Guvernul, învestit prin votul de încredere acordat în ºedinþa Parlamentului din 28 decembrie 2000, se prezintã astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a susþine proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, elaborat în termenul la care s-a angajat ºi în concordanþã cu Programul de guvernare.
Vã rog sã-mi permiteþi sã mã refer mai întâi la principiile, premisele ºi prioritãþile care au stat la baza construcþiei bugetului de stat pe acest an.
În primul rând, doresc sã subliniez faptul cã Guvernul nu considerã bugetul ca pe un simplu instrument de reflectare pasivã a situaþiei economice ºi sociale, la un moment dat, din þarã. Apreciem cã bugetul reprezintã una dintre pârghiile active de influenþare ºi de stimulare a proceselor pozitive din economie, cum ar fi crearea locurilor de muncã, relansarea investiþiilor ºi creºterea veniturilor populaþiei.
Din aceastã perspectivã, bugetul pe care-l prezentãm nu mai constituie un instrument exclusiv de ajustare economicã, respectiv de reducere programatã a produsului intern brut ºi ca efect de scãdere programatã a consumului populaþiei, a serviciilor publice ºi investiþiilor, aºa cum s-a procedat în ultimii 4 ani.
Bugetul pe care-l propunem reprezintã un vector esenþial care contribuie la o creºtere economicã substanþialã, în paralel cu continuarea reformei sectoriale, pentru ale cãrei efecte sunt prevãzute în buget alocaþii destinate compensãrii, prin mãsuri active, a costurilor sociale ale acesteia.
În fundamentarea bugetului, Guvernul a avut în vedere urmãtoarele premise: creºterea economicã de 4,1%, care constituie începutul recuperãrii declinului economic din ultimii 4 ani, concretizat in reducerea cu 11,2% a produsului intern brut, realizarea unei rate a inflaþiei de 25% Ñ decembrie 2001, faþã de decembrie 2000, ceea ce reprezintã o reducere considerabilã comparativ cu rata de 40,7% înregistratã în anul anterior, încetinirea deprecierii monedei naþionale, proces care va cunoaºte un ritm moderat, sub cel al ratei inflaþiei.
Creºterea preconizatã a produsului intern brut va fi asiguratã în principal de relansarea producþiei din industrie care, iatã, deja de douã luni din acest an a înregistrat un spor de 14,8% faþã de perioada corespunzãtoare a anului trecut, construcþii, agriculturã ºi servicii, acestea fiind alte domenii de relansare a producþiei.
Ca efect al creºterii economice programate se va înregistra, în condiþiile sporirii productivitãþii muncii, majorarea cu 120 de mii a numãrului de salariaþi, ceea ce va determina reducerea ratei ºomajului la 9,8%. În aceste condiþii, se va asigura o bazã solidã, neinflaþionistã, de creºtere a veniturilor, ceea ce va permite realizarea unei majorãri a salariului real din acest an cu 4%.
Caracterul durabil al creºterii economice proiectate pe anul 2001 este conferit de faptul cã sporul de producþie se va regãsi în majorarea considerabilã a investiþiilor în economia realã, precum ºi a exporturilor de bunuri ºi servicii. Totodatã, deficitul contului curent al balanþei de plãþi are prevãzute surse solide de finanþare din credite externe ºi investiþii strãine directe.
În acelaºi timp, sunt prevãzute sursele pentru anihilarea efectului inflaþiei asupra pensiilor prin indexarea la nivelul ratei inflaþiei a acestora. In cursul trimestrului IV a.c. va continua procesul de recorelare a pensiilor, ceea ce, în fapt, va însemna majorarea tuturor pensiilor, în mod substanþial a pensiilor mici.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Politica fiscalã care stã la baza veniturilor înscrise în proiectul de buget este conceputã ca o politicã activã, moderat selectivã, spre deosebire de politicile fiscale neutrale, nediferenþiate, practicate in ultimii ani. Pe aceastã linie se înscriu mãsurile, recent adoptate de Guvern, privind acordarea de facilitãþi fiscale pentru sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii, dupã cum urmeazã: scutirea de taxe vamale pentru maºinile, instalaþiile ºi echipamentele industriale, neimpozitarea cotei-pãrþi din profitul brut reinvestit, reducerea impozitului pe profit în proporþie de 20% în cazul creãrii de noi locuri de muncã. Alte mãsuri privesc revizuirea sistemului actual de accize, prin majorarea nivelului cotelor la unele categorii de produse, cele nocive sãnãtãþii sau care nu sunt de strictã necesitate pentru populaþie.
