Am speran˛a c„, Ón urma discu˛iilor purtate Ón cadrul acestei ∫edin˛e a Parlamentului, se va demonstra c„ via˛a politic„ rom‚neasc„ evolueaz„ Ón spiritul atenu„rii contradic˛iilor, Ón spiritul modelelor consensuale ∫i al amelior„rii tensiunilor politice.
Implicarea Ón procesul de modificare a sistemului electoral nu constituie pentru nimeni un demers facil, Óntruc‚t problematica de abordat este deosebit de complex„. Trebuie l„murite no˛iuni, trebuie reiterate avantaje ∫i dezavantaje ale sistemului electoral actual ∫i ale celui ce se vrea impus prin referendumuri.
Trebuie avute Ón vedere modelele din marile democra˛ii europene, trebuie analizate Óncadr„rile normative ale unui sistem electoral diferit, trebuie creat„ o baz„ legislativ„ adecvat„ pentru o nou„ metod„ electiv„.
Dup„ doar c‚teva considerente introductive, se desprinde o concluzie categoric„: referendumul nu r„spunde niciunei cerin˛e din cele men˛ionate. Votul uninominal, dorit de pre∫edintele Traian B„sescu, are Ón con∫tiin˛a public„ o sum„ de conota˛ii extrem de vagi, de fapt, nici Domnia Sa, anun˛‚ndu-∫i inten˛ia de a organiza referendum, nu a folosit o exprimare foarte plin„ de acurate˛e sau foarte corect„ din punctul de vedere al sistemelor electorale.
Cultura consensului, pe care o invoc„ domnul pre∫edinte, nu produce solu˛ii concrete. Rolul unei democra˛ii reprezentative este tocmai acela de a nu mai recurge la popor, de a nu mai conferi maselor un rol consultativ dec‚t atunci c‚nd acest lucru este absolut necesar. Œn cazul de fa˛„, referendumul nu numai c„ nu
este absolut necesar, dar nu se poate dovedi nici m„car util.
S„ analiz„m totu∫i ipoteza organiz„rii referendumului. Primele aspecte certe sunt consecin˛ele economice nefaste. O ac˛iune de o asemenea amploare presupune cheltuieli enorme de organizare, ultima ac˛iune similar„ fiind evaluat„ la aproximativ 30 milioane euro.
Date fiind conflictele politice, ce s-au consumat Ón ultima vreme Ón spa˛iul public ∫i Ón care domnul pre∫edinte a avut un rol activ, lu‚nd Ón calcul ∫i num„rul mare de cet„˛eni ai Rom‚niei afla˛i Ón afara ˛„rii, cu greu se poate miza pe disponibilitatea ∫i pe interesul cet„˛enilor de a lua parte la acest vot.
Prezen˛a redus„, pu˛in peste 50%, de la ultimele alegeri preziden˛iale — ∫i chiar de la ultimul referendum — ilustreaz„ clar gradul de implicare ∫i face legitim„ opinia c„ referendumul va fi cel mai probabil invalidat ∫i lipsit de efecte cu caracter obligatoriu, caz Ón care se va accentua retorica. Oare banii cheltui˛i cu organizarea referendumului nu ar fi putut fi redirec˛iona˛i spre solu˛ionarea unor probleme reale de pe agenda popula˛iei?
Œn mod evident, da. Printr-un foarte dificil exerci˛iu de imagina˛ie s„ presupunem c„ 50 plus 1 din cei Ónscri∫i pe liste ar vota Ón sensul aprob„rii votului uninominal. Dac„ asta ar Ónsemna c„ Ón momentul valid„rii referendumului, cel mult a doua zi diminea˛„ o s„ avem o Lege electoral„ nou-nou˛„, plus o serie de hot„r‚ri care s„ reglementeze cadrul metodologic de aplicare, referendumul, Óntr-adev„r, s-ar justifica. Œns„ etapa urm„toare implic„ obliga˛ia Parlamentului de a lua act de voin˛a poporului, exprimat„ prin referendum, ∫i de a ini˛ia procedurile legislative adecvate pentru reglementarea unui nou sistem electoral.
Procedurile legislative pentru o lege at‚t de ampl„ implic„, Ón primul r‚nd, consult„ri Óntre partidele politice pentru adoptarea unei metode elective concrete, votul uninominal put‚nd fi implementat Ón mai multe moduri, dup„ cum se poate constata Ón sistemele electorale ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Dup„ stabilirea noilor tehnici electorale urmeaz„ redactarea lor Óntr-o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i, Ón final, dup„ etapele de dezbatere Ón comisii, adoptarea. Toate aceste etape sunt perfect realizabile ∫i f„r„ un referendum.
