Rom‚nia se afl„ ast„zi Ón pragul unui moment crucial din istoria sa: integrarea Ón Uniunea European„. De acest moment se leag„ a∫tept„rile milioanelor de rom‚ni pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
care integrarea Ónseamn„ o ∫ans„ pentru un viitor mai prosper.
Traseul european al Rom‚niei este Óns„ periclitat de cei pe care cet„˛enii Rom‚niei i-au Ónvestit cu Óncredere ∫i legitimitate Ón decembrie 2004. Incompeten˛a, mediocritatea, lipsa de responsabilitate sunt caracteristicile unei guvern„ri care poate s„ compromit„ viitorul european al milioanelor de rom‚ni.
Œn fa˛a acestui pericol, Partidul Social Democrat este nevoit s„ constate c„ singura solu˛ie valabil„ pentru viitorul european al Rom‚niei este votul popular, alegerile anticipate. Pentru ca acest lucru s„ se poat„ realiza, Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat depun urm„toarea mo˛iune de cenzur„, cu titlul îGuvernul T„riceanu — fapte ∫i minciuni“.
Doamnelor ∫i domnilor,
Alian˛a D.A a ajuns la putere Ón urma unei fraude electorale istorice: a min˛it rom‚nii c„ le va aduce dreptate ∫i bun„stare. Le-a adus circ ∫i s„r„cie!
Dup„ un an ∫i jum„tate de la alegeri, peste Programul de guvernare s-a a∫ternut un strat gros de praf. Politicienii puterii mai vorbesc despre promisiunile electorale doar pentru a le mai da peste nas celorlal˛i colegi din Alian˛„. Nu au de g‚nd s„ duc„ vreun proiect public p‚n„ la cap„t, ci vor s„ fac„ mult„ g„l„gie.
Preocuparea principal„ a P.N.L. este s„ sl„beasc„ puterea politic„ a P.D., cu orice mijloace ∫i cu orice pre˛. Acelea∫i obiective le are ∫i P.D., poate cu rezultate mai bune. Nici unuia dintre aceste partide nu-i st„ g‚ndul s„ guverneze Rom‚nia mai bine.
La masa Guvernului s-au a∫ezat nenum„rate grupuri de interese ∫i mul˛i oameni de afaceri, interesa˛i prea pu˛in de nivelul de trai al rom‚nilor ∫i mai mult de bun„starea afacerilor personale. Pe m„sura ce conflictul dintre îcomeseni“ a Ónceput s„ se intensifice, iar lupta pentru ciolanul puterii acapareaz„ tot mai mult spa˛iul dezbaterii publice, senza˛ia c„ retr„im co∫marul cederist prinde tot mai mult contur.
Ce diferen˛„ este Óntre CoCoPo-urile cederiste ∫i C.N.C.-urile co-aliate? Poate doar c„ media de v‚rst„ s-a mai redus. Practicile politice au r„mas acelea∫i: unii trag de scaune, ceilal˛i ˛in de mas„.
De c‚nd cu demisia irevocabil„ revocat„ a premierului T„riceanu, scena politic„ rom‚neasc„ este zguduit„ de un veritabil r„zboi Óntre diversele fac˛iuni care constituie coali˛ia de guvernare. îR„zboiul palatelor“ se poart„ Ón Guvern, Ón Parlament, Ón jude˛e, Ón ∫edin˛e cu u∫ile Óntredeschise, Ón paginile ziarelor ∫i pe micile ecrane Ón casele fiec„ruia dintre noi. R„zboiul face Óntotdeauna Óns„ ∫i victime colaterale: s„n„tatea, educa˛ia, agricultura, nivelul de trai, pensionarii, oamenii de afaceri, miile de sindicali∫ti care au ie∫it pe str„zi, sutele de sinistra˛i care Ónc„ dorm pe unde apuc„.
Guvernul condus de premierul T„riceanu s-a n„scut Ón zodia alegerilor anticipate ∫i a func˛ionat un an ∫i jum„tate Óntr-o atmosfer„ de provizorat, de incertitudine continu„. De fiecare dat„ c‚nd mai sc„pa c‚te un zvon de la Cotroceni la Palatul Victoria, se instaura panica ∫i se preg„teau stegule˛ele de campanie. Œntre dou„ Ónt‚lniri cu anumi˛i oameni de afaceri ∫i un telefon pe la justi˛ie,
premierul T„riceanu mai f„cea o poman„ electoral„ pentru a cump„ra voturile rom‚nilor.
Patrulaterul guvernamental trebuie s„ dea seama de rezultatele dezastruoase ale politicilor publice ∫i proiectelor pe care le-a pus Ón practic„. Dup„ un an ∫i jum„tate de guvernare portocalie trebuie s„ tragem linie ∫i s„ vedem ce a reu∫it s„ fac„ actualul Guvern.
Industria avicol„ este distrus„, sute de focare de grip„ aviar„ amenin˛„ peste tot s„n„tatea oamenilor, iar agricultura lipsit„ ∫i de subven˛ii mai urmeaz„ s„ fie ∫i impozitat„. Sistemul sanitar este la un pas de explozie: doctorii s-au s„turat de incompeten˛a ∫i reaua-credin˛„ a contabilului de la s„n„tate, iar bolnavii au ajuns s„ cer∫easc„ medicamente, s„ moar„ la cozile de la farmacii; mai mult, farmaciile au r„mas f„r„ fonduri, pentru c„ ministrul-contabil a gre∫it socotelile s„n„t„˛ii. Sistemul de educa˛ie este foarte aproape s„ fie din nou blocat de grev„, pentru c„ profesorii s-au s„turat de minciuni ∫i am‚n„ri, de dispre˛ul ∫i arogan˛a cu care Ói trateaz„ Guvernul.
