M„ adresez ast„zi Parlamentului pentru a v„ supune spre aprobare modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului. Acest demers a fost determinat de preocuparea Executivului de a cre∫te calitatea actului de guvernare, de a elimina anumite disfunc˛ionalit„˛i din activitatea ministerelor ∫i pentru asigurarea compatibilit„˛ii institu˛ionale ce decurge din dinamica negocierilor pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Œn acest cadru, reamintesc c„ din decembrie 2000, c‚nd Parlamentul ne-a acordat votul de Óncredere asupra Programului ∫i asupra listei Guvernului, suntem pentru a doua oar„ Ón fa˛a Camerelor reunite pentru a solicita
aprobarea unor schimb„ri Ón structura organizatoric„ ∫i func˛ional„ a Executivului.
A∫a cum ∫ti˛i, Ón iunie 2003 a avut loc o restructurare profund„ a Guvernului. Atunci am redus num„rul de ministere de la 21 la 14, s-au redistribuit sarcinile ∫i resursele institu˛ionale ∫i a fost creat„ Autoritatea Na˛ional„ de Control.
Ast„zi putem spune c„ majoritatea acestor schimb„ri au fost benefice pentru Ómbun„t„˛irea ∫i pentru eficien˛a actului de guvernare. De exemplu, Autoritatea Na˛ional„ de Control ∫i-a justificat Ónfiin˛area; performan˛ele acesteia pot fi m„surate prin cre∫terea gradului de colectare a arieratelor, sporirea exigen˛elor controlului vamal sau reducerea indisciplinei fiscale a contribuabililor.
Restructurarea din vara trecut„ a fost bine primit„ de popula˛ia ˛„rii ∫i de partenerii no∫tri europeni. Rezultatele s-au f„cut sim˛ite Ón special prin continuarea programului de sc„dere a infla˛iei, prin cre∫terea veniturilor salariale, accelerarea privatiz„rii, eliminarea unor disfunc˛ii din sistemul de s„n„tate sau anumite progrese Ón negocierile cu Uniunea European„.
Noua restructurare reprezint„ un act de responsabilitate politic„ din partea Guvernului, Ón ac˛iunea sa de accelerare ∫i de finalizare Ón acest an a negocierilor pentru integrarea Ón Uniunea European„, de Ómbun„t„˛ire ∫i eficientizare a activit„˛ii guvernamentale. Totodat„, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asem„n„toare, Ón linii generale, structurilor guvernamentale din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, fiind compatibil„ cu organizarea Comisiei Europene.
Temeiul constitu˛ional ∫i legal al propunerilor de modificare a structurii ∫i componen˛ei actualului Guvern Ól constituie art. 85 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚nei, republicat„, art. 3 alin. (2), art. 37 ∫i art. 53 alin. (4) din Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Rom‚nia se afl„ ast„zi Óntr-o nou„ etap„ a dezvolt„rii sale. Noi, Partidul Social Democrat, ca partid responsabil, c„ruia aleg„torii i-au Óncredin˛at guvernarea, avem datoria s„ ne redefinim, pentru fiecare etap„, priorit„˛ile ∫i mijloacele de realizare.
Œn acela∫i timp, trebuie s„ adapt„m permanent structura institu˛ional„ la exigen˛ele momentului. Fie c„ ne afl„m la putere sau Ón opozi˛ie, cred c„ suntem cu to˛ii de acord c„ anul 2004 este un an foarte important pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Consider c„ nu este timpul potrivit pentru a transforma acest subiect Óntr-o tem„ de campanie electoral„, Ón care partidele politice s„ poat„ ob˛ine sau pierde puncte. Dac„ vom continua s„ trat„m integrarea european„ Ón acest registru electoral, cu siguran˛„ c„ Rom‚nia va pierde.
