Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·19 martie 2004
Senatul · MO 28/2004 · 2004-03-19
· procedural · adoptat
16 discursuri
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„! Rug„m ∫i reprezentan˛ii presei, dup„ momentul ini˛ial, cu fotografii ∫i tot ce dori˛i, s„ Óncerce s„ Ó∫i g„seasc„ ni∫te locuri fixe, pentru a ne putea desf„∫ura lucr„rile Ón bun„ ordine.
Cu aceste preciz„ri, da˛i-mi voie, stimate domnule prim-ministru, domnilor membri ai Guvernului, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, s„ declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 485 de parlamentari ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 437 colegi, absen˛i sunt 48, din care 20 motiva˛i.
Dup„ cum a˛i fost informa˛i, pe ordinea de zi de ast„zi se afl„ scrisoarea primului-ministru ∫i proiectul Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
Œnainte de a v„ supune votului aceast„ ordine de zi, doresc s„ v„ fac o precizare Ón leg„tur„ cu proiectul de hot„r‚re care vi s-a comunicat.
Din proiectul Hot„r‚rii pentru numirea membrilor Guvernului cuprin∫i Ón restructurare o s„ elimin„m numirea domnului Cristian Diaconescu, pentru c„ s-a petrecut urm„torul lucru: doamna Rodica St„noiu a fost numit„ ieri consilier preziden˛ial pe probleme de ap„rare, Ón consecin˛„ ∫i-a manifestat op˛iunea pentru aceast„ func˛ie ∫i a renun˛at la calitatea de parlamentar, astfel c„ pre∫edintele Rom‚niei, ast„zi, va… De fapt, sunt ∫i preg„tite decretele pentru aceast„ remaniere la Ministerul Justi˛iei, concomitent cu numirea, dac„ dumneavoastr„ ve˛i fi de acord, a ministrului Ioan Talpe∫.
Œn consecin˛„, atunci c‚nd vom trece la discutarea proiectului de hot„r‚re, nu vom avea Ón vedere ∫i numirea domnului Cristian Diaconescu, care a fost numit ast„zi de c„tre pre∫edintele Rom‚niei la propunerea primului-ministru.
Audierea dumnealui de c„tre membrii comisiilor permanente a Ónsemnat un gest de deschidere at‚t a primului-ministru, c‚t ∫i a pre∫edintelui fa˛„ de Parlament; a dorit s„ cunoasc„ ∫i punctul dumneavoastr„ de vedere.
Cu aceste preciz„ri,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
**:**
Procedur„!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ dau cuv‚ntul dup„ ce vot„m ordinea de zi. Cine este pentru? Da, mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Cu 380 de voturi pentru, 56 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost…
14 ab˛ineri.
Domnul Boc dore∫te o problem„ de procedur„. Pofti˛i.
Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor,
Œnainte de a intra Ón chestiunea de procedur„, am vrea s„ ne exprim„m la nivelul procedural protestul nostru fa˛„ de Ónt‚rzierea cu care Óncepe aceast„ ∫edin˛„ a Camerelor. Sper„m c„ Guvernul este Ón Ónt‚rziere, ∫i nu Parlamentul, ca de obicei.
Œn al doilea r‚nd, cu privire la Hot„r‚rea pentru aprobarea modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului, de ieri, continu‚nd cu ziua de ast„zi, suntem Ón prezen˛a a dou„, trei formule guvernamentale ∫i nici ast„zi, la Ónceputul ∫edin˛ei, nu am avut o formul„ definitiv„ pe care s„ o discut„m.
Am primit Ón aceast„ diminea˛„ o Hot„r‚re pentru modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului, cu domnul Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei, Ón aceast„ hot„r‚re, am mai primit Ónc„ una, cu c‚teva minute Ónainte de Ónceperea ∫edin˛ei, f„r„ domnul Cristian Diaconescu.
Domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor ne-a oferit c‚teva explica˛ii, dar care nu sunt satisf„c„toare, din punctul nostru de vedere.
Potrivit Constitu˛iei, art. 106, îfunc˛ia de membru al Guvernului Ónceteaz„ Ón urma demisiei, a revoc„rii, a pierderii drepturilor electorale, a st„rii de incompatibilitate, a decesului, precum ∫i Ón alte cazuri prev„zute de lege“. Noi dorim s„ ∫tim dac„, din acest punct de vedere, doamna ministru al justi˛iei ∫i-a prezentat demisia, a fost revocat„ sau nu din calitatea de ministru al justi˛iei. Care este actul procedural prin care a Óncetat calitatea de ministru al justi˛iei a doamnei Rodica St„noiu? Ar fi prima chestiune la care trebuie s„ ne r„spund„ explicit, ∫i nu implicit.
Œn al doilea r‚nd, potrivit art. 85 din Constitu˛ia Rom‚niei, care vizeaz„ numirea Guvernului, suntem Ón prezen˛a a dou„ ipostaze, a dou„ ipoteze de schimbare a structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
Prima, de la art. 85 alin. (2), îŒn caz de remaniere guvernamental„ sau de vacan˛„ a postului, pre∫edintele revoc„ ∫i nume∫te, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.“, iar alin. (3), introdus dup„ revizuirea Constitu˛iei, îDac„ prin propunerea de remaniere se schimb„ structura sau compozi˛ia politic„ a
Guvernului, pre∫edintele Rom‚niei va putea exercita atribu˛ia prev„zut„ la alin. (2) numai pe baza aprob„rii Parlamentului, acordat„ la propunerea primului-ministru“.
Alin. (3) de la art. 85 a fost introdus, a∫a cum am men˛ionat, prin propunerea de revizuire a Constitu˛iei de ce? Pentru a stabiliza ∫i a definitiva o practic„ parlamentar„ din cei 10 ani de evolu˛ie a Constitu˛iei Rom‚niei.
Unele guverne au procedat la acordul Parlamentului, cu ocazia remanierii guvernamentale, alte guverne nu au procedat la acest demers. Pentru a se da o coeren˛„ practicii institu˛ionale s-a introdus acest alin. (3), spun‚nd: ori de c‚te ori Guvernul vine cu o propunere care vizeaz„ modificarea structurii ∫i a componen˛ei Guvernului, trebuie s„ treac„ prin Parlament. Dac„ nu face acest lucru, poate s„ realizeze remanierea guvernamental„ f„r„ acordul Parlamentului: îLa propunerea primului-ministru, pre∫edintele revoc„ ∫i nume∫te pe unii membri.“
Ast„zi noi suntem Ón prezen˛a ipotezei de la alin. (3): Guvernul ne propune o modificare a structurii Guvernului ∫i o modificare a componen˛ei Guvernului. Nu putem aplica, cu ocazia aceleia∫i schimb„ri, dou„ texte diferite, adic„ s„ spunem c„ invoc„m alin. (2) pentru doamna St„noiu ∫i alin. (3) pentru ceilal˛i. Este vorba de o procedur„ unitar„ care trebuie s„ fie respectat„: ori una, ori alta, alte solu˛ii nu pot fi admise din punct de vedere constitu˛ional, pentru c„, dac„ accept„m aceast„ variant„, Ónseamn„, din nou, compromiterea textului constitu˛ional, din nou, o solu˛ie hibrid„. Ieri domnul Cristian Diaconescu a fost audiat de Comisiile juridice Ón temeiul art. 85 alin. (3), ast„zi nu mai este Ón fa˛a noastr„ Ón temeiul art. 85 alin. (2), b„nuiesc, iar toat„ aceast„ inconsecven˛„…
Domnule Boc, a˛i repetat deja de dou„ ori, am Ón˛eles cu to˛ii. Da˛i-ne voie s„ v„ r„spundem. Nu uita˛i c„ suntem Óntr-o interven˛ie de procedur„, nu la dezbateri generale.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
™i colegii dumneavoastr„ Ón˛eleg foarte bine din prima, nu trebuie s„ ne repeta˛i de trei ori acela∫i lucru. V„ demonetiza˛i ∫i dumneavoastr„.
Domnule pre∫edinte,
Discut„m chestiuni care ˛in de Constitu˛ia Rom‚niei, nu chestiuni politice, Ón acest moment. Este vorba, repet, de respectarea textului Constitu˛iei Rom‚niei.
Din acest punct de vedere, av‚nd Ón vedere prevederile art. 85 alin. (3), domnul Cristian Diaconescu trebuie s„ figureze pe lista noului Cabinet restructurat, iar doamna Rodica St„noiu trebuie s„ figureze fie c„ ∫i-a prezentat demisia, fie c„ a fost revocat„ din func˛ie Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 urma deciziei pe care Ómpreun„ cu primul-ministru ∫i cu pre∫edintele Rom‚niei au luat-o.
A accepta, repet, aceast„ structur„ hibrid„, combinarea textelor constitu˛ionale reprezint„ un atentat la aceast„ Constitu˛ie ∫i este p„cat c„ din primul moment c‚nd se uzeaz„ acest text se Óncalc„ actuala Constitu˛ie revizuit„, chiar de la cel mai Ónalt nivel, de la nivelul Guvernului ∫i al Parlamentului.
V„ mul˛umim.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnul prim-ministru Adrian N„stase.
**Domnul Adrian N„stase** — _prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Stima˛i colegi,
S-ar putea s„ v„ mire ceea ce voi spune, dar sunt absolut de acord cu domnul deputat Boc. De aceea, de fapt, am s„ v„ propun s„ separ„m complet cele dou„ situa˛ii: pe de o parte, restructurarea, procedura de restructurare ∫i, pe de alt„ parte, procedura de remaniere.
Ieri, datorit„ unei discu˛ii Ón cadrul Birourilor permanente, s-a sugerat ca domnul Cristian Diaconescu s„ fie audiat Ón cadrul comisiilor. Dup„ p„rerea mea acest lucru nu era necesar. Ministerul Justi˛iei continu„ s„ existe Ón structura ini˛ial„, nu este vorba de o situa˛ie prev„zut„ de alin. (3) ∫i, ca atare, procedura de schimbare a ministrului trebuia s„ formeze doar obiectul unei comunic„ri Óntre primul-ministru ∫i pre∫edinte.
Pe de alt„ parte, sigur, Ón momentul Ón care Ónfiin˛„m un minister nou, atunci, Ón mod normal, aceast„ numire, inclusiv persoana ca atare, trebuie s„ treac„ prin Parlament, s„ fie audiat„ ∫i a∫a mai departe. Aceasta este practica parlamentar„ ∫i eu vreau s„ ne cerem scuze pentru aceast„ formul„ care era oarecum ambigu„. Am vrut, Óns„, cumva, mai ales fiind vorba de o tem„ mai special„, s„ nu cre„m sentimentul c„ noul ministru, cel care era deja propus, ∫i am anun˛at acest lucru, i-am trimis, de altfel, domnului pre∫edinte Iliescu o propunere de Ónlocuire a ministrului, am anun˛at acest lucru de luni ∫i i-am solicitat schimbarea cu domnul Cristian Diaconescu. Domnul pre∫edinte, Óntre timp, a∫a cum explica domnul pre∫edinte Dorneanu, a hot„r‚t s„ o numeasc„ pe doamna St„noiu, dar aceasta este o alt„ chestiune, ˛ine de o alt„ faz„ care este exclusiv de competen˛a pre∫edintelui ∫i este o problem„ care sigur c„ Ól prive∫te pe domnul pre∫edinte Iliescu.
Dar a∫ sugera, din acest punct de vedere, ca proiectul de hot„r‚re, Ón final, s„ nu mai fac„ referire la numirea domnului Diaconescu ca ministru. Aceasta este o procedur„ paralel„, pe care sper„m s„ o finaliz„m ast„zi sau m‚ine, a∫a cum am convenit cu domnul pre∫edinte Iliescu. ™i, Ón felul acesta, Ón fa˛a Parlamentului, urmeaz„ s„ fie examinate de c„tre Parlament propunerile pe care le-am f„cut, Ón baza paragrafului (3) din Constitu˛ie, urm‚nd ca paragraful (2) de la art. 85 s„ fie aplicabil pentru schimbarea de la justi˛ie.
Acesta este comentariul meu ∫i poate c„, dac„ eram mai aten˛i ∫i noi, ∫i Birourile permanente, aceast„ ambiguitate Ón ceea ce prive∫te cele dou„ ipoteze diferite nu ar mai fi ap„rut.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Cred c„ au fost f„cute clarific„rile necesare.
Da, domnul deputat Lucian Bolca∫, Ón numele Partidului Rom‚nia Mare.
E vorba de un incident de procedur„ ce vrea s„ par„ formal ∫i pe care distinsul nostru coleg, domnul deputat Boc, vrea s„ Ól transforme Óntr-un incident pur formal, juridic, ceea ce spun eu c„ nu se poate.
Domnia sa a spus: îAplic„m Constitu˛ia ∫i nu facem politic„.“ Numai aplic‚nd Constitu˛ia putem face politic„ ∫i acest incident formal mi-a prilejuit luarea de cuv‚nt, numai pentru c„ are anumite conota˛ii politice.
Œn primul r‚nd, s-a creat, Óntr-adev„r, o disput„, dac„ vre˛i, procedural„, care a dus la solu˛ii — trebuie s„ o recunoa∫tem cu to˛ii, ∫i cei care au promovat solu˛iile, ∫i noi, care le-am dezb„tut — uneori for˛ate.
Œmi aduc aminte, ca moment similar, momentul degringoladei Guvernului Radu Vasile ∫i procedurilor de demitere ini˛iate de pre∫edintele Constantinescu. E un semnal de criz„ politic„ ∫i aceasta trebuie subliniat peste incidentele formale care au fost ridicate aici.
Œn al doilea r‚nd, sunt, efectiv, dou„ probleme distincte: problema ministrului justi˛iei, nu are importan˛„ persoana, ∫i, a doua, problema modalit„˛ilor de adoptare a solu˛iilor de remaniere.
Problema ministrului justi˛iei este simpl„, pentru c„ ea este rezolvat„ de textul constitu˛ional. Exist„ ipoteze distincte privind demisia, revocarea, incompatibilitatea. Ne afl„m Óntr-un caz de incompatibilitate, pe care nimeni nu Ól cenzureaz„ ∫i pe care nimeni nu trebuie s„ Ól motiveze dec‚t prin Ónsu∫i faptul incompatibilit„˛ii. Cu aceasta cred c„ discu˛ia este Ónchis„ sub acest aspect.
Intereseaz„, Óns„, aceast„ procedur„ care ni s-a propus. Regretatul meu profesor de drept civil, pe care l-a cunoscut ∫i domnul prim-ministru, Dodel Eliescu, Mihai Eliescu Ól chema, spunea c„ îÓn drept solu˛iile corecte trebuie s„ fie simple ∫i elegante“.
Ne afl„m Ón prezen˛a unei solu˛ii prolixe, dar nu aceasta intereseaz„. Este posibil de adaptat ∫i aceast„ form„, este posibil de adaptat ∫i forma cealalt„, care ar fi fost mai unitar„ ∫i mai simpl„: accept‚nd ideea incompatibilit„˛ii se restructureaz„ un Guvern ∫i atunci evident c„ trebuie s„ avem o singur„ hot„r‚re…
Distinse coleg, a˛i cerut cuv‚ntul pentru o excep˛ie de procedur„, ne-a˛i f„cut un comentariu politic foarte elevat, v-am l„sat s„ Ól evoca˛i ∫i pe distinsul nostru profesor, dar v„ rog eu frumos, haide˛i la obiect, la chestiune, cum ar spune Caragiale, ∫i spune˛i-ne ce excep˛ie de procedur„ vre˛i s„ ridica˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
Eu nu am vrut s„ ridic nici un fel de excep˛ie de procedur„, era vorba de discu˛ii pe baza excep˛iei ce a fost ridicat„. Dar, dac„ o discu˛ie pe o tem„ juridic„ care are conota˛ii politice deranjeaz„ pe cineva Ón Parlamentul Rom‚niei, v„ rog s„ m„ amenda˛i, domnule pre∫edinte. Mi se pare jenant„ interven˛ia dumneavoastr„.
V-a∫ ruga s„ m„ scuza˛i pentru timpul pe care vi l-am r„pit, dac„ considera˛i c„ vi l-am r„pit, ∫i s„ Ónchei.
Domnul prim-ministru, distins jurist, a f„cut o disociere Óntre ceea ce Constitu˛ia nu permite s„ disocieze, adic„ Óntre remaniere ∫i schimbare. Or, textul art. 85 vorbe∫te dac„ prin propunerea de remaniere se schimb„ structura, cre‚nd o institu˛ie juridic„ unitar„ ce nu poate fi disociat„. De aceea m„ pronun˛am formal pentru ideea men˛inerii vot„rii de c„tre Parlament a Óntregii structuri guvernamentale, cu aceste limpeziri.
Repet, nu este vorba numai de o problem„ formal„, este un semnal al unei crize politice, Ón condi˛iile Ón care, pe fondul acestei crize politice, grupul nostru parlamentar — a∫a cum nu a votat Ónvestitura Guvernului — nu va vota nici pentru realizarea acestei remanieri, pentru considerentele ce vor fi expuse.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Œn ce m„ prive∫te, m„ jenez s„ v„ r„spund calificativelor dumneavoastr„ elegante.
Stima˛i colegi,
Programul a fost aprobat cu votul pe care vi l-am comunicat.
