Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 30 iunie 2006 · monitorul.ai

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Rom‚nia se afl„ ast„zi Ón pragul unui moment crucial din istoria sa: integrarea Ón Uniunea European„. De acest moment se leag„ a∫tept„rile milioanelor de rom‚ni pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 care integrarea Ónseamn„ o ∫ans„ pentru un viitor mai prosper.

Traseul european al Rom‚niei este Óns„ periclitat de cei pe care cet„˛enii Rom‚niei i-au Ónvestit cu Óncredere ∫i legitimitate Ón decembrie 2004. Incompeten˛a, mediocritatea, lipsa de responsabilitate sunt caracteristicile unei guvern„ri care poate s„ compromit„ viitorul european al milioanelor de rom‚ni.

Œn fa˛a acestui pericol, Partidul Social Democrat este nevoit s„ constate c„ singura solu˛ie valabil„ pentru viitorul european al Rom‚niei este votul popular, alegerile anticipate. Pentru ca acest lucru s„ se poat„ realiza, Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat depun urm„toarea mo˛iune de cenzur„, cu titlul îGuvernul T„riceanu — fapte ∫i minciuni“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Alian˛a D.A a ajuns la putere Ón urma unei fraude electorale istorice: a min˛it rom‚nii c„ le va aduce dreptate ∫i bun„stare. Le-a adus circ ∫i s„r„cie!

Dup„ un an ∫i jum„tate de la alegeri, peste Programul de guvernare s-a a∫ternut un strat gros de praf. Politicienii puterii mai vorbesc despre promisiunile electorale doar pentru a le mai da peste nas celorlal˛i colegi din Alian˛„. Nu au de g‚nd s„ duc„ vreun proiect public p‚n„ la cap„t, ci vor s„ fac„ mult„ g„l„gie.

Preocuparea principal„ a P.N.L. este s„ sl„beasc„ puterea politic„ a P.D., cu orice mijloace ∫i cu orice pre˛. Acelea∫i obiective le are ∫i P.D., poate cu rezultate mai bune. Nici unuia dintre aceste partide nu-i st„ g‚ndul s„ guverneze Rom‚nia mai bine.

La masa Guvernului s-au a∫ezat nenum„rate grupuri de interese ∫i mul˛i oameni de afaceri, interesa˛i prea pu˛in de nivelul de trai al rom‚nilor ∫i mai mult de bun„starea afacerilor personale. Pe m„sura ce conflictul dintre îcomeseni“ a Ónceput s„ se intensifice, iar lupta pentru ciolanul puterii acapareaz„ tot mai mult spa˛iul dezbaterii publice, senza˛ia c„ retr„im co∫marul cederist prinde tot mai mult contur.

Ce diferen˛„ este Óntre CoCoPo-urile cederiste ∫i C.N.C.-urile co-aliate? Poate doar c„ media de v‚rst„ s-a mai redus. Practicile politice au r„mas acelea∫i: unii trag de scaune, ceilal˛i ˛in de mas„.

De c‚nd cu demisia irevocabil„ revocat„ a premierului T„riceanu, scena politic„ rom‚neasc„ este zguduit„ de un veritabil r„zboi Óntre diversele fac˛iuni care constituie coali˛ia de guvernare. îR„zboiul palatelor“ se poart„ Ón Guvern, Ón Parlament, Ón jude˛e, Ón ∫edin˛e cu u∫ile Óntredeschise, Ón paginile ziarelor ∫i pe micile ecrane Ón casele fiec„ruia dintre noi. R„zboiul face Óntotdeauna Óns„ ∫i victime colaterale: s„n„tatea, educa˛ia, agricultura, nivelul de trai, pensionarii, oamenii de afaceri, miile de sindicali∫ti care au ie∫it pe str„zi, sutele de sinistra˛i care Ónc„ dorm pe unde apuc„.

Guvernul condus de premierul T„riceanu s-a n„scut Ón zodia alegerilor anticipate ∫i a func˛ionat un an ∫i jum„tate Óntr-o atmosfer„ de provizorat, de incertitudine continu„. De fiecare dat„ c‚nd mai sc„pa c‚te un zvon de la Cotroceni la Palatul Victoria, se instaura panica ∫i se preg„teau stegule˛ele de campanie. Œntre dou„ Ónt‚lniri cu anumi˛i oameni de afaceri ∫i un telefon pe la justi˛ie,

premierul T„riceanu mai f„cea o poman„ electoral„ pentru a cump„ra voturile rom‚nilor.

Patrulaterul guvernamental trebuie s„ dea seama de rezultatele dezastruoase ale politicilor publice ∫i proiectelor pe care le-a pus Ón practic„. Dup„ un an ∫i jum„tate de guvernare portocalie trebuie s„ tragem linie ∫i s„ vedem ce a reu∫it s„ fac„ actualul Guvern.

Industria avicol„ este distrus„, sute de focare de grip„ aviar„ amenin˛„ peste tot s„n„tatea oamenilor, iar agricultura lipsit„ ∫i de subven˛ii mai urmeaz„ s„ fie ∫i impozitat„. Sistemul sanitar este la un pas de explozie: doctorii s-au s„turat de incompeten˛a ∫i reaua-credin˛„ a contabilului de la s„n„tate, iar bolnavii au ajuns s„ cer∫easc„ medicamente, s„ moar„ la cozile de la farmacii; mai mult, farmaciile au r„mas f„r„ fonduri, pentru c„ ministrul-contabil a gre∫it socotelile s„n„t„˛ii. Sistemul de educa˛ie este foarte aproape s„ fie din nou blocat de grev„, pentru c„ profesorii s-au s„turat de minciuni ∫i am‚n„ri, de dispre˛ul ∫i arogan˛a cu care Ói trateaz„ Guvernul.

Le-a˛i promis pensionarilor c„ le recalcula˛i pensiile, dar n-a˛i f„cut mai nimic, pentru c„ politicile fiscale ∫i bugetare dezastruoase ∫i incoerente au sec„tuit bugetul de stat. A˛i crescut pre˛ul la curentul electric, la gaze, la gigacalorie, f„r„ s„ v„ intereseze c„ oamenii nu au de unde s„ pl„teasc„ ∫i c„ sunt necesare programe de asisten˛„ social„. Dar a˛i ∫tiut cum s„ face˛i ca statul s„ cumpere energie scump„ de la firmele potenta˛ilor dumneavoastr„!

Infrastructura este la fel ca Ón anul 2004, nici un kilometru de autostrad„ nu a mai fost construit, iar oamenii afecta˛i de inunda˛ii Ónc„ nu au o cas„ unde s„ doarm„. Mediul de afaceri este complet debusolat, pentru c„ a˛i reintrodus practica aberant„ a sutelor de ordonan˛e de urgen˛„ din perioada 1996—2000, care bulversau sistemul fiscal Ón Rom‚nia prin modific„ri repetate ale Codului fiscal. Oamenii de afaceri se a∫teapt„, consterna˛i ∫i ului˛i, s„ mai modifica˛i sau s„ mai inventa˛i noi taxe ∫i impozite. V„ ascunde˛i Óntr-un mod mincinos ∫i jenant dup„ prevederi ale Uniunii Europene, pentru a m„ri impozitele ∫i taxele ∫i pentru a crea haos Ón administra˛ie ∫i justi˛ie.

Domnule T„riceanu,

Onora˛i membri ai Cabinetului,

Ce vre˛i? S„ vin„ toat„ Rom‚nia Ón Bucure∫ti, Ón Pia˛a Victoriei, ca s„ v„ convinge˛i c„ habar nu ave˛i ce face˛i? C„ nu ∫ti˛i Óncotro Óndrepta˛i Rom‚nia? C„ nu ∫ti˛i ce ne a∫teapt„ dup„ 2007? C„ face˛i gre∫eli dup„ gre∫eli, orbi˛i de lupta pe care o da˛i Ón interior pentru putere, f„r„ s„ v„ intereseze care sunt efectele asupra popula˛iei?

Criza politic„ Ón care Rom‚nia se afund„ cu fiecare zi Ó∫i pune implacabil amprenta asupra evolu˛iei economiei na˛ionale ∫i a dezvolt„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti. Anul 2005 a fost, din toate punctele de vedere, un e∫ec ∫i, din p„cate, anul 2006 se Óndreapt„ c„tre un deznod„m‚nt la fel de nefericit.

Œntre timp, Rom‚nia se Óndreapt„ buim„cit„ c„tre Uniunea European„. Mai mult ne trage Europa spre ea dec‚t Ónaint„m noi. Nimeni nu ∫tie ce se va Ónt‚mpla c‚nd vom ajunge acolo. Guvernul are de rezolvat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 scandalurile politice care Ól macin„ din interior ∫i nu are timp s„ elaboreze strategia de dezvoltare pentru perioada postaderare. Rom‚nia nu are ast„zi un plan coerent ∫i consistent care s„ ghideze politicile publice pentru integrarea Ón structurile Comunit„˛ii Europene.

Guvernul T„riceanu este incapabil s„ onoreze angajamentele asumate fa˛„ de Uniunea European„ cu privire la modalitatea ∫i la timpul Óndeplinirii criteriilor de convergen˛„ nominal„ prev„zute de Tratatul de la Maastricht. Criteriile de convergen˛„ nominal„ se refer„, Ón primul r‚nd, la indicatori precum rata infla˛iei, rata dob‚nzii la obliga˛iunile pe termen lung, deficitul bugetar, datoria public„ total„ ca pondere Ón P.I.B. ∫i cursul de schimb. Œn 2005, din cauza îperforman˛elor“ economice Ónregistrate de guvernarea co-aliat„, Rom‚nia s-a Óndep„rtat semnificativ de ˛intele europene.

Experimentul fiscal pe care Guvernul T„riceanu Ól sus˛ine cu foarte mult„ ardoare afecteaz„ considerabil ∫i preg„tirile Rom‚niei pentru integrarea european„. Diminuarea surselor bugetare va conduce la reducerea investi˛iilor publice Ón domenii ca justi˛ia, administra˛ia public„, securizarea frontierelor, s„n„tate, mediu, investi˛ii absolut necesare pentru alinierea la standardele europene. De asemenea, politica fiscal„ guvernamental„ creeaz„ dificult„˛i serioase cu privire la cofinan˛area programelor U.E.