Stima˛i colegi parlamentari,
Partidul Conservator a depus Ón Parlament o ini˛iativ„ legislativ„ privind introducerea votului uninominal Ónc„ din prim„vara anului 2005, ini˛iativ„ blocat„ Ón tot acest interval ∫i de cei care Ón acest moment pledeaz„ cu Ónfl„c„rare pentru acest tip de vot. Coinciden˛„. Œntre timp, ∫i pre∫edintele Traian B„sescu a aderat la aceast„ idee.
Pentru sus˛inerea acestei ini˛iative, Partidul Conservator a str‚ns la acea dat„ aproape 200.000 de voturi, de semn„turi, care exprimau voin˛a popular„, tocmai pentru a Ónt„ri aceast„ idee de reform„ electoral„.
Sistemul de vot la care se refer„ pre∫edintele Traian B„sescu, prin termenul inexact ∫i generic: uninominal, nu este Ón nicio ˛ar„ european„ denumit astfel, fiind consacrat„ doar sintagma de scrutin uninominal, av‚nd cu totul alt sens ∫i f„c‚nd parte din alt sistem electoral, anume cel majoritar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2007
Sistemul electoral majoritar aplicabil ∫i Ón forma de scrutin plurinominal este utilizat Ón Fran˛a ∫i Regatul Unit. Sistemul electoral reprezentativ, Ón cadrul c„ruia mandatele se Ómpart propor˛ional cu num„rul de voturi ob˛inut este actualmente Ón vigoare Ón Rom‚nia, aplicat cu list„ blocat„, la fel ca Ón Italia, Portugalia ∫i Spania.
Tipul de vot pe care-l numim uninominal este, de fapt, un tip de vot reprezentativ, dar aplicat cu o list„ neblocat„, pe care se poate opta preferen˛ial, Ón diverse variante. Acest tip de vot este utilizat Ón majoritatea statelor membre ale U.E., precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Polonia.
™i Ón sistemul electoral din Germania se folose∫te tot o selec˛ie personalizat„ a candida˛ilor. Avem convingerea c„ acest tip de vot constituie premisa reformei politice. Convingere, reiau, Ómp„rt„∫it„ de majoritatea partidelor.
O nou„ lege electoral„, care s„ implementeze acest sistem, ar fi deci adoptat„ cu o majoritate confortabil„. Stima˛i colegi,
Œn acest context, dorin˛a pre∫edintelui de a organiza referendum nu se sprijin„ pe niciun argument concret. Œn discursul s„u din Parlament a solicitat imperativ ∫i perioada Ón care ar urma s„ se desf„∫oare acesta: a doua parte a lunii martie. Explica˛iile trebuie c„utate av‚nd Ón vedere conflictul lui Traian B„sescu cu clasa politic„.
Domnul pre∫edinte aduce acestui referendum conota˛ii de op˛iune pro sau contra B„sescu. Œn cazul Ón care Guvernul sau Parlamentul Óncearc„ am‚narea reac˛iei previzibile, domnul pre∫edinte Ón multiple apari˛ii publice va aduce, din nou, critici dure clasei politice, care a refuzat s„ se conformeze propunerii sale ∫i s„ se reformeze aproape instantaneu.
Probabil, Domnia Sa ∫i mizeaz„ pe acest lucru, pentru c„ a solicitat un termen, practic, imposibil de aplicat, Óntruc‚t convocarea pentru un referendum e o procedur„ totu∫i dificil„ ∫i necesit„ preg„tiri ample: normative financiare, logistice, organizatorice etc.
Crede realmente domnul pre∫edinte B„sescu c„ un mecanism de declan∫are a unui referendum plus campania prealabil„ de informare, absolut obligatorie, se pot desf„∫ura Ón circa o lun„? Cu siguran˛„, nu. Dar domnul pre∫edinte a denun˛at deja Parlamentul Ón Ónt‚lnirea sa cu reprezentan˛ii societ„˛ii civile, deci presupunerea anterioar„ este perfect legitim„, acuz‚ndu-l de lips„ de respect fa˛„ de electorat, pentru c„ nu a analizat prioritar mesajul dumnealui.