Le-a˛i promis pensionarilor c„ le recalcula˛i pensiile, dar n-a˛i f„cut mai nimic, pentru c„ politicile fiscale ∫i bugetare dezastruoase ∫i incoerente au sec„tuit bugetul de stat. A˛i crescut pre˛ul la curentul electric, la gaze, la gigacalorie, f„r„ s„ v„ intereseze c„ oamenii nu au de unde s„ pl„teasc„ ∫i c„ sunt necesare programe de asisten˛„ social„. Dar a˛i ∫tiut cum s„ face˛i ca statul s„ cumpere energie scump„ de la firmele potenta˛ilor dumneavoastr„!
Infrastructura este la fel ca Ón anul 2004, nici un kilometru de autostrad„ nu a mai fost construit, iar oamenii afecta˛i de inunda˛ii Ónc„ nu au o cas„ unde s„ doarm„. Mediul de afaceri este complet debusolat, pentru c„ a˛i reintrodus practica aberant„ a sutelor de ordonan˛e de urgen˛„ din perioada 1996—2000, care bulversau sistemul fiscal Ón Rom‚nia prin modific„ri repetate ale Codului fiscal. Oamenii de afaceri se a∫teapt„, consterna˛i ∫i ului˛i, s„ mai modifica˛i sau s„ mai inventa˛i noi taxe ∫i impozite. V„ ascunde˛i Óntr-un mod mincinos ∫i jenant dup„ prevederi ale Uniunii Europene, pentru a m„ri impozitele ∫i taxele ∫i pentru a crea haos Ón administra˛ie ∫i justi˛ie.
Domnule T„riceanu,
Onora˛i membri ai Cabinetului,
Ce vre˛i? S„ vin„ toat„ Rom‚nia Ón Bucure∫ti, Ón Pia˛a Victoriei, ca s„ v„ convinge˛i c„ habar nu ave˛i ce face˛i? C„ nu ∫ti˛i Óncotro Óndrepta˛i Rom‚nia? C„ nu ∫ti˛i ce ne a∫teapt„ dup„ 2007? C„ face˛i gre∫eli dup„ gre∫eli, orbi˛i de lupta pe care o da˛i Ón interior pentru putere, f„r„ s„ v„ intereseze care sunt efectele asupra popula˛iei?
Criza politic„ Ón care Rom‚nia se afund„ cu fiecare zi Ó∫i pune implacabil amprenta asupra evolu˛iei economiei na˛ionale ∫i a dezvolt„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti. Anul 2005 a fost, din toate punctele de vedere, un e∫ec ∫i, din p„cate, anul 2006 se Óndreapt„ c„tre un deznod„m‚nt la fel de nefericit.
Œntre timp, Rom‚nia se Óndreapt„ buim„cit„ c„tre Uniunea European„. Mai mult ne trage Europa spre ea dec‚t Ónaint„m noi. Nimeni nu ∫tie ce se va Ónt‚mpla c‚nd vom ajunge acolo. Guvernul are de rezolvat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
scandalurile politice care Ól macin„ din interior ∫i nu are timp s„ elaboreze strategia de dezvoltare pentru perioada postaderare. Rom‚nia nu are ast„zi un plan coerent ∫i consistent care s„ ghideze politicile publice pentru integrarea Ón structurile Comunit„˛ii Europene.
Guvernul T„riceanu este incapabil s„ onoreze angajamentele asumate fa˛„ de Uniunea European„ cu privire la modalitatea ∫i la timpul Óndeplinirii criteriilor de convergen˛„ nominal„ prev„zute de Tratatul de la Maastricht. Criteriile de convergen˛„ nominal„ se refer„, Ón primul r‚nd, la indicatori precum rata infla˛iei, rata dob‚nzii la obliga˛iunile pe termen lung, deficitul bugetar, datoria public„ total„ ca pondere Ón P.I.B. ∫i cursul de schimb. Œn 2005, din cauza îperforman˛elor“ economice Ónregistrate de guvernarea co-aliat„, Rom‚nia s-a Óndep„rtat semnificativ de ˛intele europene.
Experimentul fiscal pe care Guvernul T„riceanu Ól sus˛ine cu foarte mult„ ardoare afecteaz„ considerabil ∫i preg„tirile Rom‚niei pentru integrarea european„. Diminuarea surselor bugetare va conduce la reducerea investi˛iilor publice Ón domenii ca justi˛ia, administra˛ia public„, securizarea frontierelor, s„n„tate, mediu, investi˛ii absolut necesare pentru alinierea la standardele europene. De asemenea, politica fiscal„ guvernamental„ creeaz„ dificult„˛i serioase cu privire la cofinan˛area programelor U.E.
Cu c‚t guvernan˛ii vor Ónt‚rzia s„ adopte m„surile necesare pentru a orienta economia na˛ional„ pe un traseu european, cu at‚t integrarea societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón Comunitatea European„ va fi mai Óndelungat„ ∫i mai dureroas„, iar consecin˛ele vor fi suportate de cet„˛eni.
Economia rom‚neasc„ Ó∫i continu„ Ón 2006 declinul Ónregistrat dup„ preluarea mandatului de Guvernul T„riceanu Ón decembrie 2004. Competitivitatea economiei, a companiilor ∫i a produselor rom‚ne∫ti este Ón sc„dere accelerat„.
Agricultura, afectat„ semnificativ de inunda˛ii, dar ∫i de ministeriatul dezastruos al liberalului Flutur, se afl„ Óntr-un pronun˛at proces de degradare. Mai mult, odat„ cu noile m„suri fiscale aprobate de Guvern, s„r„cia sever„ Ón care se zbate satul rom‚nesc se va Ónr„ut„˛i considerabil.