Cu c‚t guvernan˛ii vor Ónt‚rzia s„ adopte m„surile necesare pentru a orienta economia na˛ional„ pe un traseu european, cu at‚t integrarea societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón Comunitatea European„ va fi mai Óndelungat„ ∫i mai dureroas„, iar consecin˛ele vor fi suportate de cet„˛eni.

Economia rom‚neasc„ Ó∫i continu„ Ón 2006 declinul Ónregistrat dup„ preluarea mandatului de Guvernul T„riceanu Ón decembrie 2004. Competitivitatea economiei, a companiilor ∫i a produselor rom‚ne∫ti este Ón sc„dere accelerat„.

Agricultura, afectat„ semnificativ de inunda˛ii, dar ∫i de ministeriatul dezastruos al liberalului Flutur, se afl„ Óntr-un pronun˛at proces de degradare. Mai mult, odat„ cu noile m„suri fiscale aprobate de Guvern, s„r„cia sever„ Ón care se zbate satul rom‚nesc se va Ónr„ut„˛i considerabil.

Dup„ ce vreme de 500 de zile agricultura rom‚neasc„ a fost zdruncinat„ ba de inunda˛ii, ba de gripa aviar„, ba de incompeten˛a ministrului Flutur, ast„zi produc„torii din mediul rural sunt Óntr-o situa˛ie dezastruoas„. Mai nou, guvernan˛ii ∫i-au propus s„ stoarc„ tot ce se poate stoarce din agricultur„, Ónainte s„ o lase s„ moar„, ∫i i-au dat m‚n„ liber„ ministrului Vl„descu s„ îbiruiasc„“ mediul rural. Guvernul nu ia nici o m„sur„ pentru dezvoltarea satului rom‚nesc.

Nici bugetul pe 2006, nici alte forme de stimulare nu sunt avute Ón vedere pentru ca agricultura rom‚neasc„ s„ devin„ mai competitiv„ ∫i mai activ„ Ón sporirea avu˛iei na˛ionale. Guvernul T„riceanu a uitat complet de promisiunile din campania electoral„, atunci c‚nd liberalo-democra˛ii sus˛ineau cu Ónver∫unare dezvoltarea satului rom‚nesc. Nimic din ce a fost promis nu s-a realizat. Lucr„rile privind canalizarea ∫i alimentarea cu ap„ a satelor au r„mas doar cuvinte pe h‚rtie. La fel s-a Ónt‚mplat ∫i cu programul na˛ional pentru asfaltarea

drumurilor comunale, cu planurile de dezvoltare rural„, de Óncurajare a agroturismului ∫i a produc˛iei ecologice.

Guvernul T„riceanu nu ∫i-a ascuns niciodat„ inten˛iile de a desfiin˛a mica proprietate ˛„r„neasc„, pentru a concentra agricultura Ón mari propriet„˛i funciare. Cu toate acestea, acela∫i Guvern a uitat s„ ne spun„ ce se va Ónt‚mpla cu micul produc„tor agricol, pe umerii c„ruia cade acum greul Ón furnizarea resurselor alimentare ale popula˛iei. Probabil c„, dup„ ce va fi impozitat la s‚nge de ministrul Vl„descu, ˛„ranul rom‚n se va s„tura de p„m‚ntul lui ∫i va pleca de bun„voie c„tre alte z„ri, probabil s„ Óngroa∫e r‚ndurile îc„p∫unarilor“ care muncesc Ón fermele din Uniunea European„.

Renta viager„ nu reprezint„ o solu˛ie viabil„ pentru micul produc„tor agricol care renun˛„ la p„m‚ntul s„u, Ón condi˛iile Ón care sumele oferite sunt nesemnificative, iar limita de v‚rst„ a fost m„rit„ fa˛„ de propunerea din Programul de guvernare. Obiectivul real al acestei m„suri este crearea unei pie˛e funciare numai pentru cei care cump„r„ teren Ón interes speculativ, clien˛ii politici ai puterii de dreapta.

De altfel, subsumat„ aceleia∫i îincompeten˛e vizionare“, strategia ministrului Flutur s-a remarcat prin m„suri total neadecvate, cu efecte nocive pentru produc˛ia agricol„. Œnlocuirea subven˛iilor financiare acordate direct prin introducerea cupoanelor a dus la na∫terea unui sistem greoi, costisitor ∫i ineficient, care nu este compatibil cu formele de sus˛inere a produc„torilor agricoli practicate de ˛„rile membre ale U.E. Eliminarea sau reducerea subven˛iilor pentru mai multe categorii de culturi a determinat cre∫terea costurilor de produc˛ie, imposibilitatea valorific„rii la pre˛uri avantajoase a produselor, precum ∫i falimentul unui mare num„r de fermieri. Aproximativ 1 milion de hectare de teren arabil au r„mas nelucrate. Œn consecin˛„, produc˛ia agricol„ a sc„zut cu 40% fa˛„ de cea realizat„ Ón 2004, iar produsele agricole s-au scumpit pe pia˛a agroalimentar„.

Din nefericire, politica dezastruoas„ a Guvernului Ón agricultur„ continu„ ∫i Ón 2006.

Sumele acordate Ón aceast„ prim„var„ ca sprijin financiar pentru Ónfiin˛area culturilor s-au acordat numai pentru anumite culturi, ce reprezint„ 6,5% din suprafa˛a agricol„, fa˛„ de o acoperire de 40% Ón 2004. Din aceast„ cauz„, a r„mas neÓns„m‚n˛at„ o suprafa˛„ de peste 1,1 milioane ha, la care se adaug„ suprafe˛ele calamitate, pun‚nd Ón pericol asigurarea necesarului de cereale din produc˛ia intern„.

Programul îFermierul“, cea mai mare minciun„ a ministrului Flutur, este Ón realitate un mare fiasco. Tot ceea ce se realizeaz„ cu ajutorul acestui program este plasarea b„ncilor ca intermediar Óntre produc„torii agricoli ∫i stat. Œn urma schemei bine g‚ndite de Guvernul T„riceanu, beneficiarul acestui proiect nu va fi nici agricultorul ∫i nici statul rom‚n, ci bancherul care intermediaz„ fondurile destinate agriculturii. P‚n„ la urm„ Óns„, domnilor din Guvern le sunt mai dragi bancherii dec‚t ˛„ranii!

Plimbarea agricultorilor pe la diverse institu˛ii din subordinea ministerului, la banc„, la Agen˛ia SAPARD, din nou la banc„, unde trebuie s„ Óndeplineasc„ 28 de condi˛ii cerute pentru acordarea unui credit, s„ depun„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 garan˛ii, s„ pl„teasc„ comisionul b„ncii, a descurajat fermierii. A˛i v„zut la televizor vreo ferm„ finalizat„ prin acest program sau a˛i mai v„zut acordarea de carnete de rent„ viager„, Ón afara celor date de ministrul Flutur?

Realiz„rile ministrului Flutur au fost ∫i au r„mas doar la televizor, ∫i nu Ón agricultura real„, unde suntem Ón pericol ca Ón acest an s„ nu se realizeze recolta de cereale ∫i oleaginoase, Ón timp ce sectorul avicol este la p„m‚nt, ca ∫i cel al c„rnii de porc. Investi˛iile Ón agricultur„ sunt Óngreunate de birocra˛ia ∫i condi˛iile excesive cerute de programele SAPARD ∫i îFermierul“.

Raportul de ˛ar„ publicat de Comisia European„ Ón luna mai a anului curent subliniaz„ situa˛ia critic„ din domeniul agricol. De altfel, unul dintre cele dou„ stegule˛e ro∫ii care îÓmpodobesc“ raportul Rom‚niei este Ónfipt Ón dreptul agriculturii gestionate de ministrul Flutur. Problemele semnalate Ón Raportul de ˛ar„ sunt Ón primul r‚nd de natur„ administrativ„: Agen˛ia de Pl„˛i, Sistemul integrat de administrare ∫i control, controlul sanitar-veterinar, absorb˛ia fondurilor SAPARD, ajutorul de stat Ón domeniul agricol.

Principalul vinovat pentru toate aceste deficien˛e nu este nimeni altul dec‚t responsabilul pentru gestionarea îremarcabil„“ a agriculturii rom‚ne∫ti, ministrul Gheorghe Flutur.

Œn loc s„ se ocupe de organizarea ∫i dotarea acestor institu˛ii — un termen de doi ani era suficient —, ministrul Flutur s-a ocupat Ón aceast„ perioad„ de schimbarea directorilor ∫i ∫efilor de servicii, realizarea principal„ fiind organizarea a sute de a∫a-zise concursuri pentru diferi˛i directora∫i, numi˛i politic, precum ∫i fabricarea unor dosare prin care dorea cu orice pre˛ compromiterea predecesorilor s„i.

Realizarea principal„ a ministeriatului domnului Flutur a fost plasarea cu mare succes a Rom‚niei pe harta mondial„ a gripei aviare. Combaterea gripei aviare se face Ón mod pompieristic, haotic, f„r„ o strategie guvernamental„, num„rul focarelor de grip„ aviar„ cresc‚nd permanent. De∫i s-au primit avertismente serioase din partea multor organisme interna˛ionale, Guvernul nu a reac˛ionat prin stabilirea unui plan de interven˛ie, ci i-a permis ministrului Flutur s„ rezolve problema Ón fa˛a camerelor de luat vederi. Locurile ∫i perioadele de carantin„ s-au stabilit f„r„ respectarea condi˛iilor legale.

Activitatea turistic„ Ón Delta Dun„rii s-a redus cu 40% Ón sezonul 2005, agen˛ii economici ∫i gospod„riile din zon„ pierz‚nd peste 50 de milioane de euro Óncas„ri poten˛iale. Nici un focar de grip„ aviar„ nu a fost declarat Ónchis definitiv. Mai mult dec‚t at‚t, controlul preventiv a fost abandonat Ón perioada octombrie 2005—aprilie 2006, astfel Ónc‚t gripa aviar„ s-a extins la mediul urban.

Ministrul Flutur a reu∫it totu∫i o performan˛„ rar„: distrugerea unui sector care a reu∫it s„ mearg„ bine, s„ fac„ export. L-a adus la pierderi de aproximativ 1.800 miliarde. De remarcat este faptul c„, Ómpreun„ cu ministrul Nicol„escu, au adus pe pia˛„ ∫i comercializeaz„ vaccinul îTami Flutur“, f„r„ ca pericolul gripei aviare s„ se fi extins la om.

