Stenogramă plen

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt comentarii legate de ordinea de zi? Domnul senator Doru Tãrãcilã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Distinºi miniºtri, Stimaþi colegi,

Am sesizat îngrijorarea colegului de Senat, Paul Pãcuraru, ºi în ºedinþa pe care noi am derulat-o joi, ºedinþa Birourilor reunite ale celor douã Camere, atunci când Domnia sa se întreba dacã este firesc sã trecem imediat la dezbaterea în plenul Camerelor reunite a raportului asupra celor douã legi vizând bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale. Este interesant dacã noi vom cãdea în derizoriu în momentul în care vom amâna dezbaterea ºi nu vom proceda aºa cum, de altfel, Birourile permanente ºi fiecare dintre cele douã Camere în parte au decis ca noi sã derulãm imediat procedurile pentru adoptarea bugetului.

Doresc sã vã reamintesc, stimaþi colegi, cã în urmã cu douã sãptãmâni, atunci când Senatul ºi Camera Deputaþilor au fost sesizate cu aceste legi, împreunã cele

douã Birouri, prin consens, au stabilit o anumitã procedurã de adoptare în acest an a celor douã legi. A face referire astãzi, în momentul în care ajungem la dezbaterea în plen a Legii bugetului de stat, la douã texte existente în Regulamentul ºedinþelor comune mi se pare cã, într-adevãr, ne împinge în derizoriu.

Vã rog sã observaþi cã potrivit Regulamentului celor douã Camere, regulament care se completeazã cu Regulamentul Camerei ºi al Senatului, existã, într-adevãr, trei termene strict prevãzute în regulament. Existã un termen în favoarea Guvernului, în sensul ca în maximum 30 de zile raportul final asupra proiectului de lege sã fie prezentat, pentru a da posibilitatea Guvernului sã-ºi susþinã în Parlament proiectul de buget, existã un termen, în favoarea parlamentarilor, de maximum 5 zile, în care aceºtia pot formula amendamente la proiectul de lege ºi existã un termen, într-adevãr pentru protecþia opoziþiei, cel prevãzut în dispoziþiunile art. 17, atunci când se aratã cã dezbaterile pot fi fãcute, în condiþiile în care raportul este prezentat, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Acest termen, termen la care face referire colegul Paul Pãcuraru, într-adevãr, este un termen de favoare pentru protecþia minoritãþii, deci a opoziþiei în Parlament.

În momentul în care la nivelul Birourilor permanente ºi în urma propunerii formulate în Birourile permanente, în urma deciziei luate prin consens, deci aceste discuþii s-au purtat ºi acolo, cele douã Camere au stabilit o procedurã derogatorie, este adevãrat, fiecare în parte, în sensul ca dezbaterile sã se facã în regim accelerat, dând posibilitatea senatorilor ºi deputaþilor sã formuleze amendamente în momentul în care Comisia pentru buget, finanþe... care ar trebui sã fie felicitatã de cãtre noi, întrucât nu numai cã ºi-a respectat termenul propus de Birourile permanente ºi aprobat de Camere, dar, mai mult decât atât, cu o zi înainte a înaintat Birourilor permanente raportul, fiind comisie sesizatã în fond. Vã rog sã observaþi cã nu existã nici un impediment regulamentar care sã ne determine sã nu trecem astãzi la dezbateri generale.

Deci, pe cale de consecinþã, eu cred cã noi, aºa cum am stabilit împreunã ºi în Birourile permanente ºi, repet, prin consens, nici cel puþin nu s-a supus la vot, aºa cum s-a aprobat programul de lucru în cele douã Camere, el trebuie sã fie respectat.

Legat de timpii de dezbatere, faptul cã vom lucra astãzi 4 ore sau 8 ore sau cã vom lucra mâine în continuare, sigur cã plenul celor douã Camere reunite astãzi va decide programul concret de lucru. Cert este cã nu existã nici un impediment regulamentar care sã ne determine sã nu începem dezbaterile generale la buget.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule Pãcuraru, aveþi cuvântul.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

## Domnule preºedinte,

Sper cã am fost bine înþeles, eu nu am vrut sã spun cã Parlamentul este la dispoziþia primului-ministru. Am vrut sã spun un singur lucru: cã vrem sã respectãm procedura, adicã ceea ce s-a votat sã respectãm, sã lucrãm sâmbãtã ºi duminicã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule deputat.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,

Pe incident de procedurã îmi rezerv minutul procedural. ªi eu sunt adeptul respectãrii necondiþionate a normelor procedurale pe care noi înºine ni le-am impus, pentru cã ele constituie o garanþie a legalitãþii ºi democraþiei funcþionãrii noastre, dar ºi în drept, ºi cred cã ºi în Parlament existã o distincþie netã între uz ºi abuz.

Vã rog sã constataþi cã, într-adevãr, existã aceastã prevedere, în art. 17, conform cãreia trebuie difuzate rapoartele în 3 zile. Cred cã ar fi fariseism juridic sã încercãm acum sã interpretãm dacã aceste 3 zile constituie un termen de prescripþie, un termen de decãdere, este însoþit de o sancþiune sau nu este însoþit de o sancþiune. Este un termen utilitar prevãzut de acest regulament, încãlcarea sa expresã neducând la nici o sancþiune. În aceste condiþii este atributul exclusiv al Birourilor permanente, pe de o parte, sã propunã ºi atributul exclusiv al Domniilor voastre, al nostru, al tuturor, de a vota, dacã considerãm împlinite cele 3 zile, astãzi, timp suficient pentru a dezbate în cadrul grupurilor noastre parlamentare acest raport. Mã refer la împrejurarea cã s-au fãcut substanþiale amendamente de cãtre toate grupurile parlamentare ºi, aici, daþi-mi voie sã apreciez contribuþia Partidului Liberal, pe care niciodatã nu-l voi mai numi naþional, care a avut aceste amendamente substanþiale ºi a dovedit cã este pregãtit sã atace problemele bugetului de pe poziþia sa.

Deci vã rog sã hotãrâþi dacã este un uz sau un abuz, punctul nostru de vedere fiind acela cã, în conformitate cu votul dumneavoastrã pentru ordinea de zi, noi putem începe dezbaterile astãzi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul deputat Hrebenciuc Viorel.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Domnilor preºedinþi,

Pentru ca fariseismul politic al celor care au ridicat problemele procedurale pânã în acest moment sã ia sfârºit, vã propun sã supuneþi votului programul zilei de astãzi pânã la ora 13,00, urmând ca de luni, pentru cã mâine este o mare sãrbãtoare ortodoxã, o ºtim foarte bine cu toþii, sã fim în circumscripþii, iar luni, de la ora 14,00 sã continuãm dezbaterea bugetului de stat pe acest an.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Resping categoric vocabula nepotrivitã pe care distinsul nostru coleg, domnul Viorel Hrebenciuc, a folosit-o, mã refer la cuvântul ”fariseismÒ, ºi mã întreb doar, cã este categoric ºi rãspunsul meu: da, nu este un fariseism faptul cã Guvernul ºi domnul prim-ministru, atât de distins ºi atât de ferm ºi de bãrbat cum îl cunoaºtem, ne-a

propus sã votãm acest buget exact în ultima zi a Postului mare ºi în Sãptãmâna patimilor. Este foarte potrivit acest buget, pentru aceastã sãptãmânã!