Dup„ ce vreme de 500 de zile agricultura rom‚neasc„ a fost zdruncinat„ ba de inunda˛ii, ba de gripa aviar„, ba de incompeten˛a ministrului Flutur, ast„zi produc„torii din mediul rural sunt Óntr-o situa˛ie dezastruoas„. Mai nou, guvernan˛ii ∫i-au propus s„ stoarc„ tot ce se poate stoarce din agricultur„, Ónainte s„ o lase s„ moar„, ∫i i-au dat m‚n„ liber„ ministrului Vl„descu s„ îbiruiasc„“ mediul rural. Guvernul nu ia nici o m„sur„ pentru dezvoltarea satului rom‚nesc.
Nici bugetul pe 2006, nici alte forme de stimulare nu sunt avute Ón vedere pentru ca agricultura rom‚neasc„ s„ devin„ mai competitiv„ ∫i mai activ„ Ón sporirea avu˛iei na˛ionale. Guvernul T„riceanu a uitat complet de promisiunile din campania electoral„, atunci c‚nd liberalo-democra˛ii sus˛ineau cu Ónver∫unare dezvoltarea satului rom‚nesc. Nimic din ce a fost promis nu s-a realizat. Lucr„rile privind canalizarea ∫i alimentarea cu ap„ a satelor au r„mas doar cuvinte pe h‚rtie. La fel s-a Ónt‚mplat ∫i cu programul na˛ional pentru asfaltarea
drumurilor comunale, cu planurile de dezvoltare rural„, de Óncurajare a agroturismului ∫i a produc˛iei ecologice.
Guvernul T„riceanu nu ∫i-a ascuns niciodat„ inten˛iile de a desfiin˛a mica proprietate ˛„r„neasc„, pentru a concentra agricultura Ón mari propriet„˛i funciare. Cu toate acestea, acela∫i Guvern a uitat s„ ne spun„ ce se va Ónt‚mpla cu micul produc„tor agricol, pe umerii c„ruia cade acum greul Ón furnizarea resurselor alimentare ale popula˛iei. Probabil c„, dup„ ce va fi impozitat la s‚nge de ministrul Vl„descu, ˛„ranul rom‚n se va s„tura de p„m‚ntul lui ∫i va pleca de bun„voie c„tre alte z„ri, probabil s„ Óngroa∫e r‚ndurile îc„p∫unarilor“ care muncesc Ón fermele din Uniunea European„.
Renta viager„ nu reprezint„ o solu˛ie viabil„ pentru micul produc„tor agricol care renun˛„ la p„m‚ntul s„u, Ón condi˛iile Ón care sumele oferite sunt nesemnificative, iar limita de v‚rst„ a fost m„rit„ fa˛„ de propunerea din Programul de guvernare. Obiectivul real al acestei m„suri este crearea unei pie˛e funciare numai pentru cei care cump„r„ teren Ón interes speculativ, clien˛ii politici ai puterii de dreapta.
De altfel, subsumat„ aceleia∫i îincompeten˛e vizionare“, strategia ministrului Flutur s-a remarcat prin m„suri total neadecvate, cu efecte nocive pentru produc˛ia agricol„. Œnlocuirea subven˛iilor financiare acordate direct prin introducerea cupoanelor a dus la na∫terea unui sistem greoi, costisitor ∫i ineficient, care nu este compatibil cu formele de sus˛inere a produc„torilor agricoli practicate de ˛„rile membre ale U.E. Eliminarea sau reducerea subven˛iilor pentru mai multe categorii de culturi a determinat cre∫terea costurilor de produc˛ie, imposibilitatea valorific„rii la pre˛uri avantajoase a produselor, precum ∫i falimentul unui mare num„r de fermieri. Aproximativ 1 milion de hectare de teren arabil au r„mas nelucrate. Œn consecin˛„, produc˛ia agricol„ a sc„zut cu 40% fa˛„ de cea realizat„ Ón 2004, iar produsele agricole s-au scumpit pe pia˛a agroalimentar„.
Din nefericire, politica dezastruoas„ a Guvernului Ón agricultur„ continu„ ∫i Ón 2006.
Sumele acordate Ón aceast„ prim„var„ ca sprijin financiar pentru Ónfiin˛area culturilor s-au acordat numai pentru anumite culturi, ce reprezint„ 6,5% din suprafa˛a agricol„, fa˛„ de o acoperire de 40% Ón 2004. Din aceast„ cauz„, a r„mas neÓns„m‚n˛at„ o suprafa˛„ de peste 1,1 milioane ha, la care se adaug„ suprafe˛ele calamitate, pun‚nd Ón pericol asigurarea necesarului de cereale din produc˛ia intern„.
Programul îFermierul“, cea mai mare minciun„ a ministrului Flutur, este Ón realitate un mare fiasco. Tot ceea ce se realizeaz„ cu ajutorul acestui program este plasarea b„ncilor ca intermediar Óntre produc„torii agricoli ∫i stat. Œn urma schemei bine g‚ndite de Guvernul T„riceanu, beneficiarul acestui proiect nu va fi nici agricultorul ∫i nici statul rom‚n, ci bancherul care intermediaz„ fondurile destinate agriculturii. P‚n„ la urm„ Óns„, domnilor din Guvern le sunt mai dragi bancherii dec‚t ˛„ranii!
Plimbarea agricultorilor pe la diverse institu˛ii din subordinea ministerului, la banc„, la Agen˛ia SAPARD, din nou la banc„, unde trebuie s„ Óndeplineasc„ 28 de condi˛ii cerute pentru acordarea unui credit, s„ depun„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
garan˛ii, s„ pl„teasc„ comisionul b„ncii, a descurajat fermierii. A˛i v„zut la televizor vreo ferm„ finalizat„ prin acest program sau a˛i mai v„zut acordarea de carnete de rent„ viager„, Ón afara celor date de ministrul Flutur?
