Ón valoare de 35 miliarde euro, necesare pentru transpunerea Ón practic„ a Capitolului 22 — îProtec˛ia mediului“ —; legisla˛ia specific„ din domeniul protec˛iei naturii a fost armonizat„ Ón totalitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene din acest domeniu, urm‚nd s„ Ónceap„ punerea Ón practic„ a planurilor de implementare, Ón special pentru realizarea Re˛elei ecologice europene Natura 2000.

Aceasta presupune asigurarea cadrului institu˛ional ∫i a resurselor financiare necesare inventarierii siturilor de importan˛„ comunitar„ Ón vederea transmiterii listei na˛ionale p‚n„ la data ader„rii.

P‚n„ Ón prezent, Ón Rom‚nia s-au realizat 11 depozite ecologice de de∫euri; incinerarea de∫eurilor; promovarea Ordinului pentru aprobarea zon„rii interioare a parcurilor na˛ionale ∫i a parcurilor naturale.

Declara˛ia mea politic„ poart„ numele îEforturi“. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Desc„tu∫at„ de Revolu˛ia din Decembrie 1989, via˛a politic„ din Rom‚nia a cunoscut o perioad„ zbuciumat„, concretizat„ ∫i prin apari˛ia infla˛ionist„ a zeci, poate sute de partide politice.

Cu numai 252 de membri, acestea se Ónfiin˛au pe criterii dintre cele mai bizare, iar denumirile alese

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 includeau neap„rat no˛iuni care s„ reflecte îata∫amentul“ acestora la valorile perene: îdemocrat“, îna˛ional“, îpopular“, îsocialist“ etc.

Numai prin eforturi sus˛inute de memorie po˛i ast„zi s„ stabile∫ti identitatea unor partide ∫i alian˛e politice, fie ele ∫i parlamentare; Ón perioada 1990—2003: Alian˛a Na˛ional„, Alian˛a Na˛ional„ Cre∫tin-Democrat„, Partidul Alternativa Rom‚niei, Partidul Liberal, Partidul Na˛ional Rom‚n, Partidul Popular din Rom‚nia, Uniunea For˛elor de Dreapta, Alian˛a Civic-Liberal„, Alian˛a Na˛ionalLiberal„, Blocul Unit„˛ii Na˛ionale, Conven˛ia Na˛ional„ pentru Instaurarea Democra˛iei, Partida Na˛ional„, Uniunea Na˛ional„ de Centru etc., etc.

Este evident faptul c„ politica rom‚neasc„ a intrat Óntr-o nou„ etap„ caracterizat„ prin simplificarea e∫ichierului politic, dar ∫i prin modificarea de substan˛„ a atitudinii politice ∫i implicit a modului de rela˛ionare a forma˛iunilor politice. Acest fapt a fost determinat de: fuziuni, absorb˛ii, comas„ri Óntre partide cu orientare doctrinar„ asem„n„toare, de apari˛ia Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice, precum ∫i de decizii luate de conducerea la v‚rf a unor astfel de structuri politice.

Au r„mas, cum era ∫i firesc, partide clarificate doctrinar, cu platforme-program bine definite, cu structuri teritoriale func˛ionale ∫i cu o activitate concret„.

Œntre acestea se deta∫eaz„, ca prim„ for˛„ a spectrului politic rom‚nesc, Partidul Social Democrat, continuatorul modern al valorilor ∫i tradi˛iilor mi∫c„rii social-democrate din Rom‚nia ∫i al idealurilor Revolu˛iei din Decembrie 1989. Adres‚ndu-se Ón egal„ m„sur„ tuturor categoriilor sociale, P.S.D. ac˛ioneaz„ consecvent pentru modernizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, reformarea economiei, modernizarea structurilor de proprietate, consolidarea statului de drept, diminuarea s„r„ciei.

Pentru asemenea obiective exist„ o larg„ sus˛inere din partea popula˛iei Rom‚niei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se nume∫te îCum putem lupta cu moartea alb„?“

Consumul de droguri reprezint„ pe Óntregul mapamond una dintre provoc„rile cu care se confrunt„ umanitatea, efectele directe sau indirecte ale acestuia relev‚ndu-l ca pe un fenomen Óngrijor„tor, demn de luat Ón calcul Ón toate programele de cooperare interna˛ional„.

Dac„ Rom‚nia a fost ferit„ p‚n„ Ón anii ’90 de acest Óngrijor„tor fenomen, datorit„ controlului exercitat de autoritatea statal„ asupra libert„˛ilor individuale ∫i a politicii totalitare, o dat„ cu adoptarea principiilor democratice, problema drogurilor a devenit treptat o amenin˛are ∫i o provocare la nivel na˛ional, ∫i asta pentru c„ principala categorie de popula˛ie vulnerabil„ la consumul de droguri este, f„r„ Óndoial„, cea format„ din tineri, care este mult mai deschis„ la nou, mai predispus„ la noi experien˛e, la risc. Iar o na˛iune cu un nivel ridicat al dependen˛ilor de droguri din r‚ndurile tinerilor este o na˛iune pierdut„, f„r„ viitor.

Curiozitatea, dorin˛a de senza˛ii tari, lipsa de maturitate ∫i responsabilitate, problemele personale, singur„tatea, lipsa prietenilor, lipsa unor preocup„ri interesante ∫i nevoia de a ie∫i Ón eviden˛„ sunt doar c‚teva dintre cauzele interne care-i determin„ pe tineri s„ cad„ prad„ prea des, f„r„ putin˛„ de sc„pare, drogurilor.

De asemenea, climatul familial nefavorabil, nivelul educa˛ional ∫i cultural redus, lipsa informa˛iilor sau informa˛ii false despre droguri ∫i imitarea modelelor din filme au contribuit ∫i ele la predispunerea tinerei genera˛ii la consumul de droguri.

Consumul de droguri Ón Rom‚nia a fost consecin˛a traficului diferitelor stupefiante pe teritoriul ˛„rii noastre, deci, dac„ nu este deja prea t‚rziu pentru a mai face ceva, este nevoie de un sistem mult mai bun ∫i bine pus la punct de combatere ∫i Ómpiedicare a traficului de stupefiante.

Urm„rind datele statistice ale Agen˛iei Na˛ionale Antidrog am observat c„ numai Ón primele 6 luni ale anului 2003 au fost capturate 253,391 kg de heroin„ (comparativ cu 202,18 kg pe anul 2002) ∫i f„r„ Óndoial„ c„ cifra aceasta p‚n„ Ón momentul de fa˛„ este mult mai mare. La aceast„ cifr„ a capturilor de stupefiante trebuie s„ ad„ug„m totalitatea drogurilor care str„bat ˛ara noastr„, care r„m‚n pe teritoriul Rom‚niei ∫i care nu sunt capturate.

Nu vom putea ∫ti exact valoarea acestei cifre, Óns„ ∫tim exact c„ tot Ón primele ∫ase luni ale anului 2003 au fost 1.913 cereri de tratament pentru dezintoxicare. Din totalul celor 1.913 consumatori de droguri care au solicitat intrarea Ón tratament, 847 sunt cazuri noi, iar 1.066 sunt cazuri de recidiv„. Mai conteaz„ oare c„ dintre ace∫ti consumatori de droguri 1.331 sunt b„rba˛i, iar femeile reprezint„ o pondere de 30,4%, adic„ 582 de persoane?

S„ nu uit„m c„ aceast„ cifr„ reprezint„ cererile de tratament, ∫i nu cifra exact„ a consumatorilor de stupefiante din ˛ara noastr„. Ce ne facem cu cei care nu cer ajutor unor centre speciale de dezintoxicare? De ce nu cer ajutor?

R„spunsul este unul simplu: este nevoie de mult mai multe programe privind dezintoxicarea, este nevoie de un sistem integrat de prevenire ∫i tratament, dar, Ónainte de toate, este nevoie de strategii na˛ionale de educare a tinerilor ∫i con∫tientizarea lor privind pericolul pe care consumul de droguri Ól reprezint„ nu numai pentru s„n„tatea lor, dar ∫i pentru Óntregul cadru social.

Aceste strategii trebuie implementate pe tot teritoriul ˛„rii, Ón toate institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, mai ales gimnazial ∫i liceal, deoarece Ón ∫coli ∫i licee elevii devin cei mai predispu∫i la îÓncercarea“ (∫i p‚n„ la dependen˛„ e doar un pas) diferitelor stupefiante puse la dispozi˛ie de trafican˛ii de droguri, Ón c„utarea de noi clien˛i ∫i de dezvoltare a unei pie˛e de v‚nzare a stupefiantelor.

Corecta ∫i sistematica informare a elevilor ∫i a profesorilor, Ón egal„ m„sur„, Ón leg„tur„ cu efectul nociv ∫i distrug„tor al drogurilor va reduce sistematic num„rul îcurio∫ilor“, ajung‚ndu-se, Ón cel mai fericit caz, p‚n„ la stoparea traficului de droguri. C„ci, f„r„ consumatori, o pia˛„ a stupefiantelor nu se poate dezvolta.

Eficacitatea unei strategii bine g‚ndite privind educarea ∫i prevenirea tinerilor Ón leg„tur„ cu deznod„m‚ntul tragic la care Ói poate duce consumul de droguri va scuti Óntreaga societate, deci pe noi to˛i, de cheltuieli a c„ror valoare este la ora actual„ alarmant„. Œn centrele de dezintoxicare, 2.959.188 lei a reprezentat costul mediu pentru fiecare pacient tratat, iar 112.192.887 lei a reprezentat costul mediu pentru fiecare unitate de profil numai Ón primele ∫ase luni ale anului 2003.

Œn lipsa acestei strategii de informare ∫i prevenire, costurile sociale ∫i economice vor fi mult mai mari, ∫i aici m„ refer nu numai la costurile de s„n„tate, dar ∫i la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 efectul social pe care infrac˛ionalitatea cauzat„ direct sau indirect de consumul de droguri o poate avea pentru Óntreaga societate.

Ne va costa mult mai pu˛in s„ educ„m ∫i s„ prevenim dec‚t s„ trat„m.

V„ mul˛umesc.

## Onorat auditoriu,

Rom‚nia a fost anul trecut ˛ara Ón care s-au realizat cele mai mari profituri din centrul ∫i estul Europei, iar rata medie de cre∫tere a cifrei de afaceri a fost de circa 25%. Cre∫terile nu se reg„sesc Óns„ ∫i Ón statisticile oficiale privind salariile medii nete ale rom‚nilor, diferen˛a dintre 2002 ∫i 2003 fiind, la acest capitol, de numai cinci euro.

Mai mult de jum„tate din firmele multina˛ionale care fac afaceri Ón Rom‚nia au anun˛at c„ anul trecut au ob˛inut profituri importante. Pe ansamblu, cifra de afaceri total„ a companiilor private rom‚ne∫ti a crescut cu 15%, de la 80 miliarde de dolari Ón 2002 la 92 de miliarde de dolari Ón 2003, iar profitul brut rezultat din datele preliminare ale Ministerul Finan˛elor Publice a fost de peste 8,3% din cifra de afaceri.

Cel mai important succes l-au Ónregistrat companiile din domeniul bunurilor de larg consum (F.M.C.G.), industria cimentului, telefonia mobil„ ∫i pia˛a auto.

Afacerile cu bunuri de larg consum au fost de circa ∫apte miliarde de euro, cu 1,5 miliarde mai mult dec‚t Ón 2002. Reprezentan˛ii companiilor spun c„, Ón medie, profitul net a fost mai mare de 10%. Din p„cate, aportul produc˛iei interne la ob˛inerea profiturilor a fost mai mic cu 40%. Companiile s-au bazat Ón special pe importuri, iar acolo unde s-au ob˛inut profituri din activit„˛i interne a fost vorba de servicii ∫i comer˛.

Dar s-a ajuns Ón situa˛ia Ón care importatorii de autovehicule, electronice ∫i electrocasnice au raportat c‚∫tiguri interesante. Partea proast„ este c„, pe l‚ng„ faptul c„ aceste produse sunt importate, ∫i pre˛urile de v‚nzare din Rom‚nia au fost sensibil mai mari dec‚t Ón alte ˛„ri din regiune.

Ionel Bl„nculescu pune cre∫terea de 15% a cifrei de afaceri pe seama Ómbun„t„˛irii controlului fiscal, dar crede c„, Ón continuare, companiile str„ine raporteaz„ profituri sub procentele reale.

Pe de alt„ parte, rom‚nii au investit peste 1,5 miliarde de euro Ón bunuri imobiliare, Ón special Ón cump„rarea de apartamente, dar ∫i Ón case construite de la zero.

Œn lipsa unor statistici complete referitoare la veniturile rom‚nilor, nu putem dec‚t s„ ne Óntreb„m cum a fost posibil ca Óncas„rile companiilor Ón anumite industrii s„ creasc„ cu peste 25%, dar salariile medii raportate Ón euro cu doar pu˛in peste 3%.

Ionel Bl„nculescu, ministrul controlului, are o explica˛ie: îE clar c„ exist„ un num„r important de rom‚ni care realizeaz„ venituri neraportate la fisc, dar ∫i un num„r mare de companii care utilizeaz„ diverse scheme care ocolesc administra˛iile financiare sau reduc cota de impozit pl„tit„ statului“.

Conform statisticii oficiale, Ón timp ce, pentru primele nou„ luni ale anului, produsul intern brut a crescut cu 4,7%, consumul popula˛iei a avansat cu 6,7%, Ón timp ce salariile au fost cu doar 3,9% mai mari. Parte din aceast„ diferen˛„ a fost finan˛at„ de c„tre b„nci, care au acordat credite de consum Ón valoare de 800 de milioane

de euro. O alt„ parte din consum a fost finan˛at„ de cele 1,2 miliarde de euro, bani trimi∫i din str„in„tate.

Adev„ratele venituri ale rom‚nilor ∫i puterea real„ de cump„rare r„m‚n, Óns„, dou„ mari necunoscute statistice. V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îCopilul nu are nevoie de o mo˛iune, ci de afec˛iune p„rinteasc„“.

Asigurarea ∫i respectarea drepturilor copiilor, plasarea acestora Óntr-o zon„ de interes special constituie o prioritate na˛ional„. Acest lucru rezid„, Ón primul r‚nd, Ón faptul c„ via˛a, dezvoltarea ∫i bun„starea de care trebuie s„ beneficieze to˛i copiii la acest Ónceput de nou secol ∫i mileniu reprezint„ baza pe care se construie∫te viitorul unei ˛„ri.

Œn plus, Ón cazul Rom‚niei, procesul complex de aderare la Uniunea European„ este inexorabil legat de respectarea criteriilor politice de la Copenhaga privind respectarea drepturilor omului, Ón mod particular Ón ceea ce prive∫te drepturile copilului.

Respectarea, promovarea ∫i exercitarea drepturilor copilului, astfel cum sunt acestea definite Ón documentele interna˛ionale ratificate de Rom‚nia, vor asigura o dezvoltare deplin„ ∫i armonioas„ a personalit„˛ii fiec„rui copil, al„tur‚nd Ón spiritul tradi˛iilor ∫i valorilor culturale ale poporului rom‚n o component„ nou„, modern„ ∫i dinamic„ de integrare Ón spiritualitatea universal„. Œn lumina acestei integr„ri, protec˛ia copilului Ón Rom‚nia Ónseamn„ realizarea unui echilibru Óntre trei componente esen˛iale: copilul, familia ∫i societatea.

Asigurarea acestui echilibru trebuie reglementat„, aplicat„ ∫i monitorizat„ Ón mod continuu de c„tre stat, ca responsabilitate fundamental„ a acestuia fa˛„ de soarta tuturor cet„˛enilor s„i.

Doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ o problem„ deosebit de important„ ce a f„cut obiectul unei mo˛iuni de cenzur„, sus˛inut„ de un grup de 71 deputa˛i P.R.M., ∫i anume adop˛iile copiilor.

Œn mare parte, mo˛iunea, de altfel, respins„, nu a avut dec‚t menirea de a induce confuzie Ón r‚ndurile opiniei publice, printr-un text lipsit de consisten˛a faptelor reale, cu critici populiste, f„r„ s„ se fac„ discern„m‚nt Óntre real ∫i senza˛ional, Óntre informare ∫i interpret„ri partizane nefondate.

Pe baza faptelor, a realit„˛ii, Ón loc s„ se re˛in„ c„ Guvernul N„stase a fost de la Ónceput Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, s-a ini˛iat o mo˛iune Óntr-un moment Ón care Rom‚nia ob˛ine roadele unei politici coerente extrem de importante pentru evolu˛ia Ón continuare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

f n s„ men˛ionez faptul c„ Ón anul 1990 existau sute de institu˛ii ale statului Ón care locuiau peste 100.000 de copii abandona˛i, orfani sau cu handicap, Ón condi˛ii extrem de precare.

Ca urmare, 1999 a adus o acut„ criz„ a institu˛iilor de protec˛ie a copilului, iar Ón perioada 1997—2000, Comitetul Rom‚n de Adop˛ii a transmis peste 10.000 de cereri de adop˛ie interna˛ional„.

Aspectele negative, unele deosebit de grave, pe care le-am relevat succint demonstreaz„ cu claritate incoeren˛a cadrului legislativ din perioada 1997—2000 ∫i neadaptarea lui la standardele europene, manifest‚nd o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 condamnabil„ indiferen˛„ fa˛„ de problemele sociale, Ón general, ∫i cele ce privesc protec˛ia copilului, Ón special.

Situa˛ia dificil„ din perioada 1997—2000 a fost men˛ionat„ Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pentru anul 2000, Ón care o mare parte din con˛inut reprezint„ o critic„ sever„ a situa˛iei copiilor institu˛ionaliza˛i din Rom‚nia ∫i a adop˛iilor interna˛ionale.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, Guvernul N„stase a ac˛ionat cu fermitate pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i pentru stoparea adop˛iilor interna˛ionale.

Guvernul, prin Óncurajarea eforturilor na˛ionale de implicare responsabil„ Ón reglementarea domeniului adop˛iilor, a impus luarea unor decizii administrative ce au condus la rezultate remarcabile Ón ultimii 32 ani, rezultate unanim recunoscute de partenerii no∫tri interna˛ionali.

Astfel:

a) s-au asigurat condi˛ii mai bune de via˛„ copiilor institu˛ionaliza˛i, Guvernul m„rind aloca˛iile bugetare pentru acest domeniu, fa˛„ de cele din anul 2000, de 6,2 ori Ón 2003, ∫i respectiv de 8,6 ori Ón 2004;

b) a sc„zut num„rul copiilor din centrele de plasament, respectiv 37.000 la sf‚r∫itul lui 2003, fa˛„ de 57.000 la sf‚r∫itul anului 2000;

c) un num„r tot mai mare de copii beneficiaz„ de servicii alternative; astfel, Ón prezent sunt 20.478 copii men˛inu˛i Ón familii naturale sau adoptive rom‚ne beneficiind de servicii speciale;

d) a sc„zut num„rul copiilor sub v‚rsta de 3 ani abandona˛i Ón institu˛iile statului;

e) un num„r mare de copii din centrele de plasament urmeaz„ cursurile unei forme de Ónv„˛„m‚nt superior cu ajutorul statului;

f) a crescut capacitatea de absorb˛ie a fondurilor externe asigurate prin programele Uniunii Europene, B„ncii Mondiale, USAID, UNICEF etc.;

g) a crescut num„rul adop˛iilor na˛ionale; Ón perioada 2001—2003, 3.756 copii au fost adopta˛i de familii rom‚ne;

h) a sc„zut num„rul adop˛iilor interna˛ionale.

Pentru asigurarea unui cadru coerent ∫i unitar al promov„rii ∫i respect„rii drepturilor tuturor copiilor, o m„sur„ major„ care se impune este acea de elaborare a unei legi unice care s„ abordeze Óntr-un mod integrant problematica referitoare la copil. Primele consecin˛e ale adopt„rii unei astfel de legi vor fi date de simplificarea, eficientizarea ∫i opera˛ionalizarea cadrului legal care define∫te via˛a ∫i dezvoltarea copiilor. Rezultatul major al construc˛iei unui asemenea îCod al copilului“, printr-un larg proces de consultare ∫i implicare a tuturor factorilor interesa˛i, va fi Óns„ dat de con∫tientizarea priorit„˛ii absolute pe care o reprezint„ copiii.

Via˛a, dezvoltarea ∫i bun„starea copiilor acestei ˛„ri reprezint„ o responsabilitate fundamental„ a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti. Unirea tuturor eforturilor Ón vederea amelior„rii situa˛iei copiilor ar putea reprezenta un mod de Ón˛elegere ∫i colaborare la nivel na˛ional.

Œn acest sens, Guvernul va Ónainta Parlamentului un pachet legislativ care va reprezenta baza unui sistem modern, european de protec˛ie a drepturilor tuturor copiilor, pe deplin armonizat cu tratatele interna˛ionale la care Rom‚nia este parte, Ón mod deosebit cu Conven˛ia european„ privind drepturile omului, ∫i respectiv Conven˛ia O.N.U. privind drepturile copilului. V„ mul˛umesc.

îArta dialogului social“

2004 a fost declarat anul dialogului social ∫i al eforturilor comune pentru Óncheierea negocierii cu Uniunea European„. Integrarea ∫i problematica social„ vor fi cele dou„ teme esen˛iale care vor ˛ine capul de afi∫ Ón acest an electoral, indiferent dac„ va fi vorba de partidul de guvern„m‚nt sau de partidele aflate Ón opozi˛ie, pentru c„ discursurile tuturor vor Óncerca s„ exploateze c‚t mai bine ∫i Ón func˛ie de interesele de moment sau de lung„ durat„ subiectele mai sus men˛ionate, subiecte care vor constitui puncte de atrac˛ie pentru electorat, dar ∫i pentru str„in„tate.

Œn cei 14 ani de democra˛ie autentic rom‚neasc„, acest dialog social a fost doar mimat, frumos Ómbr„cat ∫i arborat la zile de s„rb„toare de c„tre diverse institu˛ii. Un exemplu edificator este reprezentat de Consiliul Economic ∫i Social, organism care poate reflecta oriunde ∫i oric‚nd spiritul ∫i unitatea rom‚nilor. Astfel, reprezentan˛ii Guvernului, sindicatelor ∫i ai patronatelor au discutat ore nesf‚r∫ite, dar s-au Ón˛eles separat, acest lucru d‚nd na∫tere, Ón primul r‚nd, unor legi cu implica˛ii profunde Ón via˛a economico-social„, dar cu rezultate nedorite Ón urma aplic„rii lor. C‚nd spun acestea, primele acte normative care Óndeplinesc aceste nedorite condi˛ii ∫i care Ómi vin Ón minte Ón acest moment sunt legile fiscale, Codul muncii, legisla˛ia privind protec˛ia social„, angajamentele asumate Ón rela˛iile cu F.M.I. sau cu Banca Mondial„. Rezultatul acestor intempestive discu˛ii este reprezentat de s„r„cia accelerat„ din ultimii 5 ani, cre∫terea abrupt„ ∫i Ón cascad„ a pre˛urilor la energie electric„, gaze naturale ∫i carburan˛i, disponibiliz„ri masive ∫i acutizarea fenomenului de ∫omaj, regresiunea economic„ a sectorului privat etc.

Acum a venit momentul ca subiectul central al dialogului social s„-l constituie integrarea european„. Numai c„ Ón cadrul acestei probleme subiectele au fost tratate superficial, f„r„ ca temele majore, precum costurile, beneficiile acestei integr„ri, s„ fie aduse la cuno∫tin˛a Óntregii popula˛ii. Gradul de informare a cet„˛enilor rom‚ni despre Uniunea European„ este destul de redus, la un sondaj ad-hoc f„cut pe str„zile din ora∫ele ˛„rii foarte pu˛ini ar putea s„ r„spund„ la Óntreb„rile ce li s-ar pune, Óntreb„ri care ar viza minimul de cuno∫tin˛e referitoare la Uniunea European„ ∫i integrarea Rom‚niei.

Trist este c„ nici Ón sectorul privat lucrurile nu stau mai bine, mul˛i dintre conduc„torii de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii nu cunosc legisla˛ia, costurile ∫i avantajele integr„rii. M-am referit la acest sector deoarece Óntr-o economie modern„ ∫i competitiv„ sectorul privat este v‚rful de lance al dezvolt„rii economico-sociale ∫i al integr„rii Óntr-o comunitate cu un grad superior de dezvoltare.