Semnalele externe, dar ∫i propriile noastre analize interne ne-au pus Ón fa˛a unei op˛iuni: fie aprofund„m procesul de reform„, Ón special Ón c‚teva domenii-cheie, precum justi˛ia, administra˛ia public„ ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei, fie risc„m s„ ne abatem de la obiectivul nostru esen˛ial Ón anul acesta ∫i Ón perioada care urmeaz„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
Iat„ de ce apreciez c„ restructurarea guvernamental„ r„spunde provoc„rii momentului, dar, Ón acela∫i timp, face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare politic„ ∫i institu˛ional„.
Noua structur„ guvernamental„ va stimula procesul de negociere cu Uniunea European„. Pentru a ne atinge obiectivele fixate, Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„ la sf‚r∫itul acestui an, precum ∫i aderarea Rom‚niei Ón 2007, avem nevoie de o foarte bun„ organizare, de focalizarea eforturilor noastre Ón aceast„ direc˛ie.
Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o echip„ puternic„, capabil„ s„ se ocupe de toate aspectele procesului de integrare. Am Ón vedere coordonarea acestui proces, negocierile propriu-zise, dar ∫i implementarea legisla˛iei ∫i a programelor.
Dorim s„ d„m un semnal politic foarte clar Ón ceea ce prive∫te voin˛a noastr„ de a accelera schimb„rile din justi˛ie. Acest semnal este important nu numai din punct de vedere extern, ci, mai ales, pentru cet„˛enii ˛„rii noastre, care sunt nemul˛umi˛i, a∫a cum ne spun sondajele de opinie, de calitatea actului de justi˛ie.
Pe de alt„ parte, ∫i din punct de vedere economic trecem Óntr-o faz„ nou„: politicile noastre macroeconomice au produs rezultate importante, ele se reflect„ Ón cre∫terea economic„ sus˛inut„, Ón reducerea continu„ a deficitului bugetar, Ón sc„derea semnificativ„ a infla˛iei.
Suntem primul Guvern care a reu∫it un acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, respect‚ndu-∫i angajamentele luate. Acest lucru a produs efecte benefice Ón economie. De asemenea, am Óncheiat Ón linii generale privatizarea Óntreprinderilor de stat.
Acum este momentul s„ atac„m foarte curajos restructurarea regiilor ∫i privatizarea utilit„˛ilor publice. Acum este momentul s„ trecem de la cre∫terea economic„ la dezvoltare economic„. De aceea am considerat c„ sectorul economic are nevoie, ˛in‚nd cont de obiectivele de etap„, de o mai bun„ coordonare.
Œn seria proiectelor mari, avem Ón vedere proiectele sociale. Socialul este o alt„ dimensiune pe care dorim s„ o Ónt„rim prin restructurarea Guvernului. C‚nd vorbim de proiectele sociale ne referim nu numai la cele de protec˛ie efectiv„, ci ∫i la calitatea serviciilor publice, la func˛ionarea administra˛iei, Ón general. Vrem ca reforma Ón aceste domenii s„ fie mult mai alert„, astfel Ónc‚t cet„˛enii s„ simt„ un impact pozitiv asupra vie˛ii lor de zi cu zi.
Stima˛i colegi,
Aceasta este concep˛ia general„ care a stat la baza reorganiz„rii guvernamentale pe care o propunem ast„zi forului legislativ. Repet, este vorba de a g„si cele mai bune solu˛ii, inclusiv Ón ceea ce prive∫te arhitectura institu˛iilor, pentru a r„spunde provoc„rilor acestei etape ∫i pentru a duce la bun sf‚r∫it proiectele pentru care ne-am angajat r„spunderea politic„.
Miza major„ a acestui proces este o guvernare mai bun„, o guvernare care r„spunde a∫tept„rilor cet„˛enilor, fie c„ este vorba de integrare, de dezvoltare economic„, de cre∫terea nivelului de trai sau a calit„˛ii serviciilor publice.