În paralel cu promovarea acestor politici fiscale stimulative, se va intensifica ºi întãri controlul financiar ºi vor fi revizuite toate înlesnirile fiscale acordate în mod arbitrar, pe criterii de clientelism politic, de fosta putere.
Aceste acþiuni ferme de întãrire a disciplinei financiare vor conduce la creºterea încasãrilor bugetare, inclusiv prin recuperarea creanþelor statului de la debitorii rãu-platnici, precum ºi la reducerea evaziunii fiscale ºi combarea corupþiei în domeniul financiar.
În legãturã cu politica bugetarã, Guvernul asigurã prin proiectul de buget creºterea eficienþei ºi transparenþei cheltuielilor bugetare, stabilind un sistem coerent de prioritãþi în repartizarea fondurilor pe sectoare. Astfel, repartizarea cheltuielilor bugetare pe ministere s-a fãcut în mai mare mãsurã pe bazã de programe care permit cuantificarea eficacitãþii fondurilor publice alocate.
În ceea ce priveºte politicile sectoriale, reflectate în proiectul de buget, dorim sã facem urmãtoarele sublinieri: Guvernul, aplicând o autenticã politicã social-democratã, propune ca volumul cheltuielilor pentru asistenþã socialã, alocaþii pentru copii, pensii ºi alte ajutoare, sã reprezinte 10,6% din produsul intern brut, comparativ cu 9,7% din P.I.B. în anul 2000. Practic, în acest an, se suportã adevãrata majorare a pensiilor, alocaþiilor pentru copii ºi
altor ajutoare, deoarece aceste mãsuri au fost stabilite, cu generozitate, fãrã îndoialã, de Guvernul anterior numai în lunile noiembrie ºi decembrie ale anului anterior, înaintea alegerilor.
Totodatã, se va îmbunãtãþi sistemul de alocare a ajutoarelor cãtre familiile cu dificultãþi financiare majore, inclusiv prin acordarea de îmbrãcãminte ºi rechizite ºcolare, crescând, astfel, numãrul beneficiarilor unor asemenea ajutoare.
În domeniul învãþãmântului, alocaþiile vor reprezenta 4% din produsul intern brut, asigurând continuarea reformei în acest sector. În cadrul acestuia, se are în vedere atât descentralizarea finanþãrii învãþãmântului preuniversitar, cât ºi asigurarea unor mijloace de transport pentru elevii din localitãþile izolate.
În domeniul sãnãtãþii se vor aloca fonduri însumând 3,7% din produsul intern brut. Se asigurã, astfel, achitarea importantelor datorii cãtre furnizori, preluate de la fosta guvernare, funcþionarea normalã a asistenþei sanitare, precum ºi acoperirea financiarã a programelor naþionale de sãnãtate care prevãd gratuitãþi ºi alte facilitãþi pentru persoanele cu afecþiuni medicale grave.
În domeniul agriculturii, fondurile alocate vor permite acordarea sprijinului de un milion de lei pentru fiecare hectar lucrat de cãtre producãtorii agricoli, subvenþionarea sistemului de irigaþii ºi a procurãrii de seminþe, alocarea de prime pentru anumite produse agricole, precum ºi participarea cu fonduri la Programul SAPARD, destinat modernizãrii agriculturii ºi a zonelor rurale, finanþat de Uniunea Europeanã.