Domnul deputat Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Vã mulþumesc doamnelor ºi domnilor.

Aº vrea sã spun cã, din punct de vedere al regulamentului, lucrurile sunt foarte clare, era vorba de 3 zile, este o lege extrem de importantã ºi un astfel de termen ar fi fost foarte bun pentru a fi respectat. Am acceptat, însã, sã începem astãzi cu dezbaterile generale tocmai pentru cã am considerat cã este nevoie de un buget cât mai repede, dar am rãmas foarte uimiþi atunci când am constatat cã, public, domnul ministru de finanþe a spus cã nu are nevoie de buget pânã în Paºte. Este o contradicþie care vine sã ne ridice un mare semn de întrebare între ceea ce încearcã sã facã Parlamentul, trecând chiar ºi peste regulament, ºi ceea ce spune Guvernul, prin vocea ministrului de finanþe. Este un lucru care pentru noi este Ð spun încã o datã Ð un mare semn de întrebare, pentru ce trebuie sã ne grãbim dacã ministrul de finanþe, cel care este cel mai interesat, în afara primului-ministru, ca þara sã aibã un buget cât mai repede, face o astfel de declaraþie publicã ºi pune sub semnul întrebãrii activitatea noastrã parlamentarã.

## Stimaþi colegi,

Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Deci ordinea de zi pentru astãzi ca ºi programul de lucru, dupã cum ºtiþi foarte bine, au fost aprobate, în unanimitate, de cele douã Birouri permanente ºi, dupã aceea, separat, aprobate de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului. Mai mult de atât, conform celor discutate, convenite ºi aprobate de cãtre plen, s-a stabilit cã vineri seara se depune raportul ºi sâmbãtã putem sã trecem la dezbateri generale, întrucât a fost suficient timp, 10 zile, ba chiar mai mult de 10 zile, când colegii noºtri au fost în posesia bugetului de stat ºi a bugetului de asigurãri. Mai mult de atât, au fost în comisiile permanente, ºi-au exprimat punctul de vedere, au susþinut amendamente.

Stimaþi colegi, eu vã propun dumneavoastrã spre aprobare ordinea de zi pentru astãzi, deci, dezbateri generale asupra bugetului de stat pentru anul 2001.

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult.

Împotrivã? 24 de voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Cu mare majoritate de voturi, ordinea de zi a fost adoptatã.

Referitor la programul de lucru s-au fãcut o serie de comentarii. Sunt încã observaþii? Domnul senator Feldman Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Îmi permit sã vã reamintesc apelul pe care l-a fãcut colegul meu, senatorul Paul Pãcuraru, de a se pune la vot hotãrârea care s-a luat în plenul reunit al celor douã Camere privind programul de lucru, respectiv continuarea discuþiilor astãzi ºi mâine. Este o propunere care s-a fãcut, vã rog sã aveþi amabilitatea sã o puneþi la vot.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul deputat Hrebenciuc Viorel, liderul Grupului P.D.S.R. din Camerã.

În aceste condiþii, am ºi dat explicaþia cã atunci, în rarele momente când U.D.M.R.-ul se poartã creºtineºte, ne putem înþelege. A fost o poziþie constructivã ºi, spun eu, cuviincioasã faþã de credinþele noastre.

Vã rugãm ca, trecând peste gluma care este adecvatã sãrbãtorilor, sã pãstrãm totuºi demnitatea ºi cuviinþa în raport cu aceste sãrbãtori ºi sã nu le facem obiect de dispute politice. Ne-ar coborî pe noi înºine. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Când vorbeam de fariseismul politic al colegilor noºtri liberali, mã gândeam la faptul cã domnul Tãriceanu a propus în Birourile permanente sã nu lucrãm duminicã, dumnealui fiind ortodox, iar domnul Feldman, care este ºeful Grupului liberal de la Senat, propune sã lucrãm duminicã, dupã cum bine aþi vãzut.

Eu, încã o datã, þin sã amintesc cã mâine este o mare sãrbãtoare ortodoxã ºi în acest context propun ca mâine sã nu lucrãm.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog foarte mult, pânã nu vã dau cuvântul... este o regulã, o disciplinã care am respectat-o ºi o respectãm. Aveþi cuvântul, domnule Feldman Alexandru!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnilor preºedinþi,

Stimate domnule prim-ministru, Distinºi membri ai Cabinetului, Dragi colegi,

Dragã domnule Hrebenciuc, drag coleg ºi drag prieten, Vreau sã fac o singurã precizare, ca sã înþelegeþi foarte bine demersul nostru. Într-adevãr, senatorul Feldman a propus sã se lucreze ºi sâmbãta ºi duminica asta, cu o singurã observaþie: senatorul Feldman este în sãrbãtoarea de Paºte. Astãzi este Paºtele evreiesc, un Paºte pe care îmi îngãdui sã v-o mãrturisesc cã-l onorez, dar mi se pare firesc, când este vorba de bugetul þãrii, sã lucrãm în plenul Parlamentului.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc. Domnul deputat Bolcaº.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Este public faptul cã în ºedinþa comunã a Biroului permanent al Camerei ºi a Comitetului ordinii de zi, când s-au discutat aceste probleme, eu am afirmat ceea ce este cunoscut, sunt creºtin botezat ºi nu lucrez în sãrbãtoarea Floriilor. Nu vreau sã etichetez pe nimeni în legãturã cu un pretins fariseism, pentru cã suntem înainte de Paºte ºi pãcãtuim noi înºine. Numai cine nu a pãcãtuit sã ridice piatra ºi sã dea

, dar s-ar putea sã aveþi ºi aceastã surprizã. Problema este alta. La acea datã, spre surprinderea mass-media, am fost sprijiniþi de colegii de la U.D.M.R. în aceastã iniþiativã, pentru cã este ºi o sãrbãtoare a creºtinilor catolici, pe care noi îi respectãm.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Tãriceanu.

## **Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu:**

## Domnilor preºedinþi,

## Domnule prim-ministru,

## Onoraþi membri ai Guvernului,

Mã simt obligat sã dau o replicã colegului antevorbitor de la P.D.S.R. ºi sã îi cer o lãmurire. Nu vãd unde este fariseismul. Eu am înþeles cã Grupul parlamentar P.D.S.R., la îndemnul Guvernului, a dorit sã urgenteze dezbaterile la buget, pentru cã þara are nevoie de un buget. Foarte bine, s-au încãlcat proceduri, toatã lumea a protestat, mã refer la opoziþie, dar, pânã la urmã, s-a fãcut precum a fost voia majoritãþii.