Realiz„rile ministrului Flutur au fost ∫i au r„mas doar la televizor, ∫i nu Ón agricultura real„, unde suntem Ón pericol ca Ón acest an s„ nu se realizeze recolta de cereale ∫i oleaginoase, Ón timp ce sectorul avicol este la p„m‚nt, ca ∫i cel al c„rnii de porc. Investi˛iile Ón agricultur„ sunt Óngreunate de birocra˛ia ∫i condi˛iile excesive cerute de programele SAPARD ∫i îFermierul“.
Raportul de ˛ar„ publicat de Comisia European„ Ón luna mai a anului curent subliniaz„ situa˛ia critic„ din domeniul agricol. De altfel, unul dintre cele dou„ stegule˛e ro∫ii care îÓmpodobesc“ raportul Rom‚niei este Ónfipt Ón dreptul agriculturii gestionate de ministrul Flutur. Problemele semnalate Ón Raportul de ˛ar„ sunt Ón primul r‚nd de natur„ administrativ„: Agen˛ia de Pl„˛i, Sistemul integrat de administrare ∫i control, controlul sanitar-veterinar, absorb˛ia fondurilor SAPARD, ajutorul de stat Ón domeniul agricol.
Principalul vinovat pentru toate aceste deficien˛e nu este nimeni altul dec‚t responsabilul pentru gestionarea îremarcabil„“ a agriculturii rom‚ne∫ti, ministrul Gheorghe Flutur.
Œn loc s„ se ocupe de organizarea ∫i dotarea acestor institu˛ii — un termen de doi ani era suficient —, ministrul Flutur s-a ocupat Ón aceast„ perioad„ de schimbarea directorilor ∫i ∫efilor de servicii, realizarea principal„ fiind organizarea a sute de a∫a-zise concursuri pentru diferi˛i directora∫i, numi˛i politic, precum ∫i fabricarea unor dosare prin care dorea cu orice pre˛ compromiterea predecesorilor s„i.
Realizarea principal„ a ministeriatului domnului Flutur a fost plasarea cu mare succes a Rom‚niei pe harta mondial„ a gripei aviare. Combaterea gripei aviare se face Ón mod pompieristic, haotic, f„r„ o strategie guvernamental„, num„rul focarelor de grip„ aviar„ cresc‚nd permanent. De∫i s-au primit avertismente serioase din partea multor organisme interna˛ionale, Guvernul nu a reac˛ionat prin stabilirea unui plan de interven˛ie, ci i-a permis ministrului Flutur s„ rezolve problema Ón fa˛a camerelor de luat vederi. Locurile ∫i perioadele de carantin„ s-au stabilit f„r„ respectarea condi˛iilor legale.
Activitatea turistic„ Ón Delta Dun„rii s-a redus cu 40% Ón sezonul 2005, agen˛ii economici ∫i gospod„riile din zon„ pierz‚nd peste 50 de milioane de euro Óncas„ri poten˛iale. Nici un focar de grip„ aviar„ nu a fost declarat Ónchis definitiv. Mai mult dec‚t at‚t, controlul preventiv a fost abandonat Ón perioada octombrie 2005—aprilie 2006, astfel Ónc‚t gripa aviar„ s-a extins la mediul urban.
Ministrul Flutur a reu∫it totu∫i o performan˛„ rar„: distrugerea unui sector care a reu∫it s„ mearg„ bine, s„ fac„ export. L-a adus la pierderi de aproximativ 1.800 miliarde. De remarcat este faptul c„, Ómpreun„ cu ministrul Nicol„escu, au adus pe pia˛„ ∫i comercializeaz„ vaccinul îTami Flutur“, f„r„ ca pericolul gripei aviare s„ se fi extins la om.
Dezastrul agriculturii din ultimii doi ani a condus la Ómpov„rarea ˛„rii cu plata de importuri suplimentare. Deficitul comercial pentru produse agricole aproape s-a dublat: import„m aproape tot, de la m„rar, castrave˛i ∫i fructe, la carne ∫i produse alimentare, Ón timp ce nu export„m aproape nimic.
Ce dori˛i mai clar o dovad„ a dezastrului agriculturii produs de silvicultorul Flutur? Pentru agricultorul rom‚n, ca ∫i pentru noi to˛i, este lesne de comparat: 24 de milioane tone cereale realizate Ón 2004, Ón vreme ce anul acesta ne confrunt„m cu pericolul unui deficit de produse agricole. Performan˛a spectaculoas„ a domnului ministru Flutur este de neegalat, prin faptul c„, al„turi de un alt celebru ministru, Zaroni, a intrat Ón pseudofolclorul rom‚nesc.
Sub atenta Óndrumare a Guvernului T„riceanu, ∫i indicatorii specifici activit„˛ii industriale au suferit o depreciere pronun˛at„ Ón 2005.
Aparent, Executivul, pilotat de motoristul T„riceanu, a depus toate eforturile pentru a distruge industria rom‚neasc„, majoritatea sectoarelor industriale Ónregistr‚nd sc„deri substan˛iale. Produc˛ia industrial„ a crescut Ón 2005 cu doar 2%, spre deosebire de cre∫terea de 6% atins„ Ón 2004. Nivelul productivit„˛ii muncii, probabil cel mai important indicator pentru evaluarea gradului de dezvoltare al economiei na˛ionale, a sc„zut de 3 ori Ón 2005, ajung‚nd de la 12% Ón 2004, la 4% Ón 2005. Œn mai multe ramuri industriale, productivitatea muncii a Ónregistrat sc„deri apreciabile, cuprinse Óntre 10% ∫i 19%.
Guvernul T„riceanu ∫i-a fixat un obiectiv ferm, acela de a dezindustrializa economia rom‚neasc„. P‚n„ acum, puterea portocalie ∫i-a urm„rit cu mult„ Ónd‚rjire ∫i talent ˛intele distructive. Reduceri masive de activitate industrial„ s-au Ónregistrat Ón industria extractiv„, industria textil„, cauciuc ∫i mase plastice, ma∫ini ∫i aparate electrice, energie electric„ ∫i termic„.
