Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 23 noiembrie 2002 · monitorul.ai

Bunã dimineaþa, doamnelor ºi domnilor!

Bunã dimineaþa, domnilor preºedinþi, domnilor miniºtri! În anexa nr. 4 am avut amendamente la mai multe poziþii referitoare la sume care sã se refere la judeþul Cluj. Reamintesc cã am avut aceste amendamente la sugestia ºi la solicitarea Consiliului judeþean Cluj, consiliu care este condus de cãtre reprezentanþii partidului de guvernãmânt. Am avut în vedere aceste amendamente, date fiind evidentele defavorizãri ale judeþului Cluj în privinþa sumelor care i-au fost repartizate în raport cu alte judeþe ºi mai ales în raport cu o medie pe þarã de 723.500 lei/persoanã. Surprinzãtor, au fost amendamente în aceastã anexã care au fost susþinute de marea majoritate a parlamentarilor de Cluj, indiferent de partidul politic din care fac parte. În acest sens, atrag atenþia asupra amendamentului privind echilibrarea bugetelor locale la judeþul Cluj, în sensul suplimentãrii de la 365,4 miliarde lei a sumei alocate la 508 miliarde de lei, prin aplicarea acelei medii pe þarã, pe care am menþionat-o. Necesitatea acestei sume rezidã în majorarea alocaþiilor pentru protecþia socialã privind asigurarea ajutorului social pentru încãlzirea locuinþelor ºi susþinerea sistemului de protecþie a persoanelor cu handicap la suma de 390 miliarde de lei în loc de 178,2 miliarde lei. Majorarea alocaþiilor privind sistemul de protecþie al copilului ºi majorarea alocaþiilor prevãzute pentru culturã, aºa cum am avut posibilitatea sã arãt ºi în dezbaterile de ieri, inclusiv pentru revista _Tribuna,_ revistã care a fost preluatã prin ordonanþã de Guvern de cãtre bugetul consiliului local.

Considerãm cã, având în vedere aceastã situaþie deosebitã, în sensul cã toþi parlamentarii P.S.D., P.R.M., P.D. ºi U.D.M.R. se raliazã acestui punct de vedere, credem cã ar fi un semnal pentru a determina Executivul sã aibã în vedere aceastã suplimentare pentru a nu face din judeþul Cluj o Cenuºãreasã a bugetului de stat. De asemenea, am dori sã nu se confirme prin atitudinea pe care o are Guvernul ºi aserþiunea tot mai frecvent întâlnitã în mass-media ºi în discuþiile publice, potrivit unei posibile rãzbunãri din partea Executivului pe rezultatele electorale modeste obþinute de partidul de guvernãmânt în alegerile din anul 2000, atât la prezidenþiale, cât ºi alegerile pentru Camerele Parlamentului României.

Deci, am în vedere în acest sens poziþiile 387, 389 ºi 420. Mulþumesc.

Damian Brudaºca

#6834

## Domnule preºedinte,

Eu am înþeles formulele pe care le evidenþiazã domnul ministru, dar pe care nu le face publice. Nu ºtiu, sunt secrete, nu e bine sã le cunoascã deputaþii pentru a nu putea reacþiona? Eu ºtiu cã din calculele care au fost fãcute de cãtre reprezentanþii Consiliului judeþean Cluj, rezultã cã, cel puþin în ceea ce priveºte sumele defalcate din impozitul pe venit, s-a calculat o medie de 723.500 lei pe persoanã. În aceste condiþii, suma calculatã în raport cu populaþia efectivã, în urma recensãmântului recent, ar rezulta pentru judeþul Cluj nu suma de 365,4 miliarde de lei (aproape), ci 508 miliarde de lei.

Pãi, dacã este vorba sã aplicãm un principiu, sã-l aplicãm pentru toate judeþele. Nu pentru unii mumã, pentru alþii ciumã! Eu nu cer sã se umble în bugetele niciunui alt judeþ. Sunt convins cã au fost argumente riguroase, pe deplin justificate, în stabilirea sumelor pentru toate celelalte judeþe. Dar de ce nu se aplicã acelaºi principiu ºi pentru judeþul Cluj? Aici este problema!

Deci, domnule ministru, cu tot respectul noi vã cerem sã aplicaþi principiile pe care le-aþi folosit în stabilirea sumelor pentru celelalte judeþe, ºi judeþului Cluj. Dumneavoastrã, ca ministru al finanþelor, cunoaºteþi acest lucru mai bine decât oricare dintre noi, cei prezenþi aici, ºi vã daþi seama, va trebui sã recunoaºteþi, cel puþin pentru dumneavoastrã, cã din acest punct de vedere judeþului Cluj nu i s-a fãcut dreptate. Iar în ceea ce priveºte amendamentul de la poziþia 420, noi vã reamintim cã dumneavoastrã, Guvernul, sunteþi cei care aþi dat Ordonanþa nr. 115/2001, prin care v-aþi asumat rãspunderea acoperirii diferenþei de preþ ºi tarif, prin subvenþionarea energiei termice livrate populaþiei.

Deci, dacã aþi emis o asemenea ordonanþã, domnule ministru, Guvernul dumneavoastrã, pe deplin responsabil, care este foarte atent la toate nuanþele imaginii sale în populaþie, cred cã nu este bine sã periclitaþi aceastã imagine, tocmai acum, când vã pregãtiþi de un nou pas electoral pentru anul viitor. Vã rog cu tot respectul sã analizaþi în deplinã obiectivitate ºi imparþialitate aceste sume ce revin ºi judeþului Cluj, ca el sã, cum spuneam, sã nu fie ”ciuca bãtãilorÒ în ceea ce priveºte bugetul.