Dezastrul agriculturii din ultimii doi ani a condus la Ómpov„rarea ˛„rii cu plata de importuri suplimentare. Deficitul comercial pentru produse agricole aproape s-a dublat: import„m aproape tot, de la m„rar, castrave˛i ∫i fructe, la carne ∫i produse alimentare, Ón timp ce nu export„m aproape nimic.

Ce dori˛i mai clar o dovad„ a dezastrului agriculturii produs de silvicultorul Flutur? Pentru agricultorul rom‚n, ca ∫i pentru noi to˛i, este lesne de comparat: 24 de milioane tone cereale realizate Ón 2004, Ón vreme ce anul acesta ne confrunt„m cu pericolul unui deficit de produse agricole. Performan˛a spectaculoas„ a domnului ministru Flutur este de neegalat, prin faptul c„, al„turi de un alt celebru ministru, Zaroni, a intrat Ón pseudofolclorul rom‚nesc.

Sub atenta Óndrumare a Guvernului T„riceanu, ∫i indicatorii specifici activit„˛ii industriale au suferit o depreciere pronun˛at„ Ón 2005.

Aparent, Executivul, pilotat de motoristul T„riceanu, a depus toate eforturile pentru a distruge industria rom‚neasc„, majoritatea sectoarelor industriale Ónregistr‚nd sc„deri substan˛iale. Produc˛ia industrial„ a crescut Ón 2005 cu doar 2%, spre deosebire de cre∫terea de 6% atins„ Ón 2004. Nivelul productivit„˛ii muncii, probabil cel mai important indicator pentru evaluarea gradului de dezvoltare al economiei na˛ionale, a sc„zut de 3 ori Ón 2005, ajung‚nd de la 12% Ón 2004, la 4% Ón 2005. Œn mai multe ramuri industriale, productivitatea muncii a Ónregistrat sc„deri apreciabile, cuprinse Óntre 10% ∫i 19%.

Guvernul T„riceanu ∫i-a fixat un obiectiv ferm, acela de a dezindustrializa economia rom‚neasc„. P‚n„ acum, puterea portocalie ∫i-a urm„rit cu mult„ Ónd‚rjire ∫i talent ˛intele distructive. Reduceri masive de activitate industrial„ s-au Ónregistrat Ón industria extractiv„, industria textil„, cauciuc ∫i mase plastice, ma∫ini ∫i aparate electrice, energie electric„ ∫i termic„.

Ca urmare a reducerii drastice a produc˛iei interne ∫i pe fondul exploziei consumului, importurile au crescut alarmant Ón 2005, provoc‚nd deficitele externe record de care am amintit anterior. Œn plus, este de a∫teptat c„, pentru echilibrarea nivelului de productivitate, vor urma mari disponibiliz„ri de personal, ceea ce va determina extinderea ∫omajului ∫i accentuarea dezechilibrelor macroeconomice.

Industria rom‚neasc„ se g„se∫te ast„zi Óntr-o situa˛ie, Ón cel mai bun caz, delicat„. Sectorul energetic, un domeniu vital pentru economia na˛ional„, este gestionat haotic, Ón func˛ie de interesele clientelei politice. Investi˛iile Ón domeniul energetic au sc„zut cu mai mult de 60%, compromi˛‚ndu-se astfel proiectele strategice de interes na˛ional. Lucr„rile de modernizare ale produc„torilor de energie electric„ din Rom‚nia, Ón vederea cre∫terii eficien˛ei ∫i reducerii costurilor, au fost afectate direct prin diminuarea subven˛iei cu 33%, ceea ce a diminuat cu 30%-90% aloca˛iile pentru dezvoltarea sistemului centralizat de producere a energiei termice.

De altfel, Guvernul T„riceanu Óncearc„ din r„sputeri s„ Óncheie socotelile cu sistemul centralizat de alimentare cu agent termic, acord‚nd ajutoare b„ne∫ti produc„torilor de centrale termice, f„r„ a pune vreo condi˛ie de reducere a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 consumului ∫i de eficien˛„ energetic„, Óncuraj‚nd debran∫area ∫i f„c‚nd imposibil„ realizarea lucr„rilor de modernizare angajate de autorit„˛ile locale pentru produc˛ia de energie termic„ Ón sistemul centralizat. Œn timpul acesta, milioane de oameni sunt Ónc„ dependen˛i de sistemul centralizat, de care Guvernul Rom‚niei a hot„r‚t s„-∫i bat„ joc.

Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„. Dincolo de cifrele reci ale statisticii, care ne plaseaz„ pe unul dintre ultimele locuri Ón Europa Ón ceea ce prive∫te at‚t venitul pe cap de locuitor, c‚t ∫i P.I.B.-ul pe cap de locuitor, Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„ pentru c„ o mare parte a popula˛iei Ó∫i tr„ie∫te via˛a Ón condi˛ii de subzisten˛„. Pentru o ˛ar„ care Ón mai pu˛in de un an de zile Ó∫i propune s„ adere la marea ∫i bogata familie european„, s„r„cia reprezint„ o problem„ grav„, care trebuie rezolvat„ urgent.

S„r„cia este o boal„ social„. Simptomele ei sunt resim˛ite de milioane de rom‚ni, Ón timp ce cauzele se pierd prin complexitate ∫i multitudine. Rom‚nia are nevoie de investi˛ii pentru a combate s„r„cia. Investi˛iile Ónseamn„ dezvoltare economic„, locuri de munc„, cre∫terea productivit„˛ii ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de trai. Investi˛iile au Óns„ nevoie, la r‚ndul lor, de stabilitate, coeren˛„ ∫i credibilitate.

Œn acest scop, este necesar ca politica s„ se subsumeze dezideratelor na˛ionale ∫i s„ urm„reasc„ o viziune general„, care dep„∫e∫te limitele unei guvern„ri. Eforturile consistente Ón implementarea programelor sociale depuse dup„ anul 2000, cre∫terea economic„ robust„, crearea a sute de mii de locuri de munc„, stabilitatea legislativ„ ∫i administrativ„ au constituit un progres important Ón lupta cu s„r„cia.

Anul 2005 a adus Óns„ un regres semnificativ. Guvernul liberal care conduce ast„zi Rom‚nia arat„, Ón fiecare zi ∫i cu fiecare m„sur„, c„ este prea pu˛in interesat de soarta celor care au cel mai mult nevoie de ajutorul statului: pensionari, agricultori, tineri, ∫omeri sau persoane afectate de dizabilit„˛i fizice ∫i psihice. Mai mult dec‚t at‚t, Guvernul condus de premierul T„riceanu a abandonat aproape complet politica social„ ∫i s-a dedicat satisfacerii intereselor obscure ale grupurilor care au suficient„ putere s„-∫i promoveze ambi˛iile pe holurile Palatului Victoria.

Œn mai pu˛in de doi ani de guvernare liberal„, Rom‚nia a cunoscut proteste sindicale de o amploare nemaiÓnt‚lnit„ Ón ultimul deceniu. Protestele lucr„torilor C.F.R. ∫i îMetrorex“, ale angaja˛ilor de la uzina îRemin“ Baia Mare, ale profesorilor, ale asisten˛ilor medicali, ale pensionarilor ∫i cele determinate de proiectul Codului muncii au scos Ón strad„ zeci de mii de oameni revolta˛i de mizeria spre care Ói Ómpinge guvernarea portocalie.

Absen˛a dialogului social, incapacitatea Guvernului de a gestiona situa˛iile de criz„ ∫i arogan˛a mini∫trilor Cabinetului T„riceanu fa˛„ de problemele grave cu care se confrunt„ majoritatea rom‚nilor au creat o falie ad‚nc„ Óntre administra˛ie ∫i partenerii sociali. Majoritatea situa˛iilor de criz„ au necesitat interven˛ia pre∫edintelui Rom‚niei pentru a debloca dialogul dintre sindicate ∫i Guvern ∫i pentru a oferi solu˛ii acceptabile pentru rezolvarea problemelor reclamate. Rom‚nii ∫i-au pierdut Óncrederea Ón Guvernul T„riceanu.

Situa˛ia de pe pia˛a muncii se apropie cu pa∫i repezi de dezastrul Ónregistrat de guvernarea cederist„. Un simbol al industriei rom‚ne∫ti, uzina îTractorul“ Bra∫ov, este l„sat s„ moar„, Ón timp ce mii de salaria˛i sunt arunca˛i Ón strad„ f„r„ sprijin ∫i f„r„ remu∫c„ri. Pentru guvernan˛i, p„m‚ntul de sub uzin„ valoreaz„ mai mult dec‚t oamenii care lucreaz„ la îTractorul“. Din p„cate, acest exemplu este reprezentativ pentru indiferen˛a cu care guvernan˛ii gestioneaz„ situa˛ia angaja˛ilor din Rom‚nia.

Œnc„ de la preluarea mandatului, Guvernul T„riceanu a sc„zut dramatic fondurile alocate m„surilor active de stimulare financiar„ a angajatorilor pentru Óncadrarea Ón munc„ a categoriilor de ∫omeri cu un acces mai greu pe pia˛a muncii: ∫omerii de lung„ durat„, tinerii absolven˛i, persoanele Ón v‚rst„ de peste 45 de ani, Óntre˛in„torii unici de familie, persoanele din mediul rural, persoanele cu dizabilit„˛i. De asemenea, au sc„zut Ón mod Óngrijor„tor interesul, fondurile ∫i num„rul de ∫omeri cuprin∫i Ón cursuri de formare profesional„, Ón special prin calific„ri, recalific„ri ∫i specializ„ri Ón meserii cerute pe pia˛a muncii, ca element esen˛ial de adaptare a for˛ei de munc„ disponibile aflate Ón ∫omaj. Ponderea ∫omerilor cuprin∫i Ón cursuri de formare profesional„ a sc„zut la un procent extrem de mic, ∫i anume sub 2,5%, fa˛„ de 4-5% Ón anii anteriori.

Reducerea cheltuielilor cu finan˛area m„surilor active ∫i a form„rii profesionale vor conduce Ón perioada urm„toare la cre∫terea ∫omajului cronic de lung„ durat„ ∫i la dezvoltarea efectelor sociale grave ce decurg din aceasta. Anul 2006 Ónregistreaz„ deja o rat„ a ∫omajului Ón cre∫tere, 6,2% Ón luna martie, ∫i nu sunt semne c„ situa˛ia se va Ómbun„t„˛i Ón viitorul apropiat.