Ca urmare a reducerii drastice a produc˛iei interne ∫i pe fondul exploziei consumului, importurile au crescut alarmant Ón 2005, provoc‚nd deficitele externe record de care am amintit anterior. Œn plus, este de a∫teptat c„, pentru echilibrarea nivelului de productivitate, vor urma mari disponibiliz„ri de personal, ceea ce va determina extinderea ∫omajului ∫i accentuarea dezechilibrelor macroeconomice.
Industria rom‚neasc„ se g„se∫te ast„zi Óntr-o situa˛ie, Ón cel mai bun caz, delicat„. Sectorul energetic, un domeniu vital pentru economia na˛ional„, este gestionat haotic, Ón func˛ie de interesele clientelei politice. Investi˛iile Ón domeniul energetic au sc„zut cu mai mult de 60%, compromi˛‚ndu-se astfel proiectele strategice de interes na˛ional. Lucr„rile de modernizare ale produc„torilor de energie electric„ din Rom‚nia, Ón vederea cre∫terii eficien˛ei ∫i reducerii costurilor, au fost afectate direct prin diminuarea subven˛iei cu 33%, ceea ce a diminuat cu 30%-90% aloca˛iile pentru dezvoltarea sistemului centralizat de producere a energiei termice.
De altfel, Guvernul T„riceanu Óncearc„ din r„sputeri s„ Óncheie socotelile cu sistemul centralizat de alimentare cu agent termic, acord‚nd ajutoare b„ne∫ti produc„torilor de centrale termice, f„r„ a pune vreo condi˛ie de reducere a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
consumului ∫i de eficien˛„ energetic„, Óncuraj‚nd debran∫area ∫i f„c‚nd imposibil„ realizarea lucr„rilor de modernizare angajate de autorit„˛ile locale pentru produc˛ia de energie termic„ Ón sistemul centralizat. Œn timpul acesta, milioane de oameni sunt Ónc„ dependen˛i de sistemul centralizat, de care Guvernul Rom‚niei a hot„r‚t s„-∫i bat„ joc.
Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„. Dincolo de cifrele reci ale statisticii, care ne plaseaz„ pe unul dintre ultimele locuri Ón Europa Ón ceea ce prive∫te at‚t venitul pe cap de locuitor, c‚t ∫i P.I.B.-ul pe cap de locuitor, Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„ pentru c„ o mare parte a popula˛iei Ó∫i tr„ie∫te via˛a Ón condi˛ii de subzisten˛„. Pentru o ˛ar„ care Ón mai pu˛in de un an de zile Ó∫i propune s„ adere la marea ∫i bogata familie european„, s„r„cia reprezint„ o problem„ grav„, care trebuie rezolvat„ urgent.
S„r„cia este o boal„ social„. Simptomele ei sunt resim˛ite de milioane de rom‚ni, Ón timp ce cauzele se pierd prin complexitate ∫i multitudine. Rom‚nia are nevoie de investi˛ii pentru a combate s„r„cia. Investi˛iile Ónseamn„ dezvoltare economic„, locuri de munc„, cre∫terea productivit„˛ii ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de trai. Investi˛iile au Óns„ nevoie, la r‚ndul lor, de stabilitate, coeren˛„ ∫i credibilitate.
Œn acest scop, este necesar ca politica s„ se subsumeze dezideratelor na˛ionale ∫i s„ urm„reasc„ o viziune general„, care dep„∫e∫te limitele unei guvern„ri. Eforturile consistente Ón implementarea programelor sociale depuse dup„ anul 2000, cre∫terea economic„ robust„, crearea a sute de mii de locuri de munc„, stabilitatea legislativ„ ∫i administrativ„ au constituit un progres important Ón lupta cu s„r„cia.
Anul 2005 a adus Óns„ un regres semnificativ. Guvernul liberal care conduce ast„zi Rom‚nia arat„, Ón fiecare zi ∫i cu fiecare m„sur„, c„ este prea pu˛in interesat de soarta celor care au cel mai mult nevoie de ajutorul statului: pensionari, agricultori, tineri, ∫omeri sau persoane afectate de dizabilit„˛i fizice ∫i psihice. Mai mult dec‚t at‚t, Guvernul condus de premierul T„riceanu a abandonat aproape complet politica social„ ∫i s-a dedicat satisfacerii intereselor obscure ale grupurilor care au suficient„ putere s„-∫i promoveze ambi˛iile pe holurile Palatului Victoria.
Œn mai pu˛in de doi ani de guvernare liberal„, Rom‚nia a cunoscut proteste sindicale de o amploare nemaiÓnt‚lnit„ Ón ultimul deceniu. Protestele lucr„torilor C.F.R. ∫i îMetrorex“, ale angaja˛ilor de la uzina îRemin“ Baia Mare, ale profesorilor, ale asisten˛ilor medicali, ale pensionarilor ∫i cele determinate de proiectul Codului muncii au scos Ón strad„ zeci de mii de oameni revolta˛i de mizeria spre care Ói Ómpinge guvernarea portocalie.
Absen˛a dialogului social, incapacitatea Guvernului de a gestiona situa˛iile de criz„ ∫i arogan˛a mini∫trilor Cabinetului T„riceanu fa˛„ de problemele grave cu care se confrunt„ majoritatea rom‚nilor au creat o falie ad‚nc„ Óntre administra˛ie ∫i partenerii sociali. Majoritatea situa˛iilor de criz„ au necesitat interven˛ia pre∫edintelui Rom‚niei pentru a debloca dialogul dintre sindicate ∫i Guvern ∫i pentru a oferi solu˛ii acceptabile pentru rezolvarea problemelor reclamate. Rom‚nii ∫i-au pierdut Óncrederea Ón Guvernul T„riceanu.