În domeniul apãrãrii naþionale, totalul sumelor alocate va reprezenta echivalentul a circa un miliard de dolari, bani care vor fi folosiþi în vederea modernizãrii ºi restructurãrii armatei din perspectiva aderãrii la NATO.
În domeniul industriei, prioritãþile sunt constituite de continuarea lucrãrilor de investiþii la Unitatea nr.2 de la Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã, ºi aici vreau sã fac o parantezã. În perioada Õ93-Õ96, guvernarea noastrã a realizat finalizarea lucrãrilor, iar panglica a fost tãiatã de guvernarea care a venit dupã alegerile din Õ96.
Noi ne pregãtim acum din nou sã lucrãm timp de 4 ani, 4 ani ºi jumãtate pentru finalizarea celei de a doua unitãþi, fiind convinºi cã cei care vor tãia panglica vor fi reprezentanþii unui nou Guvern, dar facem acest lucru considerând cã aceastã investiþie este importantã pentru societatea româneascã ºi cã acest proiect va ajuta, în mare mãsurã, reforma ºi modernizarea sectorului energetic.
Subvenþionarea extracþiei unor cantitãþi suplimentare de cãrbune reprezintã o prioritate în vederea acoperirii consumului energetic, precum ºi asigurarea fondurilor pentru protecþia socialã a personalului din sectorul minier.
În domeniul transporturilor, locuinþelor ºi infrastructurii, alocaþiile bugetare însumeazã 4,7% din produsul intern brut Ð în creºtere faþã de anul anterior. Aceastã finanþare consistentã va permite lansarea unor ample programe privind construcþiile de locuinþe, sãli de sport, modernizarea infrastructurilor, precum ºi a serviciilor publice comunitare, ceea ce va antrena creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã.
Sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii va beneficia, pe lângã facilitãþile fiscale menþionate anterior, de alocaþii pentru constituirea Fondului naþional de garantare a creditelor, precum ºi de împrumuturi cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzãtorii care creeazã locuri de muncã pentru ºomeri.
În proiectul de buget sunt incluse alocaþii pentru asigurarea contribuþiilor autohtone la proiectele ºi programele finanþate din fonduri nerambursabile sau rambursabile de cãtre Uniunea Europeanã sau alte organisme financiare internaþionale.
În structura bugetului pe anul 2001 vor scãdea cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice. Aceasta, ca efect al reducerii ratelor dobânzilor, vizibile deja, ºi ca urmare a scãderii volumului datoriei publice prin utilizarea Ð subliniez, utilizarea Ð veniturilor obþinute din privatizare ºi din valorificarea activelor neperformante pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat emise în contul datoriei publice interne.
Caracterul solid al construcþiei bugetare este demonstrat ºi de faptul cã volumul cheltuielilor de capital, finanþate direct sau indirect din bugetul general consolidat, însumeazã 5,5% din produsul intern brut, nivel care este superior cu 1,8 puncte procentuale deficitului bugetar. Prin aceasta, se respectã principiul potrivit cãruia împrumuturile de stat pentru finanþarea deficitului bugetar sã se regãseascã în lucrãri de investiþii, ºi nu în consum.
În ceea ce priveºte finanþarea deficitului bugetar, de 3,7% din produsul intern brut, aceasta se va realiza în proporþie de douã treimi din surse externe ºi o treime din surse interne, respectiv credite bancare ºi împrumuturi directe de la populaþie.
În acest mod, deficitul bugetar are asiguratã o finanþare neinflaþionistã, construcþia bugetarã fiind în concordanþã cu programul monetar al Bãncii Naþionale a României.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
În proiectul de buget, Executivul a acordat o importanþã specialã bugetelor locale, ca parte componentã a bugetului general consolidat al statului. Astfel, în acest an, se asigurã în mod real, aºa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare, atât accelerarea reformei în administraþia publicã, cât ºi descentralizarea unor cheltuieli bugetare la autoritãþile publice locale.
În acest sens, au fost majorate la 61,5%, faþã de 60%, sumele repartizate din impozitul pe venit la bugetele locale prin reducerea la 38,5%, faþã de 40%, a celor cuvenite bugetului de stat.
Totodatã, Guvernul a trecut importante cheltuieli bugetare de la ministere la consiliile locale ºi la consiliile judeþene. Practic, s-au dublat bugetele locale, ca urmare a mãsurilor de descentralizare a cheltuielilor pentru învãþãmântul preuniversitar, creºe, copiii instituþionalizaþi, handicapaþi, centre de consultanþã agricolã.
În mod logic, descentralizarea s-a aplicat ºi la municipiul Bucureºti, care nu putea sã rãmânã la nesfârºit bastionul centralismului administrativ ºi financiar în România.
Doresc sã afirm în faþa Parlamentului cã descentralizarea ºi demilitarizarea serviciilor publice ºi, pe cale de consecinþã, consolidarea autonomiei locale administrative ºi financiare vor continua cu fermitate atât în acest an, cât ºi în anul 2002.
Subliniez faptul cã, de asemenea, vom sprijini localitãþile þãrii cu importante fonduri de investiþii alocate de ministere în judeþe, precum ºi prin direcþionarea unor credite externe, de la Banca Mondialã, BERD, BEI, Uniunea Europeanã la comune, oraºe ºi municipii care prezintã proiecte viabile, capacitate managerialã ºi financiarã corespunzãtoare.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
În procesul de elaborare a bugetului de stat pe anul 2001, Guvernul a iniþiat ºi a realizat o serie de întâlniri ºi consultãri cu reprezentanþii partidelor politice parlamentare, precum ºi cu cei ai sindicatelor ºi patronatelor, în prezenþa mass-media. De asemenea, pentru prima datã, Guvernul a consultat reprezentanþii aleºilor locali înaintea definitivãrii proiectului de buget.
Ca efect al acestor dezbateri, s-au reþinut numeroase propuneri ºi sugestii privind îmbunãtãþirea construcþiei bugetare, care au fost avute în vedere la finalizarea proiectului de buget în forma prezentatã dumneavoastrã.
În încheiere, îmi exprim speranþa cã dezbaterile asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2001 vor reprezenta o confruntare profesionistã, realistã, de idei ºi soluþii între reprezentanþii partidelor politice parlamentare, împreunã cu cei ai Executivului.
Vreau sã vã asigur cã Guvernul va fi deschis tuturor amendamentelor care vor putea sã fie acceptate în contextul resurselor limitate pe care bugetul din acest an... reflectând în mare mãsurã situaþia economiei la acest început de mandat, situaþie dificilã, aºa cum ºtiþi, a trebuit sã fie luatã în considerare în ceea ce priveºte resursele pe care le putem utiliza pentru acoperirea cheltuielilor necesare.
Considerãm cã, în urma acestei dezbateri, adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 va constitui un instrument important pentru începerea consolidãrii unei tendinþe de creºtere economicã performantã pentru accelerarea reformei, precum ºi pentru asigurarea premiselor reluãrii progresului economico-social al þãrii, în condiþiile unui climat social paºnic.
Totodatã, avem convingerea cã prin abordarea modernã care a stat la baza elaborãrii acestui proiect de buget, ce va fi continuatã în anii urmãtori, România se înscrie cu fermitate pe traiectoria integrãrii în Uniunea Europeanã.
Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi vã adresez rugãmintea de a vota proiectul de lege, în urma dezbaterilor pe articole. Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2001 trebuie sã reprezinte încã o componentã importantã pentru asigurarea stabilitãþii politice ºi sociale a þãrii, într-un moment în care România poate sã fie într-adevãr o zonã de stabilitate într-o zonã, din pãcate, care în jurul nostru dovedeºte extrem de multã instabilitate.
Din acest punct de vedere, mesajele pe care le vom da împreunã vor fi extrem de importante pentru a asigura progresul societãþii româneºti.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.