Acum, lãmuriþi-mã, astãzi de ce lucrãm numai jumãtate de zi? Dacã gãsim explicaþia corectã, pe care a dat-o colegul Pãcuraru, cã vrem numai sã facem un show politic dedicat primului-ministru, lucrurile sigur cã au anumitã coerenþã. Dacã vreþi sã demonstraþi cã suntem însã coerenþi cu demersul care l-aþi avut înainte, ºi anume cã vreþi sã grãbim dezbaterea bugetului, atunci demersul nostru de a prelungi programul, cu toate cã suntem în ajunul acestei mari sãrbãtori de mâine, iarãºi ar trebui acceptat. Deci ar trebui mai degrabã sã reflectaþi când vorbiþi de fariseism politic.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã s-a spus totul legat de comentarii vizavi de ordinea de zi. Aº dori, dacã îmi permiteþi, douã cuvinte înainte de a supune la vot ordinea de zi.

În primul rând, programul pentru ziua de astãzi nu este limitat, se va derula pe tot parcursul zilei, pânã la finalizarea dezbaterilor generale.

În al doilea rând, propunerea care a rezultat Ñ din pãcate acum se fac comentarii, dar a rezultat cu claritate în ºedinþa comunã Ñ a fost cea legatã de faptul cã obiectivul nostru final fiind aprobarea bugetului de stat ºi bugetului de asigurãri pânã pe 12 aprilie, vineri, ºi având în vedere marea sãrbãtoare care înseamnã Floriile, ºi având în vedere sã respectãm, iatã, ºi procedura atât de mult susþinutã de cãtre colegii noºtri de la Partidul Naþional Liberal, sã începem dezbaterile pe articole, în fond materia de bazã legatã de buget constituie comentariile ºi susþinerea amendamentelor, de luni pe program prelungit, astfel încât pânã vineri sã avem, conform obiectivului stabilit de cele douã Camere, cele douã bugete aprobate. În consecinþã, vã

iecãrui grup parlamentar din Camera Deputaþilor ºi din Senat, deci câte 2 de grup.

Vã

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

Guvernul, învestit prin votul de încredere acordat în ºedinþa Parlamentului din 28 decembrie 2000, se prezintã astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a susþine proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, elaborat în termenul la care s-a angajat ºi în concordanþã cu Programul de guvernare.

Vã rog sã-mi permiteþi sã mã refer mai întâi la principiile, premisele ºi prioritãþile care au stat la baza construcþiei bugetului de stat pe acest an.

În primul rând, doresc sã subliniez faptul cã Guvernul nu considerã bugetul ca pe un simplu instrument de reflectare pasivã a situaþiei economice ºi sociale, la un moment dat, din þarã. Apreciem cã bugetul reprezintã una dintre pârghiile active de influenþare ºi de stimulare a proceselor pozitive din economie, cum ar fi crearea locurilor de muncã, relansarea investiþiilor ºi creºterea veniturilor populaþiei.

Din aceastã perspectivã, bugetul pe care-l prezentãm nu mai constituie un instrument exclusiv de ajustare economicã, respectiv de reducere programatã a produsului intern brut ºi ca efect de scãdere programatã a consumului populaþiei, a serviciilor publice ºi investiþiilor, aºa cum s-a procedat în ultimii 4 ani.

Bugetul pe care-l propunem reprezintã un vector esenþial care contribuie la o creºtere economicã substanþialã, în paralel cu continuarea reformei sectoriale, pentru ale cãrei efecte sunt prevãzute în buget alocaþii destinate compensãrii, prin mãsuri active, a costurilor sociale ale acesteia.

În fundamentarea bugetului, Guvernul a avut în vedere urmãtoarele premise: creºterea economicã de 4,1%, care constituie începutul recuperãrii declinului economic din ultimii 4 ani, concretizat in reducerea cu 11,2% a produsului intern brut, realizarea unei rate a inflaþiei de 25% Ñ decembrie 2001, faþã de decembrie 2000, ceea ce reprezintã o reducere considerabilã comparativ cu rata de 40,7% înregistratã în anul anterior, încetinirea deprecierii monedei naþionale, proces care va cunoaºte un ritm moderat, sub cel al ratei inflaþiei. Creºterea preconizatã a produsului intern brut va fi asiguratã în principal de relansarea producþiei din industrie care, iatã, deja de douã luni din acest an a înregistrat un spor de 14,8% faþã de perioada corespunzãtoare a anului trecut, construcþii, agriculturã ºi servicii, acestea fiind alte domenii de relansare a producþiei.

Ca efect al creºterii economice programate se va înregistra, în condiþiile sporirii productivitãþii muncii, majorarea cu 120 de mii a numãrului de salariaþi, ceea ce va determina reducerea ratei ºomajului la 9,8%. În aceste condiþii, se va asigura o bazã solidã, neinflaþionistã, de creºtere a veniturilor, ceea ce va permite realizarea unei majorãri a salariului real din acest an cu 4%.

Caracterul durabil al creºterii economice proiectate pe anul 2001 este conferit de faptul cã sporul de producþie se va regãsi în majorarea considerabilã a investiþiilor în economia realã, precum ºi a exporturilor de bunuri ºi servicii. Totodatã, deficitul contului curent al balanþei de plãþi are prevãzute surse solide de finanþare din credite externe ºi investiþii strãine directe.

În acelaºi timp, sunt prevãzute sursele pentru anihilarea efectului inflaþiei asupra pensiilor prin indexarea la nivelul ratei inflaþiei a acestora. In cursul trimestrului IV a.c. va continua procesul de recorelare a pensiilor, ceea ce, în fapt, va însemna majorarea tuturor pensiilor, în mod substanþial a pensiilor mici.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Politica fiscalã care stã la baza veniturilor înscrise în proiectul de buget este conceputã ca o politicã activã, moderat selectivã, spre deosebire de politicile fiscale neutrale, nediferenþiate, practicate in ultimii ani. Pe aceastã linie se înscriu mãsurile, recent adoptate de Guvern, privind acordarea de facilitãþi fiscale pentru sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii, dupã cum urmeazã: scutirea de taxe vamale pentru maºinile, instalaþiile ºi echipamentele industriale, neimpozitarea cotei-pãrþi din profitul brut reinvestit, reducerea impozitului pe profit în proporþie de 20% în cazul creãrii de noi locuri de muncã. Alte mãsuri privesc revizuirea sistemului actual de accize, prin majorarea nivelului cotelor la unele categorii de produse, cele nocive sãnãtãþii sau care nu sunt de strictã necesitate pentru populaþie.

În paralel cu promovarea acestor politici fiscale stimulative, se va intensifica ºi întãri controlul financiar ºi vor fi revizuite toate înlesnirile fiscale acordate în mod arbitrar, pe criterii de clientelism politic, de fosta putere.

Aceste acþiuni ferme de întãrire a disciplinei financiare vor conduce la creºterea încasãrilor bugetare, inclusiv prin recuperarea creanþelor statului de la debitorii rãu-platnici, precum ºi la reducerea evaziunii fiscale ºi combarea corupþiei în domeniul financiar.