Mini∫trii de stat pe care Ói propunem ast„zi Parlamentului pot fi considera˛i manageri de proiect. De altfel, am dorit s„ fix„m, o dat„ cu competen˛ele fiec„ruia, ∫i — Ón premier„ pentru o guvernare Ón Rom‚nia — criteriile de performan˛„ pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ mini∫trii de stat. Vreau s„ v„ asigur c„ viitorii mini∫tri de stat ∫tiu foarte bine ce au de f„cut ∫i c„ nu exist„ nici un fel de suprapunere de competen˛e sau conflict de prerogative.
Restructurarea va face din Guvern o echip„ mai eficient„, mai bine orientat„ spre anumite priorit„˛i, ceea ce, Ón ultim„ instan˛„, serve∫te intereselor tuturor cet„˛enilor acestei ˛„ri.
Doresc s„ dau aici un r„spuns ∫i celor care acuz„ o suprabirocratizare a actului guvernamental. Noi facem aceast„ restructurare pentru a rezolva problemele cu care se confrunt„ Rom‚nia.
Puterea din perioada 1997—2000 a modificat Ón mod repetat structura guvernelor nu pentru a o face mai eficient„, ci pentru a da satisfac˛ie algoritmului politic. Ar trebui s„ ne reamintim negocierile interminabile din Consiliile de coordonare politic„ a Coali˛iei, negocieri care se soldau cu prevalen˛a acestui algoritm p‚n„ la nivelul serviciilor descentralizate ale ministerelor.
Atunci c‚nd fosta sau actuala Coali˛ie P.N.L.-P.D. s-a aflat la putere a sus˛inut necesitatea unor mini∫tri de stat, dar nu pentru c„ ei s-ar fi ocupat direct de anumite probleme, ci pentru c„ ei trebuiau s„ reflecte algoritmul coali˛iei. Gradul de neÓncredere Óntre partidele aflate atunci la guvernare era at‚t de mare Ónc‚t s-a preferat ca la fiecare minister s„ existe secretari de stat din partide diferite. Unde a fost atunci preocuparea pentru eficien˛a actului de guvernare? Cum s-a luptat atunci Ómpotriva birocra˛iei?
De aceea eu cred c„ este important ca fiecare s„ ˛in„ seama de problemele pe care le are de rezolvat, iar atunci c‚nd discut„m despre restructurarea actualului Guvern s„ ˛inem seama mai ales de condi˛iile prezente Ón care trebuie s„ lucreze echipa Executivului, Ón func˛ie de obiectivele asumate.
Noi schimb„m structura Executivului pentru o ac˛iune mai hot„r‚t„, pentru a cre∫te autoritatea statului, Ón timp ce Ón anii 1997—2000 s-au produs schimb„ri succesive cu efecte din ce Ón ce mai rele pentru autoritatea statului, introduc‚ndu-se, gener‚ndu-se un haos Ón administra˛ie.
Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ afirm Ónc„ o dat„ foarte clar c„ scopul acestei restructur„ri nu este, a∫a cum afirm„ unii lideri din opozi˛ie, agitarea spiritelor ∫i nici preg„tirea pentru alegeri. Noi suntem mai interesa˛i de accelerarea reformelor ∫i de Ónt„rirea autorit„˛ii statului dec‚t de campania electoral„, tocmai de aceea credem c„ este necesar ca eforturile de p‚n„ acum, acestor eforturi s„ le ad„ug„m acum noi resurse. Nici un partid politic Ón afar„ de partidul nostru nu a avut curajul s„ fac„ ceea ce facem noi acum, s„ introducem periodic o nou„ dinamic„ Ón procesul guvern„rii.