V„ anun˛ c„, potrivit Hot„r‚rii Birourilor permanente reunite ale celor dou„ Camere, calendarul de desf„∫urare a dezbaterilor este urm„torul: va lua cuv‚ntul primulministru pentru prezentarea scrisorii, apoi din partea fiec„rui grup parlamentar reunit, din Camer„ ∫i Senat, va lua cuv‚ntul c‚te un reprezentant, pe durata a 10 minute, urm‚nd ca Ón final primul-ministru s„ r„spund„ Óntreb„rilor dumneavoastr„. Dup„ aceea vom trece la dezbaterea hot„r‚rii ∫i la votul ei final.
Dau cuv‚ntul, cu aceste preciz„ri, domnului primministru Adrian N„stase.
Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
M„ adresez ast„zi Parlamentului pentru a v„ supune spre aprobare modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului. Acest demers a fost determinat de preocuparea Executivului de a cre∫te calitatea actului de guvernare, de a elimina anumite disfunc˛ionalit„˛i din activitatea ministerelor ∫i pentru asigurarea compatibilit„˛ii institu˛ionale ce decurge din dinamica negocierilor pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Œn acest cadru, reamintesc c„ din decembrie 2000, c‚nd Parlamentul ne-a acordat votul de Óncredere asupra Programului ∫i asupra listei Guvernului, suntem pentru a doua oar„ Ón fa˛a Camerelor reunite pentru a solicita
aprobarea unor schimb„ri Ón structura organizatoric„ ∫i func˛ional„ a Executivului.
A∫a cum ∫ti˛i, Ón iunie 2003 a avut loc o restructurare profund„ a Guvernului. Atunci am redus num„rul de ministere de la 21 la 14, s-au redistribuit sarcinile ∫i resursele institu˛ionale ∫i a fost creat„ Autoritatea Na˛ional„ de Control.
Ast„zi putem spune c„ majoritatea acestor schimb„ri au fost benefice pentru Ómbun„t„˛irea ∫i pentru eficien˛a actului de guvernare. De exemplu, Autoritatea Na˛ional„ de Control ∫i-a justificat Ónfiin˛area; performan˛ele acesteia pot fi m„surate prin cre∫terea gradului de colectare a arieratelor, sporirea exigen˛elor controlului vamal sau reducerea indisciplinei fiscale a contribuabililor.
Restructurarea din vara trecut„ a fost bine primit„ de popula˛ia ˛„rii ∫i de partenerii no∫tri europeni. Rezultatele s-au f„cut sim˛ite Ón special prin continuarea programului de sc„dere a infla˛iei, prin cre∫terea veniturilor salariale, accelerarea privatiz„rii, eliminarea unor disfunc˛ii din sistemul de s„n„tate sau anumite progrese Ón negocierile cu Uniunea European„.
Noua restructurare reprezint„ un act de responsabilitate politic„ din partea Guvernului, Ón ac˛iunea sa de accelerare ∫i de finalizare Ón acest an a negocierilor pentru integrarea Ón Uniunea European„, de Ómbun„t„˛ire ∫i eficientizare a activit„˛ii guvernamentale. Totodat„, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asem„n„toare, Ón linii generale, structurilor guvernamentale din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, fiind compatibil„ cu organizarea Comisiei Europene.
Temeiul constitu˛ional ∫i legal al propunerilor de modificare a structurii ∫i componen˛ei actualului Guvern Ól constituie art. 85 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚nei, republicat„, art. 3 alin. (2), art. 37 ∫i art. 53 alin. (4) din Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Rom‚nia se afl„ ast„zi Óntr-o nou„ etap„ a dezvolt„rii sale. Noi, Partidul Social Democrat, ca partid responsabil, c„ruia aleg„torii i-au Óncredin˛at guvernarea, avem datoria s„ ne redefinim, pentru fiecare etap„, priorit„˛ile ∫i mijloacele de realizare.
Œn acela∫i timp, trebuie s„ adapt„m permanent structura institu˛ional„ la exigen˛ele momentului. Fie c„ ne afl„m la putere sau Ón opozi˛ie, cred c„ suntem cu to˛ii de acord c„ anul 2004 este un an foarte important pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Consider c„ nu este timpul potrivit pentru a transforma acest subiect Óntr-o tem„ de campanie electoral„, Ón care partidele politice s„ poat„ ob˛ine sau pierde puncte. Dac„ vom continua s„ trat„m integrarea european„ Ón acest registru electoral, cu siguran˛„ c„ Rom‚nia va pierde.
Semnalele externe, dar ∫i propriile noastre analize interne ne-au pus Ón fa˛a unei op˛iuni: fie aprofund„m procesul de reform„, Ón special Ón c‚teva domenii-cheie, precum justi˛ia, administra˛ia public„ ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei, fie risc„m s„ ne abatem de la obiectivul nostru esen˛ial Ón anul acesta ∫i Ón perioada care urmeaz„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 Iat„ de ce apreciez c„ restructurarea guvernamental„ r„spunde provoc„rii momentului, dar, Ón acela∫i timp, face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare politic„ ∫i institu˛ional„.
Noua structur„ guvernamental„ va stimula procesul de negociere cu Uniunea European„. Pentru a ne atinge obiectivele fixate, Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„ la sf‚r∫itul acestui an, precum ∫i aderarea Rom‚niei Ón 2007, avem nevoie de o foarte bun„ organizare, de focalizarea eforturilor noastre Ón aceast„ direc˛ie.
Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o echip„ puternic„, capabil„ s„ se ocupe de toate aspectele procesului de integrare. Am Ón vedere coordonarea acestui proces, negocierile propriu-zise, dar ∫i implementarea legisla˛iei ∫i a programelor.
Dorim s„ d„m un semnal politic foarte clar Ón ceea ce prive∫te voin˛a noastr„ de a accelera schimb„rile din justi˛ie. Acest semnal este important nu numai din punct de vedere extern, ci, mai ales, pentru cet„˛enii ˛„rii noastre, care sunt nemul˛umi˛i, a∫a cum ne spun sondajele de opinie, de calitatea actului de justi˛ie.
Pe de alt„ parte, ∫i din punct de vedere economic trecem Óntr-o faz„ nou„: politicile noastre macroeconomice au produs rezultate importante, ele se reflect„ Ón cre∫terea economic„ sus˛inut„, Ón reducerea continu„ a deficitului bugetar, Ón sc„derea semnificativ„ a infla˛iei.
Suntem primul Guvern care a reu∫it un acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, respect‚ndu-∫i angajamentele luate. Acest lucru a produs efecte benefice Ón economie. De asemenea, am Óncheiat Ón linii generale privatizarea Óntreprinderilor de stat.
Acum este momentul s„ atac„m foarte curajos restructurarea regiilor ∫i privatizarea utilit„˛ilor publice. Acum este momentul s„ trecem de la cre∫terea economic„ la dezvoltare economic„. De aceea am considerat c„ sectorul economic are nevoie, ˛in‚nd cont de obiectivele de etap„, de o mai bun„ coordonare.
Œn seria proiectelor mari, avem Ón vedere proiectele sociale. Socialul este o alt„ dimensiune pe care dorim s„ o Ónt„rim prin restructurarea Guvernului. C‚nd vorbim de proiectele sociale ne referim nu numai la cele de protec˛ie efectiv„, ci ∫i la calitatea serviciilor publice, la func˛ionarea administra˛iei, Ón general. Vrem ca reforma Ón aceste domenii s„ fie mult mai alert„, astfel Ónc‚t cet„˛enii s„ simt„ un impact pozitiv asupra vie˛ii lor de zi cu zi.
Stima˛i colegi,
Aceasta este concep˛ia general„ care a stat la baza reorganiz„rii guvernamentale pe care o propunem ast„zi forului legislativ. Repet, este vorba de a g„si cele mai bune solu˛ii, inclusiv Ón ceea ce prive∫te arhitectura institu˛iilor, pentru a r„spunde provoc„rilor acestei etape ∫i pentru a duce la bun sf‚r∫it proiectele pentru care ne-am angajat r„spunderea politic„.
Miza major„ a acestui proces este o guvernare mai bun„, o guvernare care r„spunde a∫tept„rilor cet„˛enilor, fie c„ este vorba de integrare, de dezvoltare economic„, de cre∫terea nivelului de trai sau a calit„˛ii serviciilor publice.
Mini∫trii de stat pe care Ói propunem ast„zi Parlamentului pot fi considera˛i manageri de proiect. De altfel, am dorit s„ fix„m, o dat„ cu competen˛ele fiec„ruia, ∫i — Ón premier„ pentru o guvernare Ón Rom‚nia — criteriile de performan˛„ pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ mini∫trii de stat. Vreau s„ v„ asigur c„ viitorii mini∫tri de stat ∫tiu foarte bine ce au de f„cut ∫i c„ nu exist„ nici un fel de suprapunere de competen˛e sau conflict de prerogative.
Restructurarea va face din Guvern o echip„ mai eficient„, mai bine orientat„ spre anumite priorit„˛i, ceea ce, Ón ultim„ instan˛„, serve∫te intereselor tuturor cet„˛enilor acestei ˛„ri.
Doresc s„ dau aici un r„spuns ∫i celor care acuz„ o suprabirocratizare a actului guvernamental. Noi facem aceast„ restructurare pentru a rezolva problemele cu care se confrunt„ Rom‚nia.
Puterea din perioada 1997—2000 a modificat Ón mod repetat structura guvernelor nu pentru a o face mai eficient„, ci pentru a da satisfac˛ie algoritmului politic. Ar trebui s„ ne reamintim negocierile interminabile din Consiliile de coordonare politic„ a Coali˛iei, negocieri care se soldau cu prevalen˛a acestui algoritm p‚n„ la nivelul serviciilor descentralizate ale ministerelor.
Atunci c‚nd fosta sau actuala Coali˛ie P.N.L.-P.D. s-a aflat la putere a sus˛inut necesitatea unor mini∫tri de stat, dar nu pentru c„ ei s-ar fi ocupat direct de anumite probleme, ci pentru c„ ei trebuiau s„ reflecte algoritmul coali˛iei. Gradul de neÓncredere Óntre partidele aflate atunci la guvernare era at‚t de mare Ónc‚t s-a preferat ca la fiecare minister s„ existe secretari de stat din partide diferite. Unde a fost atunci preocuparea pentru eficien˛a actului de guvernare? Cum s-a luptat atunci Ómpotriva birocra˛iei?
De aceea eu cred c„ este important ca fiecare s„ ˛in„ seama de problemele pe care le are de rezolvat, iar atunci c‚nd discut„m despre restructurarea actualului Guvern s„ ˛inem seama mai ales de condi˛iile prezente Ón care trebuie s„ lucreze echipa Executivului, Ón func˛ie de obiectivele asumate.
Noi schimb„m structura Executivului pentru o ac˛iune mai hot„r‚t„, pentru a cre∫te autoritatea statului, Ón timp ce Ón anii 1997—2000 s-au produs schimb„ri succesive cu efecte din ce Ón ce mai rele pentru autoritatea statului, introduc‚ndu-se, gener‚ndu-se un haos Ón administra˛ie.
Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ afirm Ónc„ o dat„ foarte clar c„ scopul acestei restructur„ri nu este, a∫a cum afirm„ unii lideri din opozi˛ie, agitarea spiritelor ∫i nici preg„tirea pentru alegeri. Noi suntem mai interesa˛i de accelerarea reformelor ∫i de Ónt„rirea autorit„˛ii statului dec‚t de campania electoral„, tocmai de aceea credem c„ este necesar ca eforturile de p‚n„ acum, acestor eforturi s„ le ad„ug„m acum noi resurse. Nici un partid politic Ón afar„ de partidul nostru nu a avut curajul s„ fac„ ceea ce facem noi acum, s„ introducem periodic o nou„ dinamic„ Ón procesul guvern„rii.
Œn legislatura trecut„ schimb„rile guvern„rii au fost haotice, iar unele chiar cu Ónc„lcarea legilor. Ele erau rezultatul unor crize politice majore sau al jocului de culise din partide. Noi am introdus practica schimb„rilor controlate, orientate ra˛ional spre cre∫terea eficien˛ei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 guvern„rii. Ciclul de 4 ani, ciclul politic de 4 ani, Ón ˛„rile Ón tranzi˛ie, evident c„ este un ciclu foarte lung. De aceea este nevoie, Ón mod periodic, de adapt„ri, ˛in‚nd seama de faptul c„ dinamica realit„˛ii este mult mai rapid„ Ón ˛„rile Ón tranzi˛ie dec‚t Ón ˛„rile care au structuri ∫i institu˛ii stabile.
Am dovedit c„ avem puterea s„ determin„m schimb„ri atunci c‚nd analiza noastr„ demonstreaz„ necesitatea acestora. Suntem convin∫i c„ oamenii vor aplica ∫i vor aprecia aceast„ diferen˛„ fundamental„ dintre noi ∫i adversarii no∫tri politici.
Stima˛i colegi parlamentari,
S„-mi permite˛i Ón continuare s„ v„ prezint, Ón mod concret, propunerile noastre legate de structura ∫i de componen˛a Guvernului.
Œn primul r‚nd, se instituie 3 func˛ii de ministru de stat: un ministru de stat pentru coordonarea problemelor economice, economie ∫i comer˛, finan˛e, transporturi, construc˛ii ∫i comunica˛ii, un ministru de stat care va coordona serviciile publice, administra˛ie ∫i interne, s„n„tate, educa˛ie, mediu, cultur„, munc„ ∫i un ministru de stat pentru coordonarea problemelor de ap„rare na˛ional„, integrare european„ ∫i justi˛ie.
Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor economice va asigura elaborarea politicilor publice pentru cre∫tere economic„ sus˛inut„, eficientizarea activit„˛ii de comer˛ exterior, accelerarea privatiz„rii utilit„˛ilor, continuarea procesului de dezinfla˛ie, crearea de noi locuri de munc„. Acest ministru de stat va avea drept criteriu de performan˛„ ob˛inerea Ón acest an a statutului de economie func˛ional„ de pia˛„ din partea Uniunii Europene pentru Rom‚nia.
Ministrul de stat pentru coordonarea serviciilor publice va r„spunde de cre∫terea calit„˛ii serviciilor oferite popula˛iei. Serviciile trebuie s„ fie diversificate ∫i competitive, iar pre˛urile ∫i tarifele s„ reflecte realitatea economic„ f„r„ a fi m„rite nejustificat. Criteriile de performan˛„ pentru acest ministru de stat vor fi redistribuirea mai echitabil„ din punct de vedere social a cre∫terii economice ∫i, respectiv, accelerarea reformei administra˛iei.
Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor de ap„rare na˛ional„, integrare european„ ∫i justi˛ie are drept criterii de performan˛„ finalizarea Ómpreun„ cu Óntreaga sa echip„ a negocierilor cu Uniunea European„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫i, respectiv, relansarea reformei Ón justi˛ie.
Precizez c„ activitatea mini∫trilor de stat, ca ∫i a celorlal˛i mini∫tri, se desf„∫oar„ sub conducerea nemijlocit„ a primului-ministru.
Œn al doilea r‚nd, se Ónfiin˛eaz„ Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Am considerat necesar s„ lu„m aceast„ m„sur„ pentru a asigura gr„birea punerii Ón aplicare a programelor guvernamentale Ón acest domeniu. Calitatea mediului reprezint„ o problem„ acut„ a societ„˛ii noastre ∫i, Ón acela∫i timp, un punct dificil al negocierilor cu Uniunea European„.
Totodat„, vrem s„ acord„m o prioritate special„ problemelor legate de gospod„rirea apelor. Este suficient s„ evoc„m numai evenimentele legate de inunda˛ii pentru a Ón˛elege c„ avem nevoie de o mai bun„ coordonare ∫i de o viziune mai cuprinz„toare pe termen lung Ón acest sector.
Œnfiin˛area Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor este sus˛inut„ ∫i de prevederile art. 135 din Constitu˛ia revizuit„, potrivit c„ruia statul trebuie s„ asigure, citez, îrefacerea ∫i ocrotirea mediului Ónconjur„tor, precum ∫i men˛inerea echilibrului ecologic“.
Propunem, de asemenea, modificarea structurii Ministerului Agriculturii, care gestioneaz„ ∫i programul SAPARD, Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Consider„m c„ avem nevoie de o strategie na˛ional„ pe termen lung pentru a asigura dezvoltarea rural„ Ón toate componentele ei. Decalajele dintre mediul rural ∫i mediul urban, Ón termeni de nivel de trai, asisten˛„ medical„, acces la educa˛ie, cultur„, servicii publice, reprezint„ Ón acest moment una dintre problemele majore ale societ„˛ii noastre. Procesul de integrare, prin fondurile comunitare ∫i cele alocate de la buget, ne ofer„ o ∫ans„ important„ pentru a schimba radical situa˛ia actual„. Avem datoria s„ ne concentr„m asupra moderniz„rii ∫i rena∫terii satului rom‚nesc.
Œn al treilea r‚nd, se creeaz„ un post de ministru delegat pentru controlul implement„rii programelor cu finan˛are interna˛ional„ ∫i urm„rirea aplic„rii acquis-ului comunitar.
™tim c„ nu o dat„ acest ultim aspect legat de aplicarea legisla˛iei ∫i a normelor convenite cu autorit„˛ile de la Bruxelles a Ónt‚mpinat unele rezisten˛e Ón sistemul nostru institu˛ional. De aceea am considerat necesar ca un membru al Cabinetului s„ se ocupe Ón mod special de aceast„ problem„.