În legãturã cu politica bugetarã, Guvernul asigurã prin proiectul de buget creºterea eficienþei ºi transparenþei cheltuielilor bugetare, stabilind un sistem coerent de prioritãþi în repartizarea fondurilor pe sectoare. Astfel, repartizarea cheltuielilor bugetare pe ministere s-a fãcut în mai mare mãsurã pe bazã de programe care permit cuantificarea eficacitãþii fondurilor publice alocate.

În ceea ce priveºte politicile sectoriale, reflectate în proiectul de buget, dorim sã facem urmãtoarele sublinieri: Guvernul, aplicând o autenticã politicã social-democratã, propune ca volumul cheltuielilor pentru asistenþã socialã, alocaþii pentru copii, pensii ºi alte ajutoare, sã reprezinte 10,6% din produsul intern brut, comparativ cu 9,7% din P.I.B. în anul 2000. Practic, în acest an, se suportã adevãrata majorare a pensiilor, alocaþiilor pentru copii ºi

altor ajutoare, deoarece aceste mãsuri au fost stabilite, cu generozitate, fãrã îndoialã, de Guvernul anterior numai în lunile noiembrie ºi decembrie ale anului anterior, înaintea alegerilor.

Totodatã, se va îmbunãtãþi sistemul de alocare a ajutoarelor cãtre familiile cu dificultãþi financiare majore, inclusiv prin acordarea de îmbrãcãminte ºi rechizite ºcolare, crescând, astfel, numãrul beneficiarilor unor asemenea ajutoare.

În domeniul învãþãmântului, alocaþiile vor reprezenta 4% din produsul intern brut, asigurând continuarea reformei în acest sector. În cadrul acestuia, se are în vedere atât descentralizarea finanþãrii învãþãmântului preuniversitar, cât ºi asigurarea unor mijloace de transport pentru elevii din localitãþile izolate.

În domeniul sãnãtãþii se vor aloca fonduri însumând 3,7% din produsul intern brut. Se asigurã, astfel, achitarea importantelor datorii cãtre furnizori, preluate de la fosta guvernare, funcþionarea normalã a asistenþei sanitare, precum ºi acoperirea financiarã a programelor naþionale de sãnãtate care prevãd gratuitãþi ºi alte facilitãþi pentru persoanele cu afecþiuni medicale grave.

În domeniul agriculturii, fondurile alocate vor permite acordarea sprijinului de un milion de lei pentru fiecare hectar lucrat de cãtre producãtorii agricoli, subvenþionarea sistemului de irigaþii ºi a procurãrii de seminþe, alocarea de prime pentru anumite produse agricole, precum ºi participarea cu fonduri la Programul SAPARD, destinat modernizãrii agriculturii ºi a zonelor rurale, finanþat de Uniunea Europeanã.

În domeniul apãrãrii naþionale, totalul sumelor alocate va reprezenta echivalentul a circa un miliard de dolari, bani care vor fi folosiþi în vederea modernizãrii ºi restructurãrii armatei din perspectiva aderãrii la NATO.

În domeniul industriei, prioritãþile sunt constituite de continuarea lucrãrilor de investiþii la Unitatea nr.2 de la Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã, ºi aici vreau sã fac o parantezã. În perioada Õ93-Õ96, guvernarea noastrã a realizat finalizarea lucrãrilor, iar panglica a fost tãiatã de guvernarea care a venit dupã alegerile din Õ96.

Noi ne pregãtim acum din nou sã lucrãm timp de 4 ani, 4 ani ºi jumãtate pentru finalizarea celei de a doua unitãþi, fiind convinºi cã cei care vor tãia panglica vor fi reprezentanþii unui nou Guvern, dar facem acest lucru considerând cã aceastã investiþie este importantã pentru societatea româneascã ºi cã acest proiect va ajuta, în mare mãsurã, reforma ºi modernizarea sectorului energetic.

Subvenþionarea extracþiei unor cantitãþi suplimentare de cãrbune reprezintã o prioritate în vederea acoperirii consumului energetic, precum ºi asigurarea fondurilor pentru protecþia socialã a personalului din sectorul minier.

În domeniul transporturilor, locuinþelor ºi infrastructurii, alocaþiile bugetare însumeazã 4,7% din produsul intern brut Ð în creºtere faþã de anul anterior. Aceastã finanþare consistentã va permite lansarea unor ample programe privind construcþiile de locuinþe, sãli de sport, modernizarea infrastructurilor, precum ºi a serviciilor publice comunitare, ceea ce va antrena creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã.

Sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii va beneficia, pe lângã facilitãþile fiscale menþionate anterior, de alocaþii pentru constituirea Fondului naþional de garantare a creditelor, precum ºi de împrumuturi cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzãtorii care creeazã locuri de muncã pentru ºomeri. În proiectul de buget sunt incluse alocaþii pentru asigurarea contribuþiilor autohtone la proiectele ºi programele finanþate din fonduri nerambursabile sau rambursabile de cãtre Uniunea Europeanã sau alte organisme financiare internaþionale.

În structura bugetului pe anul 2001 vor scãdea cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice. Aceasta, ca efect al reducerii ratelor dobânzilor, vizibile deja, ºi ca urmare a scãderii volumului datoriei publice prin utilizarea Ð subliniez, utilizarea Ð veniturilor obþinute din privatizare ºi din valorificarea activelor neperformante pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat emise în contul datoriei publice interne.

Caracterul solid al construcþiei bugetare este demonstrat ºi de faptul cã volumul cheltuielilor de capital, finanþate direct sau indirect din bugetul general consolidat, însumeazã 5,5% din produsul intern brut, nivel care este superior cu 1,8 puncte procentuale deficitului bugetar. Prin aceasta, se respectã principiul potrivit cãruia împrumuturile de stat pentru finanþarea deficitului bugetar sã se regãseascã în lucrãri de investiþii, ºi nu în consum.

În ceea ce priveºte finanþarea deficitului bugetar, de 3,7% din produsul intern brut, aceasta se va realiza în proporþie de douã treimi din surse externe ºi o treime din surse interne, respectiv credite bancare ºi împrumuturi directe de la populaþie.

În acest mod, deficitul bugetar are asiguratã o finanþare neinflaþionistã, construcþia bugetarã fiind în concordanþã cu programul monetar al Bãncii Naþionale a României.

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În proiectul de buget, Executivul a acordat o importanþã specialã bugetelor locale, ca parte componentã a bugetului general consolidat al statului. Astfel, în acest an, se asigurã în mod real, aºa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare, atât accelerarea reformei în administraþia publicã, cât ºi descentralizarea unor cheltuieli bugetare la autoritãþile publice locale.

În acest sens, au fost majorate la 61,5%, faþã de 60%, sumele repartizate din impozitul pe venit la bugetele locale prin reducerea la 38,5%, faþã de 40%, a celor cuvenite bugetului de stat.

Totodatã, Guvernul a trecut importante cheltuieli bugetare de la ministere la consiliile locale ºi la consiliile judeþene. Practic, s-au dublat bugetele locale, ca urmare a mãsurilor de descentralizare a cheltuielilor pentru învãþãmântul preuniversitar, creºe, copiii instituþionalizaþi, handicapaþi, centre de consultanþã agricolã.

