Kerekes K‡roly

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Domnule ministru,

În fiecare an la dezbaterea bugetului asigurãrilor sociale de stat numeroase voci afirmã cu resemnare cã suntem sãraci, cã bugetul este unul de austeritate, în cel mai bun caz, printr-o formulare mai nuanþatã, cã este unul de tranziþie, fãcând aluzie prin aceasta la greutãþile moºtenite de la guvernarea precedentã.

Proiectul de buget pe anul 2002, bazându-se pe continuitatea izvorâtã din programul Guvernului actual aprobat de Parlament, nu mai conþine elementele pe care s-a fundamentat politica socialã a guvernãrii anterioare. În

aceste condiþii, bineînþeles, bugetul pe anul 2002 nu mai poate fi considerat unul de tranziþie.

Putem constata de aceastã datã cã bugetul se dezbate în timp util, ceea ce este un lucru normal. ªi, de fapt, nici nu ar trebui scos în evidenþã în mod deosebit. Practica de pânã acum a fost cea greºitã, pe care am ºi criticat-o de fiecare datã. Proiectul de buget pe anul 2002 este construit pe creºterea veniturilor, determinatã de preconizata relansare economicã. ªi acesta pare a fi un lucru normal, dacã luãm în considerare promisiunile fãcute prin programul de guvernare.

Dar estimarea creºterii economice reprezintã întotdeauna un factor de risc. Noi am fi mai precauþi în privinþa proiecþiei de 5% creºtere economicã pentru anul viitor, gândindu-ne concret la consecinþele tragicelor evenimente din 11 septembrie, pe linia accentuãrii recesiunii mondiale ºi care, în mod inevitabil, vor afecta ºi economia româneascã.

Relansarea economicã va fi frânatã ºi de menþinerea fiscalitãþii extrem de ridicate pe forþa de muncã. Din raportul Organizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã reiese cã România are un nivel de fiscalitate cu cel puþin 10 procente mai mare decât cel al altor state ale Europei. Fiscalitatea ridicatã încurajeazã evaziunea fiscalã, munca la negru. Combaterea acestora este o preocupare permanentã a Guvernului ºi, dupã cum suntem informaþi, se pregãtesc noi mãsuri legislative în acest sens.

Însã, în opinia noastrã, aceste mãsuri nu pot aduce îmbunãtãþirea situaþiei pe mãsura aºteptãrilor, dacã va fi menþinut ºi în continuare nivelul ridicat al fiscalitãþii pe forþa de muncã. Justeþea argumentelor invocate pentru menþinerea nivelului ridicat al fiscalitãþii pe forþa de muncã, ºi anume cã rata inflaþiei este foarte ridicatã ºi cã avem mai mulþi pensionari decât salariaþi contribuabili, este discutabilã.

Inflaþia este prezentã ºi în alte þãri, iar raportul dintre contribuabili ºi pensionari este mai defavorabil în multe alte þãri datoritã unor cauze demografice. ªi, totuºi, fiscalitatea pe forþa de muncã este mai redusã decât în România.

Noi sperãm cã Guvernul este conºtient de faptul cã prezenþa economiei subterane, nediminuarea acesteia în anul 2002, va periclita serios realizarea veniturilor bugetare preconizate. Drept urmare, vor fi extrem de greu de respectat promisiunile fãcute pentru îmbunãtãþirea situaþiei pensionarilor.