Ludovic Mardari

#11343

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

La anexa 4 am douã amendamente respinse. Primul se gãseºte la poziþia 407. Prin acest amendament solicit

sã se aloce sistemului de protecþie a copilului, aferent judeþului Timiº, o sumã de 120 de miliarde de lei, în loc de 69 de miliarde de lei, cât este prevãzut în proiectul Legii bugetului de stat. Sursa de finanþare: Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului a rãmas încã suficient de mare. Motivarea acestui amendament este urmãtoarea: în judeþul Timiº existã aproximativ 1.200 de copii instituþionalizaþi, cifrã care a rãmas, practic, aceeaºi în ultimii 2 ani. Suma prevãzutã în proiect pentru anul 2003 este mai mare doar cu 15% faþã de anul 2002, fãrã sã se þinã cont, în suficientã mãsurã, de creºterea preþurilor la utilitãþi, cãldurã, gaz metan, energie electricã, precum ºi de creºterea alocaþiei la hranã.

Pe de altã parte, judeþul Timiº, în domeniul protecþiei copilului, a câºtigat cele mai multe proiecte cu finanþare externã, în care este prevãzutã ºi o cotã-parte de contribuþie din partea României. Unele dintre acestea se aflã deja în derulare, iar altele urmeazã a fi demarate în 2003. Se pune problema: cum vor fi asigurate sumele necesare, din moment ce Guvernul, prin banii alocaþi în proiectul de buget pe anul 2003, n-a luat în calcul nici mãcar creºterile reale de preþuri intervenite în anul 2002?

Cel de-al doilea amendament se aflã la poziþia 410. Prin acest amendament solicit sã se aloce 200 de miliarde de lei pentru judeþul Timiº la capitolul ”Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrareÒ, în loc de 98 de miliarde, cât este prevãzut în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. Sursa de finanþare: am lãsat sã fie identificatã de cãtre domnul ministru al finanþelor. Motivarea amendamentului este urmãtoarea: judeþul Timiº deþine locul 3 pe þarã în ceea ce priveºte contribuþia adusã la constituirea bugetului de stat. Acest aspect justificã faptul cã ºi activitãþile economico-sociale sunt mai intense decât în zonele surclasate. În consecinþã, sunt necesare cheltuieli mai mari pentru reparaþii de ºcoli, iluminat public, reparaþii de drumuri etc. Cu toate acestea, Guvernul s-a gândit sã ofere, pentru anul 2003, o sumã care este cu 7% mai mare decât în 2001, ºi cu 22% mai mare decât în 2002, bani care nu acoperã nici mãcar creºterile de preþuri intervenite în perioada anului în curs. S-a fãcut abstracþie de faptul cã, începând cu anul 2003 vor apare obligaþii noi în sarcina autoritãþilor locale. Care va fi soarta, de exemplu, a spitalelor în condiþiile în care finanþarea nu va putea fi asiguratã de la un buget local insuficient?

Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#18178

## **Domnul Pat Cox** _Ñ preºedintele Parlamentului European_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Distinºi ambasadori,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Îmi face o mare plãcere sã mã aflu azi, aici. Personal îmi face o mare plãcere ºi consider, de asemenea, cã este ºi un privilegiu pentru mine sã am posibilitatea sã mã adresez plenului reunit al celor douã Camere ale Parlamentului României.

De asemenea, mã simt emoþionat de acest moment în care se aflã continentul nostru european.

Aºa cum aþi observat, domnule preºedinte, am fost ales ca preºedinte al Parlamentului European la data de 15 ianuarie 2002. Pentru mine este foarte important, date fiind convingerile mele politice, sã mã aflu cu dumneavoastrã aici, în primul an al mandatului meu. Doresc sã vã fac sã înþelegeþi ce înseamnã acest _rendez-vous_ comun cu istoria europeanã.

Cred cã luna octombrie a acestui an a fost deosebit de importantã pentru procesul de extindere comun. La nivelul Parlamentului European, Comisia Europeanã a oferit rapoartele privind procesul de aderare. Este un lucru pozitiv în ceea ce priveºte posibilitatea de a merge mai departe.

La data de 19 octombrie, cu o mare majoritate, la nivelul tuturor circumscripþiilor electorale, colegii mei ºi cetãþenii Irlandei au votat procesul de extindere, de lãrgire.

Metaforic vorbind, aº dori sã subliniez o imagine care este pregnantã în mintea mea, ºi anume modul în care s-au schimbat lucrurile în ultima perioadã, în ultimii ani.

Doresc sã subliniez cã am fost atinºi de mâna istoriei atunci când am vãzut cum s-a prãbuºit Zidul Berlinului. Chiar dacã nu aveam toate amãnuntele la vremea respectivã, am realizat însã cã lucrurile s-au schimbat, ºi s-au schimbat în bine. Sâmbãta trecutã a avut loc a 13-a aniversare a acelui moment extrem de important ºi, metaforic vorbind, le-am cerut celor din þara mea sã voteze pozitiv pentru a îndepãrta ultima cãrãmidã rãmasã din Zidul Berlinului.

Eu vin dintr-o þarã mai micã decât þara dumneavoastrã ºi vreau sã vã spun cã suntem, cumva, izolaþi în ocean, dar, aºa cum simþiþi ºi dumneavoastrã, tot aºa ºi noi avem o mare mândrie pentru ceea ce reprezentãm. Sunt irlandez, sunt european ºi mã simt extrem de mândru pentru acest lucru. Dupã foarte, foarte multe dezbateri am ajuns la concluzia cã a sosit momentul extinderii, ºi acest moment este acesta, cel prezent.

Evenimentul din octombrie a fost, de asemenea, extrem de important pentru cã a avut loc decizia Comisiei de la Bruxelles de a încheia negocierile cu cele 10 þãri candidate aflate în faza de negociere.