Gradul de informare a cet„˛enilor sufer„ din motive variate ∫i mai mult sau mai pu˛in Óntemeiate. A da vina pe pres„, una dintre puterile Ón stat, c„ nu informeaz„ popula˛ia despre aceast„ problem„ nu are motiva˛ie Óntemeiat„. Exist„ partenerii de dialog social care trebuie s„ filtreze informa˛iile primite la rang Ónalt ∫i s„ le transmit„ celor pe care-i reprezint„. Œn schimb, acestor parteneri le-a fost mult mai u∫or s„ Ónfiin˛eze — ca Ón opera lui Caragiale — comisii ∫i comitete care s„ aib„ acela∫i obiect al muncii, ∫i anume integrarea european„. Rezultatul Ónfiin˛„rii acestora a fost unul arhicunoscut:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 o risip„ enorm„ de efort pentru construirea unor institu˛ii care de care mai complementare ∫i o lips„ acut„ de interes pentru dialogul social ∫i informarea cet„˛enilor, astfel c„ rezultatul final este cel a∫teptat, semiignoran˛a cet„˛eanului de r‚nd.

Vinovat Ón aceast„ situa˛ie nu este numai Guvernul sau guvernele din ultimii 14 ani, vinova˛i sunt ∫i cei doi parteneri de dialog, patronatele ∫i sindicatele, care, la masa rotund„ la care s-au a∫ezat, s-au compl„cut s„ discute ∫i s„ se Ónvinov„˛easc„ sau, Ón cel mai nefericit caz, s„ se prezinte ∫i s„ anun˛e c„ sunt de acord cu politica Guvernului. Un dialog eficient este atunci c‚nd partenerii de dialog sun puternici. Mi∫carea patronal„ din Rom‚nia este f„r„ ini˛iativ„, orgoliile sunt mai puternice dec‚t ra˛iunea, interesele economice ∫i politice primeaz„, astfel c„ alc„tuirea unui grup unitar ∫i puternic este imposibil de realizat.

De cealalt„ parte, ∫i sindicatele sunt atinse de acelea∫i curente nocive, de interese politice ∫i personale, transform‚ndu-se din reprezentan˛i care lupt„ ∫i sprijin„ drepturile celor mul˛i Ón adev„rate p„pu∫i care abandoneaz„ cauzele pe care le-au declamat ∫i, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, sunt destui lideri de sindicat care au posturi Ón Executiv sau Ón Parlament, abandon‚nd cauza care i-a propulsat Ón via˛a social„ a acestei ˛„ri.

Concluzia nu este deloc Ómbucur„toare. Dialogul social ∫i informarea cet„˛enilor asupra efectelor severe, Ón plan economico-social, ale unor programe ∫i m„suri au fost sacrificate de actorii principali: guverne, patronate, sindicate. Simplii cet„˛eni neinforma˛i sunt foarte u∫or de manevrat Ón campanie electoral„. Sunt entuziasma˛i c„ Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„, dar habar n-au ce-i a∫teapt„ acolo, cum s„ profite de beneficiile integr„rii sau cu ce costuri ∫i sacrificii se face acest lucru. Aceast„ ignoran˛„ este rezultatul artei dialogului social. Dar, cine ∫tie, poate c„ asta este cea mai bun„ art„, ∫i anume manevrarea electoral„ a unor oameni neinforma˛i!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Iat„ c„ acum se dovede∫te, din nou, inten˛ia constructiv„ a partidului aflat la guvernare Ón ace∫ti ultimi trei ani. Acuza˛iile partidelor din opozi˛ie, grave, referitoare la inten˛iile obscure ale Partidului Social Democrat, se dovedesc Ónc„ o dat„ a fi nefondate. Ultimele schimb„ri care au avut loc Ón structura Guvernului nu pot dec‚t s„ arate dorin˛a de integrare Ón structurile europene la care rom‚nii ader„. Dovedesc, Ón acela∫i timp, c„ factorii decizionali de la nivelul Executivului nu stau cu m‚inile Ón s‚n ∫i fac tot ce este necesar pentru a optimiza termenii ader„rii, chiar dac„ asta Ónseamn„ schimb„ri la v‚rf, chiar dac„ asta presupune eforturi sus˛inute ∫i modific„ri structurale importante.

A∫adar, stima˛i colegi, unele schimb„ri structurale stau sub semnul pur ∫i simplu al eforturilor pentru aderarea la Uniunea European„. Asta Ónseamn„, evident, c„ Executivul respect„ criteriile standard pentru a face acest pas, c„ acele condi˛ii solicitate de statele membre ale Uniunii Europene nu sunt doar cosmetizate, a∫a cum sun„ acuza˛iile unor partide cu interese meschine, ci sunt, Óntr-adev„r, respectate. Lupta anticorup˛ie, cu toate elementele ei, este real„. Asta se poate vedea din

deciziile luate Ón ultima perioad„ de institu˛iile abilitate s„ controleze ∫i s„ previn„ fenomenul.

Mult-c‚ntata implicare Ón mersul corect al justi˛iei este o alt„ acuza˛ie la care nu putem r„spunde dec‚t cu fapte, lucru care s-a ∫i Ónt‚mplat. Cei care au acuzat partidul ce guverneaz„ acum de implicare Ón aspectele negative precizate mai Ónainte nu au f„cut dec‚t s„ arunce, s„ maculeze munca sus˛inut„ a unui guvern care dore∫te cu adev„rat s„ realizeze ceva pentru cet„˛enii care l-au mandatat. Nimeni, niciodat„, nu a adus dovezi clare care s„ ateste implicarea membrilor Guvernului Ón ac˛iuni de acest fel ∫i, la cea mai mic„ Óndoial„ ce a planat asupra vreunui oficial, s-au luat m„suri drastice, astfel Ónc‚t nu se poate spune Ón nici un caz c„ acuza˛iile pot fi sus˛inute. Ceea ce se vrea s„ se Ón˛eleag„ odat„ pentru totdeauna este c„ nimeni nu dore∫te mai mult dec‚t partidul din care face parte majoritatea parlamentar„ ca lucrurile Ón privin˛a ader„rii s„ fie clare ∫i, pe aceast„ baz„, s„ se consolideze rela˛iile ˛„rii Ón care tr„im cu to˛ii cu statele membre ale Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

A plecat spre eternitate academicianul Nicolae Cajal, pre∫edintele Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia.

Œntr-un timp ca al nostru, dominat de pragmatism, duritate, violen˛„ ∫i cinism, Nicolae Cajal uimea prin sensibilitatea fiin˛ei sale, prin atitudinea ivit„ parc„ din alt veac, un veac al fair-play-ului ∫i al bunului-sim˛, ca mod de a fi.

S-a n„scut la 1 octombrie 1919, devenind, la 27 de ani, doctor Ón medicin„ ∫i farmacie, iar la 40 de ani, doctor Ón ∫tiin˛e. Din 1966 a fost ∫eful Catedrei de virusologie la Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie din Bucure∫ti, iar din 1967, directorul Institutului de Virusologie al Academiei Rom‚ne. Autor a peste 400 de lucr„ri ∫tiin˛ifice, Cajal a Ómbinat Ón mod fericit munca de savant cu implicarea civic„, fiind din 1994 pre∫edintele Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia. A fost ∫i senator independent de Bucure∫ti Óntre anii 1990—1992.

Nicolae Cajal credea Ón for˛a ra˛iunii, Ón posibilitatea Ón˛elegerii dintre oameni, chiar dac„ unii Ól considerau utopic sau excesiv de idealist. A fost un promotor al a∫anumitului îrealsemitism“, fiind adeptul populariz„rii contribu˛iei evreilor din Rom‚nia la dezvoltarea ˛„rii. Iubea nespus poporul rom‚n ∫i toate interven˛iile sau atitudinile sale publice au dovedit aceasta.

Nu credea Ón aprecieri generale simplificatoare, ci Ón for˛a fiec„rui ins de a-∫i dep„∫i complexele ∫i a se elibera prin cultur„. Seriozitatea savantului se v„dea ∫i Ón via˛a cet„˛ii, acolo unde prezen˛a lui Nicolae Cajal reprezenta garan˛ia elegan˛ei morale ∫i a fermit„˛ii. A luptat toat„ via˛a Ómpotriva prejudec„˛ilor ∫i a obscurantismului, cu senin„tatea Ón„l˛„toare a unui cavaler. Marea sa dragoste de semeni Ói era ghid ∫i aceasta explic„ lipsa oric„ror striden˛e Ón atitudinea sa cotidian„.

S„ ne rug„m pentru sufletul s„u nobil, iar lumina amintirii sale fie s„ nu apun„ niciodat„!

## îDansul opozi˛iei“

îE u∫or a scrie versuri, c‚nd nimic nu ai a spune“, l-am auzit pe un bun coleg ∫i prieten cit‚ndu-l pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Eminescu Ón timpul unei discu˛ii referitoare la opiniile opozi˛iei despre declara˛iile ce vizau integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ale unor parlamentari europeni.

Œn Óncercarea lor reu∫it„ de a fi mereu îGic„-contra“, liderii opozi˛iei nu privesc dec‚t negativ realiz„rile Guvernului P.S.D., Ónc‚t atunci c‚nd ai produs un obiect din aur, te a∫tep˛i s„ spun„ c„ îera mai bine s„ fi fost f„cut din cupru“ ∫i viceversa.

Interesant este c„ partidele de opozi˛ie vor cu orice pre˛ s„ conduc„ ˛ara Ón urm„torii 4 ani, de∫i liderii lor nu sunt Ón stare s„-∫i str‚ng„ r‚ndurile pentru o mo˛iune de cenzur„. Preocupa˛i de a fi unul mai lider dec‚t cel„lalt, nu-∫i mai g„sesc timpul necesar pentru a trata cu seriozitate problemele de zi cu zi ale cet„˛enilor.

C‚nd la st‚nga, c‚nd la dreapta, Ónainte ∫i Ónapoi, opozi˛ia noastr„ nu are o linie clar„ ∫i un program coerent pentru a accede la guvernare.

Le-a∫ recomanda, a∫adar, îdansatorilor“ din suita îOpozi˛ia ca la noi“, urm„toarele strig„turi: îFoaie verde ∫i-o lalea/Tr„iasc„ Opozi˛ia/™i iar verde baraboi/C„tinel, pe l‚ng„ voi (voi = P.S.D.)/™i-om mu∫ca din m„rul copt/Poate prin 2008“.

V„ mul˛umesc.

R„spunz‚nd solicit„rilor aleg„torilor, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, ∫i-a inclus Ón programul lunar o dezbatere public„ televizat„ Ón care s„ expun„ na˛iunii principalele probleme cu care se confrunt„ ˛ara noastr„, at‚t pe plan extern, c‚t ∫i pe plan intern.

Denumit„ îStarea na˛iunii“, emisiunea este realizat„ de moderatori bine cunoscu˛i ∫i are la baz„ Óntreb„ri puse de cet„˛eni, precum ∫i unele informa˛ii care pre∫edintele Rom‚niei consider„ c„ trebuie f„cute cunoscute publicului larg.

Evident c„ Óntreb„rile adresate de cet„˛eni sunt punctuale ∫i vizeaz„ necazurile sau preocup„rile individuale, dar care reprezint„ situa˛ii Ón care se reg„sesc tot mai mul˛i cet„˛eni.

De altfel, unii dintre telespectatori i-au amenin˛at cu tribunalul pe moderatori, Ón cazul Ón care nu Ói sunt adresate pre∫edintelui Óntreb„rile formulate de ace∫tia, pe care le consider„ cele mai importante.

Dialogul a debutat cu un omagiu adus fostului pre∫edinte al Republicii Macedonia, Boris Trajkovski, care ∫i-a pierdut via˛a Ón urma unui tragic accident aviatic. Considerat ca fiind un prieten al Rom‚niei, acesta s-a remarcat Ón special pentru eforturile depuse pentru stabilitatea politic„ a Republicii Macedonia ∫i a ˛„rilor din spa˛iul ex-iugoslav.

Œn continuare, domnul pre∫edinte Ion Iliescu a recunoscut c„ ∫i el a primit mesaje Ón care i se repro∫eaz„ faptul c„ nu r„spunde direct unor Óntreb„ri, dar apreciaz„ faptul c„ Óntr-o emisiune de o or„ e greu de r„spuns la toate Óntreb„rile, astfel Ónc‚t vor fi abordate cele care au o acoperire mai larg„, dar Ói asigur„ pe telespectatori c„ nici o problem„ adus„ Ón discu˛ie nu va r„m‚ne f„r„ r„spuns ∫i vor fi analizate de compartimentele ce func˛ioneaz„ Ón cadrul Administra˛iei Preziden˛iale.

E bine de ∫tiut ∫i s-a insistat pe faptul c„ nu toate problemele Ó∫i au rezolvarea la acest nivel ∫i c„ solicit„rile cet„˛enilor vor fi transmise factorilor Ón sarcina c„rora st„ rezolvarea lor.

Pe plan intern au fost abordate trei probleme principale.

Prima a fost legat„ de nemul˛umirile oamenilor fa˛„ de unele decizii ale justi˛iei. Domnul pre∫edinte a f„cut remarca c„ nu va folosi niciodat„ practica fostului pre∫edinte al Rom‚niei care, Ón direct la televiziune, chema Procuratura s„ Ói aduc„ dosarele incriminate, fapt ce reprezenta o grav„ Ónc„lcare a atribu˛iilor preziden˛iale.

O a doua tem„ a fost aceea a pensionarilor. Ace∫tia se confrunt„ cu mari greut„˛i, Ón condi˛iile Ón care pensiile nu acoper„ dec‚t o mic„ parte a cheltuielilor zilnice. Astfel, dublarea pensiilor fo∫tilor membri C.A.P. se aplic„ numai pentru cei care au ca unic„ surs„ de venit aceast„ pensie. Œn ceea ce prive∫te recorelarea pensiilor, s-a precizat faptul c„ aceasta se va realiza Ón patru tran∫e ∫i numai pentru pensionarii care au vechime complet„ ∫i limit„ de v‚rst„, dar c„, Ón prezent, se lucreaz„ la un proiect de lege care s„ permit„ majorarea pensiilor p‚n„ la nivelul salariului mediu pe economie.

A treia categorie de Óntreb„ri s-a referit la situa˛ia chiria∫ilor al c„ror termen de Ónchiriere a locuin˛elor expir„ Ón aprilie anul acesta. Œn acest sens a f„cut Guvernului dou„ propuneri, ∫i anume: am‚narea termenului pentru cet„˛enii care nu au g„sit Ónc„ solu˛ii de rezolvare a situa˛iei locative ∫i, respectiv, accelerarea ritmului de construc˛ie a locuin˛elor sociale. Aceste m„suri reprezint„ o protec˛ie at‚t pentru chiria∫ii Ón v‚rst„ ∫i cu venituri mici care risc„ s„ fie evacua˛i de noii proprietari, c‚t ∫i pentru familiile tinere care nu dispun Ónc„ de fondurile necesare construirii unor locuin˛e prin A.N.L.

Din p„cate pentru toate categoriile de locuitori, o problem„ deosebit„ o reprezint„ cre∫terea cheltuielilor cu Óntre˛inerea, cheltuieli gospod„re∫ti care p‚n„ Ón 1999 nu dep„∫eau 10—15% din bugetul familiei, dar au ajuns ca acum s„ se apropie de valoarea de 70% din buget. Este o problem„ dramatic„, dar la care nu se pot face minuni peste noapte.

Œn ceea ce prive∫te problematica extern„, domnul pre∫edinte a abordat integrarea Rom‚niei Ón structurile nord-atlantice, moment politic extrem de important, primit cu satisfac˛ie de popula˛ia ˛„rii, ∫i integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, obiectiv pentru a c„rui Óndeplinire mai trebuie mult lucrat.

Negocierile sunt dure ∫i privesc multiple probleme: corup˛ia la toate nivelurile administrative, adop˛iile de copii, activitatea justi˛iei, libertatea presei ∫i altele, mai mult sau mai pu˛in importante.

Preciz„rile f„cute de domnul pre∫edinte Ion Iliescu au condus la ideea c„ multe dintre aceste obiective au fost abordate de Guvern Óntr-un anume mod, dar, prin interven˛iile f„cute de unele organisme interna˛ionale, a fost Óndrumat s„ rezolve aceste probleme Óntr-un alt mod, astfel Ónc‚t, de multe ori, ˛ara noastr„ s-a aflat Óntre ciocan ∫i nicoval„.

Cu toate acestea, lu‚ndu-se ce este mai bun din fiecare observa˛ie f„cut„, se va ajunge la o legisla˛ie corespunz„toare, care s„ conduc„ la rezolvarea acestor probleme.

Spre sf‚r∫itul emisiunii au fost f„cute c‚teva referiri la o problem„ care preocup„ foarte mul˛i cet„˛eni, respectiv implicarea C.E.C.-ului Ón rezolvarea situa˛iei celor care Ónainte de 1989 au depus bani pentru achizi˛ionarea de autoturisme ∫i decizia Sf‚ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne de a interzice implicarea Ón politic„ a preo˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Œn final, u∫or emo˛ionat, dup„ ce a primit din partea moderatorilor ∫i a cet„˛enilor ur„ri de s„n„tate ∫i via˛„ Óndelungat„, pre∫edintele Rom‚niei a afirmat c„ pe 3 martie anul curent va fi ultima dat„ c‚nd se va s„rb„tori la Cotroceni îZiua u∫ilor deschise“, cu ocazia s„rb„toririi zilei sale de na∫tere.

Ancorat Ón permanen˛„ la realit„˛ile vie˛ii politice, economice ∫i sociale, pre∫edintele Ion Iliescu va mai avea prilejuri s„ r„spund„ Óntreb„rilor cet„˛enilor.

Personal, sunt convins„ c„ la sf‚r∫itul mandatului s„u Domnia sa se va prezenta cu sentimentul datoriei Ómplinite.

Asist„m Ón ultima perioad„ la o adev„rat„ infla˛ie de comunicate, lansate de c„tre opozi˛ie, Ón special de c„tre P.N.L. Œn toate acestea, calomnia ∫i denigrarea sunt ridicate la rang de lege. Opozi˛ia crede c„, Ón felul acesta, se poate men˛ine Ón aten˛ia publicului.

Domnul Eugen Nicol„escu, purt„torul de cuv‚nt al P.N.L., este un adev„rat maestru al genului. Dup„ atacuri furibunde la adresa Guvernului, pline de formul„ri la limita civilit„˛ii, îpurt„torul de vorbe“ liberal a trecut la Parlament, Óndrept‚ndu-∫i recent aten˛ia asupra pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Valer Dorneanu.

Domnul Nicol„escu dore∫te nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t demisia grabnic„ ∫i necondi˛ionat„ a domnului Dorneanu. Motivul? O inadverten˛„, recunoscut„, de altfel, de domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, ap„rut„ la calificarea Legii Codului fiscal. Aceasta, Ón momentul supunerii la vot, a fost anun˛at„ drept lege ordinar„, de∫i con˛inea un capitol referitor la infrac˛iuni, ceea ce Ói conferea, automat, caracter de lege organic„.

Regret‚nd inadverten˛a ap„rut„ Ón procesul de adoptare a Codului fiscal, domnul Dorneanu a precizat, ulterior, c„ rezultatul votului asupra legii — 178 pentru ∫i 36 Ómpotriv„ — a complinit eroarea formal„, cu at‚t mai mult cu c‚t, Óntr-o situa˛ie similar„, Curtea Constitu˛ional„ a apreciat c„ determinant pentru valabilitatea adopt„rii unei legi potrivit naturii sale juridice este cvorumul de vot.

P‚n„ unde este dispus s„ mearg„ P.N.L. cu denaturarea lucrurilor? Se ajunge la situa˛ii absurde, la acuza˛ii de rea-credin˛„, afirm‚ndu-se c„ Ón mod deliberat s-ar fi determinat votarea Codului fiscal ca lege ordinar„, pentru a permite astfel evazioni∫tilor s„ scape de r„spundere.

Asemenea aser˛iuni m„ determin„ s„ cred c„ imagina˛ia liberalilor nu are, categoric, limite. Se pare c„ Ón lipsa unui program ∫i a unei oferte electorale credibile care s„ le aduc„ succesul pe care ∫i-l doresc cu at‚ta ardoare, liberalii doresc s„ accead„ la putere prin asemenea procedee, f„r„ a a∫tepta verdictul urnelor.

Œn ceea ce m„ prive∫te, sunt convins c„ singura formul„ viabil„ pentru opozi˛ie este formularea de programe ∫i politici alternative la actualul program de guvernare.

Cu siguran˛„, gherila politic„ antiguvernamental„ ∫i, mai nou, antiparlamentar„, f„r„ orizont ∫i f„r„ mesaj, dus„ de unii lideri ai P.N.L., dar ∫i de reprezentan˛i ai altor forma˛iuni ale opozi˛iei, va Óndep„rta acest partid de propriul electorat — ∫i a∫a fragil — ∫i va contribui la cre∫terea dezechilibrului pe e∫ichierul politic din Rom‚nia. Œi avertizez pe colegii mei de la P.N.L. s„ nu repete gre∫elile celor de la P.N.fi.C.D. Ar fi p„cat ca, dup„

urma∫ii lui Maniu, s„ dispar„, la alegerile de la sf‚r∫itul anului, ∫i urma∫ii lui Br„tianu.

îGuvernul celor trei guverne“

De c‚teva s„pt„m‚ni, opera˛ia cosmetic„ denumit„ îrestructurarea Guvernului“ ˛ine cap de afi∫ Ón toat„ mass-media.

Anun˛at„ cu mare pomp„ ca fiind necesar„ Ón urma severelor avertismente de la Bruxelles, remanierea promis„ s-a transformat Óntr-un meci Óntre cele dou„ palate. Adic„ Victoria versus Cotroceni. Cei doi protagoni∫ti, domnul prim-ministru Adrian N„stase ∫i domnul pre∫edinte Iliescu, au oferit spectacolul unui joc din categoria î∫oarecele ∫i pisica“, Ón buna tradi˛ie d‚mbovi˛ean„.

Clam‚nd necesitatea restructur„rii echipei ministeriale Ón vederea acceler„rii procesului de Ónchidere a dosarelor de aderare la U.E., domnul prim-ministru a delegat competen˛e suplimentare domnilor Dan Ioan Popescu ∫i Ioan Rus, transforma˛i Ón viceprim-mini∫tri, eufemistic denumi˛i îmini∫tri de stat“. Pre∫edintele ∫i-a impus ∫i el omul Ón persoana domnului consilier preziden˛ial Ioan Talpe∫. Œn fond, omul forte al noului guvern, judec‚nd cel pu˛in dup„ competen˛ele acordate. Dar ∫i antena preziden˛ial„! Secretariatul General al Guvernului a dob‚ndit competen˛e suplimentare devenind un al doilea guvern. Redus, dar suficient.

Nou-creata Cancelarie a primului-ministru, condus„ de domnul Alin Teodorescu, a devenit guvernul personal al premierului.

Integrarea european„, devenind o prioritate de primrang, este în„∫it„“ de 5 mini∫tri. ™i, vorba lui Napoleon, atunci c‚nd vrei s„ nu rezolvi o problem„, creezi un comitet care s„ o gestioneze. Dac„, Doamne fere∫te, negocierile de aderare e∫ueaz„, cine va fi responsabil? Echipa sau î˛apul isp„∫itor“ ales dup„ cu totul alte criterii? ™i pentru c„ tot Bruxelles-ul s-a ar„tat nemul˛umit de corup˛ia din justi˛ie, am asistat la penibilul episod denumit îDoamna Rodica St„noiu vrea Ón continuare la Justi˛ie“. Ca Óntr-o veritabil„ telenovel„ îlatin„“.

