Napoleon Pop

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

Stimate colege ºi stimaþi colegi parlamentari,

Proiectul Legii asigurãrilor sociale de stat ridicã semne de întrebare, atât pe latura veniturilor, cât ºi a cheltuielilor. La o inflaþie de 19%, luatã în calculul pentru con- strucþia bugetului 2003, observãm cã veniturile bugetului asigurãrilor sociale de stat înregistreazã, în termeni reali, o scãdere.

În aceste condiþii, dacã avem în vedere cã veniturile sunt asigurate în proporþie covârºitoare de contribuþiile pe asigurãrile sociale, 93%, ne întrebãm care este impactul creºterii economice de 5,2% în susþinerea politicilor sociale generale ale Guvernului ºi din ce venituri se vor asigura obiectivele acesteia, cu atât mai mult cu cât în expunerea de motive la lege se face precizarea cã resursele financiare, generate prin bugetul asigurãrilor sociale de stat, rãmân limitate ºi în 2003.

Dacã contribuþiile pentru asigurãri sociale datorate de salariaþi cresc nominal cu numai 3,5% în 2003, ne întrebãm cum aceastã cifrã, chiar în condiþiile scãderii cu 2,67 puncte procentuale a cotei contribuþiei, poate sã fie expresia unei mai bune colectãri, determinate de anunþatele creºteri ale salariului minim ºi mediu pe economie ºi al creºterii numãrului locurilor de muncã.

Mai departe, dacã contribuþiile pentru asigurãri sociale datorate de angajatori cresc nominal cu 31% în 2003, faþã de 2002, atunci nu putem sã înþelegem deloc care este impactul scãderii cotei corespunzãtoare de 2,33 puncte procentuale în sarcina angajatorilor ºi care este corelaþia adevãratã între contribuþia acestora ºi numãrul salariaþilor.

Ceea ce este evident este faptul cã agenþii economici sunt sever amendaþi cã aceºtia creeazã locuri de muncã, singura bazã pentru o protecþie socialã realã. Sau, ce este mai grav, mediul de afaceri este mai neprietenos din perspectiva acestor contribuþii, ceea ce este în contradicþie cu puþina relaxare fiscalã anunþatã ºi cu interesul agenþilor economici sã se creeze noi locuri de muncã într-o economie transparentã.

Resursele financiare limitate menþionate în expunerea de motive reflectã, în fapt, tocmai aceste contradicþii de abordare între declaraþii ºi realitate. Pe latura cheltuielilor, dacã ne uitãm la nivelul mediu lunar al pensiilor de asigurãri sociale de stat ºi al pensiilor agricultorilor, ºi care consumã 86% din veniturile bugetului, acestea nu pot asigura statutul de pensionari demni al unor oameni care au muncit o viaþã ºi care astãzi sunt nevoiþi sã renunþe la puþinele Ð ºi parþial ºi total Ð utilitãþi publice, sã se izoleze ºi sã recurgã chiar la gesturi necugetate.

Într-o atare situaþie, bugetul asigurãrilor sociale de stat este un buget al 6,7 milioane de asistaþi, la care se mai adaugã ºi o parte din cei 4,4 milioane de salariaþi. ªi, ca urmare, este greu de acceptat afirmaþia cã, prin acest buget, se pot asigura, citez: ”un nivel corespunzãtor de protecþie socialã, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaþii ºi ºanse egale pentru toþi cetãþeniiÒ.