Azi vreau sã vã spun, stimaþi colegi parlamentari, cã, din punctul meu de vedere, procesul de extindere Ñ ºi ºtim ce s-a întâmplat în primele douã valuri Ñ este ireversibil. Acest val este ireversibil, de fapt. Deci va include þãrile respective ºi **este un proces ireversibil** . Subliniez acest lucru.

Aº dori sã vã exprim punctul meu personal de vedere.

Sãptãmâna viitoare vom discuta rapoartele Comisiei Europene ºi eu voi fi împuternicit sã expun punctul de vedere al Parlamentului European. Nu am acest mandat azi, de aceea vã exprim punctul meu personal de vedere.

În ceea ce priveºte România, vreau sã vãd cã ajunge la destinaþie, la negocierea tuturor acelor elemente necesare integrãrii. De asemenea, realizarea _acquis_ -ului comunitar ºi cum va putea România realiza toate aceste lucruri pentru a putea, împreunã, sã ne atingem scopul.

Al doilea lucru pe care vreau sã-l exprim este faptul cã eu susþin foarte puternic sprijinul pe care trebuie sã-l primiþi în 2004 - 2006 ºi este vorba de o solidaritate Ñ ºi financiarã Ñ care face parte din acest proces. Este un nou semnal. Nu vrem ca România sã rãmânã în spate. Vrem ca România sã mãreascã ritmul pentru a atinge obiectivul comun.

Personal vreau sã subliniez cã aº dori ca la Copenhaga sã se stabileascã un lucru foarte clar, o þintã, un scop foarte clar. Sunt extrem de mândru cã Parlamentul, pe care am privilegiul sã-l conduc, pe parcursul anului 2002 a þinut dezbateri în legãturã cu ceea ce înseamnã programul celui de al V-lea val.

Cercurile politice ºi diplomatice au susþinut cã acest lucru nu este posibil. Permiteþi-mi sã vã spun cã în noiembrie 2000 am spus cã dorim ca þãrile candidate sã fie pregãtite pânã în anul 2004. ªtiþi, la Nisa, o lunã mai târziu, cuvintele noastre au reprezentat, de fapt, concluzia luatã de ºefii de state ºi de guverne.

Sãptãmâna viitoare aº dori sã încercãm sã stabilim un nou þel ºi haideþi ca în luna decembrie 2002 sã dãm un nou mesaj, clar ºi fãrã echivoc, care sã fie ireversibil. Cu alte cuvinte, destinul României se aflã în inima Uniunii Europene.

Nicolae Vãcãroiu

#22834

În ceea ce mã priveºte, problema este cum ºi când se va realiza acest lucru pentru România. ªi dumneavoastrã aveþi ceva sã ne oferiþi. Vã aflaþi în partea de sud-est a Europei. Acest spaþiu este complex. Spaþiul est-european, balcanic, este extrem de important din punct de vedere strategic. Dumneavoastrã trebuie sã veniþi cu experienþa dumneavoastrã Ñ experienþa a ceea ce însemnaþi Ñ ºi aceasta trebuie sã se adauge structurilor noastre europene. Desigur, ºi din punct de vedere al limbii, al istoriei ºi al culturii dumneavoastrã faceþi parte din Europa modernã ºi Europa istoricã. În final, cu toþii avem o moºtenire comunã.

Mesajul meu din partea Parlamentului European este cã suntem pregãtiþi sã parcurgem acest drum ºi, de asemenea, suntem hotãrâþi sã reuºim.

Am, de asemenea, un alt mesaj pentru dumneavoastrã în ceea ce priveºte Parlamentul European, astfel încât sã nu existe nici o neînþelegere, astfel încât lucrurile sã fie clare. În baza Tratatului de la Nisa, 732 de membri au fost stabiliþi. Dacã avem o uniune de 25 de state, dacã Bulgaria ºi România nu participã, înseamnã cã va avea loc o distribuþie egalã pânã la numãrul de 25.

Vreau sã vã spun simplu de tot: acest lucru nu vã va exclude pe dumneavoastrã pentru cã nu participaþi acolo. În momentul în care veþi intra veþi avea posibilitatea sã desemnaþi ºi dumneavoastrã. Veþi avea dreptul de la început. Asta nu înseamnã ca dumneavoastrã sã daþi altcuiva locurile dumneavoastrã. În momentul în care ajungem la destinaþia comunã, locurile acestea vã aparþin ºi nimeni altcineva nu le va ocupa, decât dumneavoastrã înºivã. Desigur, temporar pot fi dureri de cap, ca sã zic aºa, dar vã rog sã înþelegeþi, vreau sã spun foarte clar cã este o decizie care nu vã va afecta sub nici o formã negativ.

Al doilea lucru pe care doresc sã-l subliniez are de a face cu practica ºi mai puþin cu alte aspecte. Îmi face mare plãcere cã sãptãmâna viitoare veþi participa la sesiunea noastrã parlamentarã ºi vreau sã vã spun, aºa cum aº spune oricui altcuiva, cã atunci când va sosi momentul, indiferent când, se va semna un tratat. Perioada ratificãrii poate dura, dar în momentul în care aþi semnat tratatul, ºi înainte de a deveni un instrument juridic, vã invitãm sã trimiteþi 32 de deputaþi la parlamentul nostru, la grupurile noastre. În ceea ce mã priveºte, uºa noastrã vã este deschisã. Nu numai uºa, ci ºi mintea ºi sufletul nostru vã este deschis. Vom lucra cu dumneavoastrã exact în aceleaºi condiþii în care lucrãm ºi cu ceilalþi. Vreau sã vã reasigur azi de acest lucru.

Am vãzut, aºa, niºte speculaþii de presã, ºi este posibil ca anumite persoane sã aibã senzaþia cã veþi fi excluºi. Repet: nu! Cel de al V-ea val nu vã exclude, ci vã include. Este un proces ireversibil ºi vreau sã vã asigur de acest lucru.