Œn legislatura trecut„ schimb„rile guvern„rii au fost haotice, iar unele chiar cu Ónc„lcarea legilor. Ele erau rezultatul unor crize politice majore sau al jocului de culise din partide. Noi am introdus practica schimb„rilor controlate, orientate ra˛ional spre cre∫terea eficien˛ei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
guvern„rii. Ciclul de 4 ani, ciclul politic de 4 ani, Ón ˛„rile Ón tranzi˛ie, evident c„ este un ciclu foarte lung. De aceea este nevoie, Ón mod periodic, de adapt„ri, ˛in‚nd seama de faptul c„ dinamica realit„˛ii este mult mai rapid„ Ón ˛„rile Ón tranzi˛ie dec‚t Ón ˛„rile care au structuri ∫i institu˛ii stabile.
Am dovedit c„ avem puterea s„ determin„m schimb„ri atunci c‚nd analiza noastr„ demonstreaz„ necesitatea acestora. Suntem convin∫i c„ oamenii vor aplica ∫i vor aprecia aceast„ diferen˛„ fundamental„ dintre noi ∫i adversarii no∫tri politici.
Stima˛i colegi parlamentari,
S„-mi permite˛i Ón continuare s„ v„ prezint, Ón mod concret, propunerile noastre legate de structura ∫i de componen˛a Guvernului.
Œn primul r‚nd, se instituie 3 func˛ii de ministru de stat: un ministru de stat pentru coordonarea problemelor economice, economie ∫i comer˛, finan˛e, transporturi, construc˛ii ∫i comunica˛ii, un ministru de stat care va coordona serviciile publice, administra˛ie ∫i interne, s„n„tate, educa˛ie, mediu, cultur„, munc„ ∫i un ministru de stat pentru coordonarea problemelor de ap„rare na˛ional„, integrare european„ ∫i justi˛ie.
Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor economice va asigura elaborarea politicilor publice pentru cre∫tere economic„ sus˛inut„, eficientizarea activit„˛ii de comer˛ exterior, accelerarea privatiz„rii utilit„˛ilor, continuarea procesului de dezinfla˛ie, crearea de noi locuri de munc„. Acest ministru de stat va avea drept criteriu de performan˛„ ob˛inerea Ón acest an a statutului de economie func˛ional„ de pia˛„ din partea Uniunii Europene pentru Rom‚nia.
Ministrul de stat pentru coordonarea serviciilor publice va r„spunde de cre∫terea calit„˛ii serviciilor oferite popula˛iei. Serviciile trebuie s„ fie diversificate ∫i competitive, iar pre˛urile ∫i tarifele s„ reflecte realitatea economic„ f„r„ a fi m„rite nejustificat. Criteriile de performan˛„ pentru acest ministru de stat vor fi redistribuirea mai echitabil„ din punct de vedere social a cre∫terii economice ∫i, respectiv, accelerarea reformei administra˛iei.
Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor de ap„rare na˛ional„, integrare european„ ∫i justi˛ie are drept criterii de performan˛„ finalizarea Ómpreun„ cu Óntreaga sa echip„ a negocierilor cu Uniunea European„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫i, respectiv, relansarea reformei Ón justi˛ie.
Precizez c„ activitatea mini∫trilor de stat, ca ∫i a celorlal˛i mini∫tri, se desf„∫oar„ sub conducerea nemijlocit„ a primului-ministru.
Œn al doilea r‚nd, se Ónfiin˛eaz„ Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Am considerat necesar s„ lu„m aceast„ m„sur„ pentru a asigura gr„birea punerii Ón aplicare a programelor guvernamentale Ón acest domeniu. Calitatea mediului reprezint„ o problem„ acut„ a societ„˛ii noastre ∫i, Ón acela∫i timp, un punct dificil al negocierilor cu Uniunea European„.
Totodat„, vrem s„ acord„m o prioritate special„ problemelor legate de gospod„rirea apelor. Este suficient s„ evoc„m numai evenimentele legate de inunda˛ii pentru a Ón˛elege c„ avem nevoie de o mai bun„ coordonare ∫i de o viziune mai cuprinz„toare pe termen lung Ón acest sector.
