Speþa de care vorbim reprezintã un adevãrat caz de excepþie în domeniul crimei organizate ºi corupþiei instituþionalizate. Încã din anul 2001, de la primele noastre cercetãri, demonstram cã totul a fost atât de bine organizat, atât de bine regizat ºi acoperit prin acte normative, cã înºiºi membrii grupului erau convinºi de impunitatea lor. Dar, se ºtie însã cã nu existã crimã perfectã. Cazul de faþã vine sã confirme faptul cã ºi în domeniul
corupþiei, cât ar fi de sofisticate metodele infractorilor, pânã la urmã tot se vor gãsi fisuri. În cazul de faþã, aºa s-a ºi petrecut.
Vã amintiþi, ºi poate colegii noºtri din comisia de specialitate îºi amintesc mai bine, cât am insistat asupra verificãrii constituþionalitãþii ºi legalitãþii unui anume act normativ ce a stat la baza falimentãrii unor bãnci româneºti. Este vorba de faimoasa Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 186/1999, semnatã, publicatã, apãrutã în **Monitorul Oficial al României,** toate acestea în aceiaºi zi de 19 noiembrie 1999, zi de vineri, zi scurtã de lucru.
În toatã aceastã grabã a jefuitorilor se uitase însã necesitatea respectãrii prevederilor constituþionale, adicã se uitase cã art. 114 punctul 4 din Constituþie prevede cã, anterior publicãrii, ordonanþele se depun spre aprobare Parlamentului, ºi se mai uitase ºi prevederile art. 107 punctul 4 care stipuleazã necesitatea contrasemnãrii ordonanþei de cãtre cei abilitaþi sã le aplice.
Ei bine, iatã cã, dupã 3 ani de la emiterea ei, nu numai cã aceastã ordonanþã este respinsã de Parlament, dar recent, la 20 ianuarie a. c., chiar Ministerul Public, constatând vicii grave de neconstituþionalitate, cere, prin procuror, în cadrul unei ºedinþe de judecatã la Tribunalul Bucureºti, ca aceastã ordonanþã de urgenþã sã fie trimisã Curþii Constituþionale, stabilindu-se cã a fost emisã de fostul Guvern Radu Vasile prin exces de putere, prin sustragerea acesteia de la controlul parlamentar ºi prin alte multe vicii de neconstituþionalitate.
Deºi sesizarea Curþii Constituþionale a fost cerutã de Ministerul Public, care vegheazã asupra respectãrii legalitãþii, deºi legea obligã instanþele în faþa cãrora se ridicã excepþii de neconstituþionalitate sã le trimitã Curþii Constituþionale, credeþi cumva cã magistrata Elena Florescu de la Tribunalul Bucureºti, ce judeca dosarul, a aplicat legea? Nu, nicidecum! Ea a dat un nou termen ”pentru a fi consultat lichidatorulÒ, adicã dând în continuare posibilitate firmei jefuitoare ”Reconversie ºi valorificare activeÒ sã mai toace câteva zeci de miliarde.
A doua zi, un reporter curajos al ziarului ”AdevãrulÒ a aflat ºi substratul. Un membru al familiei judecãtoarei în cauzã (s-a crezut iniþial cã este vorba de fiul acesteia, apoi s-a stabilit cã este vorba de soþul respectivei) este chiar lichidator, cu atestat acordat de cãtre Arin Stãnescu, patronul firmei ce jefuieºte B.I.R. ºi celelalte bãnci. Este groaznic unde s-a ajuns! De altfel, se ºtie, hotãrârile în acest dosar se luau numai la indicaþiile lui Arin Stãnescu, patronul grupului de lichidatori.
Contrar a ceea ce s-a vânturat prin unele ziare, în necunoºtinþã de cauzã, procurorul general al României, domnul Joiþa Tãnase, a cerut corect, pertinent ºi legal, prin recursul în anulare promovat în acest caz, rejudecarea dosarului. Este clar ca ”bunã ziuaÒ: în dosar hotãrârile au fost date cu încãlcarea esenþialã a legii, hotãrârile au fost vãdit netemeinice etc. De altfel, dupã cum aþi citit în presã, hotãrârile se luau prin apartamente din Bucureºti, prin vile de la Snagov, ºi chiar prin restaurante.
Iatã aºadar cã trãim în România mileniului III d. H., þarã consideratã azi ca stat de drept, confirmându-se spusele parafrazate ale Ecleziastului: ”Cei care au dreptate pier în dreptatea lor, iar nelegiuiþii continuã sã jefu-
iascã nestingheriþi în rãutatea lorÒ. ªi asta se întâmplã în plin centrul Bucureºtiului, numai la câteva sute de metri de clãdirea Parlamentului, în care ne aflãm.