În mod logic, descentralizarea s-a aplicat ºi la municipiul Bucureºti, care nu putea sã rãmânã la nesfârºit bastionul centralismului administrativ ºi financiar în România.

Doresc sã afirm în faþa Parlamentului cã descentralizarea ºi demilitarizarea serviciilor publice ºi, pe cale de consecinþã, consolidarea autonomiei locale administrative ºi financiare vor continua cu fermitate atât în acest an, cât ºi în anul 2002.

Subliniez faptul cã, de asemenea, vom sprijini localitãþile þãrii cu importante fonduri de investiþii alocate de ministere în judeþe, precum ºi prin direcþionarea unor credite externe, de la Banca Mondialã, BERD, BEI, Uniunea Europeanã la comune, oraºe ºi municipii care prezintã proiecte viabile, capacitate managerialã ºi financiarã corespunzãtoare.

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În procesul de elaborare a bugetului de stat pe anul 2001, Guvernul a iniþiat ºi a realizat o serie de întâlniri ºi consultãri cu reprezentanþii partidelor politice parlamentare, precum ºi cu cei ai sindicatelor ºi patronatelor, în prezenþa mass-media. De asemenea, pentru prima datã, Guvernul a consultat reprezentanþii aleºilor locali înaintea definitivãrii proiectului de buget.

Ca efect al acestor dezbateri, s-au reþinut numeroase propuneri ºi sugestii privind îmbunãtãþirea construcþiei bugetare, care au fost avute în vedere la finalizarea proiectului de buget în forma prezentatã dumneavoastrã.

În încheiere, îmi exprim speranþa cã dezbaterile asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2001 vor reprezenta o confruntare profesionistã, realistã, de idei ºi soluþii între reprezentanþii partidelor politice parlamentare, împreunã cu cei ai Executivului.

Vreau sã vã asigur cã Guvernul va fi deschis tuturor amendamentelor care vor putea sã fie acceptate în contextul resurselor limitate pe care bugetul din acest an... reflectând în mare mãsurã situaþia economiei la acest început de mandat, situaþie dificilã, aºa cum ºtiþi, a trebuit sã fie luatã în considerare în ceea ce priveºte resursele pe care le putem utiliza pentru acoperirea cheltuielilor necesare.

Considerãm cã, în urma acestei dezbateri, adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 va constitui un instrument important pentru începerea consolidãrii unei tendinþe de creºtere economicã performantã pentru accelerarea reformei, precum ºi pentru asigurarea premiselor reluãrii progresului economico-social al þãrii, în condiþiile unui climat social paºnic.

Totodatã, avem convingerea cã prin abordarea modernã care a stat la baza elaborãrii acestui proiect de buget, ce va fi continuatã în anii urmãtori, România se înscrie cu fermitate pe traiectoria integrãrii în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi vã adresez rugãmintea de a vota proiectul de lege, în urma dezbaterilor pe articole. Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2001 trebuie sã reprezinte încã o componentã importantã pentru asigurarea stabilitãþii politice ºi sociale a þãrii, într-un moment în care România poate sã fie într-adevãr o zonã de stabilitate într-o zonã, din pãcate, care în jurul nostru dovedeºte extrem de multã instabilitate.

Din acest punct de vedere, mesajele pe care le vom da împreunã vor fi extrem de importante pentru a asigura progresul societãþii româneºti.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule prim-ministru. Stimaþi colegi,

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus a solicitat un drept la replicã, ºi vã propun sã-i dãm cuvântul, referitor la remarca în ceea ce-l priveºte pe domnul deputat Stoica.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am cerut un drept la replicã în legãturã cu remarca exactã fãcutã de domnul prim-ministru, faþã de care sentimentele mele de preþuire sunt aceleaºi, cu privire la absenþa preºedintelui Partidului Naþional Liberal, Valeriu Stoica, de la aceste dezbateri.

ªi eu regret cã preºedintele nostru nu este prezent ºi, de asemenea, regret cã nu a avut la dispoziþie un avion special sã-l aducã pe Aeroportul Otopeni azi-noapte. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul domnului ªtefan Viorel, preºedintele Comisiei buget, finanþe din Senatul României, pentru a prezenta raportul comun al celor douã comisii de buget, finanþe din Senat ºi Camera Deputaþilor asupra proiectului de Lege privind bugetul de stat pe anul 2001.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Stimaþi invitaþi,

Cu adresele nr.L.120 din 26 martie 2001 ºi nr.208 din 26 martie 2001, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au sesizat în fond Comisiile pentru buget, finanþe, bãnci în vederea întocmirii raportului comun asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2001.

În legãturã cu proiectul de lege prezentat, cele douã comisii au analizat ºi dezbãtut amendamentele ºi observaþiile menþionate în cuprinsul avizelor primite din partea celorlalte comisii de specialitate, precum ºi amendamentele depuse de parlamentari în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare.

Au fost luate în discuþie 361 de amendamente privind atât modificãri ºi completãri în textul legii, cât mai ales solicitãri de modificare a sumelor prevãzute pe capitole de venituri ºi cheltuieli, în volumul ºi structura lor. Au fost admise 48 de amendamente, aºa cum sunt prezentate în anexa nr.1 la raportul comun.

Urmare acestui fapt, veniturile totale prevãzute în proiectul de lege au fost micºorate de la 153.116,4 miliarde lei la 153.092,4 miliarde lei. Diminuarea de 24 de miliarde de lei se regãseºte la Capitolul ”Venituri curente fiscale realizate din impozite directeÒ.

O menþiune specialã facem asupra creºterii cu 1.004 miliarde de lei a volumului de venituri alocate bugetelor unitãþilor administrativ-teritoriale prin cote ºi sume defalcate din impozitul pe venit.

Cheltuielile totale s-au modificat de la 191.422,2 miliarde lei la 194.398,2 miliarde lei, pãstrându-se un deficit bugetar în sumã absolutã de 41.305,8 miliarde lei.

Structura cheltuielilor a suferit modificãri în sensul diminuãrii celor legate de plata personalului, consumuri materiale ºi servicii cu 356 miliarde lei, reducerea rezervei bugetare cu 224 miliarde lei ºi a celor de capital cu 225,8 miliarde lei.

Sumele astfel economisite au fost redistribuite pentru creºterea subvenþiilor cu 672 miliarde lei, a primelor alocate producãtorilor agricoli cu 100 miliarde lei, a

transferurilor cu 10 miliarde lei ºi, nu în ultimul rând, a bugetului Academiei Române cu 80 de miliarde lei.

În urma dezbaterilor care au avut loc atât în ºedinþele comune ale comisiilor sesizate pentru avize, cât ºi în ºedinþele comune ale comisiilor pentru buget, finanþe, bãnci, ºedinþe la care precizãm cã au participat, pe domenii, toþi membrii Cabinetului Nãstase, au fost respinse 313 amendamente, aºa cum sunt ele prezentate în anexa nr.2 la raportul comun.