Am asistat anul acesta la un fenomen revolt„tor. Mii de pensionari au ie∫it Ón strad„ pentru a protesta Ómpotriva atitudinii pe care Guvernul o are fa˛„ de 5 milioane de oameni din sectorul de stat ∫i Ónc„ un milion ∫i jum„tate din mediul rural. Pensionarii au de suferit cel mai mult de pe urma îsucceselor“ economice ale guvern„rii de dreapta.

Œn ciuda protestelor, Guvernul este surd la cerin˛ele pensionarilor. Recalcularea pensiilor s-a Óncheiat, iar pentru mai mult de jum„tate dintre pensionari nu a adus nici un ban Ón plus, Ón condi˛iile Ón care, pentru prima dat„ dup„ foarte mul˛i ani, valoarea punctului de pensie a ajuns la cel mai sc„zut nivel: 30% din salariul mediu brut. Ast„zi un pensionar prime∫te o treime din valoarea salariului mediu pe economie. Aceast„ sc„dere este dramatic„, av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia trebuie s„-∫i alinieze pre˛urile ∫i tarifele la valorile practicate Ón statele europene. Œntre coada de la farmacie ∫i factura la utilit„˛i, pensionarii din Rom‚nia trebuie s„ se descurce cu un biet cupon de pensie. Statului nu-i pas„!

Guvernul T„riceanu sus˛ine cu fermitate reducerea drastic„ a programelor de asisten˛„ social„. Sub pretextul c„ politica asisten˛ial„ descurajeaz„ munca, multe dintre programele sociale vor fi reduse, ajustate sau anulate Ón urm„torii ani bugetari. Atacul virulent lansat de premierul T„riceanu ∫i mini∫trii s„i, Ónc„ din primele zile de mandat, Ómpotriva programelor îCornul ∫i laptele“, î400 de s„li de sport“, îLapte praf gratuit pentru nou-n„scu˛i“, îVenit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 minim garantat“, îInformatizarea ∫colilor“, îMedicamente compensate cu 90%“, programe care ∫i-au demonstrat eficien˛a ∫i viabilitatea, sus˛ine o nou„ viziune politic„, Óndreptat„ Ómpotriva categoriilor sociale defavorizate sau instabile.

Drepturi universale de care trebuie s„ se bucure to˛i copiii sunt negate cu vehemen˛„ de Guvernul T„riceanu. Prim-ministrul s-a pronun˛at Ón mai multe r‚nduri pentru ajustarea indemniza˛iei universale pentru copii, astfel Ónc‚t de aceste fonduri s„ se bucure numai copiii care provin din familiile foarte s„race. Cu toate acestea, acela∫i Guvern Ón˛elege s„ acorde un nou tip de aloca˛ie, care se acord„ tinerilor c„s„tori˛i, indiferent dac„ ace∫tia sunt s„raci sau miliardari. Executivul condus de premierul T„riceanu s-a obi∫nuit Óns„ s„ creeze discrimin„ri, s„ sus˛in„ discrepan˛ele ∫i s„ Óncurajeze inechitatea social„.

Prin modificarea Legii venitului minim garantat, Legea nr. 416/2001, cele mai s„race familii, cele f„r„ locuin˛„ ∫i f„r„ domiciliu, vor fi practic excluse de la primirea ajutorului social. Condi˛ia de a-∫i stabili un domiciliu Ón 60 de zile reprezint„ culmea cinismului guvernamental. Œn ciuda angajamentelor electorale ale Alian˛ei D.A. de a ajuta categoriile beneficiare s„ dep„∫easc„ nivelul de s„r„cie ∫i de a simplifica procedurile de selec˛ie, proiectul guvernamental introduce liste de bunuri interzise s„racilor care beneficiaz„ de ajutor social — se permanentizeaz„ starea de s„r„cie — ∫i se introduc noi proceduri de control ∫i evaluare.

Prin reducerea subven˛iilor de care beneficiau persoanele Ónscrise Ón programul de economisire ∫i creditare Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ — de la 30% din suma economisit„, dar nu mai mult de un salariu mediu brut pe economie, s-a ajuns la 15% din suma economisit„, dar nu mai mult de 100 euro —, s-a redus posibilitatea familiilor cu venituri reduse de a avea o locuin˛„. Programul avea un succes notabil, exist‚nd peste 40.000 de contracte de acest tip la b„ncile specializate.

Se va repeta astfel o experien˛„ deja cunoscut„ din perioada 1997—2000, c‚nd rata s„r„ciei a crescut, sub presiunea unor politici haotice ∫i antisociale, de la 20% la 35%. La sf‚r∫itul anului 2004, rata s„r„ciei cobor‚se p‚n„ la 18,8%, pentru ca s„ creasc„ din nou, odat„ cu Ónvestirea noului Cabinet.

Fa˛„ de C.D.R., Guvernul T„riceanu are grij„ ca erodarea social„ s„ nu se mai petreac„ haotic, ci sistematic ∫i riguros, ca urmare a unei agende politice subordonate ideologic. Œn conformitate cu aceast„ agend„, nivelul tarifelor a explodat Ón cursul anului 2005 ∫i continu„ s„ creasc„ Óntr-un ritm alarmant ∫i Ón 2006, cu mult peste ˛intele asumate de c„tre Rom‚nia Ón acordurile cu organismele interna˛ionale.

Consecin˛ele politicilor iresponsabile promovate de Guvern se reflect„ nemijlocit Ón buzunarul fiec„rui cet„˛ean. Pre˛ul gazelor naturale a crescut cu 56% Ón 2005, pre˛ul la energia electric„ s-a majorat cu peste 17%, iar cel al energiei termice cu 20%. Toate acestea au condus la o majorarea a facturii de Óntre˛inere cu 28% Ón iarna trecut„. Œn paralel, combustibilii s-au scumpit cu peste 20%, astfel Ónc‚t Rom‚nia a ajuns s„

se compare, cel pu˛in din punctul de vedere al pre˛urilor, cu Austria, Grecia ∫i Spania.

Guvernan˛ii au Óncercat s„ paseze responsabilitatea c„tre fostul guvern P.S.D., acuz‚nd c„ alinierea la tarifele practicate Ón U.E. a fost negociat„ de îceilal˛i“. Œntr-adev„r, Guvernul P.S.D. a negociat calendarul alinierii pre˛ului gazelor naturale la standardele europene, dar negocierea a fost realizat„ Ón baza unui program de guvernare coerent, eficient, care prevedea m„suri compensatorii care s„ atenueze ∫ocul social anticipat Ón perspectiva evolu˛iei postaderare. Partenerii co-alia˛i de guvernare au considerat c„ tot ceea ce s-a realizat Ónainte de îrevolu˛ia portocalie“ este nefast ∫i inutil pentru evolu˛ia Rom‚niei. Œn consecin˛„, au distrus tot ceea ce s-a realizat bun Ón ultimii 4 ani, iar Ón loc au pus haos ∫i incompeten˛„.

Guvernan˛ii descoper„, dup„ un an ∫i jum„tate de declin, c„ nu mai pot Óndeplini criteriile asumate de statul rom‚n Ón procesul de negociere. Executivul T„riceanu a ignorat p‚n„ acum problemele reale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Acum acestea Ól lovesc Ón plin. Politicienii puterii caut„ diverse subterfugii pentru a pasa responsabilitatea pentru e∫ecul macroeconomic ∫i pentru disperarea continu„ a tot mai multor oameni.

Managementul haotic al unui Guvern provizoriu cum este cel al premierului T„riceanu s-a transmis ∫i sistemului de s„n„tate.

Dup„ e∫ecul notoriu al liberalului Cintez„, a venit r‚ndul contabilului Nicol„escu s„-∫i Óncerce norocul. Al doilea e∫ec lamentabil al liberalilor. Œn doar c‚teva luni de zile, ministrul Nicol„escu a schimbat legi f„r„ s„ ∫tie ce face ∫i f„r„ s„ asculte de sfaturile profesioni∫tilor din s„n„tate, a ajuns s„ fie contestat de doctori, inclusiv de marile personalit„˛i medicale ale Rom‚niei, ∫i a ajuns s„ fie huiduit de bolnavi pe strad„.

Œn urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, mo˛iunea simpl„ pe care a depus-o P.S.D. la Senat a fost respins„ la limit„. Aceasta Ónseamn„ c„ Ón interiorul puterii actuale exist„ oameni care cuantific„ pierderile de imagine datorate conducerii haotice, discre˛ionare a contabilului de la s„n„tate ∫i Ói doresc debarcarea. Poate ar fi mai bine s„ se g‚ndeasc„ la doctorii care primesc salarii umilitoare, la bolnavii care mor la cozile de la farmacii ∫i s„-l trimit„ la o cur„ de recuperare pe ministrul Nicol„escu! Sistemul sanitar rom‚nesc nu mai avea nevoie Ón fruntea sa ∫i de un incompetent, un neprofesionist, cum este domnul Nicol„escu.

Vorbim de ani de zile despre îcriza din sistemul sanitar“, despre un sistem finan˛at la limita acceptabilului. Din cauza politicii fiscale p„guboase, iresponsabile a actualei puteri, bugetul de stat este tot mai s„rac, nu mai dispune de resursele necesare pentru a ˛ine pe linie de plutire sistemul de s„n„tate public„.

Œn anul 2006 vorbim de cel mai mic buget al s„n„t„˛ii, doar 3,3% din P.I.B., Ón ultimii 5 ani de zile. Aceast„ cifr„ a fost cea mai mic„. At‚t a reu∫it contabilul Nicol„escu s„ ob˛in„ Ón Guvern pentru domeniul pe care-l conduce. Acest lucru arat„ clar influen˛a pe care o are Ón Guvern ∫i interesul pe care-l manifest„ fa˛„ de bolnavi ∫i doctori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 Marii perdan˛i ai neputin˛ei politice ∫i incompeten˛ei administrative a Cabinetului T„riceanu sunt Ón special pensionarii, b„tr‚nii cu boli cronice, f„r„ resurse, care se v„d lipsi˛i de c„tre Guvern de orice program social care i-ar putea ajuta. S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t Ón Rom‚nia un om bolnav ar trebui s„ fie foarte s„n„tos pentru a putea s„ se trateze. Œi trebuie timp, Ói trebuie bani, Ói trebuie r„bdare s„ stea la cozi.

