Verestóy Attila

## Domnilor pre∫edin˛i,

Onora˛i colegi,

Oaspe˛i ∫i to˛i cei care ne urm„resc, chiar dac„ nu sunt prezen˛i.

Œn primul r‚nd, consider c„ to˛i suntem de bun„credin˛„ ∫i to˛i dorim ca printr-o Ómbun„t„˛ire a sistemului electoral s„ avem o mai eficient„ ∫i mai bun„ reprezentare a intereselor electoratului.

Sunt convins c„ acest lucru se poate realiza ∫i mai bine dec‚t cum exist„ Ón sistemul actual, pe care-l practic„m, al c„rui rezultat suntem, al c„rui rezultat este ∫i domnul pre∫edinte, a c„rui ini˛iativ„ de a supune printr-un referendum o modificare a sistemului electoral, Ón schimbarea scrutinului Óntr-un scrutin uninominal, o dezbatem ast„zi.

Eu consider c„ sistemul actual reflect„ acea cerin˛„ pe care electoratul ne-a dat-o, de a Óndeplini dorin˛a lui, de a o transforma Ón proiecte politice, Ón legi, Ón hot„r‚ri, Ón ultim„ instan˛„, prin Executiv, Óntr-un program de guvernare, Ón controlul acestuia de c„tre un legiuitor, Parlamentul, care are ∫i acest rol de a controla Executivul.

V-am spus. Sigur, se pot Ómbun„t„˛i sistemele electorale, dar trebuie s„ ne g‚ndim la un lucru: Ón momentul de fa˛„ op˛iunea unui aleg„tor se reg„se∫te Ón mandat. Se reg„se∫te Óntr-un mandat, dat pentru o list„, Óntr-o propor˛ie de peste 95%, cam 5% din voturi se pierd pentru c„ o parte din cet„˛enii acestei ˛„ri opteaz„ pentru forma˛iuni politice care nu Óntrunesc un barem de 5%. Cam 5-7% se pierd din voturi. Œntr-un scrutin uninominal, conform statisticilor pe care le cunoa∫tem, pierderea este de peste 30%. Deci 30% din aceast„ ˛ar„ va fi condamnat„ de a nu mai reg„si op˛iunea politic„ Ón niciun mandat, Ón niciun partid, la nicio Camer„, nici la Senat, nici la Camera Deputa˛ilor.

™i mai e un lucru, mai ciudat dec‚t acesta. Œn ceea ce prive∫te scrutinul uninominal, el este perfect legitim ∫i logic Ón momentul Ón care dorim s„ alegem un om care trebuie s„ ia decizii, cum e un primar, cum e un pre∫edinte, dar situa˛ia este cu totul alta c‚nd dorim s„ avem acele reprezent„ri ale partidelor politice, ale

ideologiilor, ale programelor politice, cum sunt grupurile parlamentare Ón Senat sau Ón Camera Deputa˛ilor.

Œn acest caz, o prim„ op˛iune a unui cet„˛ean, dac„ s-ar transforma ceea ce exist„ Ón scrutinul uninominal la scrutinul pentru partide, atunci ar reprezenta urm„torul lucru. Ca s„ m„ Ón˛elege˛i bine, v„ dau un exemplu, pe care l-am putut constata cu to˛ii: la un prim tur de scrutin, la alegerile care au avut loc pentru Ónalta demnitate din acest stat, din 18 milioane de cet„˛eni s-au prezentat la vot 10,5 milioane. Au optat pentru cel mai bine plasat candidat 3,5 milioane, deci 33% din popula˛ia acestei ˛„ri. Acest candidat, p‚n„ la urm„, Óntr-un al doilea tur de scrutin, a devenit ocupantul acelei func˛ii pentru care a candidat.

Œn acest fel, d‚nsul a avut un suport a 19,8% din electoratul acestei ˛„ri. Ceilal˛i 80% n-au optat pentru acest candidat care a ocupat func˛ia Ón urma celui de-al doilea tur de scrutin, ob˛in‚nd numai o majoritate de voturi.