Precizez cã s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi, de asemenea, fac precizarea cã prezentul proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisiile reunite pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, votând în majoritate, cu 6 voturi împotrivã, 4 ale Partidului Naþional Liberal ºi douã ale reprezentanþilor Partidului Democrat. Deci comisiile reunite propun ca proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001 sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare cu amendamentele menþionate în anexele prezentate la raportul comun. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Aþi audiat ºi prezentarea Guvernului, ºi raportul comisiilor.

Vã rog sã-mi permiteþi sã trecem la dezbaterile generale, conform timpilor care v-au fost alocaþi ºi regulii pe care am convenit-o, deci câte un reprezentant de grup parlamentar. Deci de la un grup parlamentar nu pot lua cuvântul mai mult de doi colegi Ð Senat, Camera Deputaþilor.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu, pentru a prezenta expunerea grupurilor parlamentare ale P.D.S.R.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Stimaþi invitaþi,

Referitor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, vã rog sã-mi permiteþi sã remarc ºi eu, în primul rând, caracterul solid, profesionist al construcþiei bugetare supuse analizei noastre astãzi. Spun aceasta deoarece, analizând premisele de la care a pornit fundamentarea bugetului, se observã cã premisa fundamentalã o constituie relansarea economicã durabilã, consistentã, o creºtere economicã de 4,1% comparativ cu o medie de 3% declin economic, ceea ce s-a înregistrat în ultimii 4 ani, precum ºi reducerea substanþialã cu 40% a ratei inflaþiei, respectiv de la 41%, cât a fost anul trecut, la 25%, prognozat pentru acest an. Deci iatã premise solide care dovedesc faptul cã acest buget va fi un buget al relansãrii ºi al dezvoltãrii, ºi nu un buget al dezindustrializãrii þãrii ºi sãrãcirii populaþiei, cum, din pãcate, au fost bugetele ultimilor 4 ani în România.

Nu doresc sã mã refer în continuare la prioritãþile ºi obiectivele bugetului, pentru cã domnul prim-ministru Adrian Nãstase le-a menþionat foarte aprofundat anterior, aº dori, însã, sã mã refer la ceea ce cred cã va urma, ºi anume, unele critici venite din partea anumitor partide politice care vor susþine, cum este ºi normal, din unghiul de vedere, îndeosebi al opoziþiei, suplimentãri consistente de fonduri pe diferite destinaþii, îndeosebi de ordin social, pentru cã ele aduc capital politic, ºi aº vrea sã menþionez în faþa dumneavoastrã considerentele pentru care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, nu este în mãsurã astãzi sã ofere mai mult pentru destinaþiile economice ºi sociale din buget, datã fiind situaþia preluãrii gestiunii finanþelor þãrii la finele anului 2000.

Desigur, se vor solicita bani suplimentari pentru alocaþiile de stat pentru copii, pentru pensii, ajutoare sociale, facilitãþi suplimentare pentru investitori. ªi noi suntem de acord cu acestea ºi marea majoritate a acestor destinaþii este cuprinsã, este prevãzutã în proiectul de buget, conform structurii prezentate dumneavoastrã. Se va spune de cãtre un anumit partid, sunt sigur, cã trebuie mãrite alocaþiile de stat pentru copii, aºa cum este prevãzut în Programul de guvernare ºi în programul electoral ale P.D.S.R.-ului, respectiv pânã la nivelul, pânã la concurenþa a 10% din salariul mediu net pe economie, ceea ce reprezintã circa 250-260 de mii de lei astãzi.

Aº vrea sã vedem cum se prezintã evoluþia dinamicã a alocaþiilor sociale, pentru a înþelege cu toþii unde am fost, unde suntem ºi ce ne propunem sã facem în continuare. Deci alocaþia de stat pentru copii era în octombrie 1996 12 mii de lei. Au promis unii cã o majoreazã de 3 ori, de 4 ori ºi cã noua sumã a alocaþiilor va permite cumpãrarea de mai multe bunuri ºi servicii de cãtre pãrinþi pentru copiii acestora. În 1997, în februarie, alocaþia a devenit 50 de mii de lei, a stat 50 de mii de lei pânã în martie 1998, când s-a fãcut nu de 3 ori, ci numai cu 15 mii de lei mai mult, 65 de mii lei, iar din martie 1998, preþ de un an ºi 9 luni, a stat la acest nivel de 65 de mii, în condiþiile unei rate a inflaþiei foarte mari pe anii 1998 ºi 1999, urmând ca în noiembrie, începând cu plata din decembrie 2000, Guvernul, cu generozitate, cum menþiona domnul premier anterior, sã facã aceste majorãri la nivelul de 130 de mii, cât este ºi astãzi. Deci prin aceastã evoluþie a cuantumului alocaþiilor, timp de un an de zile, în 1997, le-a crescut puterea de cumpãrare faþã de octombrie 1996, luat ca bazã de referinþã. Dupã aceea, aceastã creºtere a fost erodatã de inflaþia ”realizatãÒ de guvernarea de dreapta, în aºa fel încât 2 ani ºi 9 luni de zile puterea de cumpãrare a alocaþiilor a fost mai micã cu 35% faþã de octombrie 1996 ºi numai o lunã de zile, luna decembrie 2000 s-a realizat din nou o creºtere a puterii de cumpãrare a acesteia, comparativ, bineînþeles, tot cu octombrie 1996, cu 33%.

Este clar cã, pe ansamblul celor 4 ani, cei care au promis cã dau alocaþii mai mari au redus alocaþiile, pentru cã le-au majorat cu o mânã ºi, prin modul neprofesionist cum a condus aceastã guvernare, inflaþia generatã de cauzele guvernãrii a erodat aceastã putere de cumpãrare ºi deci pãrinþii ºi copiii, respectiv, au avut mai puþini bani la dispoziþie sub forma ajutoarelor, a alocaþiilor de stat pentru copii.

În luna decembrie 2000 s-a plãtit de cãtre guvernarea anterioarã, care acum ne cere sã mãrim noi alocaþiile, dar de fapt ele sunt mãrite ºi plãtite de noi, deci în luna decembrie s-au plãtit pentru majorarea alocaþiilor 300 de miliarde. Diferenþa pânã la 12 luni, cât are un an, reprezintã 4 mii de miliarde, care înseamnã suportarea lor din bugetul pentru anul 2001. Deci nu putem mãri din nou astãzi alocaþiile, pentru cã noi le-am mãrit ºi le suportãm,

le susþinem, le sprijinim. Au fost însã în mod demagogic majorate pe ultimii metri ai guvernãrii precedente, în speranþa unui aport electoral suplimentar, iar noi acum le plãtim cu toatã deschiderea. Dacã nu le majoraþi dumneavoastrã, le-am fi majorat noi, dar ele sunt la un nivel care permite acoperirea nevoilor la un anumit cuantum pentru familiile cu copii ºi avem toatã speranþa cã începând cu ultima parte a acestui an se va putea trece ºi la majorarea acestora, dacã nu, la începutul anului urmãtor.