Œn acela∫i timp, spitalele se afl„ la cota de avarie, datorit„ lipsei produselor de baz„. Nu au spirt, nu au ace, nu au seringi, ce s„ mai spunem de o perfuzie! Medicina Ón spitale s-a transformat Óntr-una de tran∫ee. Œn fapt, aceast„ politic„ nu este altceva dec‚t expresia retragerii statului dintr-un domeniu esen˛ial al vie˛ii sociale, cum este s„n„tatea.

Batjocura nu are limite. Guvernul T„riceanu a mai dat o lovitur„ celor bolnavi ∫i f„r„ resurse. Gratuit„˛ile de care beneficiau p‚n„ acum femeile gravide, copiii, studen˛ii, veteranii de r„zboi ∫i persoanele cu handicap au fost suspendate. Astfel, medicamentele nu vor mai fi gratuite pentru aceste persoane, ci listate la pre˛ul de referin˛„. Este abuziv ∫i imoral ∫i nici m„car cei cu vulnerabilit„˛i nu mai pot s„ beneficieze de aceste gratuit„˛i.

Este explicabil. Statul nu mai are bani Ón vistierie, pentru c„ s-a relaxat fiscalitatea: 300 de mii de rom‚ni au primit Óntre 5 milioane ∫i 100 milioane de lei Ón plus pe lun„, Ón timp ce peste 4 milioane de contribuabili au primit doar p‚n„ la 250 mii de lei pe lun„. Cabinetul T„riceanu ne-a obi∫nuit Óntr-un an ∫i jum„tate de guvernare cu reforme pentru o zecime din cet„˛enii Rom‚niei.

Sistemul de compensare a medicamentelor a fost cu bun„ ∫tiin˛„ distrus, ∫i astfel mul˛i pacien˛i nu-∫i mai pot trata bolile. Oricum, medicamentele lipsesc din farmacii, iar pacien˛ii vor ajunge s„ se trateze cu plante medicinale, care sunt mult mai ieftine ∫i nu necesit„ fonduri suplimentare.

Pentru a masca managementul defectuos din sistemul sanitar, ministrul s„n„t„˛ii Ói g„se∫te responsabili pe directorii de spitale, pe care Óncearc„ s„-i culpabilizeze, f„r„ Óns„ a recunoa∫te faptul c„ incompeten˛a Domniei sale, amatorismul datorat lipsei totale de experien˛„ Ón acest domeniu au aruncat s„n„tatea Ón colaps. Trebuie men˛ionat c„ Ón acest demers febril al s„u este ajutat ∫i de conducerea C.N.A.S.

Doctorii, care ∫i a∫a se pl‚ngeau de prea mult„ birocra˛ie, au fost transforma˛i Ón contabili, care trateaz„ bolnavi nu pe baza principiilor medicale, ci pe baza principiilor fiscale ale Guvernului T„riceanu. Ministerul S„n„t„˛ii r„m‚ne orb ∫i surd la suferin˛a bolnavilor.

Domeniul privatiz„rii a suscitat un mare interes pentru partenerii de afaceri ai premierului T„riceanu. Sunt de notorietate Óncerc„rile, nereu∫ite, Óntr-adev„r, p‚n„ Ón prezent, de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucure∫ti, cum ar fi Fundeni ∫i Universitar, pentru ca ulterior acestea s„ fie speculate Ón tranzac˛ii imobiliare.

Pachetul legislativ propus de actualul ministru reprezint„ apogeul tembelismului ∫i arogan˛ei ministrului Eugen Nicol„escu. A∫a-zisa reform„ din s„n„tate,

pompos intitulat„ Legea privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, nu reprezint„ altceva dec‚t expresia unei antireforme Ón domeniu, pentru c„ de fapt nu se dore∫te altceva dec‚t crearea unor noi surse de c‚∫tiguri pentru anumite grupuri de interese.

Esen˛a îreformei“ pe care ne-o propune ministrul s„n„t„˛ii o reprezint„ de fapt restr‚ngerea accesului universal, egal ∫i gratuit la serviciile de asisten˛„ medical„ asigurate prin intermediul pachetului minimal, adic„ o limitare sever„ ∫i abuziv„ a dreptului constitu˛ional la s„n„tate al fiec„rui cet„˛ean.

Mihai Nicolae T„n„sescu

#38766

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**

V„ mul˛umesc. Mi-a˛i permis s„ beau o gur„ de ap„. Œn afara ministrului s„n„t„˛ii, care devine atotputernic, singurii beneficiari ai acestei reforme mimate Ói reprezint„ persoanele cu venituri mari ∫i foarte mari. O lege Ón favoarea celor boga˛i ∫i Ón detrimentul celor s„raci. De altfel, Óntreg pachetul de legi este f„cut s„ distrug„ sistemul public de s„n„tate, pentru a favoriza firmele private de asigur„ri.

Legile s„n„t„˛ii, doamnelor ∫i domnilor, sunt antisociale prin con˛inutul lor, iar maniera lor de adoptare reconfirm„ dispre˛ul pe care-l arat„ Guvernul fa˛„ de Parlament ∫i regulile democra˛iei. Angajarea r„spunderii pentru o tem„ at‚t de complex„ ∫i de sensibil„ pentru Óntreaga na˛iune, f„r„ o dezbatere parlamentar„ temeinic„, este un act de o mare iresponsabilitate, un abuz de drept ∫i un abuz de putere, pe care Parlamentul Rom‚niei are datoria s„ le sanc˛ioneze drastic.

Œn toamna trecut„, epidemia de pojar a ucis 10 copii Ón Rom‚nia. Aceast„ tragedie a fost posibil„ numai din cauza ministrului actual al s„n„t„˛ii. Œn loc s„ fie preocupat de organizarea campaniei de vaccinare, se chinuia s„ g„seasc„ tot felul de metode pentru a demite directori de spitale incomozi Domniei sale. Œn mod normal, premierul trebuia s„-i cear„ demisia pentru aceasta ∫i responsabilitatea era, Ón integralitate, a domnului ministru al s„n„t„˛ii.

Faptul c„ îmanagementul din Ministerul S„n„t„˛ii este mai prost dec‚t oriunde“, a∫a cum Ónsu∫i ministrul s-a exprimat, este din vina sa exclusiv„, iar dac„ nu se pricepe, ∫i rezultatele dovedesc din plin acest lucru, Eugen Nicol„escu trebuie s„-∫i dea demisia Ónainte ca sistemul sanitar s„ colapseze.

Doamnelor ∫i domnilor,

Guvernul T„riceanu a avut Óns„ grij„ ca nici educa˛ia s„ nu scape înepedepsit„“.

Dup„ un an ∫i jum„tate de b‚lb‚ieli, de demiteri, de demisii, de restructur„ri ∫i greve la nivel na˛ional, Óntinse pe perioade record, situa˛ia educa˛iei este similar„ cu aceea din sistemul de s„n„tate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 Cu o diferen˛„ notabil„. Animat de inten˛ii bune, fostul ministru Miclea ∫i-a dat demisia Ón cele din urm„, pentru c„ proiectele sale nu au fost sus˛inute de propriul partid. P.D.-ul nu a reu∫it s„ sus˛in„ Ón Guvern bugetul unui minister pe care-l conduce.

Œnc„ o dat„ Alian˛a D.A. a demonstrat rom‚nilor c„ ∫tie doar s„-i mint„. Promisiunea din campania electoral„ c„, odat„ ajun∫i la putere, vor da educa˛iei 5% din produsul intern brut a fost f„cut„ pentru a ob˛ine voturi. C‚nd a trecut la fapte, Alian˛a s-a Ómpiedicat. Cu un buget subfinan˛at ∫i un ministru, Mihail H„rd„u, parc„ de pe alt„ planet„ venit, sistemul de Ónv„˛„m‚nt este Ón deriv„.

Greva de propor˛ii a profesorilor din octombrie 2005 a fost stins„ doar pentru c„ Guvernul ∫tie s„ mint„ frumos, s„ promit„ lucruri pe care ∫tie de la bun Ónceput c„ nu le poate face. Fostul vicepremier Pogea s-a remarcat tocmai prin aceste abilit„˛i, absolut necesare Guvernului T„riceanu pentru supravie˛uire, ∫i anume promi˛i orice ca s„ scapi, de∫i ∫tii foarte bine c„ nu po˛i s„ le dai profesorilor salarii at‚t de mari.

Profesorii se preg„tesc iar de grev„, pentru c„ promisiunile care le-au fost f„cute nu sunt onorate de actualul Guvern. Ei nu au uitat arogan˛a cu care au fost trata˛i, Óns„ au sperat c„, dup„ greva de anul trecut, Guvernul a Ónv„˛at ceva.

Niciodat„, sub nici o alt„ guvernare, cadrele didactice nu au fost umilite a∫a cum a f„cut-o Guvernul T„riceanu. Nicic‚nd profesorii nu au f„cut greva foamei ∫i nu ∫i-au schimbat s„lile de clas„ cu trotuarele str„zii pentru a cere ceea ce li se cuvine, un drept esen˛ial: un salariu decent. Promisiunile electorale din 2004 care se refereau la dublarea salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt s-au tradus Ón fapt prin Ónghe˛area salariilor ∫i acutizarea crizei din sistem.

Construc˛ia bugetului pe acest an d„ m„sura viziunii politice a Guvernului T„riceanu cu privire la un domeniu crucial cum este educa˛ia. Pentru prima dat„ Ón ultimii 5-6 ani, fondurile pentru educa˛ie nu ating nici m„car 4% din P.I.B. Or, f„r„ o finan˛are adecvat„, nici un proiect pentru dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc nu poate s„ fie sus˛inut.

Este evident c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc are nevoie de bani, de bani mai mul˛i, de o reform„ coerent„. Guvernul a hot„r‚t Óns„ s„-∫i bat„ joc ∫i s„ ˛in„ profesorii Ón strad„ timp de 3 s„pt„m‚ni. De la bun Ónceput, promisiunile f„cute de cre∫tere a bugetului cu peste 1,1% din P.I.B. au fost false. Executivul nu avea de unde ∫i nu are de unde s„ dea ace∫ti bani, dec‚t numai dac„ duce economia ∫i situa˛ia macroeconomic„ Óntr-o situa˛ie de criz„.