Doresc sã folosesc aceastã ocazie, domnule preºedinte, pentru a mã adresa ºi dumneavoastrã. Acest proiect european este foarte important. Nu este proprietatea unui guvern sau a unui partid, ci are legãturã cu destinele oamenilor. Aº dori sã mulþumesc tuturor acelor partide care au contribuit la realizarea a ceea ce trebuie, indiferent cã este vorba de partidul de guvernãmânt sau de opoziþie. Este un serviciu adus naþiunii dumneavoastrã, din punctul meu de vedere.

Sarcina dumneavoastrã este foarte dificilã. Dumneavoastrã transformaþi generaþia politicienilor. Dumneavoastrã aþi fãcut tranziþia de la comunism la o democraþie pluralistã ºi de la o economie centralizatã la o economie de piaþã. Mai mult decât atât, tot dumneavoastrã aþi avut de a face cu aceastã transformare cãtre integrarea europeanã. Este o provocare extrem de dificilã ºi vreau sã vã mulþumesc foarte mult pentru tot ceea ce aþi fãcut ºi pentru tot ceea ce faceþi în prezent în acest sens.

ªtim cã existã foarte multe lucruri care trebuie realizate, dar începutul este bun ºi doresc sã subliniez cã aceastã generaþie, cu toate dificultãþile cu care s-a con- fruntat, pregãteºte un drum ºi o cale mai bunã pentru o nouã generaþie de români. Dumneavoastrã veþi oferi din munca dumneavoastrã un dar generaþiilor viitoare. Sper Ñ ºi consider din experienþa mea, de pe insula mea Ñ cã veþi oferi copiilor dumneavoastrã ceea ce am oferit noi copiilor noºtri: ºanse pe care poate alte generaþii nu leau avut. Faceþi un serviciu minunat pentru viitorul þãrii dumneavoastrã prin ceea ce realizaþi.

Permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã spun, în acest context, câteva cuvinte în legãturã cu o serie de lucruri la care trebuie sã mai lucrãm. Nu este vorba de o criticã, dar dumneavoastrã ºtiþi foarte bine ce reprezint eu ºi de unde provin. Avem provocãri comune ºi trebuie sã le abordãm împreunã, dacã vrem sã respectãm ºi sã îndeplinim lucrurile ºi termenele pe care ni le-am propus.

Vreau sã spun cã în ceea ce priveºte stabilitatea macroeconomicã în aceastã þarã, faptul cã a fost redusã rata inflaþiei, faptul cã s-au obþinut realizãri în ceea ce priveºte balanþa de plãþi, toate aceste lucruri demonstreazã un progres realizat; este vorba, de fapt, de un progres substanþial.

Din rapoartele comisiei înaintate Parlamentului nostru în luna octombrie reiese cã mai trebuie sã se realizeze o serie de lucruri în ceea ce priveºte reforma microeconomicã. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, cã aþi parcurs rapoartele, nu le voi cita aici, dar trebuie sã gãsiþi posibilitatea de a merge mai departe cu aceastã reformã. ªtiu cã este dificil în perioada aceasta de tranziþie, numai cã este un lucru indispensabil pentru România, un lucru pe care trebuie sã-l parcurgã pânã în anul 2007. Subliniez, de asemenea, cã **este foarte important sã vã concentraþi pe acest aspect al reformei** .

Un alt aspect. Existã în continuare extrem de mult de fãcut,ºi recunosc cã intenþia de a realiza acest lucru existã, însã este mult de fãcut în ceea ce priveºte administraþia publicã ºi puterea judecãtoreascã. Acestea au nevoie de integritate ºi independenþã pentru a putea pune în aplicare politicile publice ºi, de asemenea, în ceea ce priveºte administrarea ºi realizarea actului de justiþie.

În raportul comisiei se spune, din acest punct de vedere, ºi subliniez cã **este vorba de un lucru major:** haideþi sã vedem care sunt aceste elemente care creeazã probleme, sã facem astfel încât ele sã nu devinã obstacole, ci sã sprijine acest proces. În ceea ce priveºte tot rapoartele comisiei, permiteþi-mi sã citez: ”Corupþia rãmâne în continuare o cauzã, o problemã care creeazã îngrijorareÒ.

Nu am venit aici sã emit niºte judecãþi, nu este scopul meu în viaþã. Vreau sã vã spun cu toatã prietenia cã aceastã problemã trebuie abordatã, aceastã imagine trebuie schimbatã, inversatã, modificatã. Este în interesul dumneavoastrã sã faceþi acest lucru. Dacã realizaþi acest lucru, se va ridica economia. La fel s-a întâmplat ºi în Irlanda. Putem obþine un dinamism extraordinar. Numai dumneavoastrã puteþi face aceasta. Numai dumneavoastrã puteþi sã vã oferiþi cele mai bune ºanse, domnule preºedinte.

Respect faptul cã þara dumneavoastrã este o þarã liberã ºi dumneavoastrã sunteþi aleºi ai þãrilor membre. Permiteþi-mi sã subliniez douã lucruri care vã aparþin. Eu

sunt politician, sper sã-mi permiteþi sã exprim acest punct de vedere.

În ceea ce priveºte Curtea Internaþionalã, noi considerãm cã reprezintã un punct extraordinar în ceea ce priveºte promovarea drepturilor omului la scarã internaþionalã. Am lucrat timp de mai mulþi ani asupra acestei chestiuni. Considerãm cã este un proces care nu este îndreptat cãtre democraþi. Colegii din acelaºi domeniu Ñ ºi cu mine Ñ vrem sã subliniem cã Uniunea Europeanã este conºtientã de faptul cã S.U.A. au o serie de îngrijorãri ºi preocupãri, dar Uniunea Europeanã nu vrea sã submineze rolul Curþii Internaþionale. Vrem sã pãstrãm acest instrument al politicilor publice ºi vrem, de asemenea, sã asigurãm o relaþie bunã cu colegii noºtri din S.U.A..