Dar ce s-a Ónt‚mplat Ón continuare cu cele dou„ megaministere, adic„ cele conduse de Miron Mitrea ∫i Ilie S‚rbu. Dup„ ce anul trecut, Ón ciuda oric„rei logici manageriale, Ministerul Mediului a fost desfiin˛at, iar at‚t de sensibila activitate de protec˛ie a mediului a fost Óncorporat„ Ón Ministerul Agriculturii, Apelor ∫i P„durilor, acum se reÓnfiin˛eaz„. Dar cine Ó∫i va asuma responsabilitatea faptului c„ Ón acest important domeniu nu s-a f„cut nimic timp de jum„tate de an?

Ministerul Turismului, condus c‚ndva de domnul Agathon, a fost preluat de Miron Mitrea, iar acum reapare ca agen˛ie Ón aceea∫i subordonare. Dar cine va fi responsabil pentru pierderea pie˛ei turistice de pe litoral Ón favoarea bulgarilor?

Œn 2003, restructurarea Guvernului — cel mai populat din Europa — a avut drept scop reducerea celor 27 de ministere ∫i diminuarea birocra˛iei, la sugestia U.E. Atunci nu s-au cunoscut oare o serie de inconveniente care ast„zi sunt incriminate?

Œn locul politicilor publice se definesc structuri lipsite de con˛inut ∫i se rotesc cadre. Ministerul S„n„t„˛ii are un nou ministru, dar bolnavii ∫i pensionarii se Ónghesuie Ón continuare la cozi la farmacii pentru a-∫i procura aproape inexistentele medicamente compensate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Ministerul Agriculturii a primit o nou„ component„, cea a dezvolt„rii rurale, dar de dezvoltarea regional„ cuprins„ Ón capitolele de negociere nu mai vorbe∫te nimeni.

™i analiza structurii noului Guvern ar putea continua. Dar ce folos, din moment ce el a fost definit ca fiind unul pentru nou„ luni, adic„ ca ∫i o gesta˛ie. Important este Óns„ ca produsul de concep˛ie — finalizarea negocierilor de aderare — s„ nu devin„ un avorton, adic„ sacrificat pentru interesele electorale ale P.S.D., care nu Óntotdeauna coincid cu cele na˛ionale.

îfiapul isp„∫itor ∫i capra vecinului“

Rom‚nia este ˛ara Óncremenit„ Ón a∫teptare. Rom‚nia a∫teapt„ ca CEILALfiI _,_ adic„ orice entitate situat„ Ón afara grani˛elor ˛„rii, s„ ac˛ioneze Ón scopul bun„st„rii ∫i progresului acestui popor îfrumos ∫i curajos“. Astfel, Rom‚nia de azi se comport„ asemenea unui copil r‚zg‚iat care a∫teapt„ ca ALfiII s„ Ómplineasc„ dorin˛ele ∫i nevoile. îCopilul“ care este Rom‚nia nu vrea s„-∫i asume consecin˛ele unor decizii sau op˛iuni gre∫ite. îCopilul“ care este Rom‚nia caut„ Ón permanen˛„ ˛apul isp„∫itor. ALfiII sunt vinova˛ii pentru starea de regresie acut„, s„r„cie, disperare ∫i foamete. Rom‚nia de azi Ói caut„ cu Ónfrigurare, Ón afara ei, pe cei care, din motive obscure, nu o vor ∫i Óncerc„ s„ o ˛in„ departe de civiliza˛ia european„.

Nu Rom‚nia este o ˛ar„ neputincioas„! Nu poporul rom‚n este inapt, inert, Óncremenit cu ochii spre Apus! CEILALfiI nu vor s„ fac„ nimic pentru rom‚ni! De aceea, ˛ara nu Ón˛elege de ce U.E. pare s„ nu-∫i mai doreasc„ integrarea Rom‚niei! Pentru prima dat„ Ón istoria procesului de l„rgire a comunit„˛ii europene, pentru o ˛ar„ scoas„ de sub lupa monitoriz„rii, U.E. revine ∫i la monitorizarea atent„. Pentru prima dat„ Ón istoria acestui proces, Óndeplinirea criteriului politic de c„tre Rom‚nia este pus sub semnul Óntreb„rii. Guvernului N„stase i s-a dat un ultimatum: ori face reform„, ori Europa ne Óntoarce spatele.

Oare ce va alege primul-ministru? S„ fie reform„, s„ fie un nou mandat P.S.D. care s„ men˛in„ buzunarele pline îciocoilor“ locali ∫i centrali?

Reforma va Ónsemna probabil pierderea alegerilor de c„tre P.S.D. Vor fi guvernan˛ii no∫tri, m„car Ón al doisprezecelea ceas, at‚t de altrui∫ti, Ónc‚t s„ pun„ deasupra dorin˛ei lor nem„rginit„ de putere ∫i interesului de partid interesul general al poporului rom‚n? Va avea Guvernul N„stase voin˛a politic„ pentru a eradica traficul de copii, presiunea asupra media, violen˛a nejustificat„ a poli˛iei, s„ elimine ho˛ia ∫i corup˛ia? Va face noul ministru de stat Dan Ioan Popescu îminuni“, chiar Ómpotriva clientelei P.S.D., marea c‚∫tig„toare a licita˛iilor trucate, a Óncredin˛„rilor directe, a ajutoarelor de stat, astfel Ónc‚t economia rom‚neasc„ s„ devin„ cu adev„rat economie func˛ional„ de pia˛„?

Deocamdat„ Rom‚nia premierului N„stase demonstreaz„ c„ se vrea un regim autoritar. Europa Ó∫i va lua m‚na de pe noi, iar noi vom visa din nou frumos c‚nd guvernan˛ii ne vor promite, Ón campania electoral„, tot felul de abera˛ii. ™i vom privi cu admira˛ie ∫i invidie peste Dun„re, prin vecini, dorindu-ne s„ moar„ ∫i capra vecinului. Vom c„uta din nou, a∫a cum ∫tim noi cel mai bine, un ˛ap isp„∫itor, ca s„ dormim bine, cu burta goal„, dar cu con∫tiin˛a Ómp„cat„ c„ am g„sit VINOVATUL.

C‚nd visul european nu va mai exista pentru noi, pe cine d„m vina, unde vom mai g„si ˛apul isp„∫itor? Rom‚nia va fi Ón cur‚nd o ˛ar„ cu privirea Ón p„m‚nt.

Declara˛ia mea politic„ de azi se intituleaz„: îRu∫ine pe frontul jandarmeriei din municipiul Sibiu, un pas mic dar important spre federalizare“

Œn ziua de 25 februarie 2004, postul de televiziune PRO TV—Sibiu a prezentat, la o or„ de maxim„ audien˛„, un reportaj Ón care a fost prezentat un moment solemn al tinerilor din Rom‚nia, ∫i anume chemarea sub drapelul ˛„rii a recru˛ilor Ón cadrul unit„˛ii militare a Jandarmeriei din Municipiul Sibiu. Aproximativ 100 din cei prezen˛i, de etnie maghiar„, au refuzat s„ se conformeze ordinelor domnului colonel care conducea festivitatea.

A fost necesar„ chemarea unui interpret de limb„ maghiar„ pentru ca Óntreaga festivitate s„ nu cad„ Ón derizoriu, iar momentul solemn s„ nu se transforme Óntr-o cacealma.

Este inadmisibil, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, ca ace∫ti tineri, din ne∫tiin˛„ sau din rea-voin˛„, s„ nu cunoasc„ limba rom‚n„, limba oficial„ a ˛„rii.

Legat de aceast„ situa˛ie, v„ rog s„ judeca˛i ∫i dumneavoastr„ acest caz, pun‚ndu-v„ unele Óntreb„ri a∫a cum mi le-am pus ∫i eu.

De ce nu au fost Ónrola˛i ace∫ti tineri maghiari care nu ∫tiu sau nu vor s„ Ónve˛e limba rom‚n„ Óntr-o unitate militar„ din jude˛ele Harghita sau Covasna?

Nu considera˛i c„ prin aceast„ interven˛ie, solicitarea unui interpret, s-a f„cut primul pas spre o ac˛iune de discriminare Ón cadrul Jandarmeriei?

Dac„ ace∫ti tineri vor fi trimi∫i s„ participe al„turi de trupele NATO Ón misiunile din punctele fierbin˛i ale globului, statul rom‚n va pl„ti ∫i un interpret s„-i Ónso˛easc„?

Dac„ tinerii maghiari nu cunosc limba oficial„ a ˛„rii, cum se vor Ón˛elege cu camarazii lor rom‚ni atunci c‚nd vor fi trimi∫i Ón diverse ac˛iuni de men˛inere a ordinii publice?

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Partidul Rom‚nia Mare pe nedrept a fost judecat, eronat ∫i tenden˛ios, pentru a fi discreditat aici ∫i Ón afara grani˛elor, dar faptele vorbesc de la sine ∫i, pu∫i Ón fa˛a acestei situa˛ii care dep„∫e∫te ra˛iunea ∫i bunul-sim˛, Ómi ve˛i da dreptate.

Cred c„ Domniile voastre vor medita serios ∫i Ómi vor da dreptate: este momentul s„ nu mai permitem U.D.M.R.-ului s„-∫i fac„ acest joc periclit‚nd Ón mod voit siguran˛a na˛ional„ a statului rom‚n. Cred c„ a sosit momentul ca limba rom‚n„ s„ fie predat„ cu seriozitate Ón toate ∫colile, indiferent Ón ce jude˛ s-ar afla.

îLegea anticorup˛ie — mult zgomot pentru nimic“

La Ónceputul lunii decembrie 2003, am adus la cuno∫tin˛a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Valer Dorneanu, ∫i a primului-ministru, domnul Adrian N„stase, urm„toarea situa˛ie: contradic˛ia dintre dou„ legi organice, Legea partidelor politice — Legea nr. 14/2003 — ∫i celebrul pachet anticorup˛ie, respectiv Legea nr. 161/2003.

Prin articolul 98 al Legii nr. 161/2003 se instituie interdic˛ia pentru func˛ionarii publici de a fi membri ai organelor de conducere a partidelor politice. Dar, potrivit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 art. 13 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, îadunarea general„ a membrilor ∫i organul executiv, indiferent de denumirea pe care acestea o au Ón statutul fiec„rui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic“.

La mai bine de patru luni de la formularea interpel„rii, sose∫te ∫i r„spunsul primului-ministru. Am pus aceast„ Ónt‚rziere pe seama faptului c„ primul-ministru a fost destul de ocupat cu integrarea european„, cu deplas„ri Ón China, Irak etc., m„ rog, cu probleme importante de partid ∫i de stat. ™i totu∫i eu semnalasem o problem„ juridic„ sensibil„, cu o fin„ interpretare, pe care un primministru nu o putea rezolva Óntre dou„ avioane sau dou„ ∫edin˛e de partid!

Nu ascund c„ a∫teptam cu ner„bdare o p„rere avizat„ la aceast„ problem„, fiind de notorietate faptul c„ avem Ón fruntea Guvernului un reputat jurist, profesor universitar, doctor Ón drept, fost cercet„tor al Institutului de cercet„ri juridice. Un adev„rat profesionist! Domnul Adrian N„stase Ómi r„spunde, negru pe alb, urm„toarele: incompatibilitatea dintre calitatea de func˛ionar public ∫i cea de membru al unui partid politic îpresupune o candidatur„, un proces electiv, o Ónvestitur„ ∫i exercitarea unor atribu˛ii, pe o durat„ determinat„ Ón cadrul unui mandat“. ™i, de asemenea, îprin dob‚ndirea calit„˛ii de membru al unui partid politic, func˛ionarul nu se afl„ Ón stare de incompatibilitate, Óntruc‚t acesta nu dob‚nde∫te, pe cale de consecin˛„, ∫i calitatea de membru al unui organ de conducere al partidului politic respectiv“.

Dup„ r„spunsurile oferite colegilor din P.D. cu privire la faptul c„, Ón viziunea marelui jurist Adrian N„stase, îorganiza˛ia de femei a P.S.D. este un O.N.G.“, asist„m la o alt„ interpretare cel pu˛in discutabil„ a unor prevederi legale promovate sau sus˛inute de Executiv.

Sigur, este greu s„ interpretezi altfel aceste prevederi, dac„ ai Ón vedere interesul partidului-stat. Dac„ func˛ionarii publici ∫i-ar da demisia din partidele politice, cui i-ar mai trimite Nicolae Mischie faxuri prin care s„ solicite contribu˛ia la bugetul P.S.D.? ™i cui i-ar mai recomanda Dan Matei Agathon s„ fie aten˛i cum ajut„ Ón campania electoral„ c„, desigur, au ob˛inut func˛iile la propunerea partidului?

P.N.L. consider„ c„ ∫i acest r„spuns oficial al premierului Adrian N„stase se Ónscrie Ón bine cunoscuta ecua˛ie: adopt„m legi pentru c„ a∫a cere Uniunea European„ ∫i nu le aplic„m pentru c„ a∫a dicteaz„ interesul de partid!

™i totu∫i, domnule prim-ministru, dac„ dori˛i ca interpretarea dumneavoastr„ s„ fie Ón concordan˛„ cu realitatea, este musai s„ modifica˛i textul de legi aflate Ón discu˛ie, fie ∫i numai cu argumenta˛ia pe care chiar Domnia voastr„ a conceput-o! Dac„ nu, Ón˛elegem c„ accepta˛i Ón continuare situa˛ia de nelegalitate pe care Dumnezeu P.S.D. a consacrat-o pur ∫i simplu!

îObi∫nuin˛a“

Majoritatea oamenilor se obi∫nuiesc cu orice. Accept„ totul. Cei care nu se conformeaz„ devin victimele propriei rezisten˛e ∫i dispar fizic, social, moral. Este o lege care nu iart„ — cea a inadaptabilit„˛ii. A∫a se face c„ ne-am obi∫nuit cu stilul nou de via˛„, de politic„, de munc„, de vorbire. Œncet, Óncet dispar diferen˛ele care, se spune, ar caracteriza indivizi, structuri sociale, partide politice. Ceea ce ieri era considerat îperemist“ ast„zi este curat

îpesedist“, ceea ce caracteriza ieri P.S.D.-ul este ast„zi specific liberalilor ∫i a∫a mai departe. Totul este Ón to˛i ∫i toate sunt una. Aproape. Doar P.R.M. mai face excep˛ie, mai are Ónc„ etichete de îextremist“, îna˛ionalist“, este acuzat de violen˛„ de limbaj, de manifest„ri populiste etc. Dar nici m„car acestea nu-i sunt îl„sate“.

Cu c‚teva zile Ón urm„ audiam monologurile primilor b„rba˛i ai jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud — pre∫edintele, prefect al P.S.D., ∫i cel al pre∫edintelui Consiliului jude˛ean. Minute Ón ∫ir au adus elogii partidului stat, care face, drege ∫i culege p‚n„ ∫i resturile de ˛igar„, pentru neam ∫i pentru ˛ar„, lupt‚ndu-se ca zmeii din poveste, c„ Ónainte mult mai este de furat, de lichidat ∫i oameni de Ónsp„im‚ntat. Œn ˛ara lor totul este bine, c‚inii au colaci Ón coad„, oamenii-s datori s„ ∫ad„ ∫i pomana-n prag le vine. Doar o grij„ au st„p‚nii jude˛ului. Nu cumva partidele de opozi˛ie din jude˛ s„ se uneasc„ ∫i s„ atace cetatea P.S.D.-ului ∫i s„ se vad„ adev„rata fa˛„ a puterii. Cic„ reprezentan˛i ai partidelor de opozi˛ie îumbl„ Ón hait„“ ∫i atac„ pesedi∫tii oriunde i-ar afla. A∫a t‚mpenii doar de la a∫a oameni pot fi auzite!

Gardul P.S.D.-ului este Ónalt, cu curent electric la clan˛„ ∫i rar poate cineva evada de acolo. Pentru cei ce Óncearc„ uneori este sinucidere curat„. Vai de acei care Óndr„znesc s„ povesteasc„ despre aventura pesedist„! Nu ajung vorbele de ocar„ din limba rom‚n„. ™i pentru toate opozi˛ia este de vin„. Din cauza opozi˛iei, angaja˛ii institu˛iilor publice, c„ au, c„ nu au voie s„ fac„ politic„, sunt mobiliza˛i ∫i trimi∫i Ón teren la pedeserizare. ™colile sunt asaltate, copiii trebuie s„-∫i l„mureasc„ p„rin˛ii s„ devin„ social-democra˛i, dasc„lii sunt îinvita˛i“ s„ devin„ social-democra˛i, altfel nu mai îprind“ un post Ón Ónv„˛„m‚nt. Campania este total„. Pe toate posturile, Ón toate ziarele nu auzi dec‚t despre marile realiz„ri pe plan intern ∫i extern ale partidului ∫i conduc„torului mult stimat ∫i iubit. ™i toate, dup„ cum spuneau primii b„rba˛i ai jude˛ului, din cauz„ c„ opozi˛ia îumbl„ Ón hait„“. De aceea ei, pesedi∫tii, trebuie s„ colinde jude˛ul Ón convoaie de ma∫ini ∫i de oameni, ca s„ se apere. Teama e mare, dar f„r„ rost, pentru c„ la marile Ónt‚lniri sunt 5 cet„˛eni la 25 pesedi∫ti, a∫a c„ declara˛iile de ata∫ament la valorile social-democra˛iei se consum„ Ón interior.

A∫a se face c„, pentru a ajunge la îmase“ mesajul, se fac emisiuni de ceasuri, dar la care nu se vorbe∫te deloc despre via˛a tot mai grea, despre exodul rom‚nesc Ón cele str„in„t„˛i, despre abandonarea ∫colilor, de invazia drogurilor Ón ∫coli, ∫i toate acestea Ón mica noastr„ îElve˛ie“ de alt„dat„.

Mun˛ii jude˛ului au devenit ple∫uvi, hotarele r„m‚n nelucrate, oamenii nec„ji˛i se sinucid, tinerii ∫i tinerele pleac„ s„ se îspecializeze“ peste hotare, datoriile la asocia˛ii cresc, gazul ∫i curentul electric se scumpesc etc. Despre toate acestea nu se spune o vorbuli˛„. Doar despre p„catele celor din opozi˛ie care îumbl„ Ón hait„“. Oamenii se obi∫nuiesc ∫i cu aceasta, adic„ cu minciuna, a∫a cum s-au obi∫nuit cu traiul greu.

Toate puterile de dup„ 1989 au cerut sacrificii. Cei care au p„timit ∫i p„timesc sunt aceia∫i. Sunt Poporul!

îBirou de prim-ministru la Palatul Parlamentului“

Œn loc s„-∫i respecte promisiunile asumate Ón programul de guvernare privind respectarea rolului Parlamentului de centru fundamental al vie˛ii politice,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 primul-ministru Adrian N„stase a dat tonul subordon„rii f„r„ precedent a Parlamentului de c„tre Executiv.

De∫i a promis c„ va veni personal Ón Parlament pentru a r„spunde la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, premierul Adrian N„stase nu ∫i-a onorat nici p‚n„ ast„zi angajamentul. De trei ani, P.S.D. a provocat o adev„rat„ infla˛ie a ordonan˛elor de urgen˛„, cu toate c„ premierul Adrian N„stase a promis s„ nu le mai foloseasc„ Ón actul de guvernare.

Mai mult, liderii partidului de guvern„m‚nt au Óncercat, dup„ 2001, s„ transforme forul legislativ Ón anexa guvern„rii, uneori prin m„suri ce dep„∫esc cu mult limitele democra˛iei parlamentare.

La etajul 4 din Camera Deputa˛ilor, exist„ un birou luxos, nr. 4078—4082, c‚t al unui vicepre∫edinte de Camer„, pe care scrie îCabinet Adrian N„stase — Primministru“, acordat premierului prin îbun„voin˛a“ liderilor P.S.D. din Camera Deputa˛ilor, de∫i nu exist„ nici o hot„r‚re a Biroului permanent Ón acest sens.

Oare nu avem Ónc„ un exemplu al atitudinii dispre˛uitoare a premierului privind rolul Parlamentului ∫i al slug„rniciei majorit„˛ii parlamentare pesediste Ón fa˛a Guvernului N„stase? Sau, cine ∫tie, poate exist„ astfel de îbirouri de prim-ministru“ ∫i la Pre∫edin˛ie, la sediul P.N.A., la Consiliul Superior al Magistraturii sau poate chiar la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie

Dup„ ∫tiin˛a mea, nu exist„ nici o lege care s„-i permit„ premierului s„ de˛in„ spre utilizare un îbirou de prim-ministru“ la Parlament. Poate doar promovarea cultului personalit„˛ii sale ∫i dorin˛a sa de a se vedea ∫ef peste tot explic„ acest comportament mai presus de lege al premierului.

Chiar dac„ primul-ministru N„stase ar veni s„pt„m‚nal Ón Parlament pentru a r„spunde Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor deputa˛ilor, a∫a cum prevede Constitu˛ia, nu exist„ justificare legal„ pentru acordarea acestui birou. Dar„mite c„ premierul p„∫e∫te Ón Palatul Parlamentului de 2—3 ori pe an, la ocazii festive, pentru a puncta la capitolul îimagine personal„“.

S„ ne a∫tept„m ca Pre∫edintele Rom‚niei s„ de˛in„ birou la Parlament sau la Guvern sau pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului s„ aib„ birouri la sediul Guvernului?

Exemplul premierului N„stase nu este singular. ™i al˛i lideri ai partidului de guvern„m‚nt sunt beneficiarii feudei pesediste, care iat„ este ∫i Palatul Parlamentului. Purt„torul de cuv‚nt al P.S.D., Bogdan Niculescu-Duv„z, folose∫te un birou luxos, la etajul 3, nr. 3080, dotat cu personal ∫i logistic„, similar unui membru al Biroului permanent, de∫i nu face parte din conducerea Camerei Deputa˛ilor.

Acordarea acestor birouri nu este justificat„, reprezent‚nd un abuz s„v‚r∫it Ón culise de liderii P.S.D., fapt grav pentru democra˛ia parlamentar„.

Œi cer public premierului Adrian N„stase s„ elibereze imediat îbiroul de prim-ministru“ din Camera Deputa˛ilor ∫i s„ Ón˛eleag„ c„ are un singur cabinet de prim-ministru, la Guvern, nu ∫i la Parlament.

Œn cazul purt„torului de cuv‚nt la P.S.D., Bogdan Niculescu-Duv„z, Ói cer public s„ renun˛e la biroul s„u, acordat, de asemenea, f„r„ justificare legal„. Recompensele pentru îpresta˛ia“ politic„ Ón slujba socialdemocra˛iei se dau la partid, nu la Parlament!

îJoac„ ursul la vecini, preg„ti˛i debarcarea partidului corup˛ilor ∫i mafio˛ilor!“

Œn timp ce na˛ionalistul Jorg Heider Ónregistreaz„ o nou„ victorie Ón Austria, social-democratul german Gerhard Shroeder e nevoit s„ demisioneze. Œn timp ce longevivul PASOK e Ónl„turat de la putere de scrutinul popular din Grecia, steaua na˛ionalismului bine temperat al lui Konstantin Karamanlis Ón fruntea partidului s„u, Noua Democra˛ie, triumf„ ∫i Ói anim„ pe Ónfoca˛ii s„i sus˛in„tori. Numai social-democra˛ii no∫tri se cred eterni, afi∫‚nd un ciocoism sfid„tor ∫i o siguran˛„ de sine sor„ cu paranoia.

Pe ce se bizuie a∫a-zi∫ii social-democra˛i rom‚ni Ón credin˛a lor nestr„mutat„ c„ steaua l„comiei maladive nu va apune niciodat„? Pe ditirambul televiziunilor subordonate, datoare cu zecile de milioane de dolari la buget, care, Ón virtutea n„ravurilor postdecembriste, vor fi iertate de datorii contra servicii electorale de manipulare ∫i intoxicare eficient„ a n„ucitului aleg„tor rom‚n. Pe presa Ón majoritate cov‚r∫itoare obedient„ puterii, din acelea∫i motive. Adic„ pentru c„ se hr„ne∫te din bani negri, din tunuri ∫i ˛epe, din privatiz„ri frauduloase, din tranzac˛ii ilegale cu alcool, ˛ig„ri, bu∫teni, fier vechi, din tax„ de protec˛ie ∫i publicitate mascat„. Cum altfel s-ar putea explica faptul c„ patronii unor cotidiene centrale sunt milionari Ón dolari?