Œnfiin˛area Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor este sus˛inut„ ∫i de prevederile art. 135 din Constitu˛ia revizuit„, potrivit c„ruia statul trebuie s„ asigure, citez, îrefacerea ∫i ocrotirea mediului Ónconjur„tor, precum ∫i men˛inerea echilibrului ecologic“.
Propunem, de asemenea, modificarea structurii Ministerului Agriculturii, care gestioneaz„ ∫i programul SAPARD, Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Consider„m c„ avem nevoie de o strategie na˛ional„ pe termen lung pentru a asigura dezvoltarea rural„ Ón toate componentele ei. Decalajele dintre mediul rural ∫i mediul urban, Ón termeni de nivel de trai, asisten˛„ medical„, acces la educa˛ie, cultur„, servicii publice, reprezint„ Ón acest moment una dintre problemele majore ale societ„˛ii noastre. Procesul de integrare, prin fondurile comunitare ∫i cele alocate de la buget, ne ofer„ o ∫ans„ important„ pentru a schimba radical situa˛ia actual„. Avem datoria s„ ne concentr„m asupra moderniz„rii ∫i rena∫terii satului rom‚nesc.
Œn al treilea r‚nd, se creeaz„ un post de ministru delegat pentru controlul implement„rii programelor cu finan˛are interna˛ional„ ∫i urm„rirea aplic„rii acquis-ului comunitar.
™tim c„ nu o dat„ acest ultim aspect legat de aplicarea legisla˛iei ∫i a normelor convenite cu autorit„˛ile de la Bruxelles a Ónt‚mpinat unele rezisten˛e Ón sistemul nostru institu˛ional. De aceea am considerat necesar ca un membru al Cabinetului s„ se ocupe Ón mod special de aceast„ problem„.
Solu˛ia institu˛ional„ propus„ va m„ri capacitatea Executivului pentru monitorizarea riguroas„ a programelor noastre. Sunt sute de programe interna˛ionale la care particip„m, avem lista de obiective prioritare pe care am convenit-o cu institu˛iile europene, dar am avut, trebuie s„ recunoa∫tem, o slab„ capacitate de urm„rire ∫i de implementare.
Œn al patrulea r‚nd, se Ónfiin˛eaz„ Cancelaria PrimuluiMinistru. Cancelaria va fi o structur„ profesional„ a puterii executive care nu are nici un fel de atribu˛ii politice sau electorale. ™eful Cancelariei va Óndeplini exclusiv atribu˛ii Óncredin˛ate de primul-ministru ∫i va coordona operativ, din punct de vedere metodologic, institu˛iile publice, autorit„˛ile ∫i agen˛iile care, conform legii, sunt subordonate direct primului-ministru.
Œn al cincilea r‚nd, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului se comaseaz„ cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. A.P.A.P.S. se une∫te cu A.V.A.B. pentru c„ privatizarea Ón mas„ s-a Óncheiat practic, iar acum avem mii de procese pe rol de pe urma privatiz„rii, mii de recuper„ri de daune ∫i penalit„˛i de la unii investitori care s-au dovedit neserio∫i. Aceasta este de fapt misiunea A.V.A.B.-ului.
Œn al ∫aselea r‚nd, am hot„r‚t trecerea Agen˛iei Na˛ionale pentru Tineret Ón subordinea direct„ a primuluiministru, ˛in‚nd seama de rolul pe care-l acord„m tineretului ∫i studen˛ilor.
De asemenea, am hot„r‚t crearea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, Ón coordonarea ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Doresc s„ precizez care sunt r„spunderile pe care le-am stabilit pentru procesul de integrare european„ Ón noua structur„ a Guvernului.