Aº mai fi dator, domnilor deputaþi, sã vã mai informez ºi de faptul cã acþionarii strãini ºi români ai B.I.R., sãturaþi fiind de imposibilitatea gãsirii în þarã a unor procese ºi soluþii corecte, echitabile, s-au adresat Curþii Europene de la Strasbourg, solicitând despãgubiri statului român de peste 100 de milioane de dolari, sumã stabilitã printr-o expertizã solicitatã de noi.
Se va ajunge la judecarea acestui dosar la un for internaþional de justiþie, devenind un caz fãrã precedent în istoria justiþiei. În mod cert, aceastã instanþã va lua în considerare concluziile comisiei noastre, precum ºi motivaþia recursului în anulare promovat de procurorul general. Se va ajunge ca cele douã instituþii fundamentale ale statului român, alãturi de acþionarii B.I.R., sã se afle în instanþa de la Strasbourg, judecându-se într-un proces împotriva României.
ªi toate acestea pentru un simplu motiv: pentru cã anumiþi magistraþi au favorizat ºi au fost complici cu un grup de interese care sã poatã jefui în liniºte bãncile româneºti, sub umbrela lichidãrii.
Domnilor deputaþi,
Cum poate sã îºi imagineze cineva cã este posibil ca într-o þarã, oricare ar fi ea, sã existe o singurã bancã centralã, la noi B.N.R., ºi aceasta în acelaºi timp sã aibã doi guvernatori? Ei bine, vã amintesc faptul cã, în anul de graþie 2000, în România, B.N.R. avea doi guvernatori: domnul Mugur Isãrescu, guvernator, numit legal, în conformitate cu legea, de cãtre Parlament, ºi încã unul, respectiv domnul Emil Iota Ghizari, numit probabil guvernator al B.N.R. de cãtre membrii familiei sale, probabil de vecinii ºi prietenii sãi, pentru cã Parlamentul nu l-a învestit niciodatã în aceastã calitate.
Acest domn Emil Iota Ghizari, fãrã a avea calitatea legalã de guvernator, a semnat prin ”uzurpare de calitãþi oficialeÒ, infracþiune prevãzutã ºi pedepsitã de Codul penal, ºi falimentul bãncii de care vorbim, documentele în cauzã fiind lovite de nulitate absolutã.
ªi încã un domn, pe numele sãu Mihai Bogza, viceguvernator, responsabil cu supravegherea sistemului bancar, fiind însã în acelaºi timp ºi preºedinte al Fondului de garantare al depozitelor bancare, împreunã cu un alt coleg al sãu din acelaºi partid, fost secretar de stat la Ministerul Justiþiei, este vorba de domnul Flavius Baias, stabileau împreunã cu partenerul lor ºi administrator al firmei de lichidare ”Reconversie ºi valorificare activeÒ, numitul Arin Stãnescu, ce bãnci româneºti ar mai merita efortul unor ”lichidãriÒ.
## Domnilor deputaþi,
Totul a fost gândit, totul a fost premeditat, absolut premeditat!
Falimentul B.I.R. ºi a altor bãnci româneºti se afla în planul grupului lor, plan întocmit cu grijã de patronii firmei de lichidare ºi acoliþii lor, care ºi astãzi îºi continuã jaful în totalã ºi deplinã liniºte.
ªi tot pentru liniºtea lor, în luna octombire 2001, deci în legislatura noastrã, se mai emite o ordonanþã de urgenþã Ñ Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 136/2001, prin care se completeazã art. 26 al Legii nr. 101 Ñ Statutul B.N.R. Ñ cu un nou alineat, prin care
membrii Consiliului de administraþie ºi personalul din cadrul supravegherii din Banca Naþionalã sunt scoºi de sub rigorile legii, neputând fi traºi la rãspundere nici civilã, nici penalã. Am putea deci considera cã, iatã, art. 16 al Constituþiei a ºi fost modificat. Avem, deci, în România ºi cetãþeni mai presus de lege.
Toate cele de mai sus sunt cunoscute atât de noi cât ºi de autoritãþile statului român.
Sã nu se creadã însã cumva cã celor vinovaþi din B.N.R., din Magistraturã, ”rechinilorÒ din firma de lichidare ”Reconversie ºi valorificare activeÒ li s-ar fi clintit vreun fir de pãr. Nu, vã asigur, nu! Toþi aceºtia îºi continuã în liniºte activitatea lor în aceleaºi fotolii.
## Domnilor deputaþi,
Din lucrarea-document ce v-am prezentat-o aþi putut sã vã convingeþi, sã luaþi act de realitate, de trista realitate.