Exist„ jude˛e Ón care glasul opozi˛iei nu se aude de ani de zile. Social-demagogii locali, Ón belferismul lor de o suficien˛„ filistin„ f„r„ egal ∫i f„r„ precedent, au confiscat toate ziarele, toate radiourile ∫i toate posturile de televiziune. Nu se mai aude dec‚t r‚g‚itul Ómbuiba˛ilor care dijmuiesc totul.

Mai ap„rea Ón jude˛ul Buz„u un s„pt„m‚nal numit îMuntenia“, unde, de bine de r„u, cet„˛eanul mai putea citi ∫i opinii ale reprezentan˛ilor opozi˛iei ∫i unde putea auzi ∫i alte p„reri, nu numai uruitul lugubru al morii propagandei partidului putregaiului corupt ∫i mafiot care Ó∫i tot schimb„ numele, doar-doar i se va pierde urma ∫i nu va mai fi tras la r„spundere pentru fraudarea patrimoniului public ∫i acumularea de averi fabuloase prin pauperizarea ∫i Ónfometarea popula˛iei. îMuntenia“ a fost, Óns„, suprimat„ iar modestului bastion al rezisten˛ei bunului-sim˛ rom‚nesc de la curbura Carpa˛ilor i s-a Ónchis gura pentru vina de a fi g„zduit, timp de un an, declara˛iile politice acide rostite de subsemnatul de la tribuna Camerei Deputa˛ilor. Ciudat soi de socialdemocra˛ie orbec„ie prin creiera∫ul degenerat al unor efemeride bezmetice.

Dar iat„ c„, fie ∫i dup„ mai multe decenii, f„r„ s„ semene defel cu pseudosocial-democra˛ia jefuitorilor d‚mbovi˛eni, chiar ∫i social-democra˛ia de prin Europa Óncepe s„ se clatine. ™i dac„ se clatin„ ea Óntr-o Germanie a rigidit„˛ii legisla˛iei fiscale, unde tat„l lui Steffi Graaf face pu∫c„rie pentru evaziune, dac„ a c„zut PASOK, care f„cuse destule lucruri bune pentru greci, ∫i alte grup„ri din Europa de aceea∫i sorginte, asemenea, e timpul ca ∫i a∫a-zi∫ii social-democra˛i rom‚ni s„-∫i ia t„lp„∫i˛a. Dracul a mai v„zut un partid care s„-∫i zic„ îsocial ∫i democrat“, Ón timp ce liderii lui, centrali sau locali, construiesc cartiere Óntregi de vile, Ó∫i umfl„ conturile fabuloase din b„nci str„ine, Ó∫i trec Ón proprietate planta˛ii, mo∫ii, p„duri, fabrici ∫i alte averi nem„surate. Mi∫c„rile politice de pe continent Ó∫i vor g„si nu peste mult corespondentul ∫i la noi, conform

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 sincronismului specific culturii rom‚ne. Nu se poate ca noi s„ r„m‚nem mereu la cheremul mafiei neru∫inate care ne-a infectat via˛a ∫i care ne-a debran∫at de la rosturile fire∫ti ale unei na˛iuni vechi ∫i glorioase.

Joac„ ursul la vecini, nu-l Ómpu∫ca˛i, c„ pe acolo asta se pedepse∫te! Preg„ti˛i debarcarea cleptocra˛iei scelerate, fra˛i rom‚ni! E anul Ónnoirii for˛elor conduc„toare, al revenirii la normalitate ∫i al Rena∫terii Na˛ionale. Jos mafia, sus Patria!

De mai multe luni de zile, P.S.D. ∫i guvernul s„u vorbesc de aplicarea legii, Ón special a celei anticorup˛ie. Printre institu˛iile statului cu cea mai mare determinare Ón aceast„ lupt„ ar fi trebuit s„ fie Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, institu˛ie croit„ Óns„ s„ fie Ón slujba puterii politice, de ale c„rei comenzi a ascultat ∫i pe care le-a executat.

P.N.L. a sesizat public sau Ón scris despre multe cazuri suspecte de corup˛ie, unora ata∫‚ndu-le chiar dovezi, de∫i nu aceasta este sarcina noastr„, ∫i am a∫teptat ca celebra institu˛ie s„ Ónceap„ s„ lucreze. Au Ónceput s„ treac„ lunile, Óns„, degeaba. P.N.A. nu a dat curs nici unei sesiz„ri, deseori atac‚nd P.N.L. c„ nu are dreptate Ón criticile sale referitoare la mu∫amalizarea cazurilor respective.

Reamintim cazul celebrului stadion îLia Manoliu“, Ón care fratele baronului local Opri∫an executase lucr„ri de cea mai slab„ calitate, b„t‚ndu-∫i de fapt joc de banii publici, ∫i nu s-a Ónt‚mplat nimic concret nici p‚n„ ast„zi. Dimpotriv„, Guvernul a alocat al˛i bani pentru refacerea gazonului de pe acela∫i stadion. Se pare c„ neru∫inarea celor care patroneaz„ corup˛ia este at‚t de mare Ónc‚t nici nu se sinchisesc de dezv„luirile publice ∫i se r„zboiesc cu europarlamentarii care incrimineaz„ corup˛ia generalizat„ din Rom‚nia.

Cazul stadionului îLia Manoliu“ dovede∫te c„ fenomenul corup˛iei a ajuns la Guvernul Rom‚niei ∫i Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie. Œn loc s„ descopere ∫i s„ pedepseasc„ vinova˛ii, a acoperit cazul amintit la comand„ politic„.

S-a demonstrat ceea ce ∫tiam cu to˛ii: P.S.D. nu poate lupta Ómpotriva corup˛iei, pentru c„ ar trebui s„ lupte cu sine Ónsu∫i, ceea ce ar fi imposibil. P.S.D. este un partid contra naturii!

îRemanierea Guvernului N„stase — un «balet de imagine» sau o opera˛ie estetica?“

Remanierea actual„ a Guvernului N„stase nu este dec‚t un nou îbalet de imagine“ pe care P.S.D.-ul Ól pune Ón scen„ ca s„ scoat„ din aten˛ia opiniei publice criticele dure formulate de Comisia European„ ∫i propunerea Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European de reorientare a strategiei negocierilor cu Rom‚nia.

Aceast„ remaniere vine Óns„ mult prea t‚rziu, c‚nd Rom‚nia a ie∫it din calendarul negocierilor cu U.E. Este tardiv ca Ón martie s„ schimbi mini∫trii care s-au dovedit a fi trei ani ineficien˛i Ón domeniile lor ∫i s„ le ceri noilor mini∫tri ca p‚n„ Ón luna octombrie, adic„ Ón numai 6 luni, s„ se Óncadreze Ón calendarul prestabilit ∫i s„ Óncheie negocierile.

Primul-ministru a ratat, tot de dragul imaginii, restructurarea de fond a Guvernului anul trecut, c‚nd ar

fi trebuit elibera˛i din func˛ie mini∫trii neperforman˛i, a c„ror activitate a fost criticat„ Ón Rapoartele de ˛ar„ pe anul 2001 ∫i 2002 (at‚t cele ale U.E., c‚t ∫i cele ale Departamentului de Stat al S.U.A). Ineficien˛a mini∫trilor respectivi se reflect„ at‚t Ón nerespectarea calendarului negocierilor cu U.E., c‚t ∫i Ón neefectuarea unei reforme reale ∫i profunde a economiei na˛ionale. Nu trebuie s„ a∫tept„m Rapoartele Comisiei Europene ca s„ ∫tim c„ rom‚nii sunt pe primul loc Óntre ˛„rile candidate ca nivel al s„r„ciei, c„ justi˛ia este subordonat„ politic, c„ nu s-a f„cut nimic pentru dezvoltarea pe baze moderne a industriei ∫i a agriculturii rom‚ne∫ti. Aceast„ remaniere nu poate schimba faptul c„ ultimii ani de guvernare P.S.D. au dus la Ónr„ut„˛irea condi˛iilor de via˛„ a majorit„˛ii popula˛iei, Ón timp ce se constat„ o preocupare a liderilor P.S.D. ∫i a clientelei lor politice pentru bun„starea familiilor lor, corup˛ia Óncep‚nd de la cel mai Ónalt nivel ∫i p‚n„ la ultimul baron local sau consilier local. Astfel, Ón raportul Departamentului de Stat al S.U.A. privind respectarea drepturilor omului Ón Rom‚nia Ón 2003 sunt citate corup˛ia generalizat„, amestecul politicului Ón actul de justi˛ie, h„r˛uirea ziari∫tilor etc.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, consider„m c„ o schimbare real„ Ón bine nu se mai poate produce prin aceast„ remaniere guvernamental„ f„cut„ cu doar c‚teva luni Ónainte de termenul fixat pentru Óncheierea negocierilor.

Astfel, men˛inerea Ón func˛ie de c„tre P.S.D., timp de mai mul˛i ani, a unor mini∫tri neperforman˛i risc„ s„ compromit„ aderarea Rom‚niei la U.E. Ón 2007, iar reorientarea strategiei de aderare pentru Rom‚nia este un prim pas Ón acest sens.

De fapt, recenta remaniere are doar menirea de a îsp„la p„catele“ Guvernului N„stase Ón fa˛a electoratului rom‚n, Ón timp ce impactul asupra politicienilor europeni care monitorizeaz„ Rom‚nia va fi aproape nul, ace∫tia neput‚nd fi îdu∫i de nas“ de P.S.D., a∫a cum poate fi manipulat electoratul rom‚n prin emisiunile posturilor na˛ionale de televiziune ∫i radio complet aservite actualei puteri, precum ∫i prin emisiunile celorlalte posturi care se îautocenzureaz„“.

Sunt curios dac„ dup„ votul de blam pe care urmeaz„ s„ Ól primeasc„ Guvernul N„stase Ón plenul Parlamentului European peste c‚teva zile va urma o nou„ remaniere a Guvernului.

Œn decembrie 2000, am sus˛inut Guvernul N„stase la Ónvestitur„ tocmai datorita sarcinii deosebit de grele legate de aderarea la U.E. ∫i Ón continuare am sus˛inut toate m„surile legate de integrare.

Ast„zi Óns„ constat„m c„ Guvernul P.S.D., cu ezit„rile sale, cu lipsa sa de voin˛„ politic„ ∫i datorit„ intereselor unor grupuri, a Óndep„rtat Rom‚nia de calendarul de aderare ∫i vina pentru acest lucru este Ón totalitate a P.S.D.-ului.

îRealiz„ri incontestabile“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Industria demonstreaz„ probabil cel mai bine ce poate Ónsemna aplicarea unui program economic judicios de restructurare ∫i modernizare, ancorat Ón realitate, cum este programul P.S.D.

Dac„ Ón perioada 1997—1999, c‚nd conjunctura interna˛ional„ era favorabil„, produc˛ia industrial„ s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 redus cu 22%, Guvernul Adrian N„stase a realizat p‚n„ Ón prezent o cre∫tere cu circa 21%, Ón condi˛ii economice total nefavorabile.

Decalajul dintre realiz„rile guvern„rii P.S.D. — un plus de peste 26% — ∫i pierderile guvern„rii anterioare — un regres de 21% — este ∫i mai pronun˛at Ón cazul industriei prelucr„toare. Exportul de produse ale construc˛iilor de ma∫ini Ón perioada 2001—2003, comparativ cu perioada 1997—1999, a Ónregistrat o cre∫tere cu aproximativ 80%.

Semnificativ este faptul c„ sporurile deosebite ale produc˛iei industriale Ón perioada 2001—2003 s-au realizat Ón condi˛iile cre∫terii productivit„˛ii muncii cu 36% fa˛„ de anul 2000.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ia mea de azi se refer„ la îModul de aplicare a programului SAPARD Ón Rom‚nia“

Cu toate c„ Uniunea European„ aloc„ Rom‚niei prin programe SAPARD fonduri Ónsemnate, totu∫i, realiz„rile ob˛inute cu privire la utilizarea acestora sunt mai mult dec‚t modeste.

Astfel, dintr-un fond total de 530 milioane de euro, c‚t s-au alocat p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003, a fost atras„ o sum„ mai mic„ de 10%.

Œn jude˛ul Gorj, dintr-un num„r de 63 de comune, au depus proiecte eligibile 40 comune, iar din acestea au fost evaluate ∫i aprobate numai 27, ceea ce Ónseamn„ mai pu˛in de jum„tate din totalul comunelor (43%).

Cauzele acestei situa˛ii sunt multiple. Ele sunt legate de:

a) lipsa fondurilor comunale pentru finan˛area unor astfel de proiecte; ulterior, prin m„surile luate pentru sprijinirea comunit„˛ilor locale de c„tre administra˛iile teritoriale de stat ∫i garantarea creditelor ob˛inute de comunit„˛ile locale ∫i beneficiarii priva˛i prin Fondul de garantare rural„, precum ∫i prin creditul de 150 milioane dolari acordat de Banca Mondial„ Ón vederea finan˛„rii Proiectului de dezvoltare rural„, lipsa fondurilor de finan˛are a proiectelor a fost mult atenuat„;

b) durata prea mare cerut„ de Óndeplinirea formelor birocrative pentru ob˛inerea unei finan˛„ri SAPARD, de peste 3 luni ∫i jum„tate, din care: dou„ luni pentru Óntocmirea ∫i depunerea dosarului cu actele necesare, o lun„ pentru declararea eligibilit„˛ii dosarului de c„tre Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD, ∫i circa 15 zile pentru contractarea proiectului de c„tre Agen˛ia SAPARD, f„r„ s„ se ˛in„ seama de eventualele complet„ri ale elementelor con˛inute Ón dosar pe diferitele trepte ale aprob„rii acestuia;

c) dificult„˛ile legate de Óntocmirea dosarului ∫i a preciz„rii informa˛iilor cuprinse Ón cererea de finan˛are presupun apelarea la un ajutor specializat oferit de firme de consultan˛„ Ón domeniu; practica arat„ c„ Óntocmirea dosarului cost„ circa 3% din valoarea total„ a proiectului, ceea ce se poate considera c„ reprezint„ o sum„ destul de mare pentru proiecte a c„ror valoare se ridic„ la peste 50.000 euro;

d) insuficienta publicitate ∫i Óndrumare a solicitan˛ilor pentru alocarea de fonduri SAPARD cu privire la Óntocmirea documentelor necesare ∫i autoritatea public„ la care trebuie s„ se adreseze.

Pentru Ónl„turarea unor astfel de dificult„˛i este necesar s„ se stimuleze cre∫terea num„rului de firme de

consultan˛„ autorizate pentru Óntocmirea documenta˛iei legate de alocarea fondurilor SAPARD. Œn aceste condi˛ii, ar deveni posibil s„ apar„ ∫i fenomenul de concuren˛„, care s„ conduc„ la reducerea costurilor pentru elaborarea dosarelor legate de ob˛inerea finan˛„rii.

De asemenea, ar fi de examinat ca aceste firme de consultan˛„ sau eventual filialele unor b„nci comerciale s„ preia, contra unui comision rezonabil, nu numai Óntocmirea dosarelor, dar ∫i sus˛inerea acestora Ón fa˛a autorit„˛ilor competente.

Este necesar, totodat„, ca prin administra˛iile publice locale, jude˛ene, municipale, or„∫ene∫ti ∫i locale s„ se asigure o informare a tuturor celor interesa˛i cu privire la avantajele punerii Ón oper„ a proiectelor SAPARD, inclusiv prin asigurarea unor resurse bugetare sporite pentru cofinan˛area unor astfel de investi˛ii, utiliz‚ndu-se Ón acest scop exemplele pozitive ob˛inute Ón zonele respective, prezentarea unit„˛ilor de consultan˛„ specializate ∫i sprijinul de care se pot bucura solicitan˛ii din partea autorit„˛ilor publice.

f n‚nd seama c„ Ón prezent sunt Ón derulare un num„r Ónsemnat de m„suri cuprinse Ón Programul SAPARD, care antreneaz„ fonduri de investi˛ii de 1,2 miliarde euro, din care 700 milioane euro reprezint„ finan˛area direct„ a Uniunii Europene, este necesar s„ se aplice m„surile legate de asigurarea unei mai mari operativit„˛i privind elaborarea dosarelor ∫i la un nivel calitativ superior.

Atragerea Ón totalitate a acestor fonduri puse la dispozi˛ie de Uniunea European„ ∫i materializarea lor Ón investi˛ii direct productive, Óndeosebi agroalimentare sau de infrastructur„ rural„, vor contribui la ridicarea nivelului de dezvoltare economic„ ∫i social„ a tuturor zonelor ˛„rii ∫i Óndeosebi a celor slab dezvoltate. Deputa˛ii din circumscrip˛iile electorale ale jude˛ului Gorj pot aduce o contribu˛ie Ónsemnat„ Ón aceast„ direc˛ie.

îIndolen˛a Guvernului fa˛„ de popula˛ie nu cunoa∫te margini“

Dintre atitudinile repetabile ∫i regretabile ale Guvernului N„stase, constat„m c„ îveriga slab„“ a acestuia r„m‚ne indolen˛a cu care este tratat„ popula˛ia ∫i problemele ei. Cel mai elocvent exemplu Ól constituie lipsa total„ de apetit pentru remedierea situa˛iei din sistemul sanitar rom‚nesc. Absen˛a unor solu˛ii concrete nemul˛ume∫te din ce Ón ce mai mult popula˛ia.

Œn ciuda aprecierilor optimiste ale noului ministru al s„n„t„˛ii, tot mai multe sesiz„ri atrag aten˛ia asupra transform„rii spitalelor Ón adev„rate locuri ale pierzaniei. Contribu˛ia lunar„, deloc de neglijat, pentru asigur„rile de s„n„tate nu se justific„, Ón condi˛iile Ón care atunci c‚nd apelezi la serviciile sistemului sanitar nu po˛i beneficia de acestea dec‚t dac„ pl„te∫ti bani Ón plus. Se invoc„ fie lipsa medicamentelor, fie a materialelor sanitare, fie a hranei sau a locurilor din spitale. De ani de zile se vorbe∫te despre criza cumplit„ Ón care se zbate sistemul de s„n„tate, f„r„ a se trece totu∫i la fapte, la luarea m„surilor cuvenite pentru remedierea situa˛iei. Fondul alocat s„n„t„˛ii (Ón jur de 4% din P.I.B.) este unul dintre cele mai sc„zute comparativ cu standardele Uniunii Europene, dar ∫i fondurile alocate de celelalte ˛„ri central ∫i est-europene.

Indolen˛a Guvernului fa˛„ de îtalpa ˛„rii“ merge p‚n„ acolo Ónc‚t, acum, vor s„ distrug„ singura institu˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 capabil„ s„ produc„ seruri ∫i vaccinuri necesare protej„rii ∫i Ómbun„t„˛irii s„n„t„˛ii oamenilor. Un alt aspect care confirm„ reaua-credin˛„ a guvernan˛ilor este desfiin˛area Institutului Cantacuzino.

Institutul îCantacuzino“ din Bucure∫ti, realizat dup„ modelul Institutului îPasteur“ din Paris, care are ca principale atribu˛ii cercetarea privind bolile transmisibile, producerea serurilor, a vaccinurilor ∫i reactivilor biologici, activit„˛i de Ónalt„ calificare, de diagnostic ∫i interven˛ia antiepidemic„ etc., este trecut pe lista neagr„ a distrugerii.

Profesorul Ioan Cantacuzino a fost primul medic din lume care a avut curajul s„ utilizeze vaccinul antiholer„, reu∫ind s„ opreasc„ intrarea Ón ˛ar„ a epidemiei de holer„. Œn 1917 introduce pentru prima dat„ Ón Rom‚nia vaccinul antitifoidic. Œn ultimul an de via˛„, 1934, profesorul Cantacuzino promoveaz„ vaccinul antituberculoz„, Rom‚nia fiind a doua ˛ar„ din lume, dup„ Fran˛a, ultima dorin˛„ a eminentului om de ∫tiin˛„ Cantacuzino fiind s„ fie Ónmorm‚ntat Ón cripta institutului, acolo unde se afl„ ∫i acum. Guvernan˛ii au o predispozi˛ie pentru distrugerea valorilor culturale ∫i sociale rom‚ne∫ti. Acum a venit r‚ndul Institutului îCantacuzino“, singura unitate din Rom‚nia care produce seruri ∫i vaccinuri utilizate Ón prevenirea bolilor transmisibile, tratarea ∫i diagnosticarea anumitor afec˛iuni. Ultimul lot a fost predat spitalelor Ón decembrie 2003, acum linia de produc˛ie fiind Ónchis„.

Œn condi˛iile Ón care Ón lume epidemiile se extind sau apar mereu noi forme de manifestare ale acestora, autorit„˛ile guvernamentale consider„ c„ vaccinurile care poart„ marca Institutului îCantacuzino“ nu au nici o valoare. Nu conteaz„ nici m„car faptul c„ toate serurile ∫i vaccinurile aflate Ón rezerva de stat sunt produse ale Institutului îCantacuzino“. Acesta are o valoare patrimonial„, dar ∫i strategic„. De exemplu, Ón S.U.A. activitatea de produc˛ie a serurilor este subordonat„ direct Pentagonului ∫i sus˛inut„ financiar ca atare.

V„ exemplific„m un caz concret, declarat de doctor Cristian Coman, directorul fermei B„neasa a Institutului îCantacuzino“. Imediat dup„ atentatele de la 11 septembrie, care au avut loc Ón S.U.A., mai erau cinci cai Ón ferma institutului, pe care-i utilizau la producerea serului antic„rbunos. Li s-a cerut s„ sacrifice caii pentru c„ nu mai au nevoie de ser c„rbunos ∫i ar fi mai mici costurile pentru sacrificarea lor dec‚t pentru Óntre˛inere. Imediat dup„ atentate, c‚nd au ap„rut amenin˛„ri cu antrax, s-a aflat c„ la rezerva de stat nu mai exista ser antic„rbunos. Atunci s-a apelat la francezi, dar nu le-au putut furniza serul acesta, fiind Ón stoc limitat. Institutul îCantacuzino“ are acum aceea∫i soart„ ca ∫i Institutul îAna Aslan“.

Œn anul 2002, am atras aten˛ia c„ va fi doar o chestiune de timp ∫i va urma Institutul de endocrinologie îC.I. Parhon“, Institutul îCantacuzino“ —declara˛ie politic„ sus˛inut„ Ón data de 10 decembrie 2002.

Interesele obscure, de grup, primeaz„ ∫i de aceast„ dat„. Unde ∫i c‚nd se va opri Guvernul din demolarea unor embleme ale ∫tiin˛ei ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti?

## îOmagiu femeii“

Fiecare Ónceput de martie Ónseamn„ pentru toate femeile din lume omagierea feminit„˛ii, a respectului pe care societatea Ól datoreaz„ fiin˛ei care este deopotriv„

so˛ie, mam„, fiic„, creatoare de valori materiale ∫i spirituale, al„turi ∫i Ómpreun„ cu partenerul ei de via˛„, b„rbatul.

Ziua de 8 Martie, ca Zi Interna˛ional„ a Femeii, are o conota˛ie istoric„, ea gener‚nd numeroase momente de lupt„ pentru dob‚ndirea drepturilor sale.

De-a lungul vremii, femeile au str„b„tut un proces de emancipare profesional„ ∫i social„, iar Ón contemporaneitate ea se dedic„ deopotriv„ pe t„r‚mul ∫tiin˛ei, al culturii ∫i artei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, politicii. Œn toate aceste ipostaze femeia a dovedit tr„s„turi deosebite: competen˛„, d„ruire, Ón˛elepciune, ata∫ament, ea reprezent‚nd un factor de echilibru, un liant de care societatea are nevoie pentru a progresa.

La noi Ón ˛ar„ femeia se bucur„ de toate drepturile sale, legisla˛ia rom‚neasc„ o consacr„ partener„ cu ∫anse egale Ón raport cu b„rbatul.

Cu toate acestea, datorit„ mentalit„˛ii, a multiplelor r„spunderi ce-i revin, ea nu se poate bucura pe deplin de drepturile ce-i sunt conferite.

