Sotiris Fotopolos

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

ªi astãzi, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale se asociazã dumneavoastrã, se asociazã poporului român în mijlocul cãruia trãim ºi suntem prezenþi la aceastã solemnitate pentru a celebra, dacã-mi permiteþi, cele trei **Z** : Ziua cuceririi independenþei României, Ziua Victoriei ºi Ziua Europei.

Sunt onorat, ºi deopotrivã îmi exprim bucuria, în numele grupului, sã salut prezenþa senatorului Ilie Ilaºcu, sã-i spun din partea deputaþilor minoritãþii naþionale ”Bine aþi venit la noi în România!Ò... ( _Domnul senator Corneliu Vadim Tudor adaugã: ”Acasã!Ò_ )... sã-i spun cã ºi noi dorim sã vã cunoaºtem mai îndeaproape ºi chiar sã colaborãm cu dumneavoastrã.

Desigur, gândurile noastre se îndreaptã cãtre cei care ºi-au jertfit, ºi-au sacrificat vieþile pentru cucerirea independenþei României.

În acest moment solemn, nu putem sã uitãm sacrificiile poporului român pentru a-ºi pãstra demnitatea sa etnicã, pentru a-ºi pãstra valorile culturale, pentru a-ºi pãstra continuitatea pe acest pãmânt sfânt românesc.

Dupã cum cunoaºtem cu toþii, cu 50 de ani în urmã, la 9 Mai, României, profund marcatã de ororile celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, nu i s-a acordat ºansa sã participe la construcþia de la început a Europei unite. I s-a furat aceastã ºansã. Bãtrânul continent însã, care funcþioneazã pe baza unor modele de unitate europeanã, are nevoie ºi de contribuþia României. Astãzi i se oferã României aceastã ºansã istoricã, pentru a se apropia de familia Europei unite, pentru a se integra în ea.

Astãzi cetãþenii aparþinând minoritãþii naþionale doresc sã sprijine, prin posibilitãþile lor, eforturile României, eforturile Parlamentului, ale Guvernului României, mai ales prin sensibilizarea structurilor democratice ale þãrilor lor de obârºie. De exemplu, eu mã ofer, dacã sunteþi de acord, cu Elada, pentru a ne susþine, în continuare, în acest pas important ce urmeazã sã-l evaluãm.

Este pãcat, faþã de toate suferinþele noastre, este pãcat cã tineretul nostru, astãzi, nu poate sã circule liber în Europa. Senzaþia este cã suntem frustraþi, la ora actualã, de acest proces de cunoaºtere interuman, de acest proces de a ne împrieteni, de a cunoaºte europenii, de a penetra valorile noastre de culturã.

Consider cã aici politicile guvernamentale ºi parlamentare trebuie sã fie mai exigente ºi mai pragmatice. Trebuie sã ne apropiem de toþi cei care astãzi ocolesc sã spunã _Da_ spargerii spaþiului Schengen ºi pentru noi românii.

Cetãþenii români de alte naþionalitãþi doresc, deopotrivã cu majoritatea româneascã, sã transmitã astãzi un mesaj Parlamentului României, în sensul cã nu putem sã ajungem acolo cu toþii, dacã nu începem sã depunem niºte eforturi pragmatice în diferite politici economice, sociale º.a.m.d.

Acest efort se impune cu atât mai mult astãzi cu cât celebrãm într-o atmosferã solemnã ideea de cucerire a independenþei României, ideea de Ziua Victoriei, aº zice Ziua Victoriilor în Europa, ideea de a face parte din aceastã familie unitã a Europei, din care, de fapt, facem parte.