Solu˛ia institu˛ional„ propus„ va m„ri capacitatea Executivului pentru monitorizarea riguroas„ a programelor noastre. Sunt sute de programe interna˛ionale la care particip„m, avem lista de obiective prioritare pe care am convenit-o cu institu˛iile europene, dar am avut, trebuie s„ recunoa∫tem, o slab„ capacitate de urm„rire ∫i de implementare.
Œn al patrulea r‚nd, se Ónfiin˛eaz„ Cancelaria PrimuluiMinistru. Cancelaria va fi o structur„ profesional„ a puterii executive care nu are nici un fel de atribu˛ii politice sau electorale. ™eful Cancelariei va Óndeplini exclusiv atribu˛ii Óncredin˛ate de primul-ministru ∫i va coordona operativ, din punct de vedere metodologic, institu˛iile publice, autorit„˛ile ∫i agen˛iile care, conform legii, sunt subordonate direct primului-ministru.
Œn al cincilea r‚nd, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului se comaseaz„ cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. A.P.A.P.S. se une∫te cu A.V.A.B. pentru c„ privatizarea Ón mas„ s-a Óncheiat practic, iar acum avem mii de procese pe rol de pe urma privatiz„rii, mii de recuper„ri de daune ∫i penalit„˛i de la unii investitori care s-au dovedit neserio∫i. Aceasta este de fapt misiunea A.V.A.B.-ului.
Œn al ∫aselea r‚nd, am hot„r‚t trecerea Agen˛iei Na˛ionale pentru Tineret Ón subordinea direct„ a primuluiministru, ˛in‚nd seama de rolul pe care-l acord„m tineretului ∫i studen˛ilor.
De asemenea, am hot„r‚t crearea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, Ón coordonarea ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Doresc s„ precizez care sunt r„spunderile pe care le-am stabilit pentru procesul de integrare european„ Ón noua structur„ a Guvernului.
Coordonarea ∫i r„spunderea politic„ a procesului de integrare revine primului-ministru. Coordonarea unitar„ a reformei din justi˛ie ∫i a procesului de integrare Ón NATO ∫i pentru Uniunea European„ revine ministrului de stat respectiv. Ministerele ∫i autorit„˛ile statului sunt direct responsabile de integrarea sectoarelor respective, a celor pe care le coordoneaz„. Ministerul Integr„rii Europene ∫i negociatorul-∫ef sunt responsabili de derularea tehnic„ a negocierilor, inclusiv de elaborarea documentelor de pozi˛ie. Ministrul delegat pentru controlul implement„rii programelor cu finan˛are interna˛ional„ verific„ dac„ ∫i Ón ce m„sur„ angajamentele se realizeaz„.
Sigur c„, oric‚t de buni ar fi negociatorul-∫ef sau ministrul integr„rii europene, ei nu pot executa ceea ce Ónscriem Ón documentele de pozi˛ie. Aceast„ r„spundere revine fiec„rui minister ∫i autorit„˛i Ón parte, fiec„rui ministru Ón parte. Œn acest scop, vom Ónt„ri compartimentele de integrare european„ din ministere ∫i din autorit„˛ile publice centrale, dar ∫i pe cele de la consiliile jude˛ene administrative ∫i de la prefecturi.
Œn concluzie, nu va exista nici o suprapunere de responsabilit„˛i, a∫a cum afirm„ unii r„uvoitori sau unii dintre cei care sunt mai pu˛in informa˛i Ón leg„tur„ cu felul Ón care am armonizat r„spunderile ce revin fiec„rui membru al echipei.
## Stima˛i colegi,
Œn acela∫i timp dorim s„ diminu„m semnificativ birocra˛ia. Œn acest sens vom reduce num„rul comitetelor, consiliilor, autorit„˛ilor, agen˛iilor ∫i altor institu˛ii. S„ nu uit„m c„ Ón cei 15 ani de la Revolu˛ie au fost create diferite organisme, comitete ∫i comisii, dar nu s-au desfiin˛at cele care nu mai aveau obiect de activitate, unele create Ón anii ’60—’70 ∫i pentru care, Ón mod evident, trebuie s„ vedem dac„ mai au Ónc„ obiect de activitate.
De aceea, Ón perioada urm„toare vom face o analiz„ foarte atent„ a Óntregii construc˛ii institu˛ionale pentru a a∫eza pe baze noi, ra˛ionale, coerente administra˛ia central„ ∫i local„. Acest proces a Ónceput, acest proces de evaluare, ∫i Ón urm„toarele dou„ s„pt„m‚ni vom avea un prim r„spuns Ón leg„tur„ cu situa˛ia acestor agen˛ii, comisii, comitete interministeriale ∫i a∫a mai departe.
Œmpreun„, sunt cel pu˛in 300 de astfel de structuri care sigur c„ formeaz„ o formul„, o structur„ extrem de stufoas„, pe care Óncerc„m s„ o punem Ón acord cu structurile, cu ghidul de conduit„ ∫i ghidul de bun„ practic„ Ón acest domeniu existent la nivelul Uniunii Europene.
Sunt convins c„ m„surile preconizate vor avea efecte pozitive Ón ceea ce prive∫te dinamizarea reformei puterii judec„tore∫ti ∫i credibilizarea actului de justi˛ie, revigorarea luptei anticorup˛ie, cre∫terea calit„˛ii serviciilor publice, accelerarea integr„rii europene, cre∫terea real„ a veniturilor ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii pentru cet„˛enii ˛„rii.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Œn continuare v„ prezint spre aprobare propunerile noastre privind modific„rile Ón structura ∫i componen˛a Guvernului:
1. Œnfiin˛area unor ministere ca urmare a m„surilor de reorganizare, respectiv Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Este vorba de nevoia de a aproba, din punct de vedere constitu˛ional, noua configura˛ie a acestor dou„ ministere din urm„ care au fost supuse unor modific„ri Ón ceea ce prive∫te competen˛ele lor.
· other · adoptat
45 de discursuri
™i eu v„ mul˛umesc, domnule prim-ministru. Stima˛i colegi,
Urmeaz„ dezbaterile. Potrivit timpului alocat fiec„rui grup parlamentar, o s„ d„m cuv‚ntul celor care s-au Ónscris din partea acestora:
— din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu;
— din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Dina Carol;
— din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Emil Boc ∫i doamna senator Maria Petre;
— din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L., domnul senator Paul P„curaru;
— din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul deputat László Borbély;
— din partea Grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor ale minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.
Dau, pentru Ónceput, cuv‚ntul domnului pre∫edinte al Senatului, domnul senator V„c„roiu Nicolae.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i membri ai Guvernului,
Onorat„ asisten˛„,
Primul-ministru, domnul Adrian N„stase, a prezentat Ón detaliu ∫i de o manier„ foarte conving„toare at‚t noua structur„ a Executivului, c‚t ∫i mai ales motiva˛ia care a stat la baza acestei noi construc˛ii.
Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor consider„ c„, dup„ adoptarea de c„tre Camerele reunite a noii structuri ∫i componen˛e a Guvernului ∫i dup„ punerea Ón practic„ a acestui proiect, vom asista la o cre∫tere calitativ„ a actului de guvernare ∫i la o Ómbun„t„˛ire a eficien˛ei sale.
Aceasta va prilejui, cu siguran˛„, ∫i eliminarea unor disfunc˛ionalit„˛i din cadrul ministerelor implicate Ón restructurare.
Credem totodat„ Óntr-o Ómbun„t„˛ire a dinamicii ∫i canaliz„rii optime a resurselor umane ∫i materiale necesare finaliz„rii Ón acest an a negocierilor cu Uniunea European„ la toate capitolele pentru ca, Ón 2007, s„ devenim membru cu drepturi depline.
Vreau s„ reamintesc tuturor colegilor din Parlament, dar ∫i opiniei publice dou„ realit„˛i extrem de importante care ne c„l„uzesc Ón ac˛iunea noastr„ politic„.
Œn primul r‚nd, Ón decembrie 2000, Partidul Social Democrat a c‚∫tigat alegerile parlamentare, deci ∫i-a asumat dreptul ∫i legitimitatea s„ aleag„ c„ile ∫i mijloacele pe care le consider„ cele mai potrivite pentru transpunerea Ón practic„ a programului s„u electoral ∫i a programului pe baza c„ruia Cabinetul N„stase a primit votul nostru de Ónvestitur„.
Œn al doilea r‚nd, exist„ un consens real ∫i recunoscut public Óntre partidele politice Ón privin˛a obiectivelor noastre majore: aderarea la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„.
Putem afirma c„ acest consens politic care ne include nu numai pe noi, ci mai ales marea majoritate a cet„˛enilor rom‚ni este un atu important Ón procesul nostru de integrare Ón Uniunea European„.
Revenind la tema noastr„ de ast„zi, am urm„rit cu aten˛ie ∫i interes reac˛iile opozi˛iei parlamentare ∫i ale presei pe noua tem„, respectiv structura ∫i componen˛a Guvernului. Rolul opozi˛iei ∫i al presei Óntr-o democra˛ie este s„ critice Guvernul ∫i majoritatea parlamentar„. Trebuie s„ recunoa∫tem c„, mai ales acum, c‚nd ne afl„m Ón an electoral, colegii no∫tri din opozi˛ie nu-∫i precupe˛esc eforturile pentru Óndeplinirea acestei misiuni.
Acum Óns„, c‚nd pentru noi prioritatea num„rul 1 este finalizarea negocierilor cu Uniunea European„, suntem preocupa˛i Óntr-o mai mic„ m„sur„ de lupta politic„ preelectoral„.
Noua configura˛ie a Guvernului propus„ ast„zi Parlamentului are conota˛ii deosebite, pentru c„ a luat Ón calcul ∫i anumite semnale critice venite de la Uniunea European„.
Integrarea european„ nu este monopolul unui partid sau altuia ∫i nici nu este un scop Ón sine. A∫a cum apreciem cu to˛ii, este un obiectiv na˛ional apropiat ca anvergur„ de marile momente din istoria Rom‚niei. Aceasta m„ determin„ s„ consider c„ problemele legate de integrare trebuie tratate cu mult„ decen˛„, la modul constructiv ∫i Ón nici un caz ca pretext pentru propaganda electoral„.
Mul˛umesc.
Din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. are cuv‚ntul domnul senator Dina Carol ( _Rumoare.)_ P‚n„ vine Domnia sa, Ól rog pe t‚n„rul cameraman s„-∫i aleag„ ∫i d‚nsul un loc fix, a∫a cum au f„cut to˛i colegii Domniei sale, s„ nu mai perturbe lucr„rile plimb‚ndu-se cu firul prin mijlocul Camerei.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri ∫i parlamentari, Distin∫i invita˛i,
Dup„ un deceniu ∫i jum„tate de tranzi˛ie Ón ∫ocuri, se poate pune Óntrebarea fireasc„ dac„ rom‚nii o duc mai bine ∫i dac„ reformele promovate de c„tre guvernan˛ii care s-au succedat la putere au adus economia pe drumul cel bun. Œntreb„ri dificile. Desigur, se pot prezenta montaje analitice care s„ scoat„ Ón lumin„ o anumit„ fa˛et„ a lucrurilor, totul depinz‚nd de care parte a paharului o privim. Tocmai de aceea, Ón opinia mea, mult mai important„ este opinia cet„˛enilor.
Rezultatele sondajelor nu sunt tocmai de bun augur. Iat„: 68% dintre rom‚ni consider„ c„ ˛ara se Óndreapt„ Óntr-o direc˛ie gre∫it„, Ón timp ce 49% din popula˛ie afirm„ c„ tr„iesc mai r„u dec‚t Ón anul 2001. Ceea ce pare mai grav — un avertisment clar lansat clasei politice ∫i celor care conduc destinele economiei — este pesimismul devenit cronic al rom‚nilor. Percep˛ia lor fa˛„ de viitor nu este una pozitiv„. Este explicabil„ aceast„ tendin˛„ deoarece starea de suportabilitate la ∫ocurile reformelor promovate, dar aplicate cu intermiten˛„, a atins pragul satura˛iei. Din 1995 p‚n„ Ón anul 2000, rata s„r„ciei extreme s-a dublat. Œn plus, rata s„r„ciei a crescut pe ansamblu, ajung‚nd la 29% Ón anul 2003.
Singurele ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est cu o situa˛ie mai dificil„ dec‚t Rom‚nia sunt Albania, Moldova ∫i Rusia. Un tablou f„r„ culori pastelate care scoate Ón eviden˛„ o realitate crud„. Nivelul de trai al rom‚nilor a ajuns Ón 2003 la 60% din cel existent Ón anul 1989. Realit„˛ile triste pe care le tr„ie∫te popula˛ia sunt cuantificate ∫i de anali∫tii ∫i exper˛ii Comisiei Europene care ne arat„: îCa urmare a perpetu„rii sporului natural negativ, popula˛ia Rom‚niei a sc„zut fa˛„ de anul 2000
cu aproape 1.000.000 de persoane. De∫i popula˛ia ˛„rii s-a Ómpu˛inat de la an la an, consumul final al gospod„riei popula˛iei s-a redus constant astfel c„, fa˛„ de anul 2000, Ón anul 2003 procentul din produsul intern brut alocat pentru consumul final al gospod„riilor s-a mic∫orat cu 5%, ceea ce reprezint„ Ón perioada 2001—2003, 4,3 miliarde dolari. O sum„ uria∫„.
Mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar P.D. din Camera Deputa˛ilor, domnul deputat Emil Boc ∫i apoi doamna senator Maria Petre. Ave˛i fiecare c‚te 5 minute.
## **Domnul Emil Boc:**
Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor,
Œn mai pu˛in de un an de zile, de fapt Ón 9 luni, Óncep‚nd cu 19 iunie 2003, Guvernul a trecut prin restructurare, remaniere ∫i, iar„∫i, restructurare, ast„zi. Care au fost consecin˛ele acestor restructur„ri ∫i remanieri guvernamentale?
Pe plan intern aceste restructur„ri ∫i remanieri nu au avut nici un efect pozitiv asupra popula˛iei. S„r„cia a crescut, tot un rom‚n din trei se Óntreab„ zilnic ce s„ fac„: s„ pl„teasc„ factura la Óntre˛inere sau s„-∫i cumpere de m‚ncare? Salariile ∫i pensiile sunt departe, departe, departe de a asigura un nivel de trai decent cet„˛enilor. Recorelarea pensiilor mult promis„ a fost am‚nat„ pentru 2005 ∫i mai t‚rziu. Pentru compara˛ie avem c‚teva exemple comparative cu privire la nivelul pre˛urilor din anul 2000 ∫i cel din 2004 pentru a Ón˛elege actuala stare de s„r„cie a popula˛iei. De exemplu: la c„ldur„, gigacaloria era, Ón anul 2000, 350.000, ast„zi este 800.000 lei; la gazele naturale metrul cub Ón anul 2000 era 1.526 lei, ast„zi este 5.036 lei; la electricitate kilowatt-ul/or„ era 1.053 lei Ón 2000, 2.700 lei Ón 2004. ™i exemplele ar putea continua. La benzin„, litrul era 13.400 lei Ón 2000, 26.300 lei Ón 2004. Iat„ doar c‚teva exemple pentru a demonstra cu date precise c„ aceste remanieri-restructur„ri nu au avut nici un impact pozitiv
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
pentru via˛a de zi cu zi a cet„˛eanului. Œntreba˛i cet„˛enii dac„ salariile sau pensiile s-au m„rit Ón procent corespunz„tor cu cre∫terea pre˛urilor men˛ionate de c„tre noi.
De∫i suntem condu∫i de un guvern social-democrat, cel pu˛in a∫a se revendic„, Rom‚nia se Óndreapt„ sigur spre un model societal de inspira˛ie latino-american„, cu decalaje imense Óntre boga˛i ∫i s„raci. La v‚rful piramidei sociale se afl„ pu˛ini, dar boga˛i ∫i foarte boga˛i, iar la baza piramidei se afl„ foarte mul˛i s„raci ∫i foarte s„raci, f„r„ o clas„ de mijloc solid„ ∫i capabil„ s„ sus˛in„ procesul de consolidare democratic„ ∫i de modernizare institu˛ional„ a Rom‚niei. Nu vom putea avea democra˛ie f„r„ o clas„ de mijloc capabil„ s„ o sus˛in„. Geografic, Rom‚nia este Ón Europa, pe h‚rtie, Rom‚nia este Ón Europa. Œn fapt Óns„ Rom‚nia real„, domnilor guvernan˛i, este Ón afara Europei. Suntem o ˛ar„ Ón care oamenii cu influen˛„, rela˛ii ∫i bani sunt deasupra legii.
Domnule deputat, Ómi pare r„u s„ v„ anun˛ c„ a˛i vorbit 13 minute. V-a˛i Ónscris pentru 5 minute, ca s„ vorbeasc„ ∫i colega dumneavoastr„. Dac„ dumneavoastr„ a˛i fost inelegant cu dumneaei nu am nici un motiv s„ nu respect regulamentul.
Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru. ( _Discu˛ii, comentarii.)_
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Sigur c„ un guvern monocolor instaurat dup„ alegerile din 2000 ar fi avut absolut toate ∫ansele pentru a realiza at‚t o coeren˛„ de guvernare, c‚t ∫i rezultate care s„ fie vizibile Ón plan extern ∫i Ón plan intern.