Societatea mai are Ónc„ de corectat, Ón special Ón ce prive∫te aplicarea Ón via˛„ a normelor de drept privind statutul femeii. Este nevoie de efort sus˛inut pentru eradicarea violen˛ei, a exploat„rii sexuale a femeii, Ónf„ptuirea cu adev„rat a principiilor egalit„˛ii de ∫anse.

De aceea fac apel de la tribuna Parlamentului, Ón primul r‚nd c„tre femei, pentru o ac˛iune solidar„ Ón c‚∫tigarea pe deplin a drepturilor lor, iar c„tre partidele politice, s„ vegheze ∫i s„ ia m„suri pentru ca legisla˛ia s„ fie respectat„ ∫i aplicat„.

™ocul creat de propunerea relativ recent„ a parlamentarilor Arie Oostandler ∫i Emma Nicholson, f„cut„ Ón Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European, de a se Óntrerupe negocierile de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ a fost mai mult dec‚t un du∫ rece. A zguduit pur ∫i simplu. Dar, vorba rom‚nului, tot r„ul spre bine, pentru c„, Ón ultima vreme, toate forurile implicate Ón negocieri s-au mobilizat exemplar.

Guvernul a recep˛ionat ∫i a tratat cu toat„ seriozitatea semnalele trimise recent de oficialii europeni. Ele n-au fost minimalizate, nu s-a Óncercat eludarea importan˛ei lor, dar nici nu au fost exagerate.

Mesajele de la Bruxelles nu ne-au spus lucruri pe care nu le ∫tiam. Ele reafirm„ data fixat„ — 1 ianuarie 2007 — pentru aderarea Rom‚niei. Elementul comun al lor este acela c„ Rom‚nia trebuie s„ accelereze procesul de reform„ pentru a nu rata aceast„ dat„. Dup„ puternica ofensiv„ european„ Óntreprins„ la Bruxelles de guvernan˛ii no∫tri pentru a contracara posibila Óntrerupere a negocierilor s-a trecut rapid la punerea Ón practic„ at‚t a m„surilor deja programate, c‚t ∫i a noilor angajamente luate de premierul Adrian N„stase Ón numele Rom‚niei Ón Ónt‚lnirile sale cu principalii reprezentan˛i ai forurilor Uniunii Europene: Pat Cox, Günther Verheugen, Elmar Brok ∫i Romano Prodi.

Planul de ac˛iune reprezint„ focalizarea pe m„surile cele mai sensibile ∫i importante din calendarul preg„tirii interne: reforma justi˛iei, combaterea corup˛iei, libertatea presei, reforma administra˛iei publice, precum ∫i pentru continuarea reformelor economice ∫i Ónt„rirea capacit„˛ii administrative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Dintre acestea, o men˛iune special„ trebuie adus„ urm„toarelor puncte:

— Ón domeniul protec˛iei copilului se are Ón vedere adoptarea, p‚n„ la mijlocul lunii Ón curs, a pachetului de legi care vor reglementa acest sector conform recomand„rilor formulate de exper˛ii Comisiei Europene, apoi elaborarea ∫i adoptarea legisla˛iei secundare, p‚n„ la mijlocul lunii iunie, ∫i reorganizarea Agen˛iei pentru Protec˛ia Copilului ∫i evaluarea performan˛ei individuale Ón cadrul acesteia;

— pentru Óndeplinirea criteriilor economice de aderare, Guvernul va aplica m„suri stricte de reducere a infla˛iei, va Ómbun„t„˛i cadrul legislativ ∫i administrativ necesar dezvolt„rii sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, va reduce gradual volumul arieratelor din economie cu p‚n„ la 0,5% din P.I.B. Ón 2004 ∫i va Ómbun„t„˛i capacitatea administrativ„ de aplicare a politicilor Ón domeniul concuren˛ei ∫i al ajutoarelor de stat;

— adoptarea p‚n„ Ón iunie 2004 a pachetului legislativ pentru reforma justi˛iei — Legea privind organizarea judec„toreasc„, Legea privind statutul magistra˛ilor, Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Planul de ac˛iune prezentat la Bruxelles a permis transmiterea unui mesaj politic clar, Ón sensul c„ Guvernul Rom‚niei a reac˛ionat prompt ∫i eficient pentru a r„spunde preocup„rilor formulate de parlamentarii europeni.

Abordarea Ón termeni practici a negocierilor este acum calea pe care merge Rom‚nia. Œncheierea acestora p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫i crearea, astfel, a perspectivei Óndeplinirii programului care prevede aderarea Ón 2007 depind, Ón continuare, de punerea Ón practic„ a listei de m„suri convenite. Un rol prioritar ∫i hot„r‚tor revine Ministerului Integr„rii Europene, care are sarcina de a monitoriza direct ∫i permanent pa∫ii concre˛i Óntreprin∫i Ón negocieri.

îNoi candida˛i, noi strategii“

Sondajele de opinie date publicit„˛ii deseneaz„ un contur a ceea ce va Ónsemna, Ón linii mari, cursa preziden˛ial„ din 2004. Clasamentul personalit„˛ilor politice cele mai cotate din punct de vedere al popularit„˛ii de care se bucur„ Ón r‚ndul opiniei publice Ói plaseaz„ pe primele locuri, evident, pe Adrian N„stase ∫i Mircea Geoan„, adic„ reprezentan˛ii Partidului Social Democrat.

Cu toate acestea, sondajele devin ispititoare ∫i pentru o mul˛ime de al˛i pretenden˛i la conducerea ˛„rii. Personaje cunoscute sau mai pu˛in notorii ∫i-au f„cut apari˛ia pe scena politic„ rom‚neasc„, anun˛‚ndu-∫i inten˛iile elective. Cursa electoral„ a ∫i Ónceput. Care sunt Óns„ regulile acestui joc ∫i de c„tre cine sunt ele f„cute? Se pare c„ anul acesta nu se mai ˛ine cont de dolean˛ele poporului rom‚n, ci de campanii electorale care mai de care mai sofisticate ∫i mai îscumpe“.

O apari˛ie pe c‚t de spontan„, pe at‚t de neclar„ Ón cursa preziden˛ial„ rom‚neasc„ este rom‚no-americanca Lia Roberts. Prezent‚ndu-se ca îsalvatoarea“ na˛iunii ∫i o lupt„toare aprig„ Ómpotriva corup˛iei, Lia Roberts nu a prezentat nici solu˛ii, ∫i nici orice alte metode concrete de conducere a acestei ˛„ri, oferind doar un discurs prin care le promite rom‚nilor c„ Ói va scoate Ón lume îcu picioarele Ónainte“. Nepropun‚nd nici un program pe care se bazeaz„ Domnia sa Ón calitate de candidat la func˛ia suprem„ Ón stat, rom‚nca emigrat„ Ón America confund„

chiar ∫i legile elementare ale statului nostru, care se bazeaz„ pe o legisla˛ie specific„ ∫i nu au nimic Ón comun cu sistemul american.

Candida˛i la pre∫edin˛ia Rom‚niei au ap„rut ∫i vor mai ap„rea. Nu faptul acesta este Óns„ important, c„ci este un drept fundamental al fiec„rui cet„˛ean de a candida la func˛ii publice, ci, Ón acest caz, conteaz„ pe ce se bazeaz„ aceste candidaturi ∫i cu ce mesaj pornesc Ón cursa electoral„. Unii nu ofer„ dec‚t specula˛ii politice, al˛ii, campanii electorale somptuoase sau populiste. Mai pu˛ini sunt cei care ofer„ programe coerente, din care s„ rezulte o garan˛ie a viitorului, a performan˛elor ∫i a succesului Rom‚niei, iar ∫i mai pu˛ini sunt cei care ofer„ fapte, experien˛„ ∫i reforme realizate integral.

Rom‚nii au mai trecut prin trista experien˛„ de a se aventura ∫i a alege un pre∫edinte f„r„ experien˛„ politic„ ∫i cu un sprijin f„˛i∫ din partea unor grupuri de interese, care a umplut ochii rom‚nilor cu declara˛ii demagogice ∫i a condus ˛ara pe calea regresului, dovedind lips„ de pragmatism ∫i de responsabilitate. Mesajele frumoase nu-∫i mai g„sesc rostul Ón Rom‚nia mileniului III, c„ci Rom‚nia are nevoie de fapte, are nevoie de continuitatea a ceea ce s-a Ónceput Ón 2000.

Abia acum ˛ara noastr„ se Óndreapt„ Ón direc˛ia corect„ ∫i nu-∫i permite s„ devieze.

Rom‚nia nu mai are nevoie de schimbare, ci de continuitate, de progres, de reform„, de adaptare la normele comun acceptate europene.

Rom‚nia are nevoie de oameni puternici, reprezentativi, care s„ Ón˛eleag„ Ón profunzime poporul rom‚n, cultura, limba ∫i tradi˛iile, g‚ndurile, speran˛ele ∫i idealurile acestuia.

A-i dori poporului rom‚n s„ intre Ón Europa îcu picioarele Ónainte“ Ónseamn„ a nu-i cunoa∫te nici trecutul ∫i nici foarte bine prezentul.

Rom‚nia a avut nevoie de sprijin, de programe ∫i idei de sus˛inere pentru a Óncheia capitole importante de integrare Ón Uniunea European„, pentru redresarea economiei, pentru combaterea corup˛iei, pentru securizarea frontierelor, pentru integrarea Ón structurile nord-atlantice etc.

Din fericire, Ón tot acest timp, Ón Rom‚nia s-a format o echip„ de foarte buni speciali∫ti, oameni capabili s„ conduc„ o ˛ar„, oameni care au Óntreprins ac˛iuni ce au dat rezultate benefice Ón toate domeniile. Avem deja o clas„ politic„ bine structurat„, care a muncit Ón ultimii patru ani spre binele Rom‚niei ∫i a contribuit la toate momentele pline de succes ale acestei ˛„ri.

Pentru a avea succes este necesar s„ facem tot ceea ce ne st„ Ón puteri pentru binele poporului rom‚n ∫i s„ m„rturisim deschis ceea ce nu suntem Ón stare s„ facem, c„ci candida˛i sunt ∫i pot s„ apar„ mul˛i. Conteaz„ cine se men˛ine ∫i cine r„m‚ne.

Rom‚nia s-a angajat pe drumul integr„rii europene, un drum deloc u∫or de parcurs, dar la cap„tul c„ruia se afl„ marea familie a ˛„rilor europene democrate, la care ˛ara noastr„ se va al„tura _de iure_ Ón 2007.

Drumul pe care ne-am angajat cere eforturi deosebite at‚t din partea celor care guverneaz„, c‚t ∫i din partea popula˛iei. Costurile integr„rii sunt mari, sacrificiile, de asemenea, dar toate acestea sunt mai u∫or de suportat c‚nd ne g‚ndim la avantajele ce vor decurge din momentul ader„rii la Uniunea European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 Guvernul condus de domnul Adrian N„stase s-a angajat ferm pe calea reformelor Ón toate domeniile, iar rezultatele nu au Ónt‚rziat s„ apar„.

Reac˛iile pozitive ale reprezentan˛ilor Uniunii Europeane, ale unor ∫efi de state ne-au dat speran˛e c„ 2007 va fi anul Ón care aderarea se va produce ∫i, totodat„, ne-au dat un imbold, de ce s„ nu recunoa∫tem, necesar pentru accelerarea reformelor, pentru a putea s„ respect„m calendarul negocierilor.

Partidele din opozi˛ie, prin vocea liderilor lor, ∫i-au declarat sprijinul ∫i disponibilitatea de a participa la acest efort comun pentru integrare.

Am crezut, Ón naivitatea mea, c„ aceste declara˛ii sunt de bun„-credin˛„, c„ Óntr-adev„r se dore∫te ca ˛ara noastr„ s„ ajung„ acolo unde Ói este de fapt locul, am crezut c„ sunt Óntr-adev„r rom‚ni, a∫a cum se declar„, dar ne-am Ón∫elat amarnic.

Am avut cu to˛ii ocazia s„ vedem cum diver∫i reprezentan˛i ai partidelor din opozi˛ie se urc„ la tribuna Parlamentului ∫i, cu o r„utate pe care nici m„car nu fac efortul s„ ∫i-o mascheze, atac„ din toate pozi˛iile Guvernul, pe cei care trudesc pentru ca ˛ara noastr„ s„-∫i poat„ respecta angajamentele asumate.

Se bucur„ de orice sincop„, de orice critic„ ce ne este adresat„ — recunosc, de multe ori, pe bun„ dreptate— de un parlamentar european sau de vreun reprezentant al unor institu˛ii europene.

Ascult‚nd aceste declara˛ii, m„ Óntreb de multe ori dac„ m„ aflu sau nu Ón Parlamentul Rom‚niei, dac„ ace∫ti a∫a-zi∫i reprezentan˛i ai poporului rom‚n le reprezint„ cu adev„rat interesele.

Dorin˛a unor lideri ai opozi˛iei de îa pune t„lpi“ integr„rii europene s-a v„zut clar la referendumul pentru revizuirea Constitu˛iei. De∫i ini˛ial s-au declarat partizanii reformelor constitu˛ionale, de∫i au participat la dezbaterea privind modificarea unor articole din Constitu˛ie, de∫i au participat la vot, prin declara˛iile ∫i ac˛iunile ulterioare ∫i-au ar„tat adev„rata lor inten˛ie, aceea de a nu se vota noua Constitu˛ie, fapt ce ar fi putut avea consecin˛e deosebit de grave Ón procesul integr„rii. Din fericire, cet„˛enii Rom‚niei, prin prezen˛a lor la urne, au dat un vot de blam partidelor din opozi˛ie ∫i liderilor acestora.

De altfel, ultimele sondaje de opinie au ar„tat c‚t se poate de clar c„ toate aceste ac˛iuni antirom‚ne∫ti au avut un efect de bumerang, popularitatea acestor lideri politici sc„z‚nd Óntr-un mod ce nu mai suport„ comentarii.

Nu a∫ vrea s„ trec cu vederea ce s-a Ónt‚mplat Ón cadrul ∫edin˛ei comune Ón care s-a aprobat aderarea Rom‚niei la NATO.

Œn loc s„ fie o ∫edin˛„ festiv„, Ón care s„ ne bucur„m cu to˛ii de succesul ob˛inut de ˛ara noastr„, am avut parte de acelea∫i declara˛ii sfor„itoare de blamare a puterii, de critici ce nu aveau nimic comun cu ceea ce avea loc, dar care, dup„ p„rerea lor, ar fi putut face impresie reprezentan˛ilor unor ˛„ri membre NATO ce se aflau Ón sal„. Nimic mai fals, stima˛i colegi!

Nu declara˛iile dumneavoastr„ fac impresie, ci faptele noastre. Nu cu declara˛ii am intrat Ón NATO, ci cu ac˛iuni hot„r‚te, ferme, pe care Guvernul P.S.D. a avut t„ria s„ le pun„ Ón practic„.

Nu am preten˛ia ca partidele din opozi˛ie s„ se bucure de realiz„rile guvern„rii P.S.D. P‚n„ la urm„, v„ Ón˛eleg c„ nu a˛i dat curs apelului la unitate f„cut de primul-ministru domnul Adrian N„stase, v„ Ón˛eleg, fiindc„

v„ cunosc, dar de aici ∫i p‚n„ la ac˛iuni ce aduc atingere interesului na˛ional este cale lung„.

Stima˛i colegi,

L„sa˛i demagogia de o parte ∫i trece˛i la treab„! fiara noastr„ are nevoie de un climat de lini∫te, de unitate, nu de declara˛ii sau ac˛iuni ce ne pot face r„u tuturor.

Trezi˛i-v„ m„car acum, Ón ceasul al 12-lea, ∫i al„tura˛i-v„ celor ce vor binele ˛„rii, al poporului rom‚n!

îUn punct de vedere asupra antisemitismului european“.

Ast„zi, spre lauda popoarelor europene, antisemitismul tradi˛ional se rezum„ la o minoritate restr‚ns„, dar acest lucru nu ne scute∫te s„ lupt„m Ómpotriva intoleran˛ei ei. Organismele europene au ini˛iat de cur‚nd la Bruxelles, pe aceast„ tem„, un seminar despre antisemitism, care era c‚t pe-aci s„ nu se mai ˛in„, deoarece evreii au acuzat Ónsu∫i acest seminar ∫i pe organizatorii lui de antisemitism.

Sunt fapte care ne oblig„ s„ ˛inem cont c„ Ón unele ˛„ri acest flagel numit îantisemitism“, care s-a perpetuat Ón Europa de-a lungul secolelor, mai exist„ ∫i ast„zi. Œntr-un sondaj de opinie efectuat Ón ˛„rile Uniunii Europene Ón luna noiembrie a anului trecut, 50% din cei intervieva˛i au afirmat c„ Israelul reprezint„ un pericol la adresa p„cii mondiale, mai mult dec‚t orice ˛ar„.

Faptul c„ un num„r a∫a de mare de europeni se pronun˛„ Ómpotriva politicii statale a Israelului nu Ónseamn„ c„ ei sunt ∫i antisemi˛i. Sondajul s-a referit nu la poporul evreu, ci la politica dus„ de statul Israel Ón privin˛a palestinienilor ∫i la acest continuu conflict care genereaz„ at‚tea tragedii. Hipersensibilitatea evreilor, mai ales a celor din Europa, transform„ Óns„ orice critic„ la adresa Israelului Óntr-o atitudine antisemit„, lucru care este departe de realitate.

Antisemitismul din Europa, care Ó∫i are r„d„cinile Ón trecutul Óndep„rtat, a fost numit îcea mai Óndelungat„ ur„“ ∫i Ó∫i are originea Ón ideea c„ evreii poart„ o vin„ colectiv„ pentru moartea lui Iisus. Nu putem Óns„ s„ fim antisemi˛i pentru c„ evreii l-au omor‚t pe Iisus, deoarece El a murit pentru p„catele Óntregii lumi, situa˛ie Ón care ar trebui s„ fim propriii no∫tri antisemi˛i.

O alt„ cauz„ identificat„ ca fiind la originea antisemitismului european ar fi, dup„ unele sondaje de opinie f„cute Ón ˛„rile Uniunii Europene, aceea c„ evreii de˛in prea mult„ putere Ón lumea afacerilor. Dac„ lucrurile stau a∫a, evreii trebuie l„uda˛i, deoarece afacerile (nu numai acum, ci ∫i Ón trecut) au fost factorul motor de dezvoltare economic„ a societ„˛ii. Nu cred c„ un om cu mintea treaz„ poate s„ condamne pe cineva sau s„-l urasc„ pe motiv c„ ajut„ la dezvoltarea societ„˛ii.

Cauzele antisemitismului trebuie c„utate Ón alt„ parte. Œn primul r‚nd, cred eu, Óntr-o anume ignoran˛„ venit„ din Óntunericul secolelor trecute, c‚nd Ón unele ˛„ri din Europa evreii erau prigoni˛i cu scopul de a li se confisca averile, spre a Ómbog„˛i cur˛i regale ∫i a finan˛a r„zboaie de cucerire, apoi, Óntr-o anume educa˛ie deviant„ a unora, de a considera pe cel bogat du∫manul s„racului sau pe cel de∫tept du∫manul celui mai pu˛in Ón˛elept. Nu trebuie neglijat„ Óns„, Ón ziua de azi, nici teama pe care o provoac„ europenilor rela˛iile tensionate dintre evrei ∫i palestinieni, cu Óntreg cortegiul de probleme care deriv„ din acest fapt. Nu este mai pu˛in adev„rat c„ vocabularul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 ∫i atitudinile critice la adresa Israelului dezv„luie adesea un substrat de antisemitism tradi˛ional.

De asemenea, trebuie s„ avem Ón vedere faptul c„ israelienii sunt adesea foarte sensibili atunci c‚nd sunt criticate politicile ˛„rii lor. Evreii trebuie s„ con∫tientizeze c„ nu toat„ lumea este Ómpotriva lor, c„ ∫i un prieten poate s„ te critice, cu buna inten˛ie de a te ajuta s„ nu mai gre∫e∫ti.

Dialogul, justa Ón˛elegere a fenomenelor, concilierea, Óncrederea reciproc„, sinceritatea Ón dialog ∫i concesiile sunt armele viitorului, care ne vor Ómp„ca cu noi Ón∫ine, Ón primul r‚nd, ∫i cu cei pe care Ói iubim ∫i pre˛uim.

îFaptele confirm„ sondajele“

Ne Óntreb„m adesea c‚t de apropiate sunt sondajele de opinie de exprim„rile reale ale popula˛iei cu drept de vot, mai ales atunci c‚nd diferite institu˛ii de sondare a opiniei publice prezint„ cifre mai mult sau mai pu˛in asem„n„toare. Cu at‚t mai mult Ó˛i pui Óntrebarea, ca membru al Partidului Social Democrat, Ón postura sa de c‚∫tig„tor al alegerilor din anul 2000 cu un procent Óntrecut acum, dup„ 4 ani de guvernare, cu peste 10%, dac„ scorul de peste 50% exprim„ o realitate.

Cunoa∫tem cu to˛ii realiz„rile deosebite ob˛inute dup„ anul 2000. Acestea sunt o realitate — cre∫terea economic„ ∫i reducerea infla˛iei —, dar la fel de adev„rate sunt multe alte componente ale programului social-democrat desf„∫urat de P.S.D., care au condus Rom‚nia pe un drum optimist. Dar, f„r„ Óndoial„, am un ochi critic vizavi de neÓmplinirile, mai mici, e adev„rat, dar care, ca Ón orice guvernare, exist„.

Vizita premierului Adrian N„stase la Buz„u, efectuat„ miercuri, 3 martie 2004, a venit s„-mi infirme temerile referitoare la sondaje. Pre∫edintele Partidului Social Democrat ∫i primul-ministru al Rom‚niei a fost primit de popula˛ia Buz„ului cu mare admira˛ie ∫i simpatie, de∫i cunoa∫tem cu to˛ii erodarea din timpul unei guvern„ri.

Inaugurarea s„lii de sport de la Smeeni, vizita Ón unit„˛ile industriale îDuctil Steel“ (produc„toare de s‚rm„ ∫i produse din s‚rm„), îDuctil“ (produc„toare de electrozi pentru sudur„), îAllison Hayes“ (produc„toare de confec˛ii textile), inaugurarea modernei Pie˛e Centrale din municipiul Buz„u sunt tot at‚tea dovezi ale faptului c„ buzoienii Ól iubesc pe Adrian N„stase, sunt tot at‚tea dovezi c„ buzoienii vor vota cu P.S.D.-ul.

Alte obiective importante realizate Ón jude˛ul nostru, sala de sport din R‚mnicul S„rat, noul sediu al v„mii din Buz„u, ultramodernul bazin olimpic, au îprivit“ cu p„rere de r„u faptul c„ premierul nu a ajuns ∫i pe îteritoriul“ lor.

Putem spune c„ pre∫edintele Partidului Social Democrat, Adrian N„stase, a f„cut la Buz„u o îbaie de mul˛ime“, o îbaie“ care te reconforteaz„ ∫i Ó˛i Óncarc„ bateriile pentru acest an, dar ∫i pentru urm„torii, Óntruc‚t mul˛imea de oameni nu a venit dec‚t s„-∫i exprime recuno∫tin˛a pentru modul Ón˛elept Ón care a fost guvernat„ Rom‚nia Ón ace∫ti ani, pentru tot ceea ce a primit de la guvernan˛ii s„i. Opozi˛ia are motive temeinice s„ fie Óngrijorat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc ∫i eu ∫i v„ doresc o zi dup„ voia dumneavoastr„!

Stima˛i colegi,

Œncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul de 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 294, sunt absen˛i 51, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 44.

Œnainte de a intra Ón ordinea de zi, v„ prezint o not„. Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 84/2003 pentru Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor din Rom‚nia;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei B„lteni, prin reorganizarea comunei Perie˛i, jude˛ul Olt;

— Legea pentru declararea ca ora∫ a comunei Ungheni, jude˛ul Mure∫.

A∫a cum bine ∫ti˛i de ieri, au fost am‚nate c‚teva legi pe care trebuia s„ le dezbatem ast„zi. La punctul 8, era Legea privind ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina. V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord ca s-o dezbatem la ora 12, c‚nd va veni domnul ministru Geoan„ ∫i vom trece la punctul 9.

Œnainte de a trece la ordinea de zi, doamna deputat Smaranda Dobrescu dore∫te s„ ne comunice c‚teva lucruri.