Situa˛ia de pe pia˛a muncii se apropie cu pa∫i repezi de dezastrul Ónregistrat de guvernarea cederist„. Un simbol al industriei rom‚ne∫ti, uzina îTractorul“ Bra∫ov, este l„sat s„ moar„, Ón timp ce mii de salaria˛i sunt arunca˛i Ón strad„ f„r„ sprijin ∫i f„r„ remu∫c„ri. Pentru guvernan˛i, p„m‚ntul de sub uzin„ valoreaz„ mai mult dec‚t oamenii care lucreaz„ la îTractorul“. Din p„cate, acest exemplu este reprezentativ pentru indiferen˛a cu care guvernan˛ii gestioneaz„ situa˛ia angaja˛ilor din Rom‚nia.
Œnc„ de la preluarea mandatului, Guvernul T„riceanu a sc„zut dramatic fondurile alocate m„surilor active de stimulare financiar„ a angajatorilor pentru Óncadrarea Ón munc„ a categoriilor de ∫omeri cu un acces mai greu pe pia˛a muncii: ∫omerii de lung„ durat„, tinerii absolven˛i, persoanele Ón v‚rst„ de peste 45 de ani, Óntre˛in„torii unici de familie, persoanele din mediul rural, persoanele cu dizabilit„˛i. De asemenea, au sc„zut Ón mod Óngrijor„tor interesul, fondurile ∫i num„rul de ∫omeri cuprin∫i Ón cursuri de formare profesional„, Ón special prin calific„ri, recalific„ri ∫i specializ„ri Ón meserii cerute pe pia˛a muncii, ca element esen˛ial de adaptare a for˛ei de munc„ disponibile aflate Ón ∫omaj. Ponderea ∫omerilor cuprin∫i Ón cursuri de formare profesional„ a sc„zut la un procent extrem de mic, ∫i anume sub 2,5%, fa˛„ de 4-5% Ón anii anteriori.
Reducerea cheltuielilor cu finan˛area m„surilor active ∫i a form„rii profesionale vor conduce Ón perioada urm„toare la cre∫terea ∫omajului cronic de lung„ durat„ ∫i la dezvoltarea efectelor sociale grave ce decurg din aceasta. Anul 2006 Ónregistreaz„ deja o rat„ a ∫omajului Ón cre∫tere, 6,2% Ón luna martie, ∫i nu sunt semne c„ situa˛ia se va Ómbun„t„˛i Ón viitorul apropiat.
Am asistat anul acesta la un fenomen revolt„tor. Mii de pensionari au ie∫it Ón strad„ pentru a protesta Ómpotriva atitudinii pe care Guvernul o are fa˛„ de 5 milioane de oameni din sectorul de stat ∫i Ónc„ un milion ∫i jum„tate din mediul rural. Pensionarii au de suferit cel mai mult de pe urma îsucceselor“ economice ale guvern„rii de dreapta.
Œn ciuda protestelor, Guvernul este surd la cerin˛ele pensionarilor. Recalcularea pensiilor s-a Óncheiat, iar pentru mai mult de jum„tate dintre pensionari nu a adus nici un ban Ón plus, Ón condi˛iile Ón care, pentru prima dat„ dup„ foarte mul˛i ani, valoarea punctului de pensie a ajuns la cel mai sc„zut nivel: 30% din salariul mediu brut. Ast„zi un pensionar prime∫te o treime din valoarea salariului mediu pe economie. Aceast„ sc„dere este dramatic„, av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia trebuie s„-∫i alinieze pre˛urile ∫i tarifele la valorile practicate Ón statele europene. Œntre coada de la farmacie ∫i factura la utilit„˛i, pensionarii din Rom‚nia trebuie s„ se descurce cu un biet cupon de pensie. Statului nu-i pas„!
Guvernul T„riceanu sus˛ine cu fermitate reducerea drastic„ a programelor de asisten˛„ social„. Sub pretextul c„ politica asisten˛ial„ descurajeaz„ munca, multe dintre programele sociale vor fi reduse, ajustate sau anulate Ón urm„torii ani bugetari. Atacul virulent lansat de premierul T„riceanu ∫i mini∫trii s„i, Ónc„ din primele zile de mandat, Ómpotriva programelor îCornul ∫i laptele“, î400 de s„li de sport“, îLapte praf gratuit pentru nou-n„scu˛i“, îVenit
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
minim garantat“, îInformatizarea ∫colilor“, îMedicamente compensate cu 90%“, programe care ∫i-au demonstrat eficien˛a ∫i viabilitatea, sus˛ine o nou„ viziune politic„, Óndreptat„ Ómpotriva categoriilor sociale defavorizate sau instabile.
Drepturi universale de care trebuie s„ se bucure to˛i copiii sunt negate cu vehemen˛„ de Guvernul T„riceanu. Prim-ministrul s-a pronun˛at Ón mai multe r‚nduri pentru ajustarea indemniza˛iei universale pentru copii, astfel Ónc‚t de aceste fonduri s„ se bucure numai copiii care provin din familiile foarte s„race. Cu toate acestea, acela∫i Guvern Ón˛elege s„ acorde un nou tip de aloca˛ie, care se acord„ tinerilor c„s„tori˛i, indiferent dac„ ace∫tia sunt s„raci sau miliardari. Executivul condus de premierul T„riceanu s-a obi∫nuit Óns„ s„ creeze discrimin„ri, s„ sus˛in„ discrepan˛ele ∫i s„ Óncurajeze inechitatea social„.