Calitatea actului de Ónv„˛„m‚nt va avea mult de suferit. Lipsa de competitivitate a economiei rom‚ne∫ti are la baz„ ∫i lipsa de educa˛ie managerial„, absen˛„ care a marcat formarea noii clase economice rom‚ne∫ti. Vedem astfel cum subfinan˛area Ónv„˛„m‚ntului are repercusiuni de durat„ asupra Óntregii societ„˛i din Rom‚nia.

Educa˛ia pl„te∫te azi, de fapt, tribut politicii unui Guvern mult prea preocupat de interesele personale. Alian˛a D.A. a avut o singur„ constant„ Ón Programul s„u de guvernare: cota unic„ de 16%. Œn jurul acestei idei

fixe, Alian˛a a creat un h„˛i∫ fiscal ∫i legislativ din care nimeni nu mai Ón˛elege nimic. Costurile sociale ale aventurii cotei unice devin din ce Ón ce mai dureroase ∫i mai profunde.

Datorit„ politicii clientelare ∫i gestion„rii defectuoase a fondurilor de la buget prev„zute pentru repararea ∫colilor afectate de inunda˛ii, nici una dintre aceste institu˛ii nu ∫i-a putut deschide por˛ile la Ónceputul anului ∫colar. Banii programa˛i pentru ∫colile distruse de furia apelor au ajuns la ∫coli care aveau mai pu˛in„ nevoie de repara˛ii.

Func˛iile de conducere ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt au fost politizate Ón Óntregime. Œn locul a peste 1.000 de directori de ∫coli ∫i licee, au fost numi˛i pe criterii politice al˛i directori, care Ón scurt timp ∫i-au demonstrat incompeten˛a ∫i inabilitatea Ón actul de conducere.

Doamnelor ∫i domnilor,

Executivul condus de domnul premier T„riceanu are toate ∫ansele s„ transforme Rom‚nia Ón îbolnavul Europei“. Politicile implementate de guvernan˛i au pr„bu∫it economia rom‚neasc„ Ón mai pu˛in de doi ani. O îperforman˛„“ Óntr-adev„r greu de atins!

Politica fiscal-bugetar„ a Guvernului T„riceanu, iresponsabil„, incoerent„ ∫i p„guboas„, Ó∫i arat„ roadele. Principalii indicatori macroeconomici au suferit un declin semnificativ, mediul de afaceri este bulversat de modific„rile repetate ale legisla˛iei fiscale, iar bugetul de stat nu mai poate s„ sus˛in„ programele sociale.

La numai c‚teva luni de la preluarea puterii, marii speciali∫ti liberali Ón finan˛e ∫i-au ar„tat incompeten˛a. Ziaristul ajuns peste noapte ministru al finan˛elor ∫i-a dat seama c„ i-a alunecat p„l„ria prea mare peste ochi. Din p„cate, aceste experimente ale Guvernului T„riceanu au afectat mult ∫i semnificativ Óntreaga economie rom‚neasc„.

Politica fiscal„ a Alian˛ei a determinat stagnarea veniturilor bugetare, ponderea veniturilor Ón P.I.B. fiind de aproximativ 29%, Ón condi˛iile Ón care Ón Uniunea European„ ele reprezint„ peste 34%. Un buget de stat mai s„rac va r„spunde din ce Ón ce mai greu la nevoile unei ˛„ri Ón care s„r„cia reprezint„ Ónc„ o problem„. La ce s„ te a∫tep˛i de la un Guvern al c„rui ministru de finan˛e spune sus ∫i tare c„ nu exist„ domenii strategice ∫i c„ statul nu poate decide care categorie social„ defavorizat„ trebuie sprijinit„? Cre∫terea tarifelor la utilit„˛i nu este acompaniat„ de nici un program social care s„ ajute categoriile cu venituri mici ∫i foarte mici.

S„ nu crede˛i nici un moment, doamnelor ∫i domnilor, c„ aceste cifre, indicatori macroeconomici, deficite, bugete ∫i toate celelalte nu afecteaz„ via˛a rom‚nilor. Uita˛i-v„ Ón portofelele dumneavoastr„ c‚nd se reaprinde infla˛ia, ∫i atunci s„ le povesti˛i domnilor guvernan˛i ceea ce sim˛i˛i!

P.S.D. a sus˛inut ∫i sus˛ine Ón continuare reducerea impozit„rii for˛ei de munc„. Œn decursul a 4 ani de guvernare social-democrat„ C.A.S.-ul a sc„zut cu 10%. Œn timpul campaniei electorale, Alian˛a a min˛it din nou rom‚nii, spun‚ndu-le c„ C.A.S.-ul Ón perioada de p‚n„ Ón 2008 o s„ scad„ cu 10%. P‚n„ Ón prezent nu s-a realizat dec‚t o sc„dere cu 2%, pentru ca Ón 2007 s„ mai fie operat„ o reducere cu 2 puncte procentuale, iar p‚n„ la 10 puncte procentuale este foarte lung„ cale ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 constat„m c„ aceast„ promisiune electoral„ n-o s„ poat„ s„ fie Óndeplinit„.

Cabinetul T„riceanu nu pare dispus ∫i nici capabil s„ r„spund„ unor grave derapaje ale economiei. Rom‚nia este amenin˛at„, Ón anii care urmeaz„, de posibilitatea unei crize financiare severe, care va afecta economia na˛ional„ pentru mul˛i ani ∫i cu consecin˛e destul de complicate. Œncep‚nd chiar din anul 2005, evolu˛iile principalilor indicatori macroeconomici demonstreaz„ declinul economiei rom‚ne∫ti. îPerforman˛ele“ anului 2005 nu las„ nici un dubiu cu privire la insuccesul marilor m„suri liberale ∫i nici cu privire la capacitatea mediocr„ a guvernan˛ilor de a se adapta la o realitate social„ determinat„.

Œn 2005, cre∫terea economic„ a Ónregistrat cea mai sever„ diminuare fa˛„ de nivelul din anul precedent. Œntr-un singur an Guvernul a reu∫it s„ Ónjum„t„˛easc„ ritmul cre∫terii de la 8,3% la 4,1%. Economia na˛ional„ de altfel, ca Óntreaga societate rom‚neasc„, se afl„ Óntr-o curs„ pentru reducerea c‚t mai rapid„ a decalajelor care exist„ Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„. Cu o astfel de politic„, ast„zi este foarte clar c„ acest decalaj va cre∫te.

Cre∫terea economic„ raportat„ de Guvern pentru primul trimestru al anului 2006 este fragil„, este nesustenabil„, consumul r„m‚n‚nd principalul motor al cre∫terii economice, cu efecte evident negative asupra deficitelor externe, pentru c„ astfel se vor majora foarte mult importurile. Lucrul cel mai grav este c„ at‚t investi˛iile str„ine directe, c‚t ∫i exporturile nu pot face fa˛„ acestei evolu˛ii periculoase a importurilor, ∫i astfel deficitul extern va cre∫te Ón fiecare an.

Agricultura Ó∫i continu„ traseul descendent, continu„ s„ aduc„ un aport negativ din ce Ón ce mai pronun˛at la cre∫terea economic„. Vulnerabilitatea major„rii produsului intern brut este sugerat„ ∫i de performan˛ele modeste Ónregistrate de produc˛ia industrial„, care, din nou, se g„se∫te sub media cre∫terii economice ∫i la unul dintre cele mai sc„zute niveluri din ultima vreme. Œn consecin˛„, luna aprilie a anului Ón curs Ónregistreaz„ deja o sc„dere a nivelului de cre∫tere economic„, tendin˛„ care probabil se va men˛ine p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006.

Rata infla˛iei este ∫i ea o victim„ a politicilor guvernamentale.

Executivul condus de domnul T„riceanu a l„sat s„ se Ón˛eleag„, prin m„surile implementate p‚n„ Ón prezent, c„ procesul de dezinfla˛ie nu reprezint„ o prioritate pentru Guvern. B‚lb‚ielile din politica fiscal„, coordonarea deficitar„ cu politica monetar„ promovat„ de B.N.R. au determinat o Óncetinire semnificativ„ a procesului de dezinfla˛ie. Rata infla˛iei Ón 2005, de 8,6%, a dep„∫it cu mult estim„rile oficiale. Guvernul nu numai c„ nu ajut„ Banca Na˛ional„ s„ duc„ infla˛ia Ón jos, dar pune ∫i be˛e Ón roate: introduce taxa pe viciu ∫i cre∫te deficitul bugetar.

A∫a cum constat„ ∫i reprezentan˛ii B.N.R., Rom‚nia nu are o ofert„ intern„. Deficitul comercial a explodat, ritmul de cre∫tere a exporturilor a sc„zut, iar importurile au dep„∫it ∫i a∫tept„rile cele mai pesimiste. Œn aceste condi˛ii, B.N.R. atac„ infla˛ia prin instrumentele de care dispune, insuficiente Óns„, Ón condi˛iile unei gestion„ri

deficitare pe care Guvernul o are Ón domeniul politicilor fiscal-bugetare.

™i Ón acest an infla˛ia va dep„∫i ˛intele guvernamentale, situ‚ndu-se la peste 7% la sf‚r∫itul acestui an.

Derapajele Ónregistrate Ón economia rom‚neasc„ s-au accentuat considerabil cu ajutorul politicilor p„guboase promovate de Guvernul T„riceanu. Deficitele externe reu∫esc s„ doboare, lun„ de lun„, toate recordurile ∫i toate ˛intele. Deficitul de cont curent s-a ridicat Ón 2005 la 8,7%, Ón cre∫tere fa˛„ de 2004. Œn ianuarie 2006, fa˛„ de ianuarie 2005, deficitul de cont curent s-a majorat cu peste 70%, Ón timp ce deficitul comercial a Ónregistrat o cre∫tere cu peste 50%.

Al„turi de derapajele externe, deficitul bugetar constituie un alt element de profund„ Óngrijorare pentru mediul economic. Œn urm„ cu 8 luni, de la aceast„ tribun„ a Parlamentului, premierul T„riceanu, aflat Ón sal„, s-a str„duit s„ conving„ parlamentarii c„ Ón 2006 economia Rom‚niei nu-∫i permite un deficit bugetar de 0,5% din produsul intern brut. îUn deficit mai mare ar putea periclita stabilitatea financiar„ a Rom‚niei. Mai mult chiar, un deficit bugetar sc„zut sprijin„ procesul de dezinfla˛ie“, spunea domnul T„riceanu.