V„ rog, doamn„ Dobrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ fac o informare, o procedur„ de care am mai uzat, Ón conformitate cu cererea O.I.M.

Prin prezenta informare, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ aduce la cuno∫tin˛a plenului Camerei Deputa˛ilor c„, prin adresa nr. 100 a Biroului permanent din 25 februarie 2004, acesta a trimis comisiei, Ón vederea Óndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputa˛ilor, Conven˛ia nr. 185 privind documentele de identitate ale navigatorilor, conven˛ie revizuit„ Ón 2003, adoptat„ de Conferin˛a Interna˛ional„ a Muncii, cu ocazia celei de a 91-a sesiuni de la Geneva din iunie 2003.

Preciz„m c„, Ón conformitate cu prevederile art. 19 din Constitu˛ia Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, guvernele statelor membre ale O.I.M. au obliga˛ia de a supune autorit„˛ilor na˛ionale competente, Ón termen de un an de zile de la Óncheierea sesiunii, normele interna˛ionale ale muncii adoptate de Conferin˛a Interna˛ional„ a Muncii.

Drept urmare, inform„m plenul Camerei Deputa˛ilor de acest document care se g„se∫te la comisie, unde poate fi consultat de cei interesa˛i. Informarea va fi notificat„ Biroului Interna˛ional al Muncii de c„tre Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, aceste informa˛ii urm‚nd a fi incluse Ón raportul Óntocmit de Biroul Interna˛ional al Muncii ∫i prezentat Conferin˛ei Interna˛ionale a Muncii Ón anul 2004.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

™i noi v„ mul˛umim. Am luat act de cele spuse.

Trecem la ordinea de zi, deci la proiectul de Lege privind unele m„suri de protec˛ie social„ acordate ca urmare a restructur„rii Societ„˛ii Comerciale îCompania Na˛ional„ de Transporturi Aeriene TAROM — S.A.“ personalului aeronautic civil.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Exist„ ini˛iator aici? V„ rog.

## **Domnul Traian Panait** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Numeroase studii medicale ∫i socioprofesionale au demonstrat c„ anumite profesii din activitatea de avia˛ie civil„, cum ar fi cea de pilot, se situeaz„ pe primele locuri Ón ceea ce prive∫te factorii de risc la Ómboln„vire. Œn meseria de pilot nu se accept„ eroarea, Ón orice moment pilo˛ii fiind responsabili de vie˛ile pasagerilor transporta˛i.

Œn ceea ce prive∫te personalul navigant tehnic, acesta Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, Ón general, Ón spa˛ii deschise, Ón prezen˛a unor c‚mpuri electromagnetice ridicate, nivelul de zgomot fiind deosebit de mare la pornirea motoarelor ∫i a grupurilor auxiliare, ceea ce conduce la o degradare permanent„ a organismului.

Condi˛iile de pensionare pentru personalul aeronautic civil stabilite prin Legea nr. 19/2000 nu Óncurajeaz„ ie∫irea acestuia la pensie, ceea ce poate bloca, la un moment dat, procesul de restructurare al Companiei TAROM. Pentru a veni Ón sprijinul acestui proces de restructurare ∫i reÓnnoire a resurselor umane, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a ini˛iat prezentul act normativ care stabile∫te reguli speciale de pensionare a unor categorii de personal aeronautic civil navigant sau nenavigant. La nivelul Companiei Na˛ionale TAROM, num„rul persoanelor care ar putea beneficia, p‚n„ la 31 martie, de prevederile actului normativ propus este de aproximativ 146 Ón cazul personalului navigant ∫i 33 Ón cazul personalului nenavigant tehnic.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind unele m„suri de protec˛ie social„ acordate ca urmare a restructur„rii Societ„˛ii Comerciale îCompania Na˛ional„ de Transporturi Aeriene TAROM“, pe care Ól propunem spre adoptare dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

## Stima˛i colegi,

Comisia de munc„ v„ propune adoptarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t noile condi˛ii de pensionare pentru personalul aeronautic civil navigant ∫i nenavigant Óncurajeaz„ ie∫irea acestuia la pensie, sprijinind astfel amplul proces de restructurare a Societ„˛ii Comerciale TAROM — S.A., care s-a extins ∫i asupra resurselor umane.

Comisia de munc„ a votat acest proiect de lege Ón unanimitate ∫i Ón forma venit„ de la Senat.

Mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale grupurile parlamentare. V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ fac o corectur„ la ce a afirmat doamna pre∫edinte: acest proiect nu a fost votat Ón unanimitate Ón comisie. ™i a∫ vrea s„ fac urm„toarele preciz„ri. Este un nou Ónceput care se deschide Ón Rom‚nia, ca, o dat„ cu restructurarea unei societ„˛i comerciale sau companii, s„ se acorde vreo form„ de protec˛ie persoanelor disponibilizate, prin modificarea condi˛iilor de pensionare.

Este un lucru deosebit de important ∫i se deschide, cu aceasta, o adev„rat„ îCutie a Pandorei“, pentru c„ se Óncalc„, Ón principiu, prevederile Legii nr. 19/2000 ∫i se instituie o form„ pentru un grup restr‚ns de cet„˛eni, aplicabil„ timp de 90 de zile. A∫ vrea s„ re˛ine˛i c„ se instituie o pensie de serviciu de 85% din salariul avut pe ultimele trei luni, pentru personalul navigant, ∫i 75% pentru personalul nenavigant. E adev„rat c„ se refer„ la aproximativ vreo 180 de persoane, dar c„ o astfel de m„sur„ nu se instituie pe o perioad„ determinat„ de timp — un an, doi, trei —, ci se instituie pentru toat„ via˛a. Credem c„ este un tratament discriminatoriu exagerat, pozitiv, Ón compara˛ie cu ce se Ónt‚mpl„ Ón economia rom‚neasc„, ∫i nu am fi avut nimic Ómpotriv„ ∫i nu avem ca astfel de m„suri s„ se Ónt‚mple la fel ca pentru to˛i ceilal˛i salaria˛i, conform protec˛iei prev„zute prin Ordonan˛a nr. 8.

Nu putem fi de acord cu o astfel de prevedere. Drept urmare, nu vom sus˛ine ∫i nu am sus˛inut acest proiect de lege Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Napoleon Pop. V„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Sunt ∫i eu membru Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i am votat Ómpotriva acestui raport, pentru c„, de la bun Ónceput vreau s„ fac urm„toarea subliniere. Nu am absolut nimic Ómpotriva celor care sunt Ón situa˛ia despre care discut„m ast„zi, dar mi se pare c„ solu˛ia g„sit„ pentru restructurarea unei societ„˛i comerciale este pu˛in imoral„ fa˛„ de multitudinea de pensionari care sunt Ón plat„ actual ∫i al˛ii care Ó∫i doresc s„ devin„ pensionari.

Noi am acceptat o serie de excep˛ii care se refereau la anumite profesii. Am f„cut excep˛ie de la Legea nr. 19/2000 atunci c‚nd a fost vorba despre magistra˛i, despre diploma˛i, ulterior am acceptat ceva ∫i Ón leg„tur„ cu statutul poli˛istului, dar mie mi se pare c„, deschiz‚nd aceast„ procedur„ la nivel de societ„˛i comerciale aflate Ón restructurare, problem„ care nu se va termina foarte repede Ón Rom‚nia, deschidem o îCutie a Pandorei“ care este distrug„toare pentru Óntreg sistemul de pensii. Pe de o parte, Óncerc„m s„ sus˛inem unicitatea ∫i universalitatea pilonului de stat al pensiilor, iar pe de alt„ parte, c„ut„m

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 tot felul de excep˛ii. Nu putem s„ accept„m o astfel de excep˛ie atunci c‚nd ∫tim de la bun Ónceput c„ sistemul public de pensii este dezechilibrat, c‚nd ∫tim c„ exist„ at‚tea probleme Ón acest sistem ∫i sunt at‚tea persoane care a∫teapt„ o recompensare a gre∫elilor care s-au Ónt‚mplat.

Plec„m de la prima premis„ c„ aceast„ excep˛ie nu face dec‚t s„ Óngreuneze acel raport deja subunitar Óntre cei care contribuie pentru sistemul de pensii ∫i pentru cei care sunt beneficiari.

Œnc„ o dat„, repet, este o lege de pensionare excep˛ional„ care o d„m la nivelul unei societ„˛i comerciale. Chiar dac„ este companie na˛ional„, m‚ine se privatizeaz„ PETROM-ul, ce facem cu 12.000 de salaria˛i din care probabil 6.000 vor trebui s„ fie pensiona˛i?

Pe de alt„ parte, Ón expunerea de motive la lege constat„m un lucru foarte straniu, c„ Ón ˛ara asta exist„ cet„˛eni care nu se subordoneaz„ unei legi.

V„ citesc o fraz„ care pe mine, efectiv, m„ blocheaz„. Zice: îCondi˛iile de pensionare pentru personalul aeronautic civil stabilit prin Legea nr. 19/2000 nu Óncurajeaz„ ie∫irea acestuia la pensie, ceea ce poate bloca la un moment dat procesul de restructurare a Companiei TAROM“. Noi ce facem aici, legifer„m o nesupunere la o lege?!

V„ rog foarte frumos, stima˛i colegi, reflecta˛i cu toat„ seriozitatea! Eu ∫tiu c„ trebuie s„ g„sim o solu˛ie acestor persoane pe care eu, personal, Ói respect extrem de mult av‚nd Ón vedere responsabilitatea care ∫i-o iau, dar nu cred c„ aceast„ solu˛ie este cea mai bun„. Haide˛i s„ ne aplec„m cu to˛ii, Ón mod profesional, s„ g„sim o solu˛ie pentru ace∫ti oameni, pentru preg„tirea lor profesional„, pentru tot ce au f„cut Ón via˛„, dar n-a∫ vrea, prin adoptarea acestei legi, s„ deschidem o îcutie“ pe care nu o vom Ónchide niciodat„. Noi v„ spunem foarte clar: dac„ aceast„ lege se aprob„ ast„zi, de m‚ine noi trebuie s„ ne g‚ndim la un alt sistem de pensii Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Moi∫.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva acestui proiect de lege pentru urm„toarele considerente. Œn afar„ de motivele invocate de c„tre colegii no∫tri la acest microfon, pe care le sus˛inem Ón totalitate, dorim s„ supunem aten˛iei dumneavoastr„ urm„toarele motive.

Primul dintre ele: acest grup de persoane care va fi pensionat Ónainte de v‚rst„, pentru c„ asta este finalitatea proiectului legii, nu va face altceva dec‚t s„ Óngroa∫e r‚ndul celor 8 milioane de pensionari sus˛inu˛i de 6 milioane jum„tate de lucr„tori, de persoane active. A doua… Cifrele sunt aproximative.

Al doilea motiv: acest proiect de lege nu este altceva dec‚t Óncununarea incapacit„˛ii conducerii firmei TAROM din 1990 p‚n„ Ón prezent. Œn loc s„ ia m„suri care s„ duc„ la rentabilizarea acestei societ„˛i, nu se face altceva dec‚t s„ se decimeze Ón fiecare an, s„-i creasc„ pasivul, s„ piard„ culoarele de zbor, s„ se renun˛e la serviciile

unor oameni care au fost preg„ti˛i ∫i pentru preg„tirea c„rora s-a investit foarte mult. Œn aceste situa˛ii, sigur c„ to˛i pasagerii rom‚ni sau str„ini care sunt interesa˛i de Rom‚nia sunt prelua˛i de alte linii aeriene, iar TAROM-ul dispare Óncet-Óncet, l„s‚nd locul altor companii de transporturi. Probabil asta este ∫i inten˛ia guvernan˛ilor ∫i a celor care se ocup„ de firma TAROM.

A treia observa˛ie: consider„m c„ nu aceasta este modalitatea de restructurare ∫i de rentabilizare a TAROM, d‚ndu-le pensii unor oameni Ón puterea v‚rstei, care sunt preg„ti˛i s„ desf„∫oare o activitate de o importan˛„ deosebit„, ci altele erau c„ile pentru rentabilizarea ∫i restructurarea acestei societ„˛i.

Acest proiect de lege nu face altceva dec‚t s„ Óncununeze incapacitatea cronic„ a celor ce se ocup„ de Compania TAROM.

Pentru aceste considerente vom vota Ómpotriva proiectului legii.

Doamna pre∫edinte Dobrescu.

Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, s„ vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D.

A∫ vrea s„ fac, Ón primul r‚nd, men˛iunea c„ nu este vorba de reducerea v‚rstei de pensionare ∫i Óngro∫area num„rului de pensionari. Ca ∫i p‚n„ acum, ∫i Ón continuare personalul navigant se bucur„ de condi˛ii speciale de munc„, au pl„tit o contribu˛ie corespunz„toare, cea mai mare contribu˛ie ∫i, pe cale de consecin˛„, s-au pensionat la v‚rsta de 50 femeile, 55 de ani b„rba˛ii.

Prezentul proiect de lege nu vine s„ modifice cu nimic condi˛iile de pensionare, r„m‚n tot 50—55 ∫i acelea∫i condi˛ii de stagiu complet de cotizare. Ceea ce propune prezentul proiect, ∫i da˛i-mi voie s„ v„ expun Ón foarte pu˛ine cuvinte, este modificarea cuantumului existent ∫i acordat pe Legea nr. 19 p‚n„ Ón prezent ∫i care se acord„ Ón baza unei legi speciale, cum este prezenta lege. Acest cuantum se men˛ioneaz„ Ón proiectul de lege c„ se va alege cel mai avantajos, fie pe Legea nr. 19 — ∫i a∫ vrea s„ v„ spun c„ personalul navigant, beneficiind de sporuri cu caracter permanent, are un cuantum al pensiei mult mai mare dec‚t media —, fie beneficiaz„ de acest 85% din media ultimului salariu.

Deci poate s„ beneficieze fie de cuantum pe Legea nr. 19, fie pe aceast„ lege special„. Nu este o regul„ c„ va beneficia de cuantumul din aceast„ lege, de la caz la caz, iar faptul c„ un num„r at‚t de mic este Óncurajat s„ se pensioneze printr-un cuantum eventual poten˛ial mai atractiv este determinat ∫i de faptul c„, cel pu˛in a∫a ne-au spus reprezentan˛ii Ministerului Transportului, c„, av‚nd Ón vedere c„ linia îAirbus“ s-a desfiin˛at, tot personalul navigant ∫i nenavigant tehnic de bord care ˛inea de linia îAirbus“, personal care ∫i-a dob‚ndit respectiva specializare Óntr-un num„r mare de ani ∫i o consider„m o Ónalt„ specializare, dar strict„ specializare, nu mai poate fi respecializat la v‚rsta de 50, respectiv 55 de ani, pentru a naviga pe alte linii de avioane.

Acesta este motivul pentru care acest personal, Ón num„r at‚t de redus, este Óncurajat s„ se pensioneze acum, Óncurajare pe care Societatea TAROM ∫i legea o consider„ necesar„ ∫i oarecum ca o gratitudine acordat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 unui personal at‚t de specializat, care, din motive independente de voin˛a lor, va trebui s„ renun˛e la a mai naviga.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

V„ rog, din partea Grupului U.D.M.R. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, acest proiect de lege a dat na∫tere la multe discu˛ii ∫i discu˛ii vii Ón cadrul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Œn opinia mea, pentru o mai bun„ chibzuin˛„, pentru a reg‚ndi aceast„ situa˛ie, ar trebui s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege ∫i v„ spun de ce. Pentru c„ dac„ adopt„m acest proiect de lege, incontestabil, vom Ónc„lca un principiu al Constitu˛iei. Vom face o discriminare.

Ce se Ónt‚mpl„? Prin acest proiect de lege se asigur„ pensionarea Ón condi˛iile ar„tate pentru un personal care va ie∫i din cadrul TAROM-ului ca urmare a reorganiz„rii, deci va avea o aplicabilitate limitat„. Dar ce se va Ónt‚mpla cu personalul r„mas Ón cadrul TAROM-ului ∫i Ón cursul urm„torilor ani va beneficia de pensie? Vor fi dou„ categorii de pensionari. Aceast„ categorie de pensionari care va beneficia de acest proiect de lege, de aceast„ lege, va ie∫i cu o pensie mai mare dec‚t pensionarii care vor ie∫i ulterior din aceast„ companie TAROM.

Deci ar trebui s„ fie g„site alte solu˛ii pentru a rezolva problema acestui personal. Oricum, nu ne putem admite s„ Ónc„lc„m ni∫te principii constitu˛ionale.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Dezbaterile generale s-au finalizat. Trecem la dezbateri pe articole.

P„i, s-a luat o dat„ cuv‚ntul, deci trecem la dezbaterea pe articole a legii ∫i acolo pute˛i s„ v„ spune˛i…

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Pe grupuri, ca procedur„.

Pe grupuri parlamentare a luat cuv‚ntul domnul Napoleon Pop.

P„i, nu se poate domnule deputat! Domnule deputat, nu Ón˛elegem, adic„, treaba asta?!

Domnule pre∫edinte, procedur„! S-a cerut retrimiterea la comisie. Este primul lucru care trebuie s„-l supune˛i votului.

Bun.

V„ rog, doamna pre∫edinte, s-a cerut retrimiterea la comisie. V„ rog, punctul de vedere al dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte,

Da˛i-mi voie Ónt‚i s„ fac o necesar„ rectificare: nu am avut exact situa˛ia Ón fa˛„ ∫i am spus c„ a fost votat Ón unanimitate. Adev„rul este c„ au fost un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, dar legea a fost votat„ ∫i discutat„ inclusiv sub aspectul de discriminare posibil„ fa˛„ de urm„toarele cohorte de pensionari din zona navigant„ ∫i nenavigant„.

Acest lucru s-a tran∫at, s-a discutat ∫i s-a votat, deci noi nu suntem s„ se Óntoarc„ la comisie, mai ales av‚nd Ón vedere multiplele sporuri cu caracter permanent de care beneficiaz„ aceast„ categorie, sporuri care, prin punerea Ón formula din Legea nr. 19, pe viitor le vor oferi un cuantum al pensiei ridicat. De aceea ∫i proiectul de lege spune c„ de la caz la caz poate s„ nu fie aplicat„, ci s„ fie formula din prezenta lege special„ ∫i s„ fie aplicat„ formula de regul„ general„.

Deci nu suntem de acord cu Óntoarcerea ∫i rediscutarea Ón comisie.

Œn˛eleg c„ vre˛i s„ trage˛i de timp… V„ rog, procedur„, dar nu este corect.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Œmi permit s„ v„ spun c„ am condus foarte mult aceast„ Camer„ ∫i c‚nd au fost chestiuni de procedur„ nu am f„cut niciodat„ aprecieri, am dat pur ∫i simplu cuv‚ntul pentru c„ este o chestiune nu numai regulamentar„, dar este ∫i un obicei al acestei Camere ca aceste chestiuni de procedur„ s„ fie dezb„tute cu prioritate fa˛„ de toate celelalte, ∫i, ca o chestiune de procedur„, voiam s„-i atrag aten˛ia colegial pre∫edintei Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor c„ problemele de constitu˛ionalitate a unei legi nu pot fi tran∫ate de comisie, ci numai de Curtea Constitu˛ional„.

Ca atare, chestiunea cu discriminarea a fost discutat„ acolo, dar tran∫at„ va fi numai la Curtea Constitu˛ional„.

V„ rog, domnule deputat, pentru o Óntrebare putem s„…

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc ∫i domnului Ha∫otti pentru observa˛ii. Eu Ón˛eleg mai greu sau nu Ón˛eleg uneori cum trebuie, lucru pe care l-am exprimat prin interven˛iile avute.

Eu am Ón˛eles c„, Ón general, o lege nu este cu aplicabilitate de la caz la caz, o lege este foarte clar„. Doamna pre∫edinte, Ón interven˛ia Domniei sale de data aceasta, derob‚ndu-se de la calitatea de reprezentant al P.S.D.-ului, ne f„cea precizarea c„ aceast„ lege se va aplica de la caz la caz. Ce s„ Ón˛elegem? Care vor fi cazurile? C‚nd beneficiarii Ó∫i vor semna adeziunea la partidul de guvern„m‚nt sau c‚nd se va considera c„ sunt cazurile pentru aplicarea prevederilor acestei legi? Ce fel de legi vot„m noi Ón Parlamentul Rom‚niei? Legi clare sau legi conjuncturale?

Este o Óntrebare politic„. Cred c„ asta mergea diminea˛„, la interpel„ri. V„ rog, doamna deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

Nu a∫ vrea s„ dau Ón nici un caz un r„spuns politic, ci da˛i-mi voie s„ citesc art. 5: îŒn cazul Ón care cuantumul pensiei de serviciu este mai mic dec‚t cel al pensiei din sistemul public, se acord„ cuantumul cel mai avantajos.“

Mul˛umesc.

Sunt obligat s„ supun la vot propunerea de trimitere la comisie, dup„ care vom Óncepe dezbaterile.

Cine este pentru trimiterea legii Ónapoi la comisie? V„ rog s„ vota˛i. 27 voturi pentru.

Œmpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Cum s„ fie 34? Nu se poate!

Trecem la dezbateri. Vom continua dezbaterea legii. La titlul legii dac„ sunt observa˛ii, v„ rog. Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 1, dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A venit ∫i vremea virgulelor. Cum se anun˛a anterior, s„ facem textul, totu∫i, dac„ se vrea cu orice pre˛ s„ se realizeze o abatere de la lege, s„-l facem, totu∫i, s„ fie corespunz„tor.

La alin. a) ∫i b) ale art. 1 da˛i-mi voie ni∫te modific„ri de redactare pentru evitarea redundan˛ei ∫i pentru o ortoepie corespunz„toare. îPersonalul aeronautic civil navigant, care are v‚rsta de 50 de ani ∫i a realizat o vechime de cel pu˛in 20 de ani de activitate…“, este redundant„ repeti˛ia acestui î∫i care“.

La punctul b), din nou îpersonalul aeronautic civil tehnic nenavigant, care are v‚rsta de 55 de ani Ón cazul b„rba˛ilor ∫i de 50 de ani, Ón cazul femeilor, ∫i a realizat o vechime…“ ∫i apoi textul curge corespunz„tor. Aceasta este pentru forma estetic„ a textului Ón cauz„.

Comisia este de acord? De acord.

Ini˛iatorul este de acord, da? Da, de acord cu observa˛iile dumneavoastr„.

Art. 1 cu lit. a) ∫i b), mai sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 2.

Dac„ sunt observa˛ii?

V„ rog, domnule deputat.

Tot pentru eliminarea redundan˛ei, la alin. b) da˛i-mi voie s„ propun eliminarea formulei îde bord“ ∫i astfel textul s„ aib„ urm„toarea form„: îpersonalul Ónso˛itor de la bordul aeronavelor civile“, pentru c„ dac„ este la bordul aeronavelor Ónseamn„ c„ este de bord, c„ altfel ar fi îÓnso˛itorul de bord de la bordul aeronavelor“, deci s„ se elimine prima sintagm„, îde bord“, ∫i apoi s„ se

introduc„ Óntre virgule îexercit„ la bord func˛ii privind siguran˛a zborului“ ∫i Ón rest textul s„ curg„ corespunz„tor.

La ce punct, domnule deputat, la b)?

Deci art. 2 punctul b). Art. 2 alin. 2 lit. b).

Doamna pre∫edinte?

At‚t c‚t m„ pricep, eu v„ rog s„ m„ contrazice˛i dac„ gre∫esc, personalul Ónso˛itor poate s„ fie de bord sau pur ∫i simplu Ónso˛itori. Lit. b), aceasta se refer„ la alin. 2, care vorbe∫te de personal aeronautic civil navigant. Cred c„ este vorba de personal Ónso˛itor de tip tehnic, nu neap„rat stewardese, dar ini˛iatorul poate c„ ne va l„muri. Dup„ p„rerea mea trebuie l„sat a∫a cum este specificat: îÓnso˛itor de bord de la bordul…“

Ini˛iatorul? V-a∫ ruga s„ pofti˛i la microfon.

Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere dezbaterea general„, v„ rog s„-l supune˛i la vot, conform regulamentului, articol cu articol. V„ mul˛umesc.