Prin modificarea Legii venitului minim garantat, Legea nr. 416/2001, cele mai s„race familii, cele f„r„ locuin˛„ ∫i f„r„ domiciliu, vor fi practic excluse de la primirea ajutorului social. Condi˛ia de a-∫i stabili un domiciliu Ón 60 de zile reprezint„ culmea cinismului guvernamental. Œn ciuda angajamentelor electorale ale Alian˛ei D.A. de a ajuta categoriile beneficiare s„ dep„∫easc„ nivelul de s„r„cie ∫i de a simplifica procedurile de selec˛ie, proiectul guvernamental introduce liste de bunuri interzise s„racilor care beneficiaz„ de ajutor social — se permanentizeaz„ starea de s„r„cie — ∫i se introduc noi proceduri de control ∫i evaluare.
Prin reducerea subven˛iilor de care beneficiau persoanele Ónscrise Ón programul de economisire ∫i creditare Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ — de la 30% din suma economisit„, dar nu mai mult de un salariu mediu brut pe economie, s-a ajuns la 15% din suma economisit„, dar nu mai mult de 100 euro —, s-a redus posibilitatea familiilor cu venituri reduse de a avea o locuin˛„. Programul avea un succes notabil, exist‚nd peste 40.000 de contracte de acest tip la b„ncile specializate.
Se va repeta astfel o experien˛„ deja cunoscut„ din perioada 1997—2000, c‚nd rata s„r„ciei a crescut, sub presiunea unor politici haotice ∫i antisociale, de la 20% la 35%. La sf‚r∫itul anului 2004, rata s„r„ciei cobor‚se p‚n„ la 18,8%, pentru ca s„ creasc„ din nou, odat„ cu Ónvestirea noului Cabinet.
Fa˛„ de C.D.R., Guvernul T„riceanu are grij„ ca erodarea social„ s„ nu se mai petreac„ haotic, ci sistematic ∫i riguros, ca urmare a unei agende politice subordonate ideologic. Œn conformitate cu aceast„ agend„, nivelul tarifelor a explodat Ón cursul anului 2005 ∫i continu„ s„ creasc„ Óntr-un ritm alarmant ∫i Ón 2006, cu mult peste ˛intele asumate de c„tre Rom‚nia Ón acordurile cu organismele interna˛ionale.
Consecin˛ele politicilor iresponsabile promovate de Guvern se reflect„ nemijlocit Ón buzunarul fiec„rui cet„˛ean. Pre˛ul gazelor naturale a crescut cu 56% Ón 2005, pre˛ul la energia electric„ s-a majorat cu peste 17%, iar cel al energiei termice cu 20%. Toate acestea au condus la o majorarea a facturii de Óntre˛inere cu 28% Ón iarna trecut„. Œn paralel, combustibilii s-au scumpit cu peste 20%, astfel Ónc‚t Rom‚nia a ajuns s„
se compare, cel pu˛in din punctul de vedere al pre˛urilor, cu Austria, Grecia ∫i Spania.
Guvernan˛ii au Óncercat s„ paseze responsabilitatea c„tre fostul guvern P.S.D., acuz‚nd c„ alinierea la tarifele practicate Ón U.E. a fost negociat„ de îceilal˛i“. Œntr-adev„r, Guvernul P.S.D. a negociat calendarul alinierii pre˛ului gazelor naturale la standardele europene, dar negocierea a fost realizat„ Ón baza unui program de guvernare coerent, eficient, care prevedea m„suri compensatorii care s„ atenueze ∫ocul social anticipat Ón perspectiva evolu˛iei postaderare. Partenerii co-alia˛i de guvernare au considerat c„ tot ceea ce s-a realizat Ónainte de îrevolu˛ia portocalie“ este nefast ∫i inutil pentru evolu˛ia Rom‚niei. Œn consecin˛„, au distrus tot ceea ce s-a realizat bun Ón ultimii 4 ani, iar Ón loc au pus haos ∫i incompeten˛„.
Guvernan˛ii descoper„, dup„ un an ∫i jum„tate de declin, c„ nu mai pot Óndeplini criteriile asumate de statul rom‚n Ón procesul de negociere. Executivul T„riceanu a ignorat p‚n„ acum problemele reale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Acum acestea Ól lovesc Ón plin. Politicienii puterii caut„ diverse subterfugii pentru a pasa responsabilitatea pentru e∫ecul macroeconomic ∫i pentru disperarea continu„ a tot mai multor oameni.
Managementul haotic al unui Guvern provizoriu cum este cel al premierului T„riceanu s-a transmis ∫i sistemului de s„n„tate.
Dup„ e∫ecul notoriu al liberalului Cintez„, a venit r‚ndul contabilului Nicol„escu s„-∫i Óncerce norocul. Al doilea e∫ec lamentabil al liberalilor. Œn doar c‚teva luni de zile, ministrul Nicol„escu a schimbat legi f„r„ s„ ∫tie ce face ∫i f„r„ s„ asculte de sfaturile profesioni∫tilor din s„n„tate, a ajuns s„ fie contestat de doctori, inclusiv de marile personalit„˛i medicale ale Rom‚niei, ∫i a ajuns s„ fie huiduit de bolnavi pe strad„.
Œn urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, mo˛iunea simpl„ pe care a depus-o P.S.D. la Senat a fost respins„ la limit„. Aceasta Ónseamn„ c„ Ón interiorul puterii actuale exist„ oameni care cuantific„ pierderile de imagine datorate conducerii haotice, discre˛ionare a contabilului de la s„n„tate ∫i Ói doresc debarcarea. Poate ar fi mai bine s„ se g‚ndeasc„ la doctorii care primesc salarii umilitoare, la bolnavii care mor la cozile de la farmacii ∫i s„-l trimit„ la o cur„ de recuperare pe ministrul Nicol„escu! Sistemul sanitar rom‚nesc nu mai avea nevoie Ón fruntea sa ∫i de un incompetent, un neprofesionist, cum este domnul Nicol„escu.