Desigur, ºi noi, ca ºi dumneavoastrã toþi, ca întreaga societate româneascã, am luat act de faptul cã, în prezent, se pregãteºte un pachet de legi anticorupþie. Cred însã cã, înainte de elaborarea acestor legi, trebuie sã ne întrebãm astãzi, aici, în primul rând retoric, ºi apoi sã întrebãm pe cei responsabili, organele abilitate:
Ñ ce se mai aºteaptã când acest grup de interese este cunoscut, când faptele acestuia sunt atât de evidente, atât de probate, când existã dovezi ºi documente clare asupra faptelor lor, ce se mai aºtepatã, spun, pentru a se lua mãsurile legale ce se impun?;
Ñ pentru care motiv sunt menþinuþi în aceleaºi fotolii doi viceguvernatori ai B.N.R. implicaþi ºi vinovaþi de distrugerea intenþionatã a unor bãnci româneºti ºi de semnare prin ”uzurpare de calitãþi oficialeÒ de documente ºi emitere de bancnote ce pot fi contestate pentru puterea lor circulatorie?
Ñ pentru care motiv nu se iau mãsuri împotriva magistraþilor cunoscuþi ca fiind ”adevãraþi prizonieriÒ ºi aflându-se sub controlul total ºi complici cu faimoasa firmã de lichidare ”Reconversie ºi valorificare activeÒ? Doar se ºtie ºi s-a fãcut public faptul cã magistraþii Secþiei a VII-a Comerciale de la Tribunalul Bucureºti aparþin, prin rudele lor, acestei noi ”tagmeÒ a lichidatorilor. Soþii lor, fiii lor, rudele lor, au atestate eliberate chiar de Arin Stãnescu, ºeful acestui grup de jefuitori.
ªi cel mai important lucru: oare ce se mai aºteaptã pentru a se lua mãsuri împotriva acestui Arin Stãnescu? Activitatea infracþionalã a acestuia, organizarea acestei bande, sutele de miliarde de lei, zecile de milioane de dolari jefuite de la bãncile ºi societãþile preluate prin propriile sale scenarii spre lichidare, din informaþii, zeci de milioane de dolari scoase deja afarã, nu constituie oare foloase necuvenite, faptã prevãzutã de art. 11 din Legea nr. 78/2000 privind actele de corupþie? Nu sunt oare suficiente probe pentru a se pune capãt acestor grave acte de corupþie?
A, da! Probabil uitasem eu: se aºteaptã poate ca ºi sus-numitul, precum Ioana Maria Vlas, sau Sorin Beraru, sau Dinulescu, sau alþii, sã ia drumul acelei þãri cu care România nu are un acord de extrãdare.
## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Pentru toate cele expuse, cerem în mod imperativ tuturor autoritãþilor competente ale statului român, de aici, din plenul ºi de la tribuna Camerei Deputaþilor urmãtoarele:
1) Consiliul Superior al Magistraturii ºi conducerea Ministerului Justiþiei sã ia mãsuri imediate de demitere a magistraþilor implicaþi în acþiunile grupului de interese condus de numiþii Arin Stãnescu ºi Cãlin Zamfirescu.
2) Sugerãm colegilor noºtri din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã analizeze oportunitea mãsurii de suspendare a celor doi viceguvernatori ai B.N.R. ºi a celorlalþi membri ai Consiliului de administraþie implicaþi în distrugerea intenþionatã a unor bãnci româneºti. Totodatã, informez plenul Camerei Deputaþilor cã noi, Comisia pentru cercetarea abuzurilor ºi corupþiei, ne-am autosesizat ºi, cu sprijinul unui grup de specialiºti în domeniu, vom cerceta circumstanþele în care au fost distruse ºi celaltle bãnci româneºti.
3) Se impun, de asemenea, mãsuri de suspendare a Consiliului de administraþie al Fondului de garantare al depozitelor în sistemul bancar care, practic, s-a asociat ºi este complice cu grupul de interese, obligând statul român sã cheltuiascã imense sume de bani, favorizând grupul menþionat.
4) Sugerãm Parchetului Naþional Anticorupþie sã dispunã mãsuri asiguratorii imediate pentru stoparea distrugerii în continuare a bãncilor ºi societãþilor date spre lichidare firmei ”Reconversie ºi valorificare activeÒ, precum ºi expertizarea operaþiunilor acestei firme la toate societãþile ce i s-au încredinþat spre lichidare de cãtre magistraþii implicaþi în afaceri cu aceastã societate.
5) Organele competente sã ia mãsuri preventive, în conformitate cu prevederile Codului de procedurã penalã, împotriva numitului Arin Stãnescu ºi a tuturor celorlalþi complici ai sãi, pentru ca, ulterior, la demersurile pentru extrãdare, sã nu se rãspundã cã este imposibil de rezolvat acest lucru.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.