ªtiu cã aveþi în totalitate dreptul sã luaþi o decizie naþionalã. Atunci când doriþi sã vã asculte Uniunea Europeanã problemele cu privire la economie, ºi aºa mai departe, sã nu vã surprindã când ºi noi vom dori sã ascultaþi care sunt problemele noastre în plan european.

În ceea ce priveºte România, aceasta trebuie sã fie într-o atitudine unificatã cu Europa. Am urmãrit foarte mult controversele. Nu este treaba mea în ceea ce priveºte noua reformã politicã. Vreau sã fac o remarcã pur personalã. Dacã aº avea o astfel de lege în þara mea nici mãcar nu aº putea fi ales în parlament ºi uneori îmi pun întrebarea: Oare persoane ca mine ar trebui excluse din aºa ceva?

Vreau sã vã spun, în lumina acestor comentarii, ºi nu este vorba de criticã, am spus cã sunt politician ºi cred în ceea ce afirm. Vreau sã vã spun cã aþi ascultat cu mare atenþie care sunt preocupãrile noastre în ceea ce priveºte politicile noastre în diverse domenii, inclusiv cele privind protecþia copilului. ªtiu cã aþi fãcut paºi semnificativi ºi vã spun cã munca dumneavoastrã este minunatã.

De asemenea, ºtiu cã aþi extins moratoriul în ceea ce priveºte adopþiile internaþionale, pentru a putea gãsi mijloacele de a merge mai departe. Vreau sã vã felicit ºi în ceea ce priveºte modificãrile aduse Codului penal pentru ca acesta sã fie armonizat cu prevederile internaþionale în domeniul discriminãrii. Încã o datã, nu vreau sã vin cu detalii. Este vorba de voinþa politicã de a reuºi. ªtiu cã dumneavoastrã recunoaºteþi mult mai mult decât mine ce înseamnã acest drum ºi sunteþi conºtienþi mult mai mult decât mine, fiindcã este drumul dumneavoastrã. La nivelul Parlamentului European, vreau sã subliniez cã noi vom fi cu dumneavoastrã pas cu pas, vom lucra cu dumneavoastrã pentru a putea realiza acea construcþie. Vom lucra cu dumneavoastrã pentru a beneficia de fondurile necesare în procesul de aderare ºi eu voi lucra cu dumneavoastrã, dacã Parlamentul meu îmi va permite, sãptãmâna viitoare, voi ajuta ca acea datã din 2007 sã fie _rendez-vous_ -ul cu istoria europeanã.

Am avut privilegiul sã vizitez toate þãrile candidate, în calitate de preºedinte al Parlamentului European, ºi din experienþa mea practicã ºtiu cã atunci când sunt parcurse astfel de modificãri lucrurile sunt dificile. ªtiu din experienþa þãrii mele.

Aºteptãrile pe care electoratul le are de la dumneavoastrã sunt mari. Bun. Ei sunt de acord sã sufere, sã îndure foarte multe. Dar când se va finaliza ceva? Eu ºtiu cã este un fel de contract între ei. Rãbdarea electo- ratului nu este infinitã. În calitate de politician ºtiu ce înseamnã acest lucru, apreciez acest lucru. Puteþi spune: ”Uite, noi realizãm, noi putem realiza acest lucru ºi vom realiza acest lucru astfel ºi în intervalul respectiv de timpÒ.

Istoria v-a jefuit þara. Subliniez: **v-a jefuit þara** . V-a luat, v-a jefuit dupã cel de al doilea rãzboi mondial de locul pe care aþi fi putut sã-l deþineþi. Acum avem nevoie ºi aveþi nevoie de foarte multã energie. De asemenea, sã aveþi ºi dumneavoastrã acel vis de realizare a unei Uniuni Europene comune, de respectare a drepturilor omului. De asemenea, respect pentru diversitatea culturalã.

Fiþi dumneavoastrã înºivã! Veniþi cu istoria, cu limba, cu tradiþiile, cu cultura dumneavoastrã! Veniþi cu mândria dumneavoastrã, pentru cã respectul faþã de diversitate þine de lumea în care trãim. Sunt valori ale acestei lumi. Este un fel de angajament cã vom lucra împreunã pentru a susþine aceste lucruri.

Lucrurile acestea le putem realiza, deoarece numai aceste valori pot uni bãtrânul nostru continent. Nu ca în zilele de demult, cu ajutorul sãbiilor ºi nu cu arma de foc, cu puºca. Nu! Trebuie sã realizãm aceste lucruri, sã creãm ceva ce nu a mai existat pânã acum. Este un premiu minunat, un lucru minunat, strãlucitor. Haideþi sã folosim întreaga noastrã autoritate, sã folosim convingerile noastre, devotamentul nostru! Sã folosim toate aceste lucruri pentru acel _rendez-vous_ pe care ni l-a dat istoria.

Permiteþi-mi sã închei, aºa cum am început, domnule preºedinte. Mã simt profund impresionat ºi emoþionat astãzi, aici. Chiar ºi în acest moment am un sentiment extrem de puternic, pentru cã mã adresez dumneavoastrã din adâncul inimii mele ca un cetãþean al Europei. Acest proces de mãrire este ireversibil, vã include, ºi aceastã Europã este destinul dumneavoastrã!

Nicolae Vãcãroiu

#35055

## Domnule preºedinte,

Aplauzele au spus tot. Ne-a impresionat pe toþi acest discurs de suflet, dar, în acelaºi timp, pragmatic, la obiect.