Ce s„ supunem la vot? Repeta˛i!

Articol cu articol.

P„i, articol cu articol supunem, da. Pofti˛i!

Referitor la personalul Ónso˛itor, face parte ∫i stewardesa, Óntruc‚t ea face parte din personalul avionului. Cei care sunt la bord sunt pilotul, copilotul ∫i eventual un personal de la Autoritatea Aeronautic„ Civil„ care supravegheaz„ zborul, deci sunt cuprinse ∫i stewardesele Ón acest material.

Da, v„ rog, domnule deputat.

Se pare, stima˛i colegi, c„ nu se Ón˛elege limba rom‚n„. Noi avem aici, la alin. a), definirea echipajului de conducere de la bordul aeronavelor, or, se vorbe∫te despre personalul de la bord. Aici este vorba de o formul„ redundant„, inutil„. Acolo sus se spune: îpersonalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor“. Este clar la cine ne referim, iar aici este vorba de îpersonalul Ónso˛itor calificat pentru tipul ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 categoria respectiv„ de aeronav„ civil„“. Evident c„ acest personal este îde bord“, dar a repeta îpersonalul Ónso˛itor de bord de la bordul aeronavelor civile“ mi se pare o chestiune absolut inutil„, de vreme ce se ∫tie c„ este îde bord“ ∫i nu este un personal luat de pe strad„. Este un personal calificat pentru materia respectiv„.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da. Cred c„ comisia este de acord cu propunerea domnului deputat Bruda∫cu. Da, doamna pre∫edinte, de acord? Da. Deci facem rectificarea de cuviin˛„.

Art. 2 alin. 1, punctele a) ∫i b), dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 2 alin. 2, dac„ sunt observa˛ii? Art. 2 alin. 2, cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Œn formula modificat„!

Formula modificat„, evident. V„ rog s„ num„ra˛i. 40 de voturi pentru. Œmpotriv„? 25 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Articolul a fost votat cu majoritate. Art. 2 punctul a), dac„ sunt observa˛ii? Alin. 2 pct. a). Dac„ nu sunt observa˛ii, supun la vot.

Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 41 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 25 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Articol votat.

Art. 2 alin. 2 punctul b), Ón varianta propus„ de domnul deputat Bruda∫cu.

Cine este pentru? 71 pentru. Œmpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Articol votat.

Alin. c) din acela∫i subpunct 2. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 42 voturi pentru. Œmpotriv„? 26 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Art. 2 alin. 3, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 42 voturi pentru. Œmpotriv„? 26 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat art. 2 alin. 3. Art. 3 alin. 1, dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, domnule Bruda∫cu.

Da˛i-mi voie, ca s„ nu vin mai des, s„ m„ refer la toate cele 3 alineate, Óntruc‚t este vorba doar de semne de punctua˛ie: îPersonalul aeronautic civil navigant, care Óndepline∫te condi˛iile prev„zute la art. 1 lit. a)…“, ∫i apoi textul curge corespunz„tor. Acelea∫i semne de punctua˛ie ∫i la alin. 2: îpersonalul aeronautic civil tehnic nenavigant, care Óndepline∫te condi˛iile prev„zute la art. 1 lit. b)…“, ∫i textul curge nemodificat.

Œn schimb, la alin. 3, îpentru fiecare an care dep„∫e∫te vechimea de 25 de ani de activitate desf„∫urat„ ca personal aeronautic civil navigant sau ca

personal aeronautic civil tehnic nenavigant, se adaug„…“, ∫i apoi, î…la cuantumul pensiei…“, ∫i restul textului curge corespunz„tor. Este vorba de modific„ri care ˛in de semnele de punctua˛ie, ∫i nu de con˛inutul propriu-zis al articolului ∫i alineatelor respective.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da.

Doamna pre∫edinte Dobrescu, v„ rog. Sunte˛i de acord cu… Ini˛iatorul este de acord cu propunerea? De acord? De acord.

Œmpotriv„? 22 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Votat art. 3 alin. 1. Alin. 2, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Œmpotriv„? 21 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Votat alin. 3, art. 3. Art. 4 alin. 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Œmpotriv„? 23 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Votat alin. 1. Alin. 2, dac„ sunt observa˛ii. V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Œn general, am fost destul de atent la formulele folosite Ón texte. Am re˛inut c„ adeseori sunt o serie de formule cu caracter tehnic. Œn cazul de fa˛„, Óns„, nu apreciez c„ este tehnic„ formularea îse deschide“ din contextul respectiv: îluni Ón care se deschide dreptul de pensie“.

Eu a∫ fi de acord ca s„ folosim, totu∫i, cuvinte mai rom‚ne∫ti ∫i mai clare, Ón sensul de a spune îse aplic„“ sau îÓncepe dreptul de pensie“. Pentru c„ aceast„ formul„, îse deschide“, mie nu mi se pare potrivit„ Ón contextul actualei legi.

## Comisia?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Cu toat„ stima pe care o am fa˛„ de domnul deputat Bruda∫cu, pentru grija ca textele noastre s„ fie c‚t mai corecte din punct de vedere al formul„rii ∫i gramatical, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 putem accepta o asemenea chestiune, pentru c„ Domnia sa probabil c„ n-a avut timp Ónc„ Ón anii ace∫tia s„-∫i Ónsu∫easc„ toat„ terminologia juridic„ consacrat„.

Noi sper„m, Óns„, c„ Ón viitor Ó∫i va face timp ∫i se va bucura ∫i de beneficiul cunoa∫terii acestei terminologii.

Formula consacrat„ este îse deschide dreptul“. Nu e prima dat„ utilizat„, este folosit„ pe parcursul Óntregii Legi nr. 19 ∫i Ón multe alte situa˛ii.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

V„ rug„m s„ accepta˛i textul comisiei.

V„ rog, domnule Bruda∫cu.

Eu Ómi recunosc aici public neajunsurile ∫i bubele din punct de vedere al cuno∫tin˛elor Ón materie, dar vreau s„-l Óntreb pe distinsul meu coleg dac„ Ón legisla˛ia la care dumnealui face referire exist„ formula îse Ónchide“, ∫i atunci sunt de acord cu folosirea acestei sintagme. Altfel, re˛ine˛i, din nou insist pentru formul„ri care s„ fie conforme limbii rom‚ne, chiar dac„ ele, din punct de vedere tehnic, ar putea s„ fie mai pu˛in fericite.

## V„ mul˛umesc.

Domnul secretar Leon„chescu are ∫i d‚nsul un punct de vedere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cred c„ suntem Ón fa˛a unei obi∫nuin˛e. De regul„, se deschide un dosar de pensie sau se Ónchide, prin deces sau prin alt fenomen natural. ™i atunci termenul este absolut metaforic. N-are caracter strict juridic.

Un drept Óncepe, se anuleaz„ sau se termin„. Un drept. O u∫„ se deschide sau se Ónchide; o ∫edin˛„ poate s„ Ónceap„ ∫i s„ se sf‚r∫easc„; mai zicem metaforic îse deschide ∫edin˛a“ ∫i îse Ónchide ∫edin˛a“.

Deci suntem Ón fa˛a a dou„ variante: sau vorbim metaforic Ón textul acesta, sau c„ut„m un limbaj exact. Eu sunt pentru a doua variant„ ∫i-i dau dreptate domnului Bruda∫cu.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Sunt obligat s„

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Text votat Ón varianta comisiei.

Art. 5.

Dac„ sunt observa˛ii la art. 5? Nu sunt.

Dac„ sunt observa˛ii la art. 6? Sunt observa˛ii? V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Art. 6, ca s„ aib„ relevan˛„, vizavi de art. 5, cred c„ ar trebui ca pe acesta m„car s„-l trimitem la comisie, pentru c„ este vorba de sursa de finan˛are a diferen˛ei. Asta este problema-cheie aici. Aceast„ diferen˛„, la o societate comercial„, dintre pensia de serviciu ∫i pensia din sistem public o finan˛„m de la bugetul de stat?

Asta este problema de fond pe care trebuie s„ ne-o punem. C„ m‚ine o s„ vin„ ∫i minerii, o s„ vin„ ∫i cei din sistemul energetic ∫i a∫a mai departe. Ne putem permite s„ deschidem aceast„ procedur„ de acum Óncolo? Dac„ societatea se restructureaz„ ∫i trece pe profit, Ón mod normal, ar fi putut s„ spunem c„ partea din pensia de serviciu care dep„∫e∫te nivelul pensiei din sistemul public de pensii ∫i alte drepturi se suport„ din fondurile societ„˛ii, ceea ce mi s-ar fi p„rut ceva foarte onorabil ∫i clar. C„ de aceea restructur„m societatea, s„ aib„ profit de acum Óncolo ∫i s„ poat„, Óntr-adev„r, s„-∫i eliteze personalul care a lucrat pentru ea.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ mir„ cererea aceasta a distinsului nostru coleg, a domnului Napoleon Pop, pentru c„ noi am crezut tot timpul c„ i-am explicat destul ca s„ poat„ Ón˛elege, de∫i nu mai putem retrimite la comisie treaba aceasta.

Dac„, totu∫i, explica˛iile noastre n-au fost suficient de conving„toare, noi putem s„ le relu„m, s„ Óncepem iar„∫i cu explica˛ia. Totu∫i, am avansat at‚t de mult Ón dezbaterea proiectului Ónc‚t acum ar fi inutile ∫i dezbaterea, ∫i retrimiterea la comisie.

De aceea, cunosc‚nd ∫i situa˛ia financiar„ a TAROMului, ∫i necesit„˛ile de restructurare — ∫i nu mai desf„∫or nici o argumenta˛ie Ón acest sens —, eu v-a∫ ruga s„ aproba˛i textul propus de comisie.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Eu

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

V„ rog s„ nu influen˛a˛i deputa˛ii!

Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i. 41 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Vot„m acum art. 6, Ón varianta comisiei. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

Din c‚te ∫tiu eu, evident, din nou Ómi exprim necuno∫tin˛ele Ón materie, atunci c‚nd se voteaz„, pre∫edintele este cel care voteaz„ ultimul. Iar atunci c‚nd este de votat, Ónainte de exprimarea Óntregului vot, pre∫edintele trebuie s„ invite pe toat„ lumea s„ voteze.

Ceea ce face˛i dumneavoastr„ este un partizanat care, Ón calitatea de pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ ∫ti˛i c„ contravine regulamentului acestei Camere.

Œmi pare r„u c„ aceast„ constatare trebuie f„cut„ din nou de la acest microfon.

Cred c„ nu a˛i fost atent. Am spus acela∫i lucru ∫i Ón prima faz„.

V„ rog, domnule deputat; tot la procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am impresia c„, totu∫i, ori colegul nostru este odihnit, ori vrea s„ ne oboseasc„ pe noi.

Œl rog s„-mi spun„ articolul de lege, Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, unde scrie c„ pre∫edintele voteaz„ ultimul. Œl rog s„-mi spun„ articolul. Dac„ nu, chiar v„ rog s„ se opreasc„ din aceste…, din aceste opriri, care, efectiv, Ól fac pe d‚nsul de vin„, nu pe noi, c„ noi ∫tim c„ nu este nici un articol. D‚nsul spune clar, zice: îŒn regulamentele noastre…“, probabil ale d‚n∫ilor, nu ∫tiu de unde, din Cluj, sau mai sus de Cluj, î…scrie: pre∫edintele voteaz„ ultimul.“

Œmi pare chiar r„u, dup„ 4 ani de Parlament, dac„ cineva poate s„ vin„ la microfonul acesta s„ spun„: îArticolul cutare zice c„ pre∫edintele trebuie s„ voteze ultimul.“

V„ mul˛umesc.

Art. 7 alin. 1.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Dac„ sunt observa˛ii la art. 9? Nu sunt.

Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, domnule deputat.

Chiar dac„ risc s„ opresc din opriri, v„ rog s„-mi permite˛i, c„ acest articol este total inutil, Óntruc‚t legea este foarte clar„ ∫i nu v„d necesitatea invent„rii de norme de aplicare a ceva foarte clar, dec‚t dac„ se urm„re∫te ceva care este Ómpotriva firii ∫i a legii ∫i prin care s„ se Óncalce litera ∫i spiritul acestui document, supus ast„zi dezbaterii Camerei.

Comisia, v„ rog. Deci, la art. 10.

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

™i noi am considerat cam acela∫i lucru. Acel îpot emite“ nu are valoare, nu are prea mare greutate. M-am uitat Ónc„ o dat„ s„ v„d dac„ este un proiect de lege dup„ adoptarea Constitu˛iei ∫i a∫a este. Œn cazul acesta, noi suntem Camer„ decident„. Deci am putea s„ accept„m. Ne-am ferit de mediere, am vrut s„ sc„p„m de mediere, dar se poate admite, Óntruc‚t noi suntem Camera decizional„.

Œmpotriv„? 31 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Votat Ón varianta comisiei. Alin. 2.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Este un articol inutil!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

47 de voturi pentru. Œmpotriv„? 31 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Votat Ón varianta comisiei. Art. 8.

Dac„ sunt observa˛ii la art. 8? Nu sunt.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Nu am observa˛ii, dar nu m„ opresc din opriri!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Sunte˛i de acord cu eliminarea art. 10? Toat„ lumea este de acord. Bun.

V„ mul˛umesc. Comisia?

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune adoptarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t este necesar„ cre∫terea sumei fixe de Óngrijire pentru aplicarea unui tratament egal cu pensionarii din sistemul public de pensii, av‚nd Ón vedere faptul c„ beneficiarii acestei sume fixe pentru Óngrijire sunt persoane Ón v‚rst„, cu venituri limitate, iar actuala sum„ fix„ este redus„ ∫i neajustat„ de c‚˛iva ani.

La dezbateri generale dac„ sunt interven˛ii? V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onora˛i colegi,

Am fost ini˛iatorul unei legi prin care am propus crearea acestei indemniza˛ii Ón anul 1998. Aceast„ indemniza˛ie a fost preluat„ printr-un act normativ al Guvernului Ón anul 1999, dac„ nu m„ Ón∫el, ∫i a fost preluat„ f„r„ aceast„ ajustare legat„ de infla˛ie. Suma de atunci, cuantumul de atunci era de 1.000.000.

G„sesc c„ este justificat„, pe de o parte, aducerea la zi a acestei sume ∫i, pe de alt„ parte, ∫i propunerea de ajustare Ón continuare a ei, Ón func˛ie de infla˛ie.

Ca atare, grupul nostru va vota pentru aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Altcineva dac„ mai dore∫te? Nu mai dore∫te nimeni. Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Tot a∫a, pentru claritate. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Da˛i-mi voie s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ ∫i a comisiei urm„toarea formulare: îInvalizii ∫i accidenta˛ii de r„zboi, marii mutila˛i ∫i cei Óncadra˛i Ón gradul I de invaliditate primesc lunar, pe l‚ng„ pensia I.O.V.R., ∫i o sum„ fix„ de 2.800.000 lei pentru Óngrijire.“ Pentru c„ Ón formularea actual„ Ónseamn„ î…pentru Óngrijire de 2,8 milioane de lei“.

Deci aceasta este dorin˛a de modificare redac˛ional„ a textului.

Comisia dac„ agreeaz„ acest lucru?

Ne confrunt„m din nou cu o sintagm„ consacrat„: îsum„ fix„ de Óngrijire“.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Ini˛iatorul are ceva probleme? Merge˛i pe varianta corect„.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Domnule pre∫edinte, limba rom‚n„ nu se supune la vot!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

P„i, eu trebuie s„ supun varianta pe care comisia o dore∫te. Œmi pare r„u, dar nu am alt„ solu˛ie.

V„ rog s„ vota˛i. Asta este. 51 de voturi pentru. Œmpotriv„? 21 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Votat Ón varianta comisiei. Alin. 2.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Œmpotriv„? 18 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri dac„ sunt? O ab˛inere. Votat alin. 2.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„. Ini˛iatorul?

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 76 privind sistemul asigur„rilor de ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„.

Vizeaz„, Ón principal, introducerea unor noi m„suri pentru stimularea ocup„rii for˛ei de munc„, extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de facilit„˛i acordate din bugetul asigur„rilor sociale pentru ∫omaj, precum ∫i corelarea cu prevederile noului Cod al muncii.

Principalele modific„ri sunt urm„toarele: m„suri de stimulare a angajatorilor pentru Óncadrarea Ón munc„ a absolven˛ilor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, diferen˛iat Ón func˛ie de nivelul de studii; m„suri de stimulare a angajatorilor care Óncadreaz„ Ón munc„ persoane care mai au 3 ani p‚n„ la pensie, prin acordarea din bugetul asigur„rilor sociale pentru ∫omaj a unei sume egale cu un salariu minim brut pe ˛ar„ pe perioada Óncadr„rii p‚n„ la Óndeplinirea condi˛iilor de pensionare; facilitarea accesului la programele de formare profesional„ organizate de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, Ón primul r‚nd, pentru persoanele care au domiciliul Ón mediul rural ∫i au venituri sub nivelul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 ajutorului de ∫omaj ∫i pentru persoanele care au avut raporturile de munc„ suspendate pentru Óngrijire copil, satisfacerea stagiului militar sau pensie de invaliditate.

De asemenea, prezentul proiect de modificare a legii presupune asigurarea accesului gratuit la serviciile de consultan˛„ ∫i asisten˛„ pentru Ónceperea unei activit„˛i independente sau pentru ini˛ierea unei afaceri, pentru studen˛ii care-∫i Óntemeiaz„ firme ∫i care, de asemenea, vor avea acces la credite cu dob‚nd„ subven˛ionat„.

Œn leg„tur„ cu formarea profesional„, o prevedere important„ se refer„ la cofinan˛area form„rii profesionale la agen˛ii economici, ca m„sur„ de prevenire a ∫omajului.

De asemenea, modificarea se refer„ la acordarea de credite nerambursabile din bugetul asigur„rilor sociale pentru ∫omaj, pentru zonele defavorizate sau cu un ∫omaj ridicat.

Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine adoptarea prezentului proiect de lege Ón forma prezentat„ Ón raportul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia?

Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune adoptarea acestui proiect de lege Ón scopul asigur„rii unei cre∫teri a nivelului ocup„rii for˛ei de munc„.

Modific„rile ∫i complet„rile aduse Legii nr. 76/2002 impun intensificarea ∫i diversificarea m„surilor active pentru stimularea ocup„rii for˛ei de munc„, extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de m„suri active acordate din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj.

Av‚nd Ón vedere intrarea Ón vigoare a Legii nr. 53/2003, adic„ Codul muncii, s-a impus necesitatea corel„rii prevederilor Legii nr. 76/2002 cu cele ale noului Cod al muncii.

V„ mul˛umesc. La dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Moi∫.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva acestui proiect de lege pentru urm„toarele dou„ considerente: Ón Raportul de ˛ar„ pe 2003 Rom‚nia este criticat„ ∫i din perspectiva lipsei unor programe care s„ asigure Ón perspectiv„ integrarea Rom‚niei Ón structurile europene.

Din punctul nostru de vedere, acest proiect de lege nu va avea alt„ consecin˛„ dec‚t crearea posibilit„˛ii dren„rii fondurilor alocate acestor programe c„tre baronii ∫i clientela politic„ a partidului de guvern„m‚nt, Ónc„ o surs„ de drenare a banilor asigura˛i de c„tre structurile interna˛ionale c„tre fondurile alocate de c„tre Uniunea European„ pentru dezvoltarea Rom‚niei, dar care vor lua acela∫i drum, al Ómbog„˛irii unor clien˛i ai partidului de guvern„m‚nt.

Pentru aceste considerente, av‚nd Ón vedere neseriozitatea politicii de combatere a corup˛iei ∫i lipsa unor programe precise de clarificare a cheltuielii fondurilor

alocate p‚n„ acum ˛„rii noastre, suntem Ómpotriva cre„rii unei noi posibilit„˛i de drenare a fondurilor de la bugetele statului pentru Ómbog„˛i˛ii partidului de guvern„m‚nt.

Mai sunt interven˛ii? V„ rog. Reprezentantul U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Stimate domnule ministru,

Acest proiect ini˛iat de Guvern privind modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„, Ón opinia noastr„, r„spunde nu numai cerin˛elor din partea Uniunii Europene, dar r„spunde ∫i unor nevoi reale. R„spunde necesit„˛ii de a rezolva unele probleme arz„toare Ón ocuparea for˛ei de munc„.

F„r„ preten˛ia, exigen˛a de a analiza toate m„surile prev„zute, cuprinse Ón acest proiect de lege, totu∫i, v„ rog s„-mi permite˛i s„ remarc c‚teva dintre ele, pe care noi le consider„m foarte importante, foarte utile.

Œn primul r‚nd, extinderea sferei de accesare la serviciile de formare profesional„ gratuite, de care vor putea beneficia unele categorii sociale, Ón mod deosebit cele din mediul rural, unde, cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, sunt foarte mari probleme, deci, Ón mod deosebit cele din mediul rural, f„r„ ocupa˛ie ∫i venit, aflate Ón mare s„r„cie.

Œn al doilea r‚nd, consider„m c„ este o m„sur„ extrem de important„ ∫i foarte util„ stimularea angajatorilor de a angaja ∫omeri afla˛i Ón pragul pension„rii, care se afl„ Óntr-o situa˛ie disperat„, datorit„ practicii de a fi refuza˛i la angajare.

™i, Ón al treilea r‚nd, a treia m„sur„ pe care o remarc„m este Ónt„rirea responsabilit„˛ii din partea angajatorilor Ón respectarea obliga˛iilor ce le revin Ón men˛inerea la locul de munc„ a persoanelor pentru angajarea c„rora ace∫ti angajatori au beneficiat de o serie de facilit„˛i.

Œn concluzie, grupul nostru parlamentar sprijin„ adoptarea acestui proiect de lege ∫i-l va vota.

Mai sunt alte observa˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu a∫ mai fi venit Ónc„ o dat„ s„ v„ plictisesc cu argumentele pe care trebuie s„ le aducem Ón favoarea Legii nr. 76, dar a existat un prim vorbitor care ne-a ar„tat foarte clar c„ nu are habar despre ce discut„m ast„zi.

Eu cred c„ nu era nevoie de nici un fel de explica˛ii, c„ toate grupurile parlamentare, toat„ lumea din sala aceasta cunoa∫te importan˛a Legii nr. 76, ca pilon al sistemului de asigur„ri sociale. Nici vorb„ nu este acolo de a drena ceva fonduri. Dar probabil c„ modul de g‚ndire al unora dintre noi trebuie drenat cu severitate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 eu sper ca la alegerile viitoare electoratul s„ mai dreneze pu˛in componen˛a aceasta a Parlamentului din punctul de vedere al grupurilor parlamentare, astfel Ónc‚t aceia care habar nu au despre ce se discut„ Ón aceast„ aul„ s„ dispar„ pe c‚t posibil. Trebuie s„ fim totu∫i Ón˛eleg„tori.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ da˛i votul dumneavoastr„ pentru modificarea Legii nr. 76.

Da. V„ rog, pe procedur„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

N-a∫ fi intervenit dac„ distinsul antevorbitor nu f„cea lec˛ii de dirigen˛ie cu noi. Cunoa∫tem apeten˛a d‚nsului de profesor, dar aici to˛i suntem egali, sub cupola Parlamentului.

Prin urmare, v„ rog s„ trecem s„ discut„m legea ∫i s„ nu facem aprecieri care, pe l‚ng„ c„ nu sunt bine venite, sunt ∫i deplasate.

Corect. Da, haide˛i s„ trecem la…

O singur„ fraz„ a∫ vrea s„ spun, pentru c„ eu am vorbit Ón virtutea dreptului grupului parlamentar de a-∫i exprima opinia Ón leg„tur„ cu un proiect de lege. Nu vreau s„ fac nici un comentariu pe interven˛ia procedural„ a domnului deputat. Totu∫i, a∫ vrea s„-i spun domnului deputat c„ nu suntem egali. Unii oameni sunt mai gra∫i, al˛ii mai slabi, unii mai de∫tep˛i, al˛ii mai pro∫ti, cum i-a l„sat Dumnezeu. ™i cu asta Ónchei aceast„ interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Nu, cred c„ exager„m cu aceste lu„ri de cuv‚nt. V-a∫ ruga s„ finaliz„m dezbaterile generale. Nu, o s„

Ave˛i dreptate, domnule pre∫edinte. Œntr-adev„r, are perfect„ dreptate domnul coleg. Unii sunt prost crescu˛i, al˛ii sunt bine crescu˛i.