Eventual, Ón aceea∫i zi, a invocat Constitu˛ia care, dup„ informa˛iile Domniei Sale, impune acest lucru, respectiv analiza prioritar„ a mesajelor pre∫edintelui. Constitu˛ia consacr„ doar dreptul pre∫edintelui de a adresa mesaje Parlamentului, analiza prioritar„ a acestora fiind prev„zut„ doar Ón Regulamentul Camerelor. De asemenea, dorin˛a fierbinte a Domniei Sale de a populariza referendumul din jude˛ Ón jude˛, f„c‚nd un apostolat, conform propriilor declara˛ii, vine ca un mod de a admite c„ riscul absenteismului prefigureaz„ un e∫ec: apostolat ∫i referendum pentru un lucru cu care toat„ lumea este, Ón principiu, de acord.
Dezacordurile vizeaz„ modalit„˛ile concrete de aplicare, ce, oricum, nu pot fi stabilite prin referendum.
S-au declan∫at alegerile parlamentare, fiind constituit Biroul Electoral Central care, ∫i Ón mod involuntar, tot ar avea efect de popularizare a lui Traian B„sescu ∫i a Partidului Democrat.
Apostolatul va avea statutul de campanie de informare finan˛at„, evident, din bani publici ∫i s-ar mai putea sesiza o coinciden˛„, democra˛ii nu candideaz„ pe liste comune cu liberalii, deci ar fi singurii beneficiari ai contactelor repetate ale pre∫edintelui cu popula˛ia.
Calendarul electoral al acestei prim„veri, care se prefigureaz„ deosebit de Ónc„rcat, nu va stimula, Ón niciun caz, prezen˛a masiv„ la vot.
Œnc„ un argument care s„ sus˛in„ c„ exist„ un risc enorm ca referendumul s„ nu fie valid, iar Ón acest caz am avea de-a face cu un demers complet steril, extrem de scump ∫i care nu angajeaz„ Ón niciun fel r„spunderea celui care l-a ini˛iat.
Este dispus Traian B„sescu s„-∫i asume responsabilitatea unui eventual referendum invalid, chiar dac„ nu i-o cere Constitu˛ia?
Œn orice caz, se distinge clar faptul c„ argumentele Ón favoarea acestui referendum nu pot fi b„nuite de vreo logic„, iar contraargumentele nu au fost Ónc„ epuizate.
Sistemele electorale sunt pu˛in cunoscute ∫i foarte pu˛in Ón˛elese. Se impune o campanie de informare care s„ aib„ ∫i rolul de a mobiliza popula˛ia la vot.
Dat fiind c„ timpul de desf„∫urare este scurt, campania va fi intens„ ∫i, cel mai probabil, agasant„. S„ presupunem, prin absurd, c„ rezultatul va fi un referendum valid. Rolul central va reveni, din nou, Parlamentului, care va trebui s„ adopte legislativ rezultatul referendumului.
Necesitatea ocolului care aduce, exclusiv, deservicii popula˛iei, r„m‚ne un mister.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Din motivele ar„tate, Partidul Conservator nu sus˛ine ideea organiz„rii unui referendum privind votul uninominal ∫i pledeaz„ pentru ini˛ierea ∫i adoptarea unei noi legisla˛ii electorale, direct de c„tre Parlament.
Poporul nu mai are conota˛ia medieval„ de înorod“ a c„rui opinie nu poate fi ob˛inut„ dec‚t Ón mod direct. Poporul a c„p„tat o interfa˛„ institu˛ionalizat„, cet„˛enia rom‚n„ ∫i european„.
Acest mod de apartenen˛„ la stat sau la un organism suprastatal presupune a fi reprezentat, conform voin˛ei majoritare, Ón institu˛iile Ónvestite cu prerogativele decizionale.
Astfel, sarcina elabor„rii unui cod electoral nou ar trebui s„ fie direct a reprezentan˛ilor. Voin˛a cet„˛enilor este deja ∫tiut„ ∫i nu mai trebuie impus„, Óntruc‚t coincide perfect cu voin˛a majorit„˛ii parlamentarilor rom‚ni.
Domnul Traian B„sescu nu pare s„ fi luat Ón calcul niciuna dintre consecin˛ele enumerate, probabil preocupat s„-∫i exerseze prerogativele constitu˛ionale pe bani foarte mul˛i, bani publici.
Constitu˛ia Ói mai confer„ c‚teva prerogative pe care ne-am dori s„ le exerseze Ón mod constant, acelea de a veghea la respectarea Constitu˛iei ∫i de a Óndeplini o func˛ie de mediere Óntre puterile statului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2007
Œn final, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, nu pot dec‚t s„-mi exprim speran˛a c„ aderarea Rom‚niei Óntr-un cadru institu˛ional, cl„dit pe profesionalism ∫i prin performan˛„, va impune, treptat, Ón ac˛iunile principalilor deciden˛i, ra˛ionamente ale eficien˛ei.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.