Este un îndemn pentru noi, pentru perioada care urmeazã, o perioadã, într-adevãr, cum spuneþi, dificilã, dar vreau sã vã asigurãm, domnule preºedinte, cã toate forþele politice din Parlamentul României, indiferent cã sunt la putere sau în opoziþie, au acest obiectiv Ñ integrarea în Uniunea Europeanã ºi sunt hotãrâte sã facã tot ce este posibil pentru a ne respecta toate angajamentele pe care ni le-am asumat, inclusiv pe cele care rezultã din procesul de negociere.

Vreau sã vã mulþumesc, domnule preºedinte, în numele meu, al colegilor mei, pentru aprecierile la adresa României cu privire la progresele pe care le-am fãcut în ultimul timp, recuperarea unor rãmâneri în urmã, faptul cã astãzi putem spune cã am fãcut un pas important, dar mai avem de soluþionat, aºa cum afirmaþi, o serie de probleme, aici, la noi acasã.

Exprimãm satisfacþia, domnule preºedinte, referitoare la afirmaþia dumneavoastrã cu privire la caracterul inclusiv ºi ireversibil al actualului proces de extindere a Uniunii Europene.

De asemenea, apreciem în mod deosebit poziþia dumneavoastrã constantã, legatã de accelerarea procesului

de extindere, de stabilirea unui pachet politic pentru România ºi Bulgaria, care sã vizeze anul 2007 ca an de aderare.

## Domnule preºedinte,

Sunt convins cã activitatea dumneavoastrã, susþinerea de care ne-am bucurat în toatã aceastã perioadã se va regãsi ºi la Consiliul European de la Copenhaga, din 12Ñ13 decembrie anul acesta, unde sperãm, cu sprijinul dumneavoastrã, sã regãsim concluziile Comisiei Europene de la Bruxelles. Tradus simplu, aºa cum am zis aici, aderare 2007, menþinerea ritmului de negociere, un itinerar stabilit în detaliu, cu termene ºi date precise, o strategie de preaderare revizuitã, suplimentarea finanþãrii în perioada de preaderare pentru România.

Vreau sã vã spun, în încheiere, domnule preºedinte, cã am apreciat realismul raportului de þarã pe anul 2002 pentru România. Am trecut ºi la acþiune. La nivel de Guvern s-a stabilit un program de acþiuni pe termen scurt. De asemenea, în plan parlamentar toþi colegii mei sunt, aº spune, la pupitru, pentru a pune la dispoziþia Executivului instrumentele juridice necesare, în vederea eliminãrii cât mai curând posibil a unor aspecte negative care se regãsesc în raportul de þarã. Nu vreau sã le enumãr, aþi fãcut-o dumneavoastrã foarte bine.

Daþi-mi voie, domnule preºedinte, sã vã mulþumesc, în numele meu ºi al colegilor, pentru acest discurs de excepþie, sã vã dorim sãnãtate ºi putere de muncã ºi sã aveþi convingerea cã în România, la noi în þarã, se vor depune toate eforturile pentru ca în cel mai scurt timp respectiv pânã în 2007, sã vorbim de îndeplinirea condiþiilor, astfel încât România sã fie membrã a marii familii europene.

Adrian Moisoiu

#41421

Deci, poziþia 395, domnule preºedinte, se referã la sume defalcate prin impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Eu nu le-am mai fãcut pe 3 amendamente distincte, cum au fãcut colegii mei Ñ ºi aþi vãzut ce soartã au avut ele. Eu am fãcut numai pe o singurã poziþie, ºi anume a reieºit faptul cã în judeþul Mureº suma prevãzutã la sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale este insuficientã, în valoare de 190.204.600.000 lei.

In acest sens, mã refer la faptul cã la susþinerea protecþiei copilului ar trebui încã o diferenþã de 6.617.100.000 lei; pentru protecþia socialã privind asigurarea ajutorului social pentru încãlzirea locuinþelor ºi susþinerea sistemului de protecþie a persoanelor cu handicap Ñ 163.587.500.000 lei; pentru sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrare Ñ 10 miliarde, iar pentru culturã ºi culte ar fi trebuit 10 miliarde, dar ºtiu cã este un amendament propus pentru aprobare, în valoare de 6 miliarde lei. Sper sã se accepte.

In consecinþã, suma care era în total, aºa cum v-am anunþat-o Ñ 190.204.600.000 lei.

Bineînþeles, bãnuiesc rãspunsul pe care o sã mi-l dea domnul ministru Tãnãsescu, pentru cã nu sunt definite sursele de acoperire a acestor sume. Intrebarea este: vom putea sau nu vom putea funcþiona fãrã aceste sume? Cred cã nu.

Concluzia, care este? Cã ulterior se vor face niºte inginerii, se vor gãsi niºte modalitãþi prin care, de bine de rãu, la limitã, aceste sume sã fie acoperite. Si atunci, întrebarea pe care i-o pun domnului ministru, cu aceastã ocazie, este: de ce mai târziu, când putem s-o facem de la bun început? Haideþi, prin aceastã lege a planificãrii activitãþii noastre pe anul 2003, sã stabilim exact modul în care vom reuºi sã acoperim toate necesitãþile. De ce trebuie sã vinã rectificãri ºi para-rectificãri?! Sau trebuie culese felicitãri la diverse intervale, la sfârºitul semestrului I, la sfârºitul trimestrului III, în luna noiembrie, pentru ca în felul acesta sã putem sã ne acoperim necesitãþile?

Deci, domnule ministru, rugãmintea pe care v-o exprim de la aceastã tribunã ºi de la acest microfon este sã gãsim acea modalitate ca aceste sume sã le acoperim acum, de la bun început. Orice lucru care se face planificat este altfel decât cel care se face la voia întâmplãrii. Vã mulþumesc.