Am arãtat aceastã dinamicã pentru a înþelege foarte bine cum stau lucrurile în materie de cine aprobã ºi cine plãteºte, deci noi plãtim alocaþiile de stat pentru copii. La fel ºi cu majorarea, recorelarea pensiilor. Acest proces necesitã un cuantum de circa 7 mii de miliarde pentru a se face o recorelare, pe principii echitabile, între diferitele categorii de beneficiari de pensii, care au ieºit în anumite perioade, diferite, la pensie în ultimii 20 de ani, sã spunem. Acest cuantum costã, aceastã valoare a recorelãrii costã vreo 7 mii de miliarde. Fosta guvernare a alocat numai 2.500-2.800 de miliarde pe ultimele 2-3 luni ale anului anterior. Diferenþa de 9 luni o plãtim în acest an ºi ea înseamnã peste 3 mii de miliarde, urmând ca pe baza rezultatelor pozitive pe care sperãm cã le vom înregistra, aºa cum aratã deja producþia industrialã în primele luni, în ultima parte a acestui an, în tirmestrul IV, sã fim în mãsurã sã trecem la continuarea ºi consolidarea recorelãrii pensiilor pentru toate categoriile de pensionari, îndeosebi cu efecte pozitive la cei cu pensii mai reduse.

Au mai fost ºi alte mãsuri cu caracter electoral care au reprezentat 1% din P.I.B. în ultimele luni ale anului trecut care, însã, sunt repercutate, sunt reflectate, sunt plãtite din bugetul pe acest an. Deci anul trecut s-au plãtit 0,1-0,2 din P.I.B., iar anul acesta se suportã diferenþa de peste 1% din P.I.B. ca urmare a mãsurilor respective. Noi nu spunem cã este o moºtenire dezastruoasã, cum au afirmat alþii acum 4 ani despre precedenta guvernare, dar vreau sã marchez aceste momente pentru ca dumneavoastrã, opinia publicã sã fie încunoºtinþatã de faptul cã în acest buget sunt cuprinse mãsuri care sunt necesare social, care sunt plãtite de acest Guvern ºi care, numai în micã mãsurã, au fost suportate de cei care le-au aprobat. Dacã aveau convingerea cã sunt mãsuri necesare ºi credeau în ele ºi aveau ºi sursele financiare, abilitatea financiarã de a procura aceste surse, trebuiau sã o facã în 1998, în 1999, la începutul lui 2000, ºi nu în luna decembrie a guvernãrii precedente.

Pe lângã aceste cheltuieli fãrã acoperire la 31 decembrie 2000, Guvernul Adrian Nãstase a preluat datorii uriaºe ale instituþiilor publice, care reprezintã consumurile acestora în anul 2000, dar pentru care nu s-au achitat facturile cãtre furnizori, cãtre alþi creditori. Este vorba de o sumã de 8.200 de miliarde, care în termeni comparabili înseamnã de circa 3 ori mai mult decât erau aceste datorii în 1996, pentru cã la sfârºitul fiecãrui exerciþiu financiar este normal sã existe un anumit sold al plãþilor neachitate, pentru cã, este firesc, nu toate consumurile efectuate pânã în ultimele zile se pot plãti chiar pânã la 31 decembrie. Important este ca soldul plãþilor de la finele unui an sã nu fie mai mare decât soldul plãþilor de la începutul anului, pentru cã înseamnã cã în anul respectiv s-a consumat mai mult decât resursele alocate ºi deci se transferã o povarã financiarã cãtre cei care urmeazã la guvernare. Ei, povara financiarã, comparabilã dintre ceea ce am lãsat noi în 1996, faþã de ceea ce am primit ca plãþi neachitate ale instituþiilor publice, învãþãmânt, sãnãtate, educaþie, cercetare etc., aceastã povarã este de 3 ori mai mare faþã de ceea ce înregistrau bilanþurile contabile ale instituþiilor publice în decembrie 1996. Sunt cheltuieli cu personalul neplãtite în sumã de 1.600 de miliarde, ceea ce înseamnã de 7,5 ori mai mult decât în 1996, repet, tot un termen comparabil, precum ºi cheltuieli cu bunurile ºi serviciile de care au beneficiat instituþiile publice neplãtite, în sumã de 3 mii de miliarde, ceea ce înseamnã de 2,5 ori mai mult decât era în 1996. Unde sunt localizate aceste restanþe, pentru a ne explica desele nemulþumiri ºi tensiuni care au apãrut, din pãcate, în interiorul anumitor instituþii publice.? Este vorba de sistemul de ocrotire a sãnãtãþii, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãrii de Sãnãtate având la 31 decembrie anul trecut restanþe de platã cãtre furnizori de 5.226 de miliarde, de 3 ori mai mult decât în 1996, dintre care 4 mii de miliarde cãtre furnizorii de medicamente, hranã, energie electricã ºi termicã, ceea ce explicã atât degradarea sistemului de ocrotire a sãnãtãþii, cât ºi nemulþumirile care s-au manifestat. Ne aducem aminte de grevele de pe parcursul anului 2000 în interiorul spitalelor, cât ºi tensiunile dintre furnizorii de medicamente ºi beneficiari, respectiv sistemul sanitar.

La Ministerul de Interne sunt 1.700 de miliarde datorii neachitate, din care 1.300 datorii cãtre personal, cãtre personalul militar ºi civil, datorii care explicã nemulþumirile existente. Sigur, acolo existã o disciplinã militarã, cum este ºi normal, dar în presã au apãrut deja mesaje care exprimau nemulþumirile acestui personal, pentru cã nu a beneficiat de drepturile aprobate prin lege. Iatã, este vorba de de 1.300 de miliarde care, ca ºi în cazul cheltuielilor cu sãnãtatea, sunt suportate tot din bugetul pe acest an al Guvernului Adrian Nãstase.

În afarã de datoriile instituþiilor publice centrale, bugetele locale au mai transferat ºi ele 2.200 de miliarde pentru a fi plãtite în anul 2001, aceasta reprezentând dublu, în termeni comparabili, faþã de 1996. Repet, dacã se transferau cheltuieli în termeni reali la acelaºi nivel nu era nici o problemã, dar aceastã transferare imoralã, inechitabilã de sarcinã fiscalã între unii care consumã ºi alþii care plãtesc considerãm cã este total nepotrivitã ºi cu atât mai nepotrivite vor fi susþinerile ºi propunerile, ºi solicitãrile unora care vor alocãri suplimentare de fonduri susþinute în scop politic în condiþiile când dumnealor înºiºi, la guvernare aflaþi pânã acum câteva luni, au lãsat aceste datorii neachitate cãtre creditorii care au furnizat bunuri ºi servicii sistemului public.

În aceste condiþii, stimaþi colegi, deficitul bugetar, raportat anul trecut, de 3,66% din P.I.B., deficitul bugetului general consolidat nu este unul real, aºa cum se pronunþa un distins preºedinte de partid acum câteva luni în aceastã salã, dar pe care nu-l vãd prezent la lucrãri, deci nu este de 3,66%, cum s-a raportat, ci adunând la acest deficit deficitul cvasifiscal, deci aceste sume neplãtite, partea nevãzutã a aisbergului, dacã vreþi, care înseamnã 1,3% din P.I.B., ne duce undeva în jur de 5% deficit fiscal ºi cvasifiscal în sectorul public. Dacã adãugãm la aceasta pierderile enorme Ñ ºi o sã vi le comunicãm în câteva sãptãmâni Ñ înregistrate la finele anului 2000 de cãtre regiile autonome, societãþile naþionale ºi companiile naþionale, aflate în subordinea ministerelor, iar la aceste pierderi mai adãugãm activele neperformante ºi cheltuie-

lile de ordin fiscal care sunt reflectate în bilanþul Bãncii Naþionale a României ºi care n-au ce cãuta acolo, deci adãugând toate aceste sume la 5% deficit al sectorului guvernamental, se ajunge la un deficit total al sectorului de stat în România Ñ public ºi din domeniul privat al statului Ñ, deci la un deficit total de circa 17%, comparativ cu 13% cât era aceastã cifrã dimensionatã, inclusiv de organismele financiare internaþionale la finele anului 1996. Deci, iatã, atât la nivelul instituþiilor publice centrale ºi locale, cât ºi la nivelul economiei de stat, în gestiunea ministerelor lucrurile s-au înrãutãþit foarte mult.

De ce nu mai pot fi acordate sume substanþiale în plus în acest buget? Pentru cã, stimaþi colegi, ponderea cheltuielilor cu datoria publicã înscrise în buget reprezintã comparativ cu 4,7%, cât era în 1996, pânã acum reprezintã 14%, deci de 3 ori mai mult. Nu este vorba de Bancorex ºi Banca Agricolã, ci de persoane juridice care n-au avut nici o legãturã cu statul, cu Guvernul, care au luat credite ºi nu le-au mai dat înapoi. Aceste sume reprezintã 15 mii de miliarde, se plãteºte dobândã în fiecare zi la ele, iar A.V.A.B., care a fost creatã de actuala opoziþie, legalizeazã aceastã redistribuire imoralã de avere ºi venit în societate între cei care plãtesc ºi cei care au luat bani ºi nu-i mai dau înapoi, pentru cã A.V.A.B. nu recupereazã decât 9,4% din ceea ce tranzacþioneazã. Deci pânã acum s-au tranzacþionat 31 de mii de miliarde la A.V.A.B. ºi s-au încasat 2.900 de miliarde.

Vreau sã mai menþionez faptul cã la finele anului trecut atât bugetul asigurãrilor sociale, cât ºi bugetul de stat erau blocate de faptul cã pe criterii de clientelism politic fosta putere a acordat un volum imens de înlesniri fiscale, reduceri, reeºalonãri etc., care, practic, creeazã mari probleme bugetului actual, dar care vor fi examinate de cãtre actuala guvernare, de cãtre Ministerul Finanþelor, ºi credem cã vor constitui surse suplimentare de venit bugetar.

## Stimaþi colegi,

Acestea fiind condiþiile în care sunt preluate finanþele publice ale þãrii la începutul acestui an, vãzând prioritãþile care au fost expuse de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, având în vedere construcþia solidã din punct de vedere principial, financiar ºi economico-social a bugetului, Grupul parlamentar al P.D.S.R. din Senat ºi Camera Deputaþilor va vota cu încredere acest buget, considerând cã este un buget al relansãrii economice, un buget al evitãrii polarizãrii sociale, aºa cum s-a întâmplat în ultimii 4 ani, un buget al unei mai mari echitãþi sociale, un buget care ne dã încredere cã ne-am înscris pe un drum corect din punct de vedere economic, inclusiv din perspectiva integrãrii noastre în sctructurile europene ºi euroatlantice ºi urãm succes Guvernului Adrian Nãstase în realizarea prevederilor proiectului de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnului senator Dina Carol ºi se pregãteºte, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnul senator Viorel Panã.

Aveþi cuvântul!

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Distinºi invitaþi,

Partidul România Mare a examinat cu specialiºtii sãi prevederile bugetelor pe anul 2001 ºi constatã cã aceste documente, prezentate Parlamentului de cãtre Guvern, asigurã numai în parte realizarea obiectivelor prevãzute în Programul de guvernare. Dintr-un anumit punct de vedere, acest lucru este explicabil, întrucât într-o economie bolnavã nu se poate construi un buget care sã rãspundã la cerinþele unei redresãri rapide ºi puternice.

Bugetul de stat pe anul 2001 se caracterizeazã prin insuficienþa resurselor, este un buget suferind, care nu satisface decât în micã parte aºteptãrile guvernanþilor ºi cerinþele populaþiei. Noi apreciem preocuparea Guvernului de a imprima economiei o creºtere de 4,1%, pe baza sporirii ratei investiþiilor, însã sunt suficiente temeri cã aceste obiective pot fi puse în pericol de climatul economic ºi financiar profund nociv din cauza fenomenelor negative care s-au amplificat în ultimii 4 ani. Menþionez: blocajul financiar care paralizeazã întreaga activitate a agenþilor economici ºi care a compromis de fapt acþiunea de reformã; efectele economice subterane care continuã sã lipseascã bugetul de resurse importante; îndatorarea continuã a þãrii pe plan intern ºi extern, care greveazã o parte tot mai mare din veniturile bugetului; privatizarea fãrã eficienþã, deseori dubioasã, a celor peste 8.000 de întreprinderi la care s-a schimbat structura proprietãþii în ultimii ani ºi, în sfârºit, continuarea unor politici financiare, fiscale ºi monetare ºi de credit nestimulatorii, blocante ºi distructive, care au determinat decapitalizarea înterprinderilor ºi au generat blocajul financiar. De aceea, pentru a crea premise mai puternice care sã ducã la înfãptuirea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, Partidul România Mare face urmãtoarele constatãri ºi propuneri:

1. Veniturile neîncasate de peste 8.000 de miliarde de lei, ce reprezintã aproape tot atâta cât sunt încasate la bugetul de stat într-un an, nu mai pot fi acceptate în continuare. Pentru a crea condiþii de încasare a unei pãrþi cât mai mari din veniturile restante la buget, Ministerul Finanþelor ºi Banca Naþionalã trebuiau sã prezinte o datã cu proiectul bugetului de stat pe anul 2001 ºi mãsurile de rezolvare a blocajului financiar din economie, care afecteazã nu numai bugetul de stat, dar ºi activitatea tuturor agenþilor economici. Nu poate rãmâne în funcþie un ministru de finanþe care prezintã ºi susþine un proiect de buget pe anul 2001 cu un deficit de 41.305 miliarde de lei în timp ce are de încasat peste 80 de mii de miliarde de lei venituri restante. Declaraþiile fãcute recent de ministrul finanþelor în faþa comisiilor parlamentare ºi apãrute în presã, potrivit cãrora a început ”luptaÒ cu blocajul financiar, fiind în cursã o analizã a blocajului financiar, pe baza cãrora urmeazã sã se prezinte Guvernului soluþii pânã la jumãtatea acestui an, nu mai prezintã nici o importanþã. O astfel de analizã trebuia sã fundamenteze propunerile din proiectul bugetului de stat pe anul 2001, pentru a se stabili ce se poate încasa ºi ce nu.