Din p„cate Óns„, Guvernul îR„zg‚ndeanu“ nu a reu∫it s„ fac„ fa˛„ presiunii politice venite chiar din interiorul celor dou„ partide aflate la guvernare, P.N.L. ∫i P.D. M„sura, absolut corect„ din punct de vedere economic, de men˛inere a unui deficit bugetar c‚t mai sc„zut a fost modificat„ din ra˛iuni pur politice, care dovedesc rezultatele negative ale politicii fiscal-bugetare, adic„ sc„derea veniturilor, precum ∫i amatorismul speciali∫tilor portocalii din economia rom‚neasc„. Rapiditatea cu care Guvernul a renun˛at la motiva˛iile economice, risc‚nd Ónc„ o dat„ s„ deterioreze stabilitatea economic„, ridic„ grave semne de Óntrebare cu privire la capacitatea actualilor politicieni de a-∫i atinge propriile obiective de politic„ macroeconomic„.

Œn luna aprilie a acestui an, Guvernul a decis alocarea de fonduri suplimentare pentru satisfacerea apetitului de cheltuieli. De aceea, Ón 2006 deficitul bugetar a fost majorat de la 0,5% la 0,9%. Numai c„ nu a fost suficient! S„pt„m‚nile trecute Guvernul a hot„r‚t s„ opereze din nou o rectificare bugetar„, care s„ aduc„ majorarea suplimentar„ a deficitului pentru acest an. Aceste b‚jb‚ieli ale guvernan˛ilor Ón materie de politic„ bugetar„ sugereaz„ f„r„ dubiu c„ Executivul condus de domnul T„riceanu ac˛ioneaz„ Ón virtutea altor criterii dec‚t cele economice. Cre∫terea deficitului bugetar de dou„ ori Ón mai pu˛in de 4 luni, de la 0,5% la 0,9% Ón aprilie ∫i, poate, de la 0,9% la peste 2% Ón perioada imediat urm„toare, afecteaz„ semnificativ ˛inta de infla˛ie ∫i accentueaz„ derapajele economice.

Acum putem s„ Ón˛elegem cu to˛ii de ce a ˛inut at‚t de mult Guvernul actual s„ Óntrerup„ orice cooperare cu Fondul Monetar Interna˛ional. Pentru c„ nu dorea ca un organism independent ∫i profesionist s„ arate Ón permanen˛„ gre∫elile pe care le face actualul Guvern. Rom‚nii nu trebuie s„ ∫tie c„ Ón fruntea lor se afl„ ni∫te incompeten˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 Megainven˛ia guvernamental„ numit„ Fondul îProprietatea“ Ónghite fonduri publice care nu au fost prinse Ón construc˛ia bugetar„. Guvernul a uitat s„ men˛ioneze Ón bugetul pe 2006, prezentat ∫i votat Ón Parlament, sumele care vor fi alocate drept desp„gubire celor care ∫i-au pierdut propriet„˛ile Ón timpul regimului comunist. Mai mult, nu au fost luate Ón calcul nici efectele pe care neÓncasarea redeven˛elor de la Óntreprinderile de stat, care Ón acest an sunt m„surate la aproximativ 1% din P.I.B., le va avea asupra bugetului de stat.

Guvernul T„riceanu adopt„ acte normative care au drept efect majorarea cheltuielilor bugetare, f„r„ s„ ˛in„ cont de faptul c„ bugetul a fost aprobat de c„tre Parlament. Puterea las„ impresia c„ se preg„te∫te de campanie electoral„. Nu mai pu˛in de 1.000 miliarde lei vechi au fost aloca˛i de la buget pentru cheltuielile din sectorul bugetar. Este o m„sur„ cu iz electoral, f„r„ ca vreun leu din aceste fonduri s„ fi fost prev„zut Ón construc˛ia bugetar„ aprobat„ de c„tre Parlament.

™i mai grav este faptul c„, datorit„ neprofesionalismului de care Guvernul premierului T„riceanu a dat dovad„ la construc˛ia bugetului, acum este nevoit s„ aprobe noi acte normative, care s„ asigure suplimentarea bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. F„r„ aceste fonduri, Rom‚nia nu ar fi reu∫it s„-∫i respecte angajamentele asumate fa˛„ de N.A.T.O. P.S.D. a atras aten˛ia asupra tuturor acestor grave disfunc˛ii ale bugetului Ónc„ din toamna anului trecut. Aceste lucruri nu au avut loc Ón proiectul de buget.

Tot acum Guvernul trebuie s„ asigure fondurile necesare pentru pensiile agricultorilor, precum ∫i pentru pensiile aferente cadrelor militare din diverse structuri institu˛ionale, lucru care trebuie f„cut, Ón mod clar, prin bugetul aprobat de Parlament.

Toate aceste m„suri duc Óns„ la cre∫terea deficitului bugetar. De aceea, Partidul Social Democrat se a∫teapt„ ca Ón 2006 deficitul bugetar s„ explodeze, ceea ce va conduce la o dep„∫ire a ˛intei infla˛iei de peste 7% ∫i la o sc„dere a puterii de cump„rare a rom‚nilor.

Politica fiscal„ nu este nici ea departe de astfel de îreu∫ite“. Politicile promovate de Guvernul T„riceanu Ón domeniul fiscalit„˛ii pot fi Ómp„r˛ite Ón dou„ etape: introducerea cotei unice de impozitare de 16% ∫i japca practicat„ de c„tre stat pentru acoperirea golului bugetar care a urmat implement„rii ei.

Politica lui 16% este pariul pierdut de fapt al actualei guvern„ri liberale. Rezultatele generate de aceast„ m„sur„ fiscal„ sunt, Ón cel mai bun caz, mediocre, Ón timp ce efectele negative contribuie Ón mare m„sur„ la declinul pe care Ól Ónregistreaz„ economia rom‚neasc„ Ón ultimul an ∫i jum„tate.

Analiza performan˛elor economice Ónregistrate de companiile rom‚ne∫ti Ón 2005 relev„ nu succesul, ci chiar e∫ecul cotei unice de 16%. Profiturile din industria prelucr„toare au avut o tendin˛„ de cre∫tere modest„, Ón timp ce produc˛ia din ramurile respective a avut un ritm de cre∫tere de sub 2%. Segmentele care au produs Ón mod real profituri sunt cele legate de consum, cu efectul deja cunoscut: cre∫terea Óngrijor„toare a importurilor ∫i a deficitelor externe. Œn aceste condi˛ii, economia na˛ional„

devine din ce Ón ce mai pu˛in competitiv„, iar productivitatea muncii sufer„ o sc„dere accentuat„ a ritmului de cre∫tere.

Cota unic„ de impozitare a l„sat la nivelul societ„˛ilor comerciale, la nivelul popula˛iei, mai mul˛i bani dec‚t se estimase ini˛ial. Aceste sume se ridic„, potrivit analizelor, la peste 2 miliarde euro. Ace∫tia sunt bani care lipsesc ast„zi de la educa˛ie, de la cercetare ∫i de la s„n„tate.

Din p„cate, Ón Rom‚nia cota unic„ a Óncurajat consumul, a Óncurajat importurile ∫i a provocat derapajele substan˛iale din balan˛ele comerciale. Cota unic„ a l„sat bugetul statului f„r„ fonduri extrem de importante ∫i a marcat sc„derea tuturor indicatorilor economici. Cota unic„ a Óncurajat infla˛ia ∫i aproape a stopat procesul dezinfla˛ionist. Cu toate aceste dezechilibre la nivel macroeconomic, cota unic„ nu a pus nimic Ón loc.

Tot Ón 2005, Guvernul T„riceanu a reu∫it îperforman˛a“ remarcabil„ de a modifica tot Codul fiscal de nu mai pu˛in de 4 ori, ∫terg‚nd orice preten˛ie de stabilitate ∫i predictibilitate fiscal„.

Œn 2006, probabil speriat de propriul record, Guvernul a luat drumul dezbaterilor publice ∫i al discu˛iilor interminabile. Zeci, poate chiar sute de variante au circulat Ón cadrul dezbaterilor, astfel Ónc‚t s„ ajung„ la toat„ lumea. Tr„iai cu senza˛ia c„, de fapt, toat„ lumea se pricepe la fiscalitate Ón ˛ara asta. Œn felul acesta, Guvernul a reu∫it s„-∫i mascheze lipsa de profesionalism, incapacitatea de a lua decizii strategice. Luptele din interiorul coali˛iei, presiunile mari din partea grupurilor de interese au determinat prelungirea la infinit a discu˛iilor legate de Codul fiscal, acesta fiind depus, Óntr-un t‚rziu, la cele dou„ Camere ale Parlamentului.

Chiar dac„ a Ónghe˛at cota unic„ ∫i T.V.A., Guvernul este obligat s„ majoreze nivelul veniturilor bugetare, pentru a putea face fa˛„ angajamentelor care decurg din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.

Solu˛ia oferit„ de Guvern pentru cre∫terea veniturilor este reprezentat„ de extinderea brutal„ a cotei de 16% ∫i impozitarea masiv„ a propriet„˛ii. Cre∫terea impozitului pe proprietate este o m„sur„ la fel de disperat„ ca ∫i cre∫terea T.V.A. sau a impozitului pe venit, pentru c„ nici un contribuabil nu scap„ de aceast„ plat„ suplimentar„. Astfel, extinderea cotei unice propune uniformizarea Óntr-o societate m„cinat„ ast„zi de puternice discrepan˛e sociale. Dincolo de caracterul ei profund antisocial, cota unic„ de 16% se introduce acum Ómpotriva celor care au beneficiat ini˛ial de aceast„ m„sur„. Impozitul pe dividende ∫i pe veniturile din tranzac˛iile valutare love∫te categoriile de contribuabili cu venituri mari, adic„ cei care au votat Alian˛a, cei c„rora cota unic„ le-a l„sat, Ón prima faz„, bani Ón buzunare.

Codul propus de ministrul Vl„descu este o improviza˛ie ∫i un e∫ec. Astfel, at‚t Ón Senat, c‚t ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, Partidul Social Democrat va aduce amendamente, pentru a transforma aceast„ abera˛ie Óntr-un cod predictibil ∫i prietenos.