Gheorghe Dinu

#46716

...suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de aproximativ 126 miliarde lei: 25 miliarde lei pentru protecþia socialã privind asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încãlzirea locuinþelor ºi susþinerea sistemului de protecþie a persoanelor cu handicap; 15 miliarde lei pentru susþinerea sistemului de protecþie a copilului; 86 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local, de la 104 la 191, repartizate pentru bugetul propriu, cu cel local ºi aºa mai departe.

Ideea este urmãtoarea: judeþul Braºov este un judeþ de munte, care contribuie la bugetul statului cu venituri în sume respectabile. Mã uit pe anexa aceasta, domnule ministru, de la pagina 96: pentru Braºov se repartizeazã 367 miliarde lei, în timp ce pentru Botoºani 483 miliarde lei. Care este logica? Dacã aplicãm formula aceea de la 7, cum iese judeþul Botoºani totdeauna pe primul loc? Noi înþelegem o solidaritate naþionalã, dar pânã la un anume moment, pentru cã, la un moment dat, o parte din judeþe, numai ele sunt donatoare, în timp ce altele sunt acceptoare. Trebuie sã delimitãm în timp. Cât timp facem aceastã subvenþie încruciºatã, luãm de la un judeþ, care tot timpul dã, ºi punem la un judeþ care, din varii motive, nu reuºeºte sã aibã veniturile necesare?

Altfel, la nivelul judeþului Braºov, unde temperaturile reci sunt cam 8 luni pe an, noi primim ca subvenþie doar 150 miliarde lei, în timp ce judeþe precum Constanþa sau Timiº, cu temperaturi mult mai prietenoase, primesc aproape dublu. Este cazul judeþului Timiº, care primeºte 315 miliarde lei.

Deci, se pune problema: pânã unde mergem cu aceastã încruciºare ºi cei care donãm îi ajutãm pe cei care acceptã tot timpul? Asta pe de o parte. Pe de altã parte, trebuie sã þinem cont de faptul cã judeþul Braºov, fost preponderent industrial, devine, din ce în ce, preponderent în ºomaj.

Gândiþi-vã puþin la industria de apãrare, care este pe butuci, gândiþi-vã cã embleme ale economiei româneºti, precum _Tractorul_ ºi _Roman_ Ñ S.A., care erau ºi sunt încã unicate în producþia internã de camioane, respectiv tractoare, îºi trãiesc obºtescul sfârºit.

Pânã unde mergem? Pânã la a avea o explozie socialã ca cea din 1987? E o întrebare pe care mi-o pun ºi vã rog, cu deosebitã condescendenþã, sã vã aplecaþi asupra ei.

Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#55870

Cu mare majoritate, amendamentul a fost respins. Vã rog, domnule deputat!

rizat de monoindustria care se gãseºte în acest judeþ, în special în industria mineritului ºi siderurgiei.

În al doilea rând, existã un lucru care se întâmplã numai în Valea Jiului, în sensul cã este singurul loc în þarã unde se subvenþioneazã de cãtre consiliile locale apa potabilã; acest lucru se face de la bugetul consiliului local.

Din pãcate, acolo veniturile proprii nu se realizeazã niciodatã, decât în proporþie foarte micã, ºi acest lucru este cunoscut la nivelul Guvernului, datoritã neefectuãrii vãrsãmintelor din partea Companiei Naþionale a Huilei, în principal.

În plus, existã în Valea Jiului un program, finanþat prin împrumut BERD, la care se fac rambursãri anuale de douã ori, în martie ºi septembrie, dacã reþin exact.

ªi în tot anul 2002, ºi parte din 2001, Regia Apei Valea Jiului nu a reuºit sã ramburseze aceste sume. A fost nevoie de sume de la bugetul consiliului judeþean.

Acestea sunt motivele principale pentru care am fãcut aceastã propunere, pentru suplimentarea bugetului propriu al consiliului judeþean ºi al administraþiei locale, în special a celor din Valea Jiului, ºi aº mai adãuga un lucru, care sper sã-ºi gãseascã soluþionarea, în ultimã instanþã, din rezerva bugetarã aflatã la dispoziþia Guvernului. Cred cã va fi un unicat în România, dacã un municipiu, cum este Orãºtie, va rãmâne fãrã primãrie.

Primãria a fost restituitã, câºtigatã de proprietar ºi, în acest moment, este chiriaºã în sediul în care funcþioneazã, cu expirarea termenului contractual de închiriere la sfârºitul anului 2003. Existã un proiect de hotãrâre de Guvern pentru susþinerea acestei primãrii, de vreo 7-8 luni, care nu a fost materializat, aprobat de cãtre Guvern. Am avut discuþii cu domnul ministru Tãnãsescu, pe care îl rog ºi acum, de la aceastã tribunã, sã gãsescã o soluþie pentru rezolvare ºi un sprijin financiar, întrucât Orãºtie, datoritã restructurãrilor masive din domeniul industriei de apãrare, de la _Mecanica Orãºtie_ ºi _Rom-Piro_ , se gãseºte într-o situaþie dificilã din punct de vedere al veniturilor ºi nu poate singurã sã suporte modificãrile ºi reparaþiile necesare la o nouã clãdire primitã, prin hotãrâre de Guvern, de la Ministerul Culturii ºi Cultelor, în patrimoniul public al primãriei.

Sper ca aceastã rugãminte sã fie auzitã ºi soluþionatã. Vã mulþumesc.

Nicolae-Vlad Popa

#73571

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Desigur, intervenþia mea pare a fi inutilã, câtã vreme sumele care au fost calculate pe baza anexei nr. 7, ºi anume sumele defalcate, au fost deja votate.

Aº ruga ca în viitoarea lege aceastã anexã sã fie introdusã înaintea celorlalte anexe, pentru cã pe baza ei se calculeazã toate aceste sume defalcate ºi vreau sã fac aceastã intervenþie pentru a lãmuri un anumit lucru.