Coordonarea ∫i r„spunderea politic„ a procesului de integrare revine primului-ministru. Coordonarea unitar„ a reformei din justi˛ie ∫i a procesului de integrare Ón NATO ∫i pentru Uniunea European„ revine ministrului de stat respectiv. Ministerele ∫i autorit„˛ile statului sunt direct responsabile de integrarea sectoarelor respective, a celor pe care le coordoneaz„. Ministerul Integr„rii Europene ∫i negociatorul-∫ef sunt responsabili de derularea tehnic„ a negocierilor, inclusiv de elaborarea documentelor de pozi˛ie. Ministrul delegat pentru controlul implement„rii programelor cu finan˛are interna˛ional„ verific„ dac„ ∫i Ón ce m„sur„ angajamentele se realizeaz„.
Sigur c„, oric‚t de buni ar fi negociatorul-∫ef sau ministrul integr„rii europene, ei nu pot executa ceea ce Ónscriem Ón documentele de pozi˛ie. Aceast„ r„spundere revine fiec„rui minister ∫i autorit„˛i Ón parte, fiec„rui ministru Ón parte. Œn acest scop, vom Ónt„ri compartimentele de integrare european„ din ministere ∫i din autorit„˛ile publice centrale, dar ∫i pe cele de la consiliile jude˛ene administrative ∫i de la prefecturi.
Œn concluzie, nu va exista nici o suprapunere de responsabilit„˛i, a∫a cum afirm„ unii r„uvoitori sau unii dintre cei care sunt mai pu˛in informa˛i Ón leg„tur„ cu felul Ón care am armonizat r„spunderile ce revin fiec„rui membru al echipei.
## Stima˛i colegi,
Œn acela∫i timp dorim s„ diminu„m semnificativ birocra˛ia. Œn acest sens vom reduce num„rul comitetelor, consiliilor, autorit„˛ilor, agen˛iilor ∫i altor institu˛ii. S„ nu uit„m c„ Ón cei 15 ani de la Revolu˛ie au fost create diferite organisme, comitete ∫i comisii, dar nu s-au desfiin˛at cele care nu mai aveau obiect de activitate, unele create Ón anii ’60—’70 ∫i pentru care, Ón mod evident, trebuie s„ vedem dac„ mai au Ónc„ obiect de activitate.
De aceea, Ón perioada urm„toare vom face o analiz„ foarte atent„ a Óntregii construc˛ii institu˛ionale pentru a a∫eza pe baze noi, ra˛ionale, coerente administra˛ia central„ ∫i local„. Acest proces a Ónceput, acest proces de evaluare, ∫i Ón urm„toarele dou„ s„pt„m‚ni vom avea un prim r„spuns Ón leg„tur„ cu situa˛ia acestor agen˛ii, comisii, comitete interministeriale ∫i a∫a mai departe.
Œmpreun„, sunt cel pu˛in 300 de astfel de structuri care sigur c„ formeaz„ o formul„, o structur„ extrem de stufoas„, pe care Óncerc„m s„ o punem Ón acord cu structurile, cu ghidul de conduit„ ∫i ghidul de bun„ practic„ Ón acest domeniu existent la nivelul Uniunii Europene.
Sunt convins c„ m„surile preconizate vor avea efecte pozitive Ón ceea ce prive∫te dinamizarea reformei puterii judec„tore∫ti ∫i credibilizarea actului de justi˛ie, revigorarea luptei anticorup˛ie, cre∫terea calit„˛ii serviciilor publice, accelerarea integr„rii europene, cre∫terea real„ a veniturilor ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii pentru cet„˛enii ˛„rii.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Œn continuare v„ prezint spre aprobare propunerile noastre privind modific„rile Ón structura ∫i componen˛a Guvernului:
1. Œnfiin˛area unor ministere ca urmare a m„surilor de reorganizare, respectiv Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Este vorba de nevoia de a aproba, din punct de vedere constitu˛ional, noua configura˛ie a acestor dou„ ministere din urm„ care au fost supuse unor modific„ri Ón ceea ce prive∫te competen˛ele lor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.