Doamnelor ∫i domnilor,

Guvernul T„riceanu a demonstrat Óns„ c„ nu poate s„ realizeze nimic benefic pentru Rom‚nia.

Œn cele 500 de zile, Executivul poate raporta cu succes realizarea c‚torva metri de autostrad„ Ón ˛ara

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 noastr„. Ministrului Dobre i-au trebuit aproape 12 luni numai s„ citeasc„ contractul cu Bechtel, s„-l traduc„, pentru ca Ón final s„-i secretizeze anexele ∫i s„ nu ob˛in„ finan˛area corespunz„toare. Pe de alt„ parte, premierului T„riceanu i-au trebuit mai mult de 500 de zile ca s„ Ón˛eleag„ c„ domnul Dobre trebuie schimbat din func˛ie.

Œn tot acest timp, costurile autostr„zii Transilvania au crescut, deoarece, din totalul de 3,2 miliarde euro prev„zu˛i, 1,5 miliarde euro erau destina˛i achizi˛iilor de terenuri ∫i cl„diri pe parcursul autostr„zii. Cum pia˛a imobiliar„ ∫i funciar„ a crescut, ex-ministrul Dobre a Ónregistrat performan˛a de a-l dep„∫i pe ministrul finan˛elor. Acesta a pierdut peste 1 miliard de euro prin aplicarea cotei unice, iar domnul Dobre a pierdut 1,2 miliarde euro prin Ónt‚rzierea lucr„rilor la autostrad„.

Nici celelalte proiecte de autostr„zi nu se simt mai bine. Pentru autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov s-au stopat parteneriatele publice-private pentru tronsoanele Bucure∫ti—Ploie∫ti, C‚mpina—Predeal, Predeal—Bra∫ov ∫i s-a abandonat parteneriatul public-privat pentru construc˛ia centurii Bucure∫tiului. Guvernul T„riceanu nu a semnat p‚n„ Ón prezent nici un contract privind infrastructura rutier„ transeuropean„ pe coridorul IV, astfel Ónc‚t Rom‚nia risc„ s„ piard„ 4 miliarde de euro aloca˛i de Comisia European„ pentru acest coridor. Autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti, mai degrab„ o groap„ cu ni∫te por˛iuni de asfalt, a fost dat„ ∫i ea Ón grija clien˛ilor politici.

Œn 2005, Ón domeniul transporturilor, amenaj„rii teritoriului, construc˛iei de locuin˛e nu s-a atins nici unul din obiectivele care aveau termen Ón aceast„ perioad„. Astfel, nu a fost lansat nici un program nou. Programele Óncepute de Guvernul social-democrat au fost blocate din cauza incompeten˛ei actualei conduceri a ministerului.

Politica tarifar„ nerealist„, fiscalitatea excesiv„, absen˛a unor programe viabile ∫i serviciile de proast„ calitate au avut drept efect men˛inerea Ón mediocritate a turismului intern, cu deosebire pe litoral, unde s-a Ónregistrat o sc„dere de peste 30%. Ne-am obi∫nuit Ón ultimul an ca agen˛iile de turism europene s„ ocoleasc„ litoralul rom‚nesc, dar asist„m Ón 2006 la exodul turi∫tilor rom‚ni, care aleg plajele din Bulgaria, din Grecia sau din Turcia, Ón detrimentul sta˛iunilor autohtone.

Dac„ gripa aviar„ a compromis turismul, atunci inunda˛iile au distrus definitiv orice form„ de credibilitate pe care Guvernul T„riceanu o avea. Modul cum au fost gestionate crizele inunda˛iilor prin care Rom‚nia a trecut doi ani la r‚nd ilustreaz„ cu prisosin˛„ incompeten˛a echipei de la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Pe toat„ durata inunda˛iilor, conducerea ministerului a ac˛ionat doar ca o portavoce a Agen˛iei Na˛ionale de Meteorologie ∫i a altor organisme din subordine, pentru a transmite Ón teritoriu avertiz„ri ∫i prognoze meteorologice, f„r„ Óns„ a dispune m„suri concrete pentru limitarea acestor efecte.

Mult cunoscuta tehnic„ de a pasa responsabilitatea din curtea mediului Ón cea a prim„riilor ∫i a consiliilor jude˛ene din zonele inundate a fost metoda cel mai des utilizat„ de conducerea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Œn rest, pe toat„ perioada s-a remarcat printr-o lips„ total„ a coeren˛ei m„surilor luate.

Toat„ aceast„ debandad„ a fost confirmat„ de c„tre ministrul de resort, c‚nd a declarat presei c„ nu exist„ o strategie Ón caz de inunda˛ii! Doamna ministru a crezut c„ Ón felul acesta este scuzat„ pentru nepriceperea ∫i necunoa∫terea de care a dat dovad„ Ón gestionarea unei situa˛ii foarte grave ∫i care va avea urm„ri mult timp de acum Óncolo.

E drept c„ nu ne putem Ómpotrivi furiei naturii, dar obliga˛ia celor care sunt la conducere este de a face ca aceste pierderi s„ fie c‚t mai mici. Ministrul mediului, de fiecare dat„ c‚nd s-a ar„tat Ón zonele afectate, a declarat c„ nu are ce s„-∫i repro∫eze. Poate Domnia sa Ó∫i va revizui acesta atitudine dac„ Ói prezent„m doar un mic bilan˛ al gre∫elilor, cum ar fi scandalul pompelor, deciziile total eronate Ón ceea ce prive∫te deversarea controlat„ a barajelor de acumulare, care au dus la inundarea voit„ a mai multor localit„˛i, dar pe considerente total neprofesioniste, evalu„rile contradictorii ale efectelor inunda˛iilor.

Ad„ug„m la acest bilan˛ negru ∫i felul Ón care Ministerul Mediului s-a raportat la problema sinistra˛ilor. Este cunoscut modul Ón care oamenii politici afla˛i la conducerea acestei institu˛ii s-au str„duit s„ acrediteze ideea c„ reconstruc˛ia caselor afectate de inunda˛ii este Ón sarcina exclusiv„ a celor r„ma∫i f„r„ ad„post. Acesta este r„spunsul politicienilor de ast„zi!

Un alt domeniu care de asemenea se afl„ Ón subordinea direct„ a Ministerului Mediului ∫i care este la fel de Óngrijor„tor prin modul Ón care este gestionat Ól reprezint„ ∫i poluarea industrial„. Cartona∫ul ro∫u primit de Rom‚nia de la comisarul european pentru extindere Ón domeniul protec˛iei mediului Ón luna august a anului trecut ∫i confirmat apoi de stegule˛ul ro∫u din Raportul de ˛ar„ din octombrie nu a fost suficient de motivant pentru ca ministrul mediului s„ accelereze reforma Ón acest domeniu.

Managementul de∫eurilor este o problem„ serioas„, asupra c„reia doamna ministru ar trebui s„ reflecteze mai mult. Din cele 50 de depozite ecologice care trebuie construite nu s-a realizat nici m„car unul p‚n„ acum. Dac„ la data ader„rii aceste investi˛ii nu vor fi finalizate, Rom‚nia va trebui s„ pl„teasc„ penalit„˛i zilnice foarte mari, de ordinul a sute de mii de euro.

Cu asemenea rezultate, Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ pe u∫a din spate, iar costurile pe care va trebui s„ le suporte rom‚nii pentru ineficien˛a ∫i incompeten˛a actualei conduceri vor fi dureroase pentru noi to˛i.

Filmul rom‚nesc a Ónregistrat recent un succes interna˛ional notabil, datorit„ premiilor ob˛inute la Festivalul interna˛ional de film de la Cannes. Œn ciuda acestei realiz„ri remarcabile, 22 milioane de rom‚ni asist„ de un an ∫i jum„tate la o tragicomedie. Este o tragicomedie prost realizat„ ∫i jucat„, ai c„rei actori sunt premierul T„riceanu ∫i mini∫trii s„i.

Eforturile de promovare a filmului au fost de-a dreptul remarcabile, pres„rate cu spectacole de lumini, discursuri bombastice, promisiuni ame˛itoare ∫i acuza˛ii calomnioase. Totu∫i, pe m„sur„ ce cadrele Óncep s„ se succead„ cu tot mai mare repeziciune, spectatorii dezam„gi˛i Ó∫i pierd entuziasmul. Nimic din ce anun˛au afi∫ele nu se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/30.VI.2006 reg„se∫te pe ecran. Povestea este trist„, actorii joac„ Óngrozitor, iar regia este sub orice critic„.

C‚t de cur‚nd iese la iveal„ faptul c„ pelicula este continuarea unui film de groaz„, care a mai rulat pe ecranele romane∫ti cu mul˛i ani Ónainte. Spectatorii Ó∫i pierd r„bdarea ∫i Ó∫i cer Ónapoi banii pe bilete. Chiar ∫i cei mai Ónfoca˛i fani Ó∫i v„d acum a∫tept„rile Ón∫elate. Una s-a promis ∫i alta s-a oferit. E∫ecul este total.

Guvernan˛ii invoc„ stabilitatea politic„, Ón perspectiva integr„rii europene, ca argument principal pentru continuarea acestei guvern„ri. Ni se spune c„ o criz„ guvernamental„ ar putea periclita succesul ader„rii Rom‚niei la 1 ianuarie 2007.

Este fals! Pericolul real pentru aderarea la termen a Rom‚niei Ól constituie Ónsu∫i Cabinetul T„riceanu, din cauza iresponsabilit„˛ii ∫i incompeten˛ei cu care guverneaz„ aceast„ ˛ar„. Actualul Guvern nu are nici coeren˛a ∫i nici voin˛a necesare pentru a elimina neajunsurile semnalate de Comisia European„ Ón raportul de ˛ar„.

C„derea acestui Guvern ∫i formarea rapid„ a unui alt Executiv nu sunt o piedic„, ci o condi˛ie necesar„ pentru aderarea cu succes la Uniunea European„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn consecin˛„, Partidul Social Democrat cere Parlamentului Rom‚niei s„ pun„ cap„t mandatului acordat Guvernului C„lin Popescu-T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Prezentarea mo˛iunii de cenzur„ îGuvernul T„riceanu — fapte ∫i minciuni“