Vorbea domnul prim-ministru de flexibilitate, de func˛ionalitate, de comunicare mai bun„, de o construc˛ie institu˛ional„ eficient„. Sunt obligat Óns„ s„-l contrazic pe domnul prim-ministru atunci c‚nd vorbea de adaptarea structurilor guvernamentale ∫i institu˛ionale rom‚ne∫ti la modelele europene ∫i s„ ar„t cu argument, cu cifre, faptul c„ Ón restul ˛„rilor Uniunii Europene, guvernul este mai restr‚ns, deci structurile sunt mult mai reduse. Deci Rom‚nia, o ˛ar„ s„rac„, care suport„ greu costurile birocra˛iei interne, Ó∫i permite un lux Ón ceea ce prive∫te num„rul de ministere, de structuri guvernamentale, Ón timp ce Austria are 11 ministere, Belgia 15, Danemarca 17, Fran˛a 14, Germania 14, Irlanda 14, Olanda 14, Spania 15, Suedia 11, Ungaria 15, Polonia 15, ˛„ri ∫i ele Ón tranzi˛ie.
Din p„cate, st„m foarte r„u ∫i la capitolul structurilor interne sau restul structurilor interne de conducere, pentru c„ Rom‚nia are Ón jur de 120 de mini∫tri ∫i secretari de stat, are Ón jur de 1.500 de directori Ón ministere ∫i la structuri centralizate, are Ón jur de 3.700 ∫i ceva de alte
func˛ii de conducere — ∫efi servicii, secretari generali ∫i a∫a mai departe. Deci, Rom‚nia, din p„cate este paralizat„ mai degrab„ de o birocra˛ie imens„, ineficient„ ∫i, care, adeseori, este angrenat„ Ón corup˛ie, a∫a cum toate rapoartele au ar„tat.
Discu˛ia asupra restructur„rii Guvernului a∫a cum se face ea ast„zi, a∫a cum s-a f„cut ∫i Ón iunie trecut arat„ mai degrab„ o lips„ de viziune a Guvernului privind dimensionarea structurii guvernamentale ∫i a managementului eficient. Dac„ vre˛i, chiar ∫i discu˛ia de ast„zi arat„ faptul c„ suntem Ón mi∫c„ri conjuncturale pe tabla de ∫ah a politicii rom‚ne∫ti, func˛ie de o situa˛ie, de o atitudine, de o reac˛ie ∫i a∫a mai departe, ∫i mai pu˛in Ón fa˛a unei viziuni care s„ defineasc„ tipul de guvernare care i se acord„ Rom‚niei.
Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, domnul deputat László Borbély.
## **Domnul Borbély László:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Reorganizarea Guvernului Óntr-un stat democratic constituie un eveniment politic de prim rang.
Œn func˛ie de inten˛ia partidului de guvern„m‚nt, o remaniere, o restructurare este Óntotdeauna un semnal care poate fi interpretat diferit de cei de la putere sau de c„tre cei de la opozi˛ie ∫i, eventual, altfel de c„tre societate.
Œntr-un an electoral, mesajul unui asemenea gest cap„t„ valen˛e noi. Oricum, este o decizie curajoas„, pentru c„ noii mini∫tri numi˛i sau cei care au primit atribu˛ii suplimentare vor avea doar c‚teva luni la dispozi˛ie ca s„-∫i demonstreze eficien˛a.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 Evident, sunt mai multe motive care au dus la aceste propuneri, consider c„ cel mai important motiv este cel al urgent„rii Óncheierii negocierilor cu Uniunea European„. Nu este u∫or s„ iei decizii, unele foarte dureroase Óntr-un an electoral, dar f„r„ de care nu pot fi Ónchise capitolele acquis-ului comunitar.
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia sprijin„ toate demersurile Guvernului pentru a armoniza legisla˛ia Rom‚niei cu cea a Uniunii Europene. De fapt, ∫i semnalele venite de la Parlamentul European au dus, probabil, la reg‚ndirea structurii Guvernului ∫i acordarea unei aten˛ii sporite procesului de integrare. Nu totdeauna este benefic„ o atitudine de minimalizare a semnalelor venite de la Uniunea European„. Chiar dac„ este un an electoral ∫i pentru Parlamentul European, aceasta induc‚nd noi elemente suplimentare, deciziile care au fost luate la nivelul Parlamentului European trebuie s„ ne fac„ foarte aten˛i ∫i consecven˛i. Acele amendamente care au fost formulate de c„tre Parlamentul European trebuie analizate cu mare exigen˛„. Se ∫tie c„ reprezentan˛ii U.D.M.R. au f„cut un lobby puternic la Uniunea European„, Ón cadrul Partidului Popular European al c„rui membru este, de a nu suspenda sau Óncetini negocierile, dar Guvernul va trebui s„ ia m„suri eficiente Ón a reduce corup˛ia, a urgenta retrocedarea cl„dirilor care au apar˛inut cultelor religioase, Ón finalizarea legisla˛iei privind adop˛iile etc.
V„ mul˛umim.
Din partea Grupului parlamentar al Minorit„˛ilor Na˛ionale din Camera Deputa˛ilor, are cuv‚ntul domnul deputat Varujan Pambuccian.
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Œn ∫edin˛a sa de luni, 8 martie, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale a discutat aceast„ chestiune, ∫i eu voi sintetiza punctul de vedere al colegilor mei.
1. Œn momentul Ón care Partidul de guvern„m‚nt a venit la guvernare, grupul nostru parlamentar a fost de acord cu Programul de guvernare pe care Ól sus˛ine.
2. Sarcina, responsabilitatea ducerii p‚n„ la cap„t a acestui Program de guvernare Ói revine Guvernului, ∫i noi consider„m c„ este dreptul acestuia s„ g„seasc„ formula cea mai potrivit„ pentru realizarea acestui scop.
3. Œn consecin˛„, grupul nostru parlamentar va vota noua formul„ guvernamental„.
Œn ceea ce m„ prive∫te, ∫i acesta este un punct de vedere strict personal, a∫ mai ad„uga dou„ chestiuni:
1. Consider c„ singura m„sur„ clar„ a succesului macrostabiliz„rii, ca efect al unei reforme economice reale, este creditul de consum. S-a dovedit c„ el este independent de voin˛a Ministerului Finan˛elor, a B„ncii Na˛ionale, a oricui, este de neoprit, pentru c„ reprezint„ voin˛a for˛elor libere ale pie˛ei. Cred c„ acesta este un lucru bun ∫i cred c„ este bine c„ am ajuns aici.
Œn al doilea r‚nd, am discutat ∫i Ón Grup criticile aduse de Uniunea European„, sunt juste, sunt corecte, trebuie luate Ón calcul cu foarte mult„ seriozitate ∫i trebuie s„ se transforme Ón m„suri concrete, dar nu-i a∫a, stima˛i colegi, c„ dac„ autostrada ar fi fost acordat„ unei firme europene, Óndeplineam toate condi˛iile din lumea asta!?
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
Stima˛i colegi,
S-au Óncheiat dezbaterile din partea grupurilor parlamentare.
Dau cuv‚ntul, Ón Óncheiere, domnului prim-ministru Adrian N„stase.
## **Domnul Adrian N„stase:**
Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,
Œn primul r‚nd, da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ intr‚nd ast„zi Ón sal„ am avut impresia c„ o parte dintre colegii no∫tri s-au Ónscris la îCrucea Ro∫ie“. ( _R‚sete, aplauze, comentarii.)_
Ambiguitatea mesajelor este clar„ ∫i Ón situa˛ia de ast„zi, pentru c„ mi se pare paradoxal s„ faci grev„ japonez„ pentru a intra Ón Europa.
F„r„ Óndoial„, popula˛ia s-a obi∫nuit cu acest gen de semnalizare dubl„, dar, sigur, Ón cazul unei alian˛e probabil c„ lucrurile acestea sunt inevitabile.
Stima˛i colegi,
Œn ceea ce prive∫te comentariile care s-au f„cut ast„zi, am ascultat cu aten˛ie ceea ce s-a spus, unele dintre aspectele prezentate sunt corecte ∫i sunt, de fapt, ra˛iuni pentru care ∫i noi am vrut s„ facem o restructurare a Guvernului.
Sunt lucruri pe care le-am f„cut mai bine, altele pe care le-am f„cut mai r„u, sunt Óns„, eu cred, destul de evidente Óncerc„rile noastre de a Ómbun„t„˛i activitatea noastr„ viitoare, ∫i eu cred c„ din acest punct de vedere ar trebui s„ fi˛i de acord c„ aceast„ Óncercare merit„ s„ fie sus˛inut„.
Nu vreau s„ intru Ón foarte multe detalii, totu∫i am s„ spun c‚teva cuvinte despre comentariile domnului deputat Boc, care probabil c„ s-a uitat asear„ la televizor la TVR 1, la emisiunea la care a participat, ∫i a re˛inut de acolo mesajele pe care ast„zi le-a repetat.
Sigur, Ón˛eleg c„ este vorba de o anumit„ campanie cu mesaje foarte clare, cu s„r„cia, cu poporul, cum s„ avem grij„ de cei s„raci, s„ avem grij„… deci un adev„rat mesaj liberal care este transmis Ón cadrul alian˛ei.
Mi se pare, din acest punct de vedere, c„ va trebui, nu ∫tiu dac„ ast„zi, dar poate cu alt„ ocazie, s„ r„spundem unora dintre aspectele care au fost ridicate de c„tre distinsul jurist, domnul deputat Boc, care, spre exemplu, a Óncercat o analiz„ economic„, pe care ∫i-a dorit-o ∫tiin˛ific„, f„r„ Óndoial„, exemplific‚nd Óns„, din p„cate, trunchiat, cu unele cre∫teri de pre˛uri prezentate ca valori nominale, ∫i a∫ dori s„-l rog, pe viitor, s„ consulte economi∫tii, pentru a da o imagine foarte corect„ Ón leg„tur„ cu aceste aspecte. Compara˛iile trebuie f„cute numai Ón termeni reali ∫i nu trebuie s„ fie contrapuse cre∫terii veniturilor popula˛iei.
Dac„ ar fi examinat cu aten˛ie ∫i aceste aspecte ∫i, Ón mod special, evolu˛ia pre˛urilor co∫ului de consum, Ón mod evident, Ón raport cu sporirea veniturilor, ar fi remarcat, a∫a cum de altfel au recunoscut organismele financiare interna˛ionale, c„ veniturile reale au crescut Ón fiecare an al guvern„rii noastre cu aproximativ 4%. Sigur,
Sper. Acum cred c„ s-a deplasat la rezerva strategic„, cred c„ este… _(Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru nu este prezent Ón sal„.)…_ sau Ón zona de logistic„, probabil c„ nu pot s„-i r„spund Ón mod direct, dar este evident faptul c„ se Óncearc„ cumva o formul„ de culpabilizare care este absolut gratuit„.
Nici unul dintre cei care sunt membri ai Cabinetului nu sunt generali activi, sunt generali, sunt ofi˛eri Ón rezerv„ ∫i, din acest punct de vedere, eu cred c„ nu ar trebui s„ insist„m foarte tare asupra acestor lucruri, ∫i, Ón orice caz, faptul c„ l-am invitat pe domnul Ioan Talpe∫ s„ fac„ parte din Cabinet nu se datoreaz„ faptului c„ este general Ón rezerv„, iar dac„ domnul P„curaru are o idee diferit„, sigur, putem s„ mai discut„m acest subiect.
Eu m„ bucur c„ avem acum o echip„ foarte puternic„, spiritul de disciplin„ trebuie s„ fie o dominant„ a activit„˛ii guvernamentale Ón viitor ∫i, din acest punct de vedere, eu nu pot dec‚t s„-i apreciez pe cei care au
acceptat s„ treac„ Ón rezerv„ sau care au o istorie militar„ ∫i care acum vor putea s„ contribuie la activitatea Guvernului.
Vreau s„ mul˛umesc U.D.M.R.-ului pentru sprijin ∫i s„ subliniez, Ónc„ o dat„, faptul c„ aceast„ colaborare parlamentar„ Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R. a fost extrem de benefic„, extrem de important„ pentru stabilitatea politic„ a ˛„rii. Sper„m ca Ón continuare, dar ∫i cu ajutorul celorlalte partide, formula Guvernului Ón varianta aceasta restructurat„, care sper s„ fie aprobat„ ast„zi, va putea s„ duc„ la cap„t obiectivele pe care ni le-am propus.
Eu v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ foarte mult ∫i sper Ón votul dumneavoastr„ de sus˛inere.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stima˛i colegi,
- Trecem la dezbaterea proiectului de hot„r‚re ∫i apoi
- la votul final.
La titlul hot„r‚rii, dac„ sunt obiec˛iuni?
Cine este pentru? 248 de voturi pentru. Œmpotriv„? 107 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Cu 248 de voturi pentru, 107 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, titlul a fost adoptat.
Art. 1. V„ reamintesc, din art. 1 lipse∫te nominalizarea domnului Cristian Diaconescu.
- Cine este pentru? 251 voturi pentru. Œmpotriv„? 108 voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? O ab˛inere.
- Cu 251 de voturi pentru, 108 voturi Ómpotriv„ ∫i
- o ab˛inere s-a adoptat art. 1.
- La art. 2 dac„ sunt obiec˛iuni?! Cine este pentru? 249 voturi pentru. Œmpotriv„? 106 voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? O ab˛inere.
- Deci s-a aprobat ∫i art. 2, cu 249 voturi pentru,
- 106 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.
- Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
- Votul asupra hot„r‚rii Ón ansamblu, potrivit Constitu˛iei
- ∫i Regulamentului celor dou„ Camere, se d„ cu bile. Vot secret cu bile.
Rog secretarii s„…
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Suntem Ón procedura votului, stimate coleg. Pofti˛i!
## **Domnul Emil Boc:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba doar de o chestiune de procedur„. Eram dator s„ men˛ionez faptul c„ parlamentarii Partidului Democrat ∫i ai Partidului Na˛ional Liberal poart„ aceast„ banderol„ cu Ónsemnele Uniunii Europene ∫i nu cu Ónsemnele Crucii Ro∫ii, probabil c„ asem„narea f„cut„ de c„tre domnul prim-ministru Óntre Crucea Ro∫ie ∫i Uniunea European„ are ceva adev„r la mijloc, probabil c„ numai Crucea Ro∫ie, adic„ Uniunea European„, mai poate salva Rom‚nia, Óntruc‚t Guvernul Adrian N„stase a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 demonstrat a fi incapabil s„ realizeze acest proiect de reform„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Fiind Ón fa˛a votului final cu bile, argumentele formulate de c„tre domnul prim-ministru nu ne-au convins.
Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, Partidul Democrat nu este dispus s„ gireze incapacitatea Guvernului cu privire la politica de integrare european„ a Rom‚niei.
Dezbaterile generale le-am f„cut, domnul Boc.
## **Domnul Emil Boc:**
Œn consecin˛„, va acorda o bil„ neagr„ Guvernului Adrian N„stase ∫i nu va participa la vot.
Acord„m o bil„ neagr„ Guvernului Adrian N„stase, pentru ca Rom‚nia s„ primeasc„ o bil„ alb„ la Uniunea European„.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate coleg,
Sunt dator s„ v„ semnalez faptul c„ Ónsemnele pe care le purta˛i le purta˛i f„r„ abilitarea organismului pe care dumneavoastr„ Ól evoca˛i ∫i nu cred c„ acestui organism i-ar conveni ca pentru scopurile dumneavoastr„ politicianiste s„ purta˛i aceast„ banderol„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Repet datoria regulamentar„ pe care o am: bila alb„ Ón urna…
**Domnul Adrian N„stase**
**:**
A∫ dori s„ fac o interven˛ie de procedur„.
Da, v„ rog, domnul Adrian N„stase, domnul prim-ministru, dore∫te s„ fac„ o interven˛ie de procedur„.
## **Domnul Adrian N„stase:**
Domnule pre∫edinte, a∫ propune ca data viitoare s„ aducem, Ón mod special, ∫i g„letu∫e ∫i un spa˛iu cu nisip pentru colegii no∫tri.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, bila alb„ Ón…
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule senator,
V-a˛i anun˛at plecarea din sal„… Am Ónceput procedura de vot. Œncepem…
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Domnule pre∫edinte…
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg,
A˛i anun˛at c„ p„r„si˛i sala. Am luat act de acest lucru. La conferin˛a de pres„ ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul la conferin˛a de pres„. Dac„ dori˛i s„ reveni˛i Ón sal„ pentru a participa la dezbateri, atunci st„m de vorb„. Deocamdat„, fiind absen˛i de la aceast„ procedur„, v„ rog s„ ne l„sa˛i ca s„ parcurgem procedura regulamentar„.
Rog chestorii s„ m„ ajute s„-mi continuu Óndatoririle de pre∫edinte!
Œncepem apelul ∫i Ómp„r˛irea bilelor cu Camera Deputa˛ilor.
Regret pentru senatori. Dumneavoastr„ sta˛i Ón centru, deputa˛ii stau la marginea Bucure∫tiului ∫i, Ón afar„ de asta, Ón ultimele dou„ r‚nduri am Ónceput apelul cu Senatul.
V„ rog, Camera Deputa˛ilor, pentru c„ Óncepe ∫i cu litera A de la N„stase.
P‚n„ Óncepe apelul, a∫ ruga, pentru Camera Deputa˛ilor, s„ fac un anun˛: mo˛iunea colegilor no∫tri de la Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat va fi dezb„tut„ luni, la ora 18,00.
Ave˛i cuv‚ntul, domnul secretar Albu.
|Abi˛ei Ludovic<br>Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe|prezent<br>prezent„<br>prezent| |---|---| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal István|prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria|prezent<br>prezent„| |Arghezi Mitzura|absent„| |Ariton Gheorghe<br>Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugenu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avramescu Gheorghe<br>Baban ™tefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Bahrin Dorel|prezent| |Balt„ Mihai<br>Balt„ Tudor|prezent<br>prezent| |Bar Mihai<br>Bara Radu Liviu|prezent<br>prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Barto∫ Daniela<br>B„doiu Cornel|prezent„<br>prezent| |B„l„e˛ Mitic„|absent| |B„l„∫oiu Amalia|prezent„| |B„ncescu Ioan|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 B‚ldea Ioan prezent Drago∫ Liviu Iuliu absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dragu George prezent Bentu Dumitru prezent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent Berc„roiu Victor prezent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ Berceanu Radu Mircea absent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Bereczki Endre prezent Dumitriu Carmen prezent„ Birtalan Ákos absent Du˛u Constantin prezent Bivolaru Ioan prezent Du˛u Gheorghe prezent Bleotu Vasile prezent Enescu Nicolae absent Boabe∫ Dumitru prezent Erdei Dolóczki István prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Eserghep Gelil prezent Boaj„ Minic„ prezent F‚c„ Mihail prezent Boc Emil absent Firczak Gheorghe prezent Bogea Angela prezent„ Florea Ana prezent„ Boiangiu Cornel prezent Florescu Ion prezent Bolca∫ Lucian Augustin prezent Fotopolos Sotiris absent Böndi Gyöngyike prezent„ Frunz„verde Sorin absent Borbély László prezent Gaspar Acsinte prezent Bozg„ Ion prezent Georgescu Filip prezent Bran Vasile absent Georgescu Florin prezent BrÓnzan Ovidiu prezent Gheorghe Valeriu absent Bruda∫cu Dan prezent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Bucur Constantin prezent Gheorghiu Adrian prezent Bucur Mircea prezent Gheorghiu Viorel prezent Buga Florea prezent Ging„ra∫ Georgiu prezent Burnei Ion prezent Giuglea ™tefan prezent Buruian„-Aprodu Daniela absent„ Godja Petru prezent Buzatu Dumitru prezent Gr„dinaru Nicolae prezent Buzea Cristian Valeriu absent Grigora∫ Neculai prezent Calcan Valentin Gigel prezent Gubandru Aurel prezent Canacheu Costic„ absent Gvozdenovici Slavomir absent Cazimir ™tefan prezent Ha∫otti Puiu absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Hogea Vlad-Gabriel absent C„∫uneanu-Vlad Adrian prezent Holtea Iancu prezent Cerchez Metin prezent Hrebenciuc Viorel prezent Cherescu Pavel prezent Ianculescu Marian absent Chiliman Andrei Ioan prezent Ifrim Mircea absent Chiri˛„ Dumitru prezent Ignat Miron absent Ciontu Corneliu prezent Iliescu Valentin Adrian absent Ciuceanu Radu absent Ionel Adrian prezent Ciuperc„ Vasile Silvian prezent Ionescu Anton absent C‚rstoiu Ion absent Ionescu Costel Marian prezent Cladovan Teodor absent Ionescu Dan absent Cliveti Minodora absent„ Ionescu Daniel prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ionescu Mihaela absent„ Cojocaru Nicu prezent Ionescu R„zvan prezent Cr„ciun Dorel Petru prezent Ionescu Smaranda prezent„ Cre˛ Nicoar„ absent Iordache Florin prezent Cristea Marin prezent Iriza Marius absent Cri∫an Emil prezent Iriza Scarlat prezent Dan Matei-Agathon prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Daraban Aurel prezent Jipa Florina Ruxandra prezent„ D„ianu Dorin prezent Kelemen Attila-Béla-Ladislau absent Dinu Gheorghe prezent Kelemen Hunor prezent Dobre Traian prezent Kerekes Károly prezent Dobre Victor Paul absent Kónya-Hamar Sándor prezent Dobrescu Smaranda prezent„ Kovács Csaba-Tiberiu prezent Dol„nescu Ion prezent Kovács Zoltán prezent Dorian Dorel prezent Lari Iorga Leonida prezent„ Dorneanu Valer prezent Laz„r Maria prezent„ Dragomir Dumitru prezent L„p„dat ™tefan prezent
Stima˛i colegi senatori,
Mai este cineva care n-a votat? Rog la Camer„ s„ se mai citeasc„ o dat„ absen˛ii. V„ rog s„ mai r„m‚ne˛i pe loc cu bilele.
|**Domnul Gheorghe Albu:**||Musc„ Monica Octavia<br>|absent„<br>| |---|---|---|---| |Relu„m absen˛ii de la Camer„:||Nan Nicolae|absent| |Anton Marin|absent|Neac∫u Ilie|absent| |Antonescu Crin Lauren˛iu|absent|Negoi˛„ Gheorghe-Liviu|absent| |Arghezi Mitzura|absent„|Nicol„escu Gheorghe-Eugen|absent| |Avramescu Constantin Gheorghe|absent||| |Babiuc Victor|absent|**Domnul Nicolae V„c„roiu:**|| |Balt„ Tudor<br>Barbu Gheorghe|absent<br>absent|Stima˛i colegi, exist„ vreun coleg deputat care<br>votat?|| |B„l„e˛ Dumitru|absent||| |Berceanu Radu<br>Birtalan Ákos<br>Boagiu Anca<br>Boc Emil|absent<br>absent<br>absent„<br>absent|**Domnul Gheorghe Albu:**<br>Procedura spune s„ strig„m prezen˛a a doua o<br>domnule pre∫edinte. Aproape am terminat!|| |Bran Vasile|absent|**Domnul Nicolae V„c„roiu:**|| |Buruian„ Aprodu Daniela<br>Buzea Cristian Valeriu|absent„<br>absent|Bun, atunci prezenta˛i-o repede.|| |Canacheu Costic„<br>Chiri˛„ Dumitru|absent<br>prezent|**Domnul Gheorghe Albu:**|| |Ciuceanu Radu|absent|Nistor Vasile|absent| |CÓrstoiu Ion|absent|Oltean Ioan|absent| |Cladovan Teodor|absent|Onisei Ioan|absent| |Cliveti Minodora|prezent„|P„un Nicolae|prezent| |Cre˛ Nicoar„<br>Dobre Victor Paul|prezent<br>absent|Pere∫ Alexandru<br>Petrescu Ovidiu|absent<br>absent| |Dol„nescu Ion<br>Drago∫ Iuliu Liviu<br>Dumitriu Carmen<br>Enescu Nicolae<br>Fotopolos Sotiris<br>Frunz„verde Sorin|prezent<br>absent<br>prezent„<br>absent<br>prezent<br>absent|Pop Napoleon<br>Popa Corneliu<br>Popa Virgil<br>Popescu-Bejat ™tefan-Marian<br>Popescu Grigore|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Gheorghe Valeriu|absent|Popescu-T„riceanu C„lin|absent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|absent|Predic„ Vasile|absent| |Gvozdenovici Slavomir|absent|Raicu Romeo|absent| |Ha∫otti Puiu|absent|R„dulescu Grigore|absent| |Hogea Vlad Gabriel|absent|Ru∫anu Dan-Radu|absent| |Ignat Miron|prezent|Sandu Alecu|prezent| |Iliescu Valentin<br>Ionescu Anton<br>Ionescu Dan<br>Ionescu Mihaela<br>Iriza Marius<br>Iv„nescu Paula Maria<br>Kelemen Attila-Béla-Ladislau|absent<br>absent<br>absent<br>absent„<br>prezent<br>absent„<br>absent|Saulea D„nu˛<br>Savu Ioan Vasile<br>S„punaru Nini<br>Semcu Adrian<br>St„ni∫oar„ Mihai<br>Stroe Radu|absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Leon„chescu Nicolae|absent|™tirbe˛ Cornel|absent| |Lep∫a Sorin Victor|absent|Tamás Sándor|absent| |Loghin Irina|absent„|Tcaciuc ™tefan|prezent| |Luchian Ion|absent|Toader Mircea|absent| |Magheru Paul|absent|Vasilescu Olgu˛a|absent„|
V„ rog, s„ se ridice urnele.
Membrii Birourilor permanente ale celor dou„ Camere sunt invita˛i la sala Biroului permanent, pentru num„r„toare.
## PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Domnilor senatori ∫i deputa˛i, Domnule prim-ministru,
Stima˛i membri ai Guvernului,
V„ rog s„ lua˛i loc ∫i s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului secretar Ion Predescu, pentru a v„ prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului.
## **Domnul Ion Predescu:**
## Parlamentul Rom‚niei
Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i ∫i senatori asupra proiectului Hot„r‚rii Parlamentului pentru aprobarea modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului
Œn temeiul prevederilor art. 32 alin. (42) din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Birourile permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate de c„tre deputa˛i ∫i senatori, prin vot secret, cu bile, asupra proiectului Hot„r‚rii Parlamentului
pentru aprobarea modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului ∫i au constatat urm„toarele:
|vernului ∫i au constatat urm„toarele:|| |---|---| |— num„rul total al deputa˛ilor ∫i senatorilor<br>— num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i<br>— num„rul total al voturilor exprimate|— 485<br>— 357<br>— 357| |— num„rul de voturi anulate<br>— num„rul total de voturi valabil exprimate|—350<br>— 357| |dintre care:|| |— voturi pentru|— 289| |— voturi Ómpotriv„|—568| |
||
Ca urmare a faptului c„ din totalul de 485 de parlamentari ∫i-au exprimat votul 357, din care 289 au votat pentru ∫i 68 au votat Ómpotriv„, ceea ce reprezint„ majoritatea deputa˛ilor ∫i senatorilor, Parlamentul Rom‚niei a adoptat Hot„r‚rea pentru aprobarea modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_
Cred c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ s„ felicit„m pe noii mini∫tri, Óncep‚nd cu mini∫trii de stat, ∫i s„ dorim Guvernului, Ón aceast„ nou„ componen˛„ ∫i nou„ structur„, succes pentru realizarea dezideratelor pe care ∫i le-a propus, Óncep‚nd cu integrarea Ón Uniunea European„.
Pentru Camera Deputa˛ilor anun˛ c„ m‚ine se lucreaz„ Ón comisii, iar pentru Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor c„ ast„zi ne Óntrunim la ora 14,00.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,30._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#121633Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 28/19.III.2004 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul 45.600 lei
S„ nu se Ón˛eleag„ gre∫it cum c„ ne situ„m Ómpotriva criticilor. S„ nu se Ón˛eleag„ c„ ne punem la ad„postul integr„rii c‚nd cineva este cu adev„rat nemul˛umit de noi. At‚ta vreme c‚t criticile sunt f„cute Ón scopul aplic„rii unor corective, ele sunt bine venite.
Prin aceast„ prism„ nu vreau s„ cred c„ exist„ m„car un membru al opozi˛iei care s„ g‚ndeasc„ sau s„ ac˛ioneze conform mentalit„˛ii îCu c‚t mai r„u, cu at‚t mai bine“.
Din p„cate, unele critici f„cute de dragul criticii, venite din partea opozi˛iei, contrazic dorin˛a noastr„ de modera˛ie pe aceast„ tem„. Iat„ ∫i c‚teva argumente Ón sprijinul acestei afirma˛ii. Inten˛ia modific„rii structurii Guvernului a fost anun˛at„ de premier Ónc„ din luna ianuarie. De atunci s-au f„cut, la nivelul Guvernului, analize care au luat Ón considerare unele sugestii venite dinspre opozi˛ie, dinspre societatea civil„, dinspre pres„ sau de la Bruxelles. Suntem Ón faza legifer„rii unor noi structuri ∫i componen˛e guvernamentale, adic„ Ón faza finaliz„rii procesului Ónceput Ón ianuarie.
A fost Óns„ necesar s„ adopt„m Ón prealabil o lege care s„ modifice actuala Lege de organizare ∫i func˛ionare a Guvernului, iar acest lucru s-a Óncheiat Ón urm„ cu c‚teva zile.
A∫a cum am afirmat, noi, cei de pe b„ncile puterii, avem legitimitatea ∫i responsabilitatea deciziei politice, avem obliga˛ia ducerii la bun sf‚r∫it a mandatului Óncredin˛at de electorat Ón anul 2000. Partidul de guvern„m‚nt ∫i primul-ministru au ales, Ón cazul de fa˛„, solu˛iile pe care le consider„ cele mai potrivite, conform analizelor noastre. Este dreptul nostru s„ fix„m priorit„˛i, s„ adapt„m structuri pentru nevoile momentului. Este mandatul nostru pe 4 ani Óncredin˛at de cet„˛eni ∫i v„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 asigur„m c„ avem suficient„ competen˛„ ∫i voin˛„ politic„ pentru atingerea obiectivelor na˛ionale despre care am vorbit mai Ónainte.
Alegerile se apropie cu pa∫i repezi, iar noi suntem con∫tien˛i c„ orice gre∫eal„ de parcurs ne-ar putea costa la vot. ™i din aceast„ cauz„, voin˛a noastr„ politic„ de a alege cele mai potrivite solu˛ii este, stima˛i colegi, chiar mai puternic„ dec‚t intensitatea ∫i frecven˛a criticilor.
Cred c„ p‚n„ ∫i cei mai aprigi critici ai no∫tri sunt con∫tien˛i ∫i accept„ ideea c„ nimeni din partidul de guvern„m‚nt sau din Guvern n-ar ac˛iona contrar voin˛ei generale de integrare european„.
Nu mi-am propus s„ dezvolt o polemic„ pe tema fiec„rei modific„ri aduse Ón structura ∫i componen˛a Guvernului. Totu∫i, mi se pare relevant exemplul ministrului delegat pentru implementarea programelor cu finan˛are interna˛ional„ ∫i urm„rirea aplic„rii acquis-ului comunitar. O serie de semnale venite Ón timp din diverse surse, inclusiv din pres„, au condus la autosesizarea Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie ∫i la descoperirea unor infrac˛iuni sau nereguli Ón privin˛a utiliz„rii unor finan˛„ri interna˛ionale.
Partidul Social Democrat ∫i Cabinetul N„stase au ac˛ionat pe fond ca ∫i Ón cazul pachetului de legi anticorup˛ie adoptat Ón vara lui 2003, adic„ au institu˛ionalizat un control menit s„ Ómpiedice posibile infrac˛iuni viitoare Ón utilizarea fondurilor externe. N-am auzit din partea opozi˛iei nici m„car un cuv‚nt pozitiv la adresa acestei ini˛iative, Ón ciuda faptului c„ ea este perfect justificat„ ∫i necesar„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Eliminarea vizelor Schengen, Óncheierea cu succes a Acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, aderarea noastr„ la NATO, cre∫terea economic„ durabil„, sc„derea semnificativ„ a infla˛iei cu efecte pozitive Ón dezvoltarea mediului de afaceri, dublarea investi˛iilor str„ine Ón 2003 fa˛„ de anul 2000, un proces al marii privatiz„ri dus aproape de final, m„suri adecvate Ón domeniul produc˛iei ∫i cel social ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, stabilitatea macroeconomic„ sunt c‚teva Ómpliniri relevante ale guvern„rii noastre.
Ca un capitol special, men˛ionez asumarea r„spunderii Guvernului pe pachetul legislativ anticorup˛ie, element de noutate absolut„ pe acest front.
Nu am enumerat aceste reu∫ite cu titlu de propagand„ electoral„ ieftin„. Aceast„ enumerare nu este un joc de imagine, ci o realitate recunoscut„ chiar ∫i de cei pentru care politica nu este o preocupare. Este modul prin care am dorit s„ subliniez competen˛a noastr„ demonstrat„ deja Ón conducerea treburilor ˛„rii, competen˛„ care ne Ónt„re∫te motiva˛ia ∫i legitimitatea de a lua decizii politice cum este cea de ast„zi.
Dup„ cum a˛i putut constata, modific„rile aduse structurii ∫i componen˛ei Guvernului nu sunt un simplu joc de imagine, ci urm„resc un progres rapid pe c‚teva direc˛ii concrete: lupta cu corup˛ia, reducerea birocra˛iei, cre∫terea credibilit„˛ii actului de justi˛ie, acordarea unei importan˛e sporite pentru o serie de sectoare ale activit„˛ii economice. Schimb„rile urm„resc totodat„ direc˛iile prioritare pentru consolidarea criteriului politic de aderare la Uniunea European„: combaterea corup˛iei,
reforma justi˛iei, reforma administra˛iei publice, libertatea presei, continuarea reformelor economice.
Chiar dac„ Ón unele cazuri ne despart de opozi˛ie mijloacele pe care le consider„m a fi cele mai potrivite pentru atingerea obiectivului integrare, suntem convin∫i c„ Óntreg Parlamentul dore∫te ob˛inerea unor progrese concrete Ón domeniile-cheie, inclusiv Ón domeniul legifer„rii, considerate a fi vitale pentru ca Rom‚nia s„ poat„ Óncheia Ón acest an cu succes negocierile de aderare.
Din acest motiv, m„ voi referi la un subiect aflat frecvent pe prima pagin„ a ziarelor: activitatea Parlamentului. Ne afl„m Ón preajma alegerilor locale ∫i se simte deja o cre∫tere a temperaturii dezbaterilor politice.
Œn calitate de pre∫edinte al Senatului, la Ónceputul acestei sesiuni parlamentare am f„cut un apel c„tre to˛i senatorii la p„strarea unei atmosfere de lucru civilizate ∫i colegiale. Avem de solu˛ionat un num„r mare de proiecte de lege mult legate de procesul de integrare.
Cu ocazia restructur„rii Guvernului, am sesizat Óngrijorarea din declara˛iile unor parlamentari ai opozi˛iei Ón privin˛a ∫anselor actualului Guvern de a-∫i duce la bun sf‚r∫it misiunea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Sper ca aceast„ Óngrijorare s„ nu fie un simplu exerci˛iu oratoric, s„ nu fie mimat„, ci sincer s„ se transforme Óntr-o prezen˛„ activ„ ∫i constructiv„ la lucr„rile Parlamentului, mai ales atunci c‚nd, pe ordinea de zi, sunt Ónscrise proiecte de lege av‚nd o leg„tur„ direct„ cu integrarea. Altfel, toate declara˛iile Ón care cuvintele-cheie sunt integrarea Ón Uniunea European„ devin pur„ demagogie.
Am auzit p„reri din opozi˛ie cum c„ parlamentarii puterii trebuie s„ asigure cvorumul ∫i majoritatea necesar„ adopt„rii proiectelor de lege. NeÓndoielnic exist„ ∫i o doz„ de adev„r Ón acest mod de g‚ndire. Totu∫i, dac„ toate grupurile parlamentare ar ac˛iona Ón spiritul consensual de la Snagov pe tema integr„rii, a∫a cum s-au angajat prin semn„tura pre∫edin˛ilor de partid, atunci sarcina legifer„rii pe aceast„ tem„ ar fi mai u∫or de Óndeplinit. Am putea spune atunci c„ ∫i opozi˛ia ac˛ioneaz„ Ón mod concret ∫i constructiv pentru realizarea acestui obiectiv istoric.
F„r„ a face rabat la calitatea legilor dezb„tute Ón Parlament, este necesar„ unirea tuturor eforturilor pentru ca sarcinile care ne revin nou„, parlamentarilor, s„ fie Óndeplinite cu promptitudine. Altfel, oricare ar fi structura organizatoric„ sau nominal„ a Guvernului, oric‚t ar Óncerca mini∫trii s„-∫i respecte criteriile de performan˛„ anun˛ate de premier, efortul lor ar fi zadarnic.
Spre final, vreau s„ men˛ionez c„ succesele ob˛inute de guvernarea Partidului Social Democrat Ón ultimii 3 ani, dintre care unele au fost citate mai Ónainte, reprezint„ un argument conving„tor c„ ne bucur„m la votul de ast„zi ∫i de sus˛inerea unor colegi parlamentari din alte grupuri.
Guvernul va continua reforma Ón plan economico-social ∫i Ón acest an electoral. Sigur, fiind un partid socialdemocrat, vom acorda Ón continuare mult„ aten˛ie componentei protec˛iei sociale.
Anul 2004 Ónseamn„ o nou„ etap„ Ón ceea ce prive∫te obiectivele guvern„rii, caracterizat„ prin noi exigen˛e. Aceast„ nou„ etap„ Ónseamn„ ∫i o reordonare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 a priorit„˛ilor, precum ∫i adaptarea structurilor guvernamentale acestor priorit„˛i. Eforturilor de p‚n„ acum trebuie s„ le ad„ug„m noi resurse. Chiar dac„ nici un partid politic nu a avut curajul s„ fac„ ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ perioad„ suntem hot„r‚˛i, stima˛i colegi, s„ continu„m s„ ne ducem mandatul la bun sf‚r∫it.
Œn numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, Ónchei prin a declara sus˛inerea, prin vot, a noii structuri ∫i componen˛e a Guvernului, a∫a cum a fost ea prezentat„ de primul-ministru, domnul Adrian N„stase.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Declinul ocup„rii salariale Ón Rom‚nia s-a ad‚ncit ∫i, contrar promisiunilor angajate conform c„rora popula˛ia salariat„ va cre∫te cu 1 milion de locuri de munc„ Ón anul 2003, nivelul mediu al salaria˛ilor este mai mic fa˛„ de anul 2000 cu 5,9 %, adic„ cu aproape 300.000 de persoane. Practic, din anul 1996 nu s-a Ónregistrat nici o schimbare Ón bun„starea popula˛iei Rom‚niei, puterea sa de cump„rare reprezent‚nd doar 25% din cea a Uniunii Europene. Aceast„ evolu˛ie social„ ∫ocheaz„. Œn condi˛iile Ón care din punctul de vedere al statisticii oficiale Ón ultimii trei ani cre∫terea produsului intern brut a fost una sus˛inut„, o pretins„ cre∫tere a produc˛iei industriale ∫i reducerea drastic„ a infla˛iei p‚n„ la un nivel atins Ón anul 2003, de 14%, fa˛„ de 45,7% Ón anul 2000, continua alterare a nivelului de trai apare la prima vedere ca un paradox. Absen˛a beneficiilor sociale de pe urma cre∫terii economice este explicabil„ prin perpetuarea unor practici nocive care sunt evaluate riguros Ón raportul Uniunii Europene. îŒn Rom‚nia nu exist„ o economie func˛ional„ de pia˛„ ∫i ˛ara nu are capacitatea de a face fa˛„ presiunii concuren˛iale ∫i for˛elor pie˛ei din cadrul Uniunii Europene“.
Principalele motive ale acestui nefast calificativ le reg„sim Ón managementul defectuos ∫i abuziv practicat de Guvern, oglindit ca finalitate Ón blocajul economic care a devenit atotcuprinz„tor Ón economia na˛ional„ ∫i care se reg„se∫te Óntr-un volum f„r„ precedent de arierate fiscale ∫i cvasifiscale, mai ales c„ subiectul multor ordonan˛e de urgen˛„ Ón domeniu Ól constituie interven˛ii de favorizare a unor segmente din sectorul privat penetrate politic de Partidul Social-Democrat.
Blocajul economic care a ajuns la 50% din produsul intern brut, peste 26 miliarde dolari, din care peste jum„tate se reg„se∫te Ón sectorul privat — îTutunul Rom‚nesc“, ISPAT SIDEX, RAFO-ONE™TI, PETROMIDIA, MEDIA PRO ∫i multe altele relev„ Ón fapt, f„r„ echivoc, c„ a∫a-zisa cre∫tere economic„, care se clameaz„ din anul 2001 Óncoace, este neeficace economic ∫i social ∫i implicit inutil„ imediat ce se Ón˛elege c„ jum„tate din economia real„ este nefunc˛ional„.
Privatizarea ∫i restructurarea Óntreprinderilor de stat Ón regim accelerat, cu pistolul la t‚mpl„, a complicat ∫i mai mult func˛ionalitatea economiei rom‚ne∫ti. Probleme sociale, cu sute de mii de oameni Ón ∫omaj, sute de societ„˛i comerciale privatizate superficial care s-au reÓntors Ón portofoliul A.P.A.P.S., mii de persoane aflate pe rolul instan˛elor de judecat„, facilit„˛i exorbitante, a∫azise ajutoare de stat acordate clientelar din banul public, au denaturat profund alocarea veniturilor bugetare ∫i au viciat mediul de afaceri. Prin politica de monopol impus„ f„r„ jen„ de noii proprietari, produsele v‚ndute Ón Rom‚nia sunt mult mai scumpe, afect‚nd ∫i Ón acest mod semnificativ revigorarea economiei reale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 Activitatea deficitar„ a comer˛ului exterior, ce reiese din documentele oficiale, arat„ c„ Ón perioada 2001— 2004 soldul negativ cumulat al balan˛ei comerciale Ónsumeaz„ 18,6 miliarde euro sau 20,7 miliarde dolari, ceea ce confirm„ c„ pe toat„ aceast„ perioad„ Rom‚nia supravie˛uie∫te blocajului economic generalizat prin cre∫terea masiv„ a importurilor orientate Ón principal pentru consum, periclit‚nd astfel grav capacitatea de dezvoltare a ˛„rii. ™i Ón anul 2003 deficitul comercial al Rom‚niei a dep„∫it 5,8 miliarde dolari. Datoria public„ a ˛„rii a dep„∫it 24 miliarde dolari, din care aproape 10 miliarde dolari au fost angajate de actualul Guvern. Dob‚nzile ∫i ratele scadente au reprezentat Ón anul trecut 75.000 de miliarde, adic„ 2,3 miliarde dolari. Subliniez c„ din anul 1990 Óncoace, Rom‚nia a pl„tit dob‚nzi la datoria public„ extern„ Ón valoare de 12 miliarde dolari. Aceast„ politic„ de Óndatorare este amplificat„ an de an de Guvern, ceea ce se oglinde∫te ∫i Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 13/2004 prin care plafonul de Óndatorare public„ extern„ a Rom‚niei pentru anul 2004 se amplific„ cu Ónc„ 3,5 miliarde euro sau 4,4 miliarde dolari, iar la intern se va angaja o Óndatorare Ón echivalen˛„ valutar„ de peste 1 miliard dolari.
Astfel, se demonstreaz„ cu prisosin˛„ c„ Guvernul nu are solu˛ii economice ∫i a transformat cump„rarea lini∫tii sociale Óntr-un scop Ón sine prin cre∫terea aberant„ a datoriei publice ∫i Óndatorarea ˛„rii pe foarte mul˛i ani.
M„rind plafonul de Óndatorare pentru consum Ón acest ritm se va ajunge nu peste mult timp Óntr-un punct final nefericit ca Óntr-un joc piramidal, c„ realit„˛ile dureroase vor ie∫i la suprafa˛„ tulbur‚nd amplu ∫i profund pacea social„ ∫i via˛a cet„˛enilor acestei ˛„ri.
Analiza onest„ ∫i responsabil„ a st„rii na˛iunii scoate Ón eviden˛„ deficien˛e importante de natur„ politic„ ∫i economic„ care tind s„ compromit„ ∫ansele Rom‚niei de finalizare efectiv„ a tranzi˛iei, relansarea real„ a economiei na˛ionale ∫i implicit ∫ansele Rom‚niei de aderare la structurile europene Ón anul 2007.
Partidul Rom‚nia Mare, consider‚nd c„ motiva˛ia natural„ a actului de guvernare o reprezint„ dezvoltarea complex„ a na˛iunii rom‚ne, cre∫terea ∫i dezvoltarea nivelului de trai ∫i civiliza˛ie a popula˛iei, a militat constant pentru demascarea racilelor care se opun acestor deziderate de integrare european„. Recent, Ón luna februarie, Comisia de politic„ extern„ din Parlamentul Uniunii Europene a aprobat Ón unanimitate un amendament care prevede reorientarea strategiei de aderare a Rom‚niei ∫i monitorizarea permanent„ a ˛„rii noastre, sus˛in‚nd c„ Rom‚nia se confrunt„ cu serioase dificult„˛i Ón Óndeplinirea cerin˛elor criteriilor politice de la Copenhaga, astfel c„ Rom‚nia risc„ s„ fie trimis„ la punctul zero al negocierilor de aderare, ∫i anume la criteriul politic.
Œn completarea acestui tablou acuzator, Departamentul de Stat al Statelor Unite, Óntr-un raport privind respectarea drepturilor omului Ón Rom‚nia, constat„ c„: îPoli˛ia este corupt„, justi˛ia este dependent„ politic, autorit„˛ile se amestec„ Ón via˛a privat„ a cet„˛enilor“ ∫i altele.
Timp de trei ani, Partidul Rom‚nia Mare a semnalat ∫i criticat toate aceste aspecte, Óns„, Guvernul, cu mult„
u∫urin˛„, le-a minimalizat Ón speran˛a c„ poate evita la nesf‚r∫it responsabilit„˛ile ce-i revin. Ast„zi inevitabilul s-a produs. La Bruxelles s-a votat deja o mo˛iune de cenzur„ european„ la adresa Guvernului P.S.D.
Noi consider„m c„ toate aceste probleme grave cunoscute bine Ón Rom‚nia ∫i eviden˛iate cu fermitate de Uniunea European„ nu pot fi solu˛ionate cu paleative. Restructurarea actualului Guvern este o Óncercare temerar„ de a salva aparen˛ele, induc‚nd opiniei publice ∫i forurilor europene o anumit„ lini∫te dinaintea furtunii ce se poate declan∫a la sf‚r∫itul perioadei de indulgen˛„ acordat„ de Comisia European„. De∫i Óntre propunerile prezentate se reg„sesc ∫i oameni competen˛i, cu probitate profesional„, poate capabili s„ interpreteze rolurile ce le revin, lipsa reformelor structurale Ón principal din economie, administra˛ie ∫i justi˛ie vor determina impedimente insurmontabile chiar ∫i pentru cei mai competen˛i mini∫tri.
Prezen˛a domnului general Ioan Talpe∫ Ón Guvern aduce cu certitudine ordine, rigoare ∫i disciplin„. Dac„ timpul ar lucra Ón favoarea Rom‚niei, cu siguran˛„ c„ domnul ministru de stat Ioan Talpe∫ ar rezolva cu bine noua provocare de finalizare a negocierilor cu Uniunea European„ ∫i relansarea reformei, mai ales Ón justi˛ie. V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_
Acestea sunt, pe scurt, consecin˛ele restructur„rilor ∫i remanierilor guvernamentale pe plan intern.
Ce s-a Ónt‚mplat pe plan extern? Primul du∫ rece a venit Ón noiembrie 2003, cu ocazia prezent„rii Raportului de ˛ar„ de Comisia European„, raport Ón care se men˛ioneaz„ expres faptul c„ îRom‚nia nu are o economie de pia˛„ func˛ional„, iar corup˛ia este generalizat„ ∫i afecteaz„ toate sferele societ„˛ii“.
Œn consecin˛„, a∫a cum ne-a obi∫nuit, Guvernul a promis ∫i a realizat un program privind priorit„˛ile procesului de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„. Acest proiect cu termene precise este nerespectat Ón propor˛ie de 75%. V„ putem oferi c‚teva exemple: cre∫terea num„rului urm„ririlor Ón justi˛ie finalizate, Ón special a cazurilor de corup˛ie la nivel Ónalt. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i exemple de corup˛ie la nivel Ónalt finalizate Ón justi˛ie, v-a∫ ruga s„ ni le prezenta˛i c„, cel pu˛in p‚n„ Ón acest moment, nu exist„. Œn justi˛ie, introducerea aloc„rii informatizate a cazurilor judiciare: termen — decembrie 2003. Nu s-a realizat. Simplificarea ∫i accelerarea procedurilor judiciare, Ón special la Curtea Suprem„ de Justi˛ie — decembrie 2003. Dimpotriv„, s-a supraaglomerat rolul instan˛ei supreme, ast„zi av‚nd termene pentru prim„vara-toamna anului 2005 ∫i chiar prim„vara lui 2006. Sau, introducerea mijloacelor de rezolvare alternativ„ a litigiilor — decembrie 2003. Dac„ dumneavoastr„ ∫ti˛i de impunerea acestor mijloace Ón instan˛e, atunci v„ rog s„ ni le comunica˛i. C‚teva proiecte-pilot Óncercate, de fapt, un singur proiect, la Craiova, nu rezolv„ la nivelul ˛„rii aceste probleme. Sau, extinderea accesului la asisten˛„ juridic„ gratuit„ ∫i sus˛inerea financiar„ a m„surilor de aplicare practic„ — termen decembrie 2003. Nimic nu s-a realizat. ™i evident c„ ∫irul acestor promisiuni de∫arte poate continua.
Œn consecin˛„, a urmat cel de al doilea du∫ rece, aproape fatal, Ón Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European. Un du∫ rece, f„r„ precedent la adresa Rom‚niei, unde se men˛ioneaz„ expres lipsa de reform„ Ón domeniul justi˛iei, ineficien˛a luptei Ómpotriva corup˛iei, lipsa reformelor economice, atentatele la libertatea presei ∫i Ónc„lcarea moratoriului interna˛ional cu privire la adop˛iile interna˛ionale. Pentru prima dat„ acest
du∫ rece, repet, aproape fatal pune Ón fa˛a Rom‚niei dou„ provoc„ri dure, f„r„ precedent:
1) S-a propus reorientarea negocierilor, ceea ce Ón expresia parlamentarilor europeni Ónseamn„ Ón fapt suspendarea negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.
2) Pentru prima dat„ se pune pragmatic ∫i direct Óntrun raport de ˛ar„ problema neÓndeplinirii de c„tre Rom‚nia a criteriului politic de aderare la Uniunea European„. Se spune pentru prima dat„: îIat„, Rom‚nia nu are stat de drept“.
Rom‚nia nu are stat de drept pentru c„ sub guvernarea P.S.D. au fost compromise principiile democra˛iei, prin cel pu˛in urm„toarele:
1) Politizarea justi˛iei ∫i lipsa de independen˛„ a puterii judec„tore∫ti.
2) Utilizarea institu˛iilor statului Ón interes politic, de partid. A se vedea Ón acest sens schimb„rile din 2001 de la Curtea de Conturi, schimb„rile din 2004 de la Consiliul Concuren˛ei sau politizarea selec˛iei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
3) Utilizarea de c„tre Guvern a banilor publici Ón interes de partid. A se vedea, de exemplu, aloc„rile bugetare Ón campania electoral„ local„, unde candida˛ii P.S.D. au primit direct bani de la bugetul de stat pentru comunitatea respectiv„ Ón vederea sus˛inerii proiectelor candidatului P.S.D. Ón detrimentul celorlal˛i candida˛i, sau aloc„rile banilor de c„tre consiliile jude˛ene pe criterii politice.
4) Utilizarea ∫i transformarea institu˛iilor statului Ón instrumente de racolare, ∫antaj ∫i presiune politic„ la adresa reprezentan˛ilor opozi˛iei.
Œn acest moment asist„m la o declan∫are f„r„ precedent de for˛e Ón teritoriu din partea tuturor reprezentan˛ilor statului — prefect, pre∫edinte de consiliu jude˛ean, Poli˛ie, Curte de Conturi, Gard„ Financiar„ —, prin care reprezentan˛ii opozi˛iei fie sunt racola˛i, fie intimida˛i, ∫antaja˛i s„ nu candideze Ón alegerile locale din partea opozi˛iei. Este, poate, domnule prim-ministru, ocazia ca ast„zi, dumneavoastr„, s„ v„ desolidariza˛i public de aceste practici existente Ón teritoriu, prin reprezentan˛ii Guvernului ∫i ai partidului de guvern„m‚nt, pentru c„ acordul dumneavoastr„ tacit Ónseamn„ o Óncurajare la aceste practici. Sper„m c„ dumneavoastr„ ve˛i dori ca Rom‚nia s„ Óndeplineasc„ Ón continuare criteriile politice de aderare la Uniunea European„.
Fa˛„ de aceste realit„˛i dure se pune Ón pericol calendarul ini˛ial de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Guvernul ne propune o restructurare ineficient„ ∫i f„r„ m„suri pragmatice de reform„. Suntem Ón prezen˛a unei ac˛iuni de cosmetizare a Guvernului. De∫i premierul Adrian N„stase spunea, Ón iunie 2003, c„ avem nevoie de un guvern suplu, eficient, cu o schem„ redus„, ast„zi lucrurile s-au schimbat ∫i ne propune o schem„ umflat„ a Guvernului, cu costuri bugetare suplimentare. De asemenea, asist„m la o suprapunere de competen˛e Óntre mini∫tri cu atribu˛ii pe integrarea european„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, nu sunt precizate clar, exact, atribu˛iile mini∫trilor de stat, care va fi raportul. Dac„ domnul Dan Mircea Popescu… Dan Ioan Popescu — Ómi cer scuze fa˛„ de confuzia f„cut„ — Ól va putea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 trage la r„spundere pe domnul ministru Miron Mitrea pentru neÓndeplinirea proiectelor din domeniul Domniei sale. Nu Ón ultim„ instan˛„, asist„m la o simpl„ rota˛ie de cadre Ón interiorul P.S.D.-ului. Ultimul exemplu oferit ast„zi, cu schimbarea portofoliilor de la Cotroceni ∫i Palatul Victoria, fiind edificator.
Avem nevoie, domnilor guvernan˛i, de mai pu˛ine vorbe ∫i de mai multe fapte. Deocamdat„, Guvernul Rom‚niei s-a dovedit a fi un campion al vorbelor ∫i promisiunilor ∫i un etern corigent la capitolul fapte. Nu de restructurare duce lips„ Rom‚nia, ci de voin˛„ politic„ de sus˛inere a adev„ratelor m„suri de reform„. Acest lucru ne cere Uniunea European„, ne cer guvernan˛ii europeni, ne cer parlamentarii europeni: m„suri pragmatice ∫i onorarea promisiunilor. Aceste lucruri, din nefericire, s-au dovedit prea grele pentru guvernan˛ii de la Bucure∫ti.
Œn consecin˛„, Partidul Democrat nu este dispus s„ gireze politic incapacitatea Guvernului de a promova o politic„ de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i nu va sus˛ine hot„r‚rea de restructurare a Guvernului. V„ mul˛umesc.
Ca liberal, a∫ vrea s„ trag o prim„ concluzie. Noi, Óntotdeauna, sus˛inem ideea unei minime guvern„ri. Noi sus˛inem, Óntotdeauna, ideea de mai pu˛ine structuri guvernamentale, pentru c„ este evident faptul c„ birocra˛ia, comunicarea ∫i atingerea obiectivelor sunt cu at‚t mai Óncurcate Óntotdeauna cu c‚t num„rul de structuri ∫i de autorit„˛i este mai ridicat.
A doua observa˛ie este legat„ de opinia c„ acest guvern este dedicat integr„rii europene. Analizele f„cute arat„ c„, din p„cate, acest obiectiv nu pare a fi atins, ci mai degrab„ ratat, pentru c„ se constat„ c„ el este mai degrab„ un guvern f„cut pentru viitoarele alegeri ∫i mai pu˛in un guvern pentru atingerea obiectivelor legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
Prima ∫i cea mai important„ observa˛ie f„cut„ de pres„, de anali∫ti a fost cea legat„ de Cancelaria Primului-Ministru, care Ónseamn„… — noi am atacat-o ∫i la Curtea Constitu˛ional„, din p„cate f„r„ succes —, de fapt, Ón opinia multora, structura de campanie a viitorului candidat la Pre∫edin˛ie din partea partidului de guvern„m‚nt. Separarea Secretariatului General de Cancelaria Primului-Ministru, dublarea aparatelor de lucru, crearea de noi ordonatori de credite, posibilitatea ca banii s„ fie circula˛i prin structura Cancelariei, f„r„ s„ fie Ón deplin„ informare tot aparatul de lucru al Guvernului, sunt multe semne de Óntrebare.
Œn fine, pentru noi ridic„ semne de Óntrebare ∫i — a∫a cum spunea domnul prim-ministru — linia de manager de proiect, linia de mini∫tri de stat. Este cel pu˛in contrariant faptul c„ sectorul cel mai Óncremenit Ón antireform„, sectorul care este criticat Ón Raportul de ˛ar„ de Uniunea European„ tran∫ant, pentru lipsa de performan˛„, pentru lipsa de restructurare Ón regii, pentru lipsa de restructurare ∫i privatizare Ón utilit„˛i publice, are ca misiune coordonarea Óntregii activit„˛i economice. Œn condi˛iile Ón care Raportul de ˛ar„ o spune negru pe alb: îeste o deficien˛„, este sl„biciunea num„rul 1 Ón via˛a economic„ intern„“.
Œn fine, nici domeniul administra˛iei, coordonat de domnul Ioan Rus, nu scap„ de criticile permanente ale Uniunii Europene, iar Justi˛ia, care este cel mai deteriorat sector din agenda intern„ — sigur, are o coordonare nou„ —, care a pus probleme p‚n„ ∫i Ón integrarea Rom‚niei Ón NATO.
A∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul prim-ministru… legat de statutul de economie de pia˛„, pentru c„ dumneavoastr„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 a˛i dat criterii de performan˛„ mini∫trilor de stat. P„i, atunci s-a spus c„ Rom‚nia Óndepline∫te, c„ are economie de pia˛„ func˛ional„. De ce acum da˛i criteriu de performan˛„ Óndeplinirea regimului statutului de economie de pia˛„ func˛ional„.
Sigur, contrariaz„ ∫i faptul c„ un minister de sintez„ pentru economie, cum ar fi Ministerul Finan˛elor, este l„sat Ón coordonarea unui minister sectorial, care este Ministerul Industriei.
Mai st‚rne∫te o anumit„ contrarietate faptul c„ nu prea mai ∫tim ce fel de Guvern avem, avem un Guvern militar, avem un Guvern politic, avem un Guvern tehnocrat? Prezen˛a a at‚t de mul˛i generali Ón Guvern, Ón condi˛iile Ón care modelul european este un model Ón care p‚n„ ∫i structurile militare sunt conduse de civili, iar Ón Rom‚nia ajungem ca structurile civile s„ fie conduse de militari, sigur ridic„ contrarietate.
Œn leg„tur„ cu integrarea european„, pot spune c„ sunt Ón continuare extrem de multe probleme legate, au fost amintite ∫i Ón lu„rile anterioare de cuv‚nt, legate de atribu˛ii ∫i competen˛e. Nu mai ∫tie nimeni cine, de ce se ocup„. Poate, domnule prim-ministru, ve˛i avea amabilitatea s„ ne spune˛i care sunt distinc˛iile clare Óntre Ministerul Integr„rii, negociatorul-∫ef, sectoarele din ministere care se ocup„ de integrare, pentru c„, Ón momentul de fa˛„, dup„ at‚ta efort pentru integrare, de fapt, Rom‚nia face pa∫i considerabili Ónapoi.
Pa∫i Ónapoi au fost, din p„cate, Ónregistra˛i de Rom‚nia Ón foarte multe sectoare. S-au amintit aici criteriile politice. Voi aminti, Ón continuare, c„ Rom‚nia are foarte mari probleme ∫i Ón ceea ce prive∫te separarea puterilor Ón stat.
Raporturile Executivului cu Parlamentul sunt Ón continuare defectuoase, grav defectuoase, ne invita domnul pre∫edinte V„c„roiu la o colaborare din partea opozi˛iei. De fapt, nu se dore∫te, pentru c„ atunci c‚nd o facem ea este eliminat„ din start.
S-a deteriorat mediul concuren˛ial Ón Rom‚nia, un alt subiect ∫i criteriu care p‚n„ acum nu a constituit o problem„. Rom‚nia are o situa˛ie economic„ mult mai complicat„ dec‚t cifra anun˛at„, Óntotdeauna cu pl„cere, de cre∫tere a P.I.B.-ului ∫i de reducere a infla˛iei.
Cre∫terea deficitelor comerciale la mai mult de 25% din produsul intern brut, cre∫terea datoriei externe Ón perioada 2001—2003 cu peste 8 miliarde dolari sunt cu siguran˛„ probleme, domnul Stolojan le-a ar„tat Ón nenum„rate ocazii care greveaz„ serios ∫ansa de dezvoltare a Rom‚niei.
Œn fine, voi cita din rapoartele S.R.I. acum, nu din pres„: îRom‚nia, Óntr-adev„r, are o problem„ cu corup˛ia, criminalitatea economico-financiar„, crima organizat„, contrabanda ∫i evaziunea fiscal„, drogurile, traficul de carne vie, toate sunt Ón cre∫tere, autorit„˛ile se pare c„ nu reu∫esc s„ stopeze aceste fenomene at‚t de periculoase. Clientela politic„ este la apogeu. N-a fost niciodat„, Ón 14 ani, Rom‚nia Ón situa˛ia Ón care totul se d„ pe clientel„, ∫i asta sigur duce la s„r„cirea popula˛iei.“
Œn fine, Guvernul are o grav„ ∫i major„ problem„ de rezolvat pe agenda intern„ — nivelul de trai, ∫omajul Ón cre∫tere, s„r„cia acut„, s„r„cia extrem„, situa˛ia pensionarilor, care, din p„cate, numai de promisiuni au parte, niciodat„ de solu˛ii concrete.
La o privire atent„, de fapt, Ón Rom‚nia nimic nu func˛ioneaz„, chiar dac„ Guvernul consider„ permanent c„ rezolv„ problem„ dup„ problem„.
Œn fine, la capitolul îDiverse“ nu poate sc„pa observa˛iei autosuficien˛a ∫i arogan˛a guvernamental„, ignorarea dialogului social, ignorarea opozi˛iei, chiar atunci c‚nd opozi˛ia este prezent„, activ„ ∫i contribuie cu solu˛ii, ignorarea societ„˛ii civile, care ∫i ea contribuie, de multe ori, Ón favoarea activit„˛ii guvernamentale, dar tot timpul ea este ignorat„.
Din p„cate, Guvernul nu recunoa∫te situa˛ia de criz„ Ón care se afl„ Rom‚nia, Guvernul tr„ie∫te Óntr-o lume paralel„, o lume roz„, o lume cu petale de trandafiri, o lume frumoas„. Din p„cate, realitatea de zi cu zi este cu totul alta.
Œn final, P.N.L.-ul v„ solicit„, tot avem un Guvern care se preg„te∫te de alegeri, Ón final, P.N.L.-ul v„ solicit„ ca Ón Rom‚nia, Ón condi˛iile presiunilor politice existente, care risc„ ca, Óntr-adev„r s„ compromit„ criteriile politice, P.N.L.-ul v„ solicit„ s„ asigura˛i nu numai alegeri libere, ele vor fi libere, ci ∫i alegeri corecte, pentru c„ de asta depinde m„car salvarea criteriilor ∫i valorilor democratice Ón Rom‚nia.
Analiz‚nd foarte atent propunerile guvernamentale legate de restructurare, consider‚nd c„ ele, de fapt, nu reflect„ ∫i nu conduc la o mai bun„ func˛ionare, la un mai bun management administrativ al Guvernului, grupurile liberale vor vota Ómpotriva proiectului de hot„r‚re.
V„ mul˛umesc.
Propun Guvernului s„ acorde o aten˛ie sporit„ comunic„rii c„tre societate a acelor mesaje care spuse clar ∫i f„r„ echivoc pot ajuta Ón Ón˛elegerea lu„rii unor decizii dure care trebuie luate pentru a Óncheia negocierile. Vorbim deseori numai la modul general de acest proces ∫i nu intr„m Ón miezul problemelor, care, de multe ori, devin tem„ de dispute politice interne ∫i care pot d„una procesului de integrare.
Revin la cuv‚ntul îconsecven˛„“. Este foarte important ca Guvernul s„ fie consecvent Ón ceea ce va face Ón urm„toarele luni.
Totodat„, salut„m reÓnfiin˛area Ministerului Mediului, care, Ón urm„torii ani, va trebui s„ mobilizeze importante fonduri europene. Este salutar„, ∫i sper„m c„ nu va r„m‚ne numai la nivelul schimb„rii denumirii ministerului, apari˛ia sintagmei îDezvoltare Rural„“ la Ministerul Agriculturii, una dintre cele mai dificile probleme cu care se confrunt„ zona agrar„ din Rom‚nia este dezvoltarea rural„. Ne bucur„ faptul c„ o mai veche propunere a U.D.M.R.-ului ∫i-a g„sit ecoul prin aceast„ decizie de apari˛ie a conceptului de dezvoltare rural„.
Œn domeniul justi˛iei, segment mult criticat, trebuie luate acele decizii care ˛in de reforma sistemului. O component„ important„ este reÓnfiin˛area Agen˛iei pentru Tineret, care va trebui s„ fie c‚t mai incisiv„, pentru a putea ajuta efectiv popula˛ia t‚n„r„.
Prin semnarea Protocolului de colaborare pe acest an cu partidul de guvern„m‚nt, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia ∫i-a exprimat voin˛a politic„ de a asigura o stabilitate politic„ Ón acest an electoral, de a sprijini acele m„suri care acord„ o protec˛ie social„ mai consistent„, care continu„ proiectele de infrastructur„,
care armonizeaz„ legisla˛ia cu cea european„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, care acord„ mai multe drepturi comunit„˛ii maghiare ∫i minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.
Votarea noii Constitu˛ii a demonstrat faptul c„ Ón problemele de importan˛„ major„ poate exista consens Óntre partidele democratice din Parlament.
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia va urm„ri cu aten˛ie activitatea Guvernului. Vom solicita s„ ne exprim„m punctul de vedere Ón luarea deciziilor importante, conform Protocolului Óncheiat cu partidul de guvern„m‚nt, ∫i vom sprijini, cum am spus, toate demersurile care pot duce la Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„.
Datorit„ celor expuse mai sus, U.D.M.R. va sprijini prin votul s„u hot„r‚rea pentru aprobarea modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
nu am s„ intru acum Óntr-o disput„ pe aceste teme, probabil Ón campania electoral„ vom face discu˛ii nenum„rate pe aceste aspecte, dar da˛i-mi voie s„ spun c„ nu cred c„ vom tran∫a acest gen de chestiuni ast„zi, discut‚nd despre restructurarea Guvernului. Performan˛a Guvernului este o problem„ pe care o vom discuta separat ∫i, probabil, de-a lungul perioadelor care urmeaz„. A∫a cum, spre exemplu, eu nu cred c„ domnul deputat Boc a Ón˛eles p‚n„ acum diferen˛a dintre recorelare ∫i recalcularea pensiilor.
Noi am promis c„ vom face Ón perioada actualului mandat o recorelare a pensiilor, ceea ce am ∫i f„cut, ∫i ne-am angajat la o recorelare pe parcursul anilor 2002—2004, s-au desf„∫urat aceste etape, n-am s„ intru Ón toate aceste am„nunte, le-am cerut pentru a fi prezentate de doamna ministru Elena Dumitru, iar recalcularea pensiilor Óncep‚nd cu anul 2005 este un alt proiect, este un proiect pe care l-am anun˛at, la care se lucreaz„, va fi depus un proiect de lege Ón Parlament, care are deja principiile bine stabilitate. Deci a∫ vrea s„-l rog pe domnul deputat s„ nu Óncurce angajamentul privind recorelarea pensiilor, care s-a f„cut cu costuri destul de importante, pe mai multe faze, ∫i proiectul de recalculare a pensiilor, care va Óncepe din anul 2005.
Sigur, eu sunt de at‚˛ia ani Ón politic„, ∫tiu ce Ónseamn„ apropierea alegerilor ∫i discursul populist, cum s„r„ce∫te popula˛ia Óntotdeauna Ón ultimele luni Ónainte de alegeri. Totu∫i, da˛i-mi voie s„ v„ rog s„ facem apel la surse impar˛iale care s„ ne spun„ dac„ lucrurile stau Óntr-adev„r Ón felul acesta sau nu, ∫i cea mai bun„ surs„ pe care eu o recomand domnului deputat Boc este Raportul B„ncii Mondiale, care ne arat„ c„ doar Ón primii doi ani de guvernare procentul popula˛iei care tr„ie∫te sub limita de s„r„cie extrem„ a sc„zut de la 34% la 29%, deci anun˛ul acesta intempestiv, electoral c„ popula˛ia s„r„ce∫te este disperat, ∫i c„, iat„, Guvernul nu face nimic mi se pare un anun˛ strict electoral, care nu are nici un fel de baz„ Ón datele reale, nici Ón ceea ce prive∫te cre∫terea economic„, dar nici anun˛ul privind polarizarea social„, pentru c„ datele prezentate de Banca Mondial„ sunt Óntr-o direc˛ie diferit„. Sigur, putem s„ discut„m Óndelung aceste lucruri, vor fi nenum„rate talk-show-uri Ón care, probabil, la televiziuni, Ónt‚lniri politice, Ón care se vor discuta aceste aspecte, dar nu a∫ vrea totu∫i ca la acest moment, c‚nd discut„m despre ac˛iunea de viitor, s„ se introduc„ aceste pic„turi de venin care nu se bazeaz„ pe datele reale. Œn ceea ce prive∫te aspectele legate de evolu˛iile externe — ∫i a fost o analiz„ foarte interesant„ pe care domnul deputat a f„cut-o, pentru care Ói sunt extrem de Óndatorat, ea este Óns„, din p„cate, din nou par˛ial„ — am aici ∫i a∫ putea s„ v„ prezint elementele de fond ale Raportului anual privind Rom‚nia, ∫i, f„r„ Óndoial„, ceea ce Ón definitiv reprezint„ aspectul cel mai interesant ∫i concluzia pe care eu a∫ dori s„ o prezint la acest moment este mai cur‚nd discursul domnului Verheugen Ón Bundestag-ul german, Ón leg„tur„ cu aspectele cuprinse Ón Raportul de ˛ar„ c‚nd, vorbind despre activitatea Guvernului rom‚n de acum, a spus c„ acesta este cel mai performant din ultimii 10 ani. Sigur, nu vrem ierarhii, nu vrem s„ stabilim, p‚n„ la urm„, elemente care ˛in de compara˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 cu trecutul, ne intereseaz„ performan˛a, Ón special pentru viitor.
Sigur, Ón cadrul Parlamentului European, Ón momentul de fa˛„, de fapt chiar la aceast„ or„, are loc o dezbatere sau continu„ o dezbatere care are componente care ˛in de via˛a politic„ intern„, de anul electoral din Rom‚nia, dar ∫i de anul electoral european.
Nu am s„ intru acum Ón am„nunte nici Ón leg„tur„ cu aceste aspecte, pentru c„, probabil, vom comenta mai pe larg aceste chestiuni Ón momentul Ón care vom avea concluzia final„ a Parlamentului European.
Ceea ce pot s„ v„ spun este c„ negocierile cu Comisia European„ se desf„∫oar„ Ón grafic, calendarul negocierilor cu Rom‚nia este men˛inut a∫a cum a fost fixat la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie, anul trecut, ∫i r„m‚ne ca noi, Óntr-adev„r, s„ ne facem temele Ón mod con∫tiincios ∫i sper c„ vom avea sprijinul tuturor for˛elor politice Ón leg„tur„ cu aceste aspecte.
Guvernul nostru sper c„ a dat dovada foarte puternic„ a faptului c„ s-a axat mai cur‚nd pe fapte ∫i mai pu˛in pe vorbe. Nu vreau s„ fac din nou o compara˛ie cu trecutul, dar realiz„rile Guvernului din ace∫ti ani au dovedit din plin aceste lucruri. C„ exist„ unele neÓmpliniri este firesc, ∫i nu a∫ vrea s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a prezenta o imagine mirific„, o imagine care s„ nu ˛in„ seama de faptul c„ sunt Ónc„ foarte multe lucruri de f„cut sau c„ sunt chiar unele lucruri pe care n-am reu∫it s„ le realiz„m p‚n„ acum, dar nu a∫ vrea s„ ajungem Ón situa˛ia Ón care doar primim lec˛ii de la cei care, cel pu˛in p‚n„ acum, nu s-au remarcat Ón mod deosebit Ón eforturile de guvernare. Poate Ón viitor, dac„ va fi cazul, dar eu sper ca noi s„ c‚∫tig„m din nou alegerile ∫i, Ón felul acesta, s„ continu„m un program inclusiv Ón ceea ce prive∫te recalcularea pensiilor, dar ∫i finalizarea procesului de integrare european„.
Domnului senator P„curaru, a∫ vrea s„ Ói r„spund doar Ón leg„tur„ cu unul dintre aspecte. A ap„rut un anumit cli∫eu îÓn Guvernul Rom‚niei sunt foarte mul˛i generali…“ vreau s„ Ól Óncredin˛ez c„ Ón Guvern to˛i militarii sunt ofi˛eri Ón rezerv„, nici unul nu este ofi˛er activ ∫i, de altfel, cred c„ to˛i membrii Cabinetului, m„ refer la b„rba˛i, to˛i sunt ofi˛eri Ón rezerv„ ∫i b„nuiesc c„ ∫i domnul P„curaru este ofi˛er Ón rezerv„.
## 20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
L„pu∫an Alexandru prezent Neagu Victor prezent Leon„chescu Nicolae absent Neam˛u Horia-Ion prezent Lep„datu Lucia-Cornelia prezent„ Neam˛u Tiberiu-Paul absent Lep∫a Sorin Victor absent Nechifor Cristian prezent Longher Ghervazen prezent Negoi˛„ Gheorghe-Liviu absent Loghin Irina absent„ Nica Dan prezent Luchian Ion absent Nicolae Ion prezent Magheru Paul absent Nicol„escu Gheorghe-Eugen absent Maior Laz„r Dorin prezent Nicolescu Mihai prezent Makkai Grigore prezent Nicolicea Eugen prezent Man Mircea absent Niculescu Constantin prezent Manolescu Oana prezent„ Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Marcu Gheorghe prezent Nistor Vasile absent Mardari Ludovic absent Ni˛„ Constantin prezent Marin Gheorghe prezent Oltean Ioan absent Marineci Ionel prezent Olteanu Ionel prezent Márton Árpád Francisc prezent Oltei Ion prezent M„laimare Mihai Adrian prezent Onisei Ioan absent M„r„cineanu Adrian absent Palade Doru Dumitru prezent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Pambuccian Varujan prezent M‚ndroviceanu Vasile prezent Pa∫cu Ioan Mircea prezent Mera Alexandru-Liviu absent Pataki Iulia prezent„ Merce Ilie prezent P„un Nicolae absent Me∫ca Sever prezent P„duroiu Valentin prezent Miclea Ioan absent P„∫cu˛ ™tefan prezent Micula C„t„lin absent Pécsi Francisc prezent Mihalachi Vasile absent Pere∫ Alexandru absent Mih„ilescu Petru-™erban prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Mincu Iulian prezent Petru∫ Octavian Constantin prezent Mircea Costache prezent Ple∫a Eugen-Lucian prezent Mirciov Petru prezent Pop Napoleon absent Miron Vasile prezent Podgorean Radu prezent Mitrea Manuela prezent„ Popa Constan˛a prezent„ Mitrea Miron-Tudor prezent Popa Cornel absent Mitu Octavian prezent Popa Virgil absent Mi˛aru Anton prezent Popescu-Bejat ™tefan-Marian absent MÓnzÓn„ Ion absent Popescu Costel-Eugen prezent Mocanu Alexandru absent Popescu Gheorghe prezent Mocioalc„ Ion prezent Popescu Grigore Dorin absent Mocioi Ion absent Popescu Ioan Dan prezent Mogo∫ Ion absent Popescu Kanty C„t„lin prezent Mohora Tudor prezent Popescu-T„riceanu C„lin absent Moisescu George Dumitru absent Popescu Virgil prezent Moisoiu Adrian prezent Posea Petre prezent Moi∫ V„s„lie absent Predic„ Vasile absent Moldovan Carmen-Ileana prezent„ Pribeanu Gheorghe prezent Moldovan Petre prezent Priboi Ristea prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Purceld Octavian-Mircea prezent Moraru Constantin Florentin absent Pu∫ca∫ Vasile absent Motoc Marian-Adrian prezent Puwak Hildegard-Carola prezent„ Musc„ Monica Octavia absent„ Puzdrea Dumitru prezent Mu∫etescu Ovidiu Tiberiu prezent Radan Mihai prezent Naidin Petre prezent Ráduly Róbert Kálmán prezent Nan Nicolae absent Raicu Romeo-Marius absent Nassar Rodica prezent„ Rasovan Dan Grigore prezent Naum Liana-Elena prezent„ R„doi Ion prezent N„dejde Vlad-George prezent R„dulescu Grigore Emil absent N„stase Adrian prezent Ro∫ca Radu Vasile prezent N„stase Ioan Mihai prezent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent Neac∫u Ilie absent Rus Emil prezent Neagu Ion prezent Rus Ioan prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 Ru∫anu Dan-Radu absent Vi∫inescu Marinache absent Sadici Octavian prezent Voicu M„d„lin prezent Sali Negiat absent Voinea Florea prezent Sandache Cristian prezent Voinea Olga prezent„ Sandu Alecu absent Winkler Iuliu prezent Sandu Ion Florentin prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Sassu Alexandru prezent Z„voian Ioan Dorel prezent Saulea D„nu˛ absent Zgonea Valeriu ™tefan prezent Savu Vasile Ioan absent **Domnul Valer Dorneanu:** S„punaru Nini absent S‚rbu Marian prezent Urmeaz„ Senatul. Sb‚rcea Tiberiu-Sergius prezent **Domnul Gheorghe Albu:** Selagea Constantin prezent Semcu Adrian absent Relu„m absen˛ii. Sersea Nicolae prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Severin Adrian prezent Simedru Dan Coriolan absent Dac„ mai sunt deputa˛i care s-au prezentat Óntre Sire˛eanu Mihail prezent timp? Sonea Ioan prezent **Domnul Gheorghe Albu:** Spiridon Nicu prezent Stan Ioan prezent Arma∫ Iosif prezent Stan Ion prezent Ifrim Mircea prezent Stana-Ionescu Ileana prezent„ Sali Negiat prezent Stanciu Anghel prezent Todoran Pavel prezent Stanciu Zisu prezent Mai este cineva? Dac„ nu mai sunt al˛i colegi.… St„nescu Alexandru-Octavi prezent **Domnul Valer Dorneanu:** St„ni∫oar„ Mihai absent Stoian Mircea prezent Rog distin∫ii no∫tri colegi senatori s„ fie aten˛i, c„ Stroe Radu absent Óncepe apelul Senatului. Stuparu Timotei prezent Domnul secretar Predescu, v-a∫ ruga s„ face˛i apelul Suciu Vasile prezent pentru Senat ∫i chestorii Senatului s„ distribuie bilele. Suditu Gheorghe prezent **Domnul Ion Predescu:** Székely Ervin-Zoltán prezent Szilágyi Zsolt prezent V„ rog s„ v„ apropia˛i Ón fa˛„, ca s„ decurg„… ™naider Paul prezent **Domnul Valer Dorneanu:** ™tefan Ion prezent ™tef„nescu Codrin prezent Domnule secretar Predescu, v-a∫ ruga s„ face˛i apelul ™tef„noiu Luca prezent pentru Senat, iar chestorii Senatului s„ distribuie bilele. ™tirbe˛ Cornel absent Tamás Sándor absent **Domnul Ion Predescu:** T„r‚˛„ Culi˛„ prezent V„ rog s„ v„ apropia˛i, ca apelul s„ decurg„ c‚t se T‚rpescu Pavel prezent poate de repede. Tcaciuc ™tefan absent Acatrinei Gheorghe absent Timi∫ Ioan prezent Alexa Constantin prezent Toader Mircea Nicu absent Alexandru Ionel prezent Todoran Pavel absent Apostolache Victor prezent Tokay Gheorghe prezent Athanasiu Alexandru prezent Toró Tiberiu prezent Avram Dan absent Tudor Marcu prezent Badea Dumitru prezent Tudose Mihai prezent Balcan Viorel prezent Tunaru Raj-Alexandru prezent B„dulescu Doru-Laurian prezent f bulc„ Alexandru prezent B„lan Angela Mihaela prezent„ fiocu Iulian Costel prezent B„l„l„u Constantin prezent Varga Attila prezent Bela∫cu Aron prezent Vasile Aurelia prezent„ Belu Ioan absent Vasilescu Lia-Olgu˛a absent„ BÓciu Constantin absent Vasilescu Nicolae prezent Bichine˛ Corneliu absent Vasilescu Valentin prezent Bindea Liviu-Doru prezent Vekov Károly-János prezent Br„di∫teanu ™erban prezent Verbina Dan prezent Bucur Dionisie prezent Vida Iuliu prezent Bunduc Gheorghe prezent
Domnul secretar Predescu, v-a∫ ruga s„ face˛i apelul pentru Senat ∫i chestorii Senatului s„ distribuie bilele.
Domnule secretar Predescu, v-a∫ ruga s„ face˛i apelul pentru Senat, iar chestorii Senatului s„ distribuie bilele.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
## 22
Buzatu Gheorghe absent Oprescu Sorin Mircea absent C‚rciumaru Ion prezent Opri∫ Octavian prezent Ciocan Maria absent„ Otiman P„un-Ion absent Cioc‚rlie Alin Theodor absent Paleologu Alexandru absent Codreanu Dumitru prezent Pan„ Aurel absent Constantinescu Eugen Marius prezent Pan„ Viorel Marian prezent Cozm‚nc„ Octav prezent Pastiu Ioan absent P„unescu Adrian prezent P„curariu Iuliu absent Cr„ciun Avram prezent P„curaru Nicolae Paul Anton absent Cristolovean Ioan prezent P„tru Nicolae absent Dina Carol prezent Penciuc Corin absent Dinescu Valentin prezent Pete ™tefan prezent Dinu Marin prezent Petre Maria absent„ Dobrescu Maria Antoaneta absent„ Petrescu Ilie prezent Dumitrescu Viorel prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Du˛„ Vasile prezent Pop Dumitru Petru prezent Eckstein-Kovács Péter absent Pop de Popa Ioan prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Popa Nicolae-Vlad absent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Popescu Dan-Mircea prezent Feldman Radu Alexandru absent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Filipa∫ Avram prezent Predescu Ion prezent Filipescu Cornel prezent Prichici Emilian prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Pricop Mihai-Radu prezent Flutur Gheorghe absent Pris„caru Ghiorghi prezent Frunda György prezent Pruteanu George Mihail absent G„ucan Constantin absent Pujina Nelu prezent Gogoi Ion prezent Puskás Valentin-Zoltán prezent Guga Ioan prezent Radu Constantin prezent Hanganu Romeo Octavian absent Rah„u Dan Nicolae absent H‚r∫u Ion prezent Rebreanu Nora Cecilia absent„ Hoha Gheorghe prezent Rece Traian absent Honcescu Ion prezent Roibu Aristide absent Horga Vasile absent Roman Petre prezent Hri˛cu Florin prezent Rus Ioan Aurel prezent Ila∫cu Ilie absent S‚rbulescu Ion absent Iliescu Ion absent Seche Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Seres Dénes prezent Iorga Nicolae Marian prezent Sin Nicolae prezent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor absent Sporea Elena prezent„ Kereskenyi Alexandru absent Solcanu Ion prezent Leca Aureliu prezent Sógor Csaba prezent St„noiu Rodica Mihaela absent„ Lupoi Mihail absent Maghiar Teodor absent Stoica Fevronia prezent„ Marcu Ion absent Szabó Károly-Ferenc absent Marinescu Simona absent„ ™elaru Rodica prezent„ Markó Béla prezent ™tefan Viorel prezent Matei Vintil„ prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Matei Viorel prezent Theodorescu Emil R„zvan absent M„rgineanu ™tefan Gheorghe absent Toma Constantin prezent Mihordea Mircea absent Tudor Corneliu Vadim absent Mocanu Vasile prezent Ungheanu Mihai absent Munteanu Tudor Marius prezent Vajda Borbala prezent„ Nedelcu Mircea prezent Vasile Radu absent Németh Csaba prezent V„c„roiu Nicolae prezent Nicolaescu Ioan prezent Vela Ion absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Verestóy Attila prezent Nicolai Norica absent„ Voinea Melu prezent Nicolescu Constantin prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Novolan Traian prezent Zanc Grigore prezent Onaca Dorel-Constantin absent Zl„vog Gheorghe prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004 |Mai citim o dat„ absen˛ii:|| |---|---| |Adrian P„unescu|prezent| |Sorin Mircea Oprescu|prezent| |Roibu Aristide|prezent| |Horga Vasile|prezent|
|Man Mircea|absent| |---|---| |Mardari Ludovic|absent| |M„r„cineanu Adrian|absent| |Mera Alexandru-Liviu|absent| |Miclea Ioan|absent| |Micula C„t„lin|absent| |MÓnzÓn„ Ion<br>Mogo∫ Ion<br>Moisescu George Dumitru<br>Moi∫ V„s„lie|absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Moraru Constantin Florentin|absent| |Musc„ Monica Octavia|absent„| |Nan Nicolae|absent| |Neac∫u Ilie|absent| |Negoi˛„ Gheorghe-Liviu|absent| |Nicol„escu Gheorghe-Eugen|absent|
Stima˛i colegi, exist„ vreun coleg deputat care n-a votat?
Procedura spune s„ strig„m prezen˛a a doua oar„, domnule pre∫edinte. Aproape am terminat!
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004