Sumele care sunt repartizate judeþelor, dupã pãrerea noastrã, am spus-o de mai multe ori, sunt îndreptate datoritã unor factori politici. Calculul nu poate fi verificat de cãtre nimeni datoritã acestei complexe formule, dar sumele pe care anumite judeþe le primesc sunt atât de mari, depãºesc de douã ori sau de trei ori, de exemplu, sumele destinate judeþului Braºov, încât nu poate sã existe o altã explicaþie.

Am spus ºi la Legea bugetului pe 2002, o spun ºi astãzi, eu cred cã trebuie sã existe o motivare pentru acele sume ºi am arãtat în amendamentul meu cã rog ca rezultatul final obþinut dupã aplicarea ”vestiteiÒ formule, rezultatul sã fie majorat cu sumele restante ale judeþelor la 31.12.2002 la furnizorii de investiþii ºi utilitãþi.

Acolo este statul care este dator, lucrãrile au fost fãcute, cred eu cã este firesc ca acele sume sã fie plãtite. Totodatã, sã fie majorat rezultatul obþinut cu 50% din sumele neacoperite ale programelor de dezvoltare pentru judeþele care au astfel de programe în derulare. Este vorba despre o multitudine de programe de dezvoltare care sunt blocate, spun eu, nejustificat. E firesc ca dumneavoastrã sã aveþi în vedere aceste programe de dezvoltare ºi sã acordaþi în buget o parte pentru continuarea acestor programe.

Am ajuns în multe judeþe ca astfel de programe sã fie blocate datoritã lipsei de finanþare.

Deci, vã rog foarte mult sã aveþi în vedere ºi aceºti doi factori ºi sã adãugaþi rezultatului formulei amendamentul meu.

Iustian Mircea Teodor

#86574

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Din cele 145 de instituþii pentru protecþia specialã a persoanelor cu handicap ce asistã persoane pe raza unui judeþ sau a mai multor judeþe, doar 30 se aflã în localitãþi medii sau mari ce sunt în mãsurã sã acopere, chiar la nivel teoretic, cheltuielile necesitate de aceste instituþii, din resurse proprii.

Celelalte instituþii, în numãr de 115, se aflã în localitãþi mici ºi foarte mici, imensa majoritate sunt comune care nu asistã cetãþeni ai localitãþii respective, ci ai întregului judeþ. Aceste localitãþi nu pot asigura cheltuielile instituþiilor speciale pe care le gãzduiesc pe teritoriul lor, singura sursã pentru acoperirea cheltuielilor fiind sumele venite de la judeþ pentru reechilibrarea bugetelor locale.

Prin urmare, dacã oricum bugetul judeþean acoperã aceste cheltuieli, este normal ca ele sã se facã direct cãtre aceste instituþii de asistenþã.

Simplul fapt cã sumele destinate instituþiilor de asistenþã provin din sumele de reechilibrare, determinã consiliile locale care administreazã fondurile instituþiilor sã foloseascã aceste fonduri pentru reechilibrarea tuturor deficitelor localitãþii respective.

În acest fel, folosesc o bazã legalã pentru deturnarea fondurilor primite de la judeþ pentru instituþiile de asistenþã.

Pentru corectarea acestei situaþii am propus completarea textului de la Capitolul I de ”CheltuieliÒ, punctul 5 al anexei nr. 10, astfel încât consiliul judeþean, ca autoritate localã, sã finanþeze aceste instituþii de îngrijire ºi asistenþã, acolo unde aceste instituþii sunt de interes judeþean.

Având în vedere cele expuse, cât ºi faptul cã amendamentul nu vizeazã sume suplimentare, ci doar alocarea lor conform destinaþiei, vã rog sã fiþi de acord cu el.

Referitor la amendamentul respins, cu numãrul 433, prin care se solicita introducerea în anexa nr. 10, capitolul I de ”CheltuieliÒ, punctul 5, a unor texte suplimentare prin care consiliile judeþene pot finanþa instituþiile de protecþie specialã a persoanelor cu handicap, în motivaþia respingerii se face în mod greºit referire la Ordonanþa de urgenþã nr.102/1999 aprobatã, de altfel, cu modificãri prin Legea nr.519/2002, invocând faptul cã astfel de cheltuieli se finanþeazã din bugetele locale ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor ºi nu din bugetul propriu al judeþului.

În sensul Legii administraþiei publice locale nr.215/2001, în noþiunea de _autoritãþi ai administraþiei publice locale_ intrã reprezentanþii locali aleºi prin vot la nivel de comunã, oraº sau judeþ, dupã caz.

Prin urmare, art. 7 alin. 2, mai sus citat din Legea nr.519/2002, se referã inclusiv la bugetele consiliilor judeþene, nu doar la bugetele locale ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor.

Mircea Ifrim

#90954

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Avem amendamentul nr.52, fãcut de Comisiile pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport de la Camera Deputaþilor ºi de la Senat în unanimitate.

Este vorba de o solicitare de a creºte Fondul pentru asigurãri de sãnãtate cu 12.400 miliarde, exact suma pe care o datoreazã la ora actualã spitalele furnizorilor de servicii, fapt pentru care sistemul sanitar se gãseºte într-o crizã foarte gravã.

Cunoaºtem o serie de argumente care ni s-au adus pe parcursul acestor dezbateri ºi nu am dori ca sã le mai primim din nou, faptul cã sunt bani publici cei de la asigurãrile de sãnãtate, dar depinde cum interpretãm.

La amendamentul nostru privind salarizarea ni s-a spus cã salarizarea sunt bani de la buget ºi nu de la Fondul de asigurãri de sãnãtate, motiv de respingere a amendamentului. În fapt, este banul privat al populaþiei, dat pentru sãnãtate.

Ni s-a spus cã avem dobânzi, aceste dobânzi nu