Vorbim de ani de zile despre îcriza din sistemul sanitar“, despre un sistem finan˛at la limita acceptabilului. Din cauza politicii fiscale p„guboase, iresponsabile a actualei puteri, bugetul de stat este tot mai s„rac, nu mai dispune de resursele necesare pentru a ˛ine pe linie de plutire sistemul de s„n„tate public„.
Œn anul 2006 vorbim de cel mai mic buget al s„n„t„˛ii, doar 3,3% din P.I.B., Ón ultimii 5 ani de zile. Aceast„ cifr„ a fost cea mai mic„. At‚t a reu∫it contabilul Nicol„escu s„ ob˛in„ Ón Guvern pentru domeniul pe care-l conduce. Acest lucru arat„ clar influen˛a pe care o are Ón Guvern ∫i interesul pe care-l manifest„ fa˛„ de bolnavi ∫i doctori.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006
Marii perdan˛i ai neputin˛ei politice ∫i incompeten˛ei administrative a Cabinetului T„riceanu sunt Ón special pensionarii, b„tr‚nii cu boli cronice, f„r„ resurse, care se v„d lipsi˛i de c„tre Guvern de orice program social care i-ar putea ajuta. S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t Ón Rom‚nia un om bolnav ar trebui s„ fie foarte s„n„tos pentru a putea s„ se trateze. Œi trebuie timp, Ói trebuie bani, Ói trebuie r„bdare s„ stea la cozi.
Œn acela∫i timp, spitalele se afl„ la cota de avarie, datorit„ lipsei produselor de baz„. Nu au spirt, nu au ace, nu au seringi, ce s„ mai spunem de o perfuzie! Medicina Ón spitale s-a transformat Óntr-una de tran∫ee. Œn fapt, aceast„ politic„ nu este altceva dec‚t expresia retragerii statului dintr-un domeniu esen˛ial al vie˛ii sociale, cum este s„n„tatea.
Batjocura nu are limite. Guvernul T„riceanu a mai dat o lovitur„ celor bolnavi ∫i f„r„ resurse. Gratuit„˛ile de care beneficiau p‚n„ acum femeile gravide, copiii, studen˛ii, veteranii de r„zboi ∫i persoanele cu handicap au fost suspendate. Astfel, medicamentele nu vor mai fi gratuite pentru aceste persoane, ci listate la pre˛ul de referin˛„. Este abuziv ∫i imoral ∫i nici m„car cei cu vulnerabilit„˛i nu mai pot s„ beneficieze de aceste gratuit„˛i.
Este explicabil. Statul nu mai are bani Ón vistierie, pentru c„ s-a relaxat fiscalitatea: 300 de mii de rom‚ni au primit Óntre 5 milioane ∫i 100 milioane de lei Ón plus pe lun„, Ón timp ce peste 4 milioane de contribuabili au primit doar p‚n„ la 250 mii de lei pe lun„. Cabinetul T„riceanu ne-a obi∫nuit Óntr-un an ∫i jum„tate de guvernare cu reforme pentru o zecime din cet„˛enii Rom‚niei.
Sistemul de compensare a medicamentelor a fost cu bun„ ∫tiin˛„ distrus, ∫i astfel mul˛i pacien˛i nu-∫i mai pot trata bolile. Oricum, medicamentele lipsesc din farmacii, iar pacien˛ii vor ajunge s„ se trateze cu plante medicinale, care sunt mult mai ieftine ∫i nu necesit„ fonduri suplimentare.
Pentru a masca managementul defectuos din sistemul sanitar, ministrul s„n„t„˛ii Ói g„se∫te responsabili pe directorii de spitale, pe care Óncearc„ s„-i culpabilizeze, f„r„ Óns„ a recunoa∫te faptul c„ incompeten˛a Domniei sale, amatorismul datorat lipsei totale de experien˛„ Ón acest domeniu au aruncat s„n„tatea Ón colaps. Trebuie men˛ionat c„ Ón acest demers febril al s„u este ajutat ∫i de conducerea C.N.A.S.
Doctorii, care ∫i a∫a se pl‚ngeau de prea mult„ birocra˛ie, au fost transforma˛i Ón contabili, care trateaz„ bolnavi nu pe baza principiilor medicale, ci pe baza principiilor fiscale ale Guvernului T„riceanu. Ministerul S„n„t„˛ii r„m‚ne orb ∫i surd la suferin˛a bolnavilor.
Domeniul privatiz„rii a suscitat un mare interes pentru partenerii de afaceri ai premierului T„riceanu. Sunt de notorietate Óncerc„rile, nereu∫ite, Óntr-adev„r, p‚n„ Ón prezent, de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucure∫ti, cum ar fi Fundeni ∫i Universitar, pentru ca ulterior acestea s„ fie speculate Ón tranzac˛ii imobiliare.
Pachetul legislativ propus de actualul ministru reprezint„ apogeul tembelismului ∫i arogan˛ei ministrului Eugen Nicol„escu. A∫a-zisa reform„ din s„n„tate,
pompos intitulat„ Legea privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, nu reprezint„ altceva dec‚t expresia unei antireforme Ón domeniu, pentru c„ de fapt nu se dore∫te altceva dec‚t crearea unor noi surse de c‚∫tiguri pentru anumite grupuri de interese.
Esen˛a îreformei“ pe care ne-o propune ministrul s„n„t„˛ii o reprezint„ de fapt restr‚ngerea accesului universal, egal ∫i gratuit la serviciile de asisten˛„ medical„ asigurate prin intermediul pachetului minimal, adic„ o limitare sever„ ∫i abuziv„ a dreptului constitu˛ional la s„n„tate al fiec„rui cet„˛ean.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Mihai Nicolae T„n„sescu · 30 iunie 2006 · monitorul.ai