Da, Ónchidem dezbaterile generale, domnule deputat.

## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

Av‚nd Ón vedere c„ de la o dezbatere care se dore∫te s„ fie elegant„ ∫i academic„ s-a ajuns la jigniri, Ón numele grupului nostru parlamentar, cer oficial domnului vicepre∫edinte al Comisiei pentru munc„ s„-∫i cear„ scuze pentru afirma˛iile jignitoare aduse la adresa reprezentantului Partidului Rom‚nia Mare.

Œn caz contrar, cer Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ ia Ón discu˛ie acest caz.

V„ rog, domnule deputat, cere˛i-v„ scuze.

Nu v„d alt„ solu˛ie dec‚t s„-mi cer scuze pentru faptul c„ domnul Vasile Moi∫ nu cunoa∫te despre ce se discut„ Ón aceast„ aul„. Cred c„ e suficient„ aceast„ interven˛ie ∫i sper c„ e mul˛umit ∫i Domnia sa.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

V„ supun spre aprobare dumneavoastr„. Œnchidem acest subiect, ∫i-a cerut scuze domnul deputat.

Mi-a rostit numele, da˛i-mi dreptul la replic„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Œnchidem dezbaterile generale. V„ rog s„ trecem la dezbaterea legii, e o chestiune mult mai serioas„. Titlul legii.

Dac„ sunt observa˛ii la titlul legii? Dac„ nu,

Voturi Ómpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Votat titlul legii. Art. 1 alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 25 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 2 din art. 1. Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 31 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat Ón varianta comisiei. Alin. 1 din punctul 2. Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 60 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 24 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt.

Votat Ón varianta comisiei.

Alin. a) din acela∫i punct 2.

- Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 60 de voturi

- pentru.

Voturi Ómpotriv„? 24 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Punctul c).

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Cine este pentru varianta comisiei la punctul c)? V„ rog s„ vota˛i. 60 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 24 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

Votat Ón varianta comisiei. Punctul h). Sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 60 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 25 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Punctul 3. Dac„ sunt observa˛ii la punctul 3? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 23 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Punctul 5, alin. c). Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 64 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 22 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat punctul 5. Punctul 6, alin. a). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 24 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul 7, alin. 1[1] . Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 64 pentru. Voturi Ómpotriv„? 23 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Punctul 8, alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 28 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Punctul 9, alin. 3. Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 30 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Votat Ón varianta comisiei. Punctul 11, alin. 2 din art. 27, care va avea un alt cuprins. V„ rog, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i. Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 27 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Punctul 12, art. 28 Ón varianta comisiei. Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ supun spre aprobare modificarea art. 28. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 72 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 30 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Punctul 13, lit. f) alin. 1 din art. 33. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. V„ atrag aten˛ia c„ dac„ sunte˛i Ón sal„ este bine s„ vota˛i. V„ rog. 53 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 45 de voturi. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat„ varianta comisiei. Punctul 14. Modificarea art. 34 alin. 1[1] cu subpunctele a), b), c), d). Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ supun spre aprobare modificarea art. 34. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 76 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 45 de voturi. Ab˛ineri? Nu sunt. Alin. 1[2] ∫i 1[3] din acela∫i articol. Sunt observa˛ii? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

V„ amintim c„, a∫a cum este stabilit Ón program, la aceast„ or„ avem vot final. Dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ trebuie s„ facem alt program, atunci v„ rog s„ convoca˛i Comitetul ordinii de zi s„ vedem dac„ se poate stabili altceva sau nu.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Eu pot s„ consult plenul pe vot dac„ continu„m s„ finaliz„m aceast„ lege plus Tratatul cu Ucraina.

Supunem la vot, plenul este suveran.

## Domnule pre∫edinte,

Eu v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i permis s„ expun o chestiune de procedur„. Nu putem adapta regulamentul Ón func˛ie de interesele conjuncturale ale momentului. Regulamentul ne spune foarte clar: plenul se poate pronun˛a Ón urma deciziei Comitetului ordinii de zi, pe care o poate confirma sau infirma. Dar, Ónainte de a fi un vot al plenului, trebuie s„ fie o decizie a Comitetului ordinii de zi, decizie care nu a fost luat„ ∫i, Ón consecin˛„, domnule pre∫edinte, nu putem trece peste aceste etape procedurale stabilite. Deci nu putem invoca diverse aspecte de conjunctur„, Ón func˛ie de interesele momentului. Regulamentul este regulament ∫i se aplic„ Ón litera ∫i Ón spiritul lui, a∫a cum l-am conceput Ómpreun„.

Deci, domnule pre∫edinte, ori proceda˛i la ∫edin˛a de vot final, conform programului, ori se convoac„ cele dou„ foruri de conducere ale Camerei, care vor lua decizia Ón consecin˛„, ∫i vor fi informa˛i colegii no∫tri.

Dumneavoastr„ a˛i votat acest regulament, domnule coleg, pe care trebuie s„-l respect„m. P‚n„ e Ón vigoare Ól respect„m, c‚nd se va schimba, proced„m altfel.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Deci la ora 12,00 era programat votul pentru Tratatul dintre Rom‚nia ∫i Ucraina. Putem s„ finaliz„m aceast„ lege ∫i tratatul respectiv ∫i Ónchidem ∫edin˛a. Putem s„ continu„m cu votul plenului. Plenul este suveran chiar peste Comitetul ordinii de zi.

Eu

Voturi Ómpotriva prelungirii programului? 50 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Deci vom continua programul, conform… V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn numele Grupului parlamentar al P.D. vreau s„ v„ informez, domnule pre∫edinte, Óntruc‚t dumneavoastr„ supune˛i la vot ceea ce nu trebuie s„ fie supus la vot, ∫i anume Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Grupul parlamentar al Partidului Democrat p„r„se∫te sala de

∫edin˛e, ca o form„ de protest pentru nerespectarea regulamentului pe care cu to˛ii l-am votat.

Nu este vorba de un act normativ sau altul, e vorba de respectarea regulamentului, ori se respect„, ori nu se respect„, iar noi nu putem fi p„rta∫i la un demers de Ónc„lcare flagrant„ a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

Da, am Ón˛eles.

Pentru acelea∫i considerente, Grupul parlamentar al P.R.M. p„r„se∫te dezbaterile. ( _Grupul parlamentar al P.R.M. p„r„se∫te sala.)_

## **Domnul Cornel Popa:**

Nu putem fi de acord s„ vot„m Ónc„lcarea regulamentului, Ón consecin˛„ ∫i Grupul parlamentar al P.N.L. p„r„se∫te sala.

V„ mul˛umesc.

Da. Vom continua dezbaterile, conform votului pe care l-am dat Ón Camer„, ∫i v„ propun s„ Ónchidem legea la punctul 18, Legea privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„, ∫i s„ trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„, semnat la Cern„u˛i la 17 iunie 2003.

Domnule ministru, v„ rog.

## **Domnul Mircea Geoan„** _— ministrul afacerilor externe_ **:**

Bun„ ziua, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ ast„zi cu un proiect de lege privind ratificarea unui Tratat Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat.

Dup„ cum ∫ti˛i, acesta a fost semnat anul trecut la Cern„u˛i de c„tre pre∫edin˛ii rom‚n ∫i ucrainean ∫i acest document reprezint„ unul dintre documentele importante care stau la baza rela˛iei dintre Rom‚nia, ca membru al NATO Ón c‚teva s„pt„m‚ni ∫i al Uniunii Europene Ón 2007, ∫i cel mai important vecin al nostru, Ucraina.

™ti˛i bine c„ rela˛iile legate de frontiera rom‚nosovietic„, problemele Ónc„ Ón suspensie, apropo de platoul continental, ∫i Ón general o anumit„ dificultate a acestei rela˛ii au f„cut ca pentru Tratatul privind regimul de frontier„ rom‚no-ucrainean s„ fie nevoie de mul˛i ani de munc„ diplomatic„ ∫i politic„.

V„ reamintesc faptul c„ am avut aceast„ obliga˛ie ca urmare a semn„rii Ón 1997 a Tratatului de baz„ dintre Rom‚nia ∫i Ucraina ∫i a Declara˛iei conexe a mini∫trilor de externe ai vremii respective, Ón care Óncheierea acestui tratat privind regimul de frontier„ reprezenta o obliga˛ie pentru ambele p„r˛i.

Mai mult dec‚t at‚t, Óncheierea acestui tratat privind regimul de frontier„ reprezint„, conform aceluia∫i document conex la tratatul de baz„, o pies„ indispensabil„ pentru o eventual„ deferire c„tre arbitrajul interna˛ional a problemei platoului continental. Œn mod

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 explicit, Ón absen˛a acestui tratat privind regimul de frontier„, o eventual„ solu˛ionare a problemei care este Ónc„ Ón suspensie Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina, platoul continental ∫i partajarea importantelor resurse economice ∫i naturale din Marea Neagr„, ar fi fost practic imposibil„ ∫i ar fi fost imputabil„ p„r˛ii rom‚ne.

Mai mult dec‚t at‚t, acest regim al frontierei de stat dintre Rom‚nia ∫i Ucraina nu reprezint„ un tratat cu privire la frontiera rom‚no-ucrainean„, ci un tratat cu privire la regimul frontierei ca viitoare frontier„ Schengen. Rom‚nia are obliga˛ia de a avea un regim al frontierei sale r„s„ritene care s„ fie compatibil cu normele ∫i reglement„rile Uniunii Europene.

Nu ascund faptul c„ dificult„˛ile pe care le-am avut Ón negocierea acestor documente ∫i dificult„˛ile pe care le avem Ón continuare pentru demarcarea platoului continental fac ratificarea ∫i intrarea Ón vigoare a acestui tratat privind regimul de frontier„ o necesitate imperioas„. Œn urm„toarea perioad„ va trebui s„ g„sim o solu˛ie bilateral„ sau de arbitraj interna˛ional la Haga a problemei care Ónc„ reprezint„ o dificultate pentru rela˛ia rom‚no-ucrainean„, care se nume∫te platoul continental.

Œn egal„ m„sur„, acest tratat reprezint„ ∫i o garan˛ie pentru interesul rom‚nesc Ón ceea ce prive∫te l„˛imea permanent„ de 20 de mile marine a m„rii noastre teritoriale. Este ∫i un mecanism care asigur„ mobilitatea ultimului punct al frontierei maritime. Œn egal„ m„sur„, acest document permite corectarea traseului frontierei de stat fluviale Ón func˛ie de muta˛iile naturale ale pozi˛iei ∫enalului navigabil principal sau mijlocului p‚nzei de ap„. f n‚nd cont de muta˛iile naturale, acest lucru reprezint„ o asigurare suplimentar„ pentru o frontier„ care s„ asigure Ón mod echitabil o astfel de evolu˛ie.

Lucrul important care a st‚rnit comentarii Ón presa rom‚n„ ∫i interna˛ional„, Ón capitolul XII al acestui tratat am instituit un mecanism de consult„ri obligatorii, prealabile realiz„rii unor lucr„ri pe apele de frontier„ care au poten˛ialul de a modifica configura˛ia acestora sau de a afecta regiunea de grani˛„, ∫i acest lucru devine cu at‚t mai relevant Ón condi˛iile unor declara˛ii ∫i unele ac˛iuni preliminare Óntreprinse de autorit„˛ile ucrainene cu privire la amenajarea unui eventual canal de naviga˛ie pe Bra˛ul B‚stroie sau recenta prezen˛„ a barjei de petrol Ón regiunea de frontier„ rom‚no-ucrainean„. Este un mecanism asiguratoriu care asigur„ un cuv‚nt obligatoriu din partea rom‚n„ pentru eventuale astfel de ac˛iuni.

Este un tratat care asigur„ un regim european al frontierei noastre ∫i am dorit s„ d„m un semnal c„tre Bruxelles ∫i c„tre partenerii no∫tri europeni Ón acest context.

A∫ mai face doar c‚teva preciz„ri cu privire la avantajul tactic pe care ratificarea acestui tratat l-ar aduce intereselor noastre.

Reamintesc faptul c„ Ón acordul conex emis Ón 1997 se stabile∫te o rela˛ie obligatorie Óntre acest document pe care vi-l supunem aten˛iei ast„zi ∫i procesul de delimitare a platoului continental ∫i zonelor economice exclusive ale Rom‚niei ∫i Ucrainei Ón Marea Neagr„.

Acest acord conex tratatului de baz„ din 1997 stabile∫te o procedur„ special„, care, o dat„ Óndeplinit„ prin ratificarea acestui tratat pe care vi-l supunem ast„zi, ar permite Rom‚niei s„ sesizeze Curtea Interna˛ional„ de Justi˛ie privind delimitarea spa˛iilor maritime men˛ionate. Conform documentului din 1997, Ón cazul Ón care Rom‚nia ∫i Ucraina nu vor reu∫i s„ ajung„ la o solu˛ie negociat„ a problematicii delimit„rii Óntr-un interval de

timp rezonabil, Curtea Interna˛ional„ de Justi˛ie poate fi sesizat„ de oricare dintre p„r˛i Ón cazul Ón care tratatul privind regimul frontierei a fost Óncheiat sau se poate demonstra c„ neintrarea sa Ón vigoare se datoreaz„ vinei uneia dintre p„r˛i.

Œn dreptul interna˛ional, demonstrarea vinei deliberate a unui stat suveran este o chestiune dificil„ ∫i, practic, aproape imposibil„. A∫ vrea s„ fac preciz„ri legate de ultimele discu˛ii pe care le-am avut cu partea ucrainean„ cu privire la platoul continental ∫i demarcarea zonei economice exclusive Ón Marea Neagr„. Am avut p‚n„ acum 21 de runde de negocieri pe acest subiect. Progresul este Ón continuare foarte lent. Pozi˛iile se p„streaz„ cu o doz„ mare de divergen˛„.

La aceast„ or„, Ón pofida recentelor propuneri avansate de ministrul ucrainean de externe cu ocazia vizitei la Bucure∫ti, ne este greu s„ anticip„m c„ vom putea ajunge Ón termen scurt sau rezonabil la o solu˛ie negociat„.

De aceea, tratatul pe care vi-l supunem ratific„rii ast„zi cap„t„ o importan˛„ deosebit„ pentru a putea permite op˛iunea arbitrajului interna˛ional Ón condi˛iile Ón care nu vom sesiza o flexibilizare ∫i o atenuare a preten˛iilor excesive ale p„r˛ii ucrainene Ón rela˛ia cu Rom‚nia pe platoul continental.

Aceasta este de fapt miza adev„rat„ a acestui tratat privind regimul de frontier„. Repet ∫i Ón concluzie: tratatul nu stabile∫te frontiera rom‚no-ucrainean„; el stabile∫te regimul de frontier„ a unei frontiere europene ∫i moderne Óntre un stat U.E. ∫i un stat vecin Uniunii Europene extinse, o frontier„ de tip Schengen, mecanisme de consultare prealabil„, mecanisme moderne, a∫a cum trebuie s„ fie o frontier„ r„s„ritean„ a Uniunii Europene extinse.

Œn egal„ m„sur„, consecin˛a practic„ ∫i care sper c„ va avea aprecierea pe care trebuie s„ o aib„ ne deschide calea c„tre rezolvarea, dac„ nu vom putea bilateral„, interna˛ional„ a platoului continental, care reprezint„ pentru Rom‚nia adev„rata miz„ a acestei dezbateri.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, pozi˛ia Guvernului ∫i a Ministerului de Externe este c„ intrarea Ón vigoare a acestui tratat privind regimul de frontier„ reprezint„ o necesitate. Ea va permite Ón egal„ m„sur„ abordarea rela˛iei cu Ucraina pe un plan mai larg, care s„ fie, sper„m noi, ceva mai pozitiv„, inclusiv Ón problematica protec˛iei minorit„˛ilor rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei ∫i din sudul Basarabiei.

Este un document important, e un document necesar, este un document prin care Rom‚nia Ó∫i va putea ap„ra mai bine ∫i cu mai multe argumente interesul na˛ional Ón rela˛ia cu acest important vecin al Rom‚niei ∫i al spa˛iului occidental extins.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Da. ™i eu v„ mul˛umesc.

O problem„ de procedur„ are domnul secretar Ha∫otti, dup„ care, comisia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Tratatul cu Ucraina este un document de foarte mare Ónsemn„tate. Noi am avut privilegiul ∫i bucuria ca la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 grupul parlamentar s„ avem o discu˛ie foarte interesant„ cu domnul secretar Diaconescu… Dumitrescu, viitorul ministru al justi˛iei, ∫i problemele pe care le cuprinde acest tratat sunt cu adev„rat importante pentru istoria Rom‚niei.

M‚ine vot„m Guvernul!

Nu, nu vot„m Guvernul, sta˛i lini∫ti˛i! Œl vota˛i dumneavoastr„! Dar s„ l„s„m discu˛iile acestea. Este un moment foarte important, domnilor. S„-i d„m importan˛a cuvenit„.

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ acest tratat merit„ s„ aib„ o dezbatere politic„ Óntre grupurile parlamentare. Cred c„ ar fi foarte util ca grupurile parlamentare s„ Ó∫i exprime pozi˛ia fa˛„ de acest tratat. Faptul c„ nu s-a respectat programul nu este vina celor trei grupuri parlamentare care au p„r„sit sala. Cred Óns„ cu t„rie ∫i cred c„ nimeni dintre dumneavoastr„ nu m„ poate contrazice, dec‚t dac„ vre˛i, formal, c„ acest tratat, acest document excep˛ional, de o importan˛„ deosebit„, merit„ o dezbatere politic„ Óntre grupurile politice.

Prin urmare, eu v„ propun s„ am‚n„m dezbaterea acestui document, cu at‚t mai mult cu c‚t la ora 12,00 era programat votul final.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da. Noi am anun˛at Ónc„ de la Ónceput c„ Ón jurul orei 12,00 vom vota ∫i vom discuta Tratatul cu Ucraina. Cred c„ sunte˛i de acord cu mine. Din p„cate, grupurile parlamentare nu toate au Ón˛eles importan˛a acestui lucru. Pentru acest motiv au ∫i p„r„sit sala. De aceea, cred c„ nu putem s„ am‚n„m dezbaterea acestui proiect.

Deci eu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i aprobare Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ cu proiectul de lege enun˛at, a beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru politic„ extern„.

Tratatul supus spre ratificare Parlamentului reglementeaz„ un regim al frontierei model, Ón conformitate cu standardele Uniunii Europene, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ frontiera rom‚no-ucrainean„ va deveni Ón cur‚nd frontiera estic„ extern„ a Uniunii Europene ∫i este deja frontiera r„s„ritean„ a NATO.

De asemenea, tratatul cuprinde prevederi referitoare la datarea aplic„rii sale, Ón func˛ie de acquis-ul comunitar relevant al Uniunii Europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbatere Ón comisie a participat ∫i domnul secretar de stat Cristian Diaconescu, domnule secretar, ∫i comisia a hot„r‚t, Ón urma dezbaterii, cu 20 de voturi pentru, patru Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s„ supun„ acest proiect de lege plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare Ón forma adoptat„ de c„tre Senat. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva? Pofti˛i, domnule Niculescu.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Asist„m ast„zi la un fapt aproape inevitabil Ón rela˛iile Rom‚niei cu vecinii s„i. Dac„ tratatul de baz„ s-a Óncheiat Ón anul 1997, ast„zi, respectiv Ón aceast„ perioad„, dup„ perioada tratatului de baz„, frontiera era frontiera Rom‚niei cu fosta U.R.S.S., pentru c„ acest regim al frontierei nu fusese perfectat.

Sigur c„ exist„ lucruri pe care la un moment dat nu vrem s„ le vedem. Eu a∫ vrea s„ cred c„ existen˛a statelor ast„zi Ón marea familie european„ este un dat care nu trebuie s„ fie ignorat. Rom‚nia trebuia s„-∫i trateze problemele de frontier„ cu noul stat, Ucraina, care sigur c„ a fost Ónfiin˛at dup„ tratatul pe care l-am avut un num„r de ani cu fosta U.R.S.S. ∫i care ast„zi era aproape caduc.

Din acest punct de vedere a∫ vrea s„ cred c„ Guvernul Rom‚niei, care a negociat, a∫a cum am auzit din spusele domnului ministru, destul de greu regimul frontierei, a f„cut un act absolut necesar.

Œn primul r‚nd, Ón tratat este prev„zut un lucru care p‚n„ acum n-a fost luat Ón considerare, acela al m„rii teritoriale care se Óntinde pe l„˛imea de 12 mile marine. ™i dumneavoastr„ ∫ti˛i perfect ce Ónseamn„ acest lucru, pentru c„ Ón acest interior exist„ un diferend de ani ∫i ani de zile Óntre statul nostru ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ acolo.

A∫ vrea s„ cred c„ din punct de vedere al existen˛ei Óntregului teritoriu al Rom‚niei, legat de grani˛a cu Ucraina, are de c‚∫tigat. Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ remarc c„ la art. 12, punctul 6 din tratat, este prev„zut c„ realizarea pe apele de frontier„ sau pe malurile acestora a oric„ror construc˛ii care pot provoca modificarea albiei acestor ape sau regimului lor de scurgere se efectueaz„ Ón conformitate cu Ón˛elegerile bilaterale Ón vigoare.

A∫ vrea s„ v„ rog s„ fi˛i de acord c„ Ón Delta Dun„rii, aceast„ minun„˛ie pe care o are Rom‚nia, exist„ ∫i un proces prin care se degradeaz„ malurile apelor. BineÓn˛eles c„ tot Ón aceast„ minun„˛ie a Rom‚niei exist„ ∫i o activitate intens„ de v‚n„toare ∫i de pescuit, care iar„∫i, Ón art. 16 al tratatului, este rezolvat„ din punct de vedere al posibilit„˛ii rezolv„rii conflictelor ulterioare.

Dar cel mai important pentru mine ∫i pentru jude˛ul pe care-l reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei este art. 20. A∫ vrea s„ v„ informez c„ la mila 61 pe Bra˛ul Chilia, aproape de limita apelor de frontier„, de fapt, ostentativ, ucrainenii au plasat un adev„rat depozit de 1.000 de tone de combustibil. Sigur, asupra p„r˛ii comerciale e mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/18.III.2004 pu˛in interesant, pentru c„ se duce o activitate de contraband„, dar asupra teritoriului Deltei Dun„rii aceast„ barj„ cu 1.000 de tone de produse petroliere reprezint„ un adev„rat pericol. Un singur accident al acestei barje las„ Rom‚nia f„r„ o bun„ parte din Delta Dun„rii datorit„ polu„rii, iar Ón art. 20 al tratatului este stipulat Ón mod deosebit c„ p„r˛ile contractante vor lua m„surile necesare pentru protec˛ia mediului. Ast„zi Rom‚nia asist„ ce se Ónt‚mpl„ pe aceast„ barj„, care c‚nd arboreaz„ un pavilion ucrainean, c‚nd arboreaz„ un pavilion georgian, oricum, induce Ón eroare, iar for˛ele noastre, ale Poli˛iei de Frontier„, stau ∫i vegheaz„ tocmai pentru ca s„ ne salv„m aceast„ minun„˛ie a naturii care exist„, Delta Dun„rii.

Din acest punct de vedere, stima˛i colegi, v„ invit s„ vot„m acest tratat, s„ vot„m ratificarea lui, pentru c„ nu face altceva dec‚t s„ ne aduc„ un bine Ón viitor ∫i Ón mod deosebit pentru rezolvarea tuturor litigiilor care sunt vechi de ani de zile pe aceast„ grani˛„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva la dezbateri generale? Nu mai dore∫te nimeni.

Œncepem dezbaterea pe articole.

La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Cu aceasta, stima˛i colegi, proiectul de lege Ól vom supune votului final Óntr-o ∫edin˛„ pe care o vom comunica. M‚ine la ora 9,30 este ∫edin˛„ comun„ privind proiectul de reorganizare a Guvernului.

- V„ doresc o zi bun„ Ón comisii. La revedere!

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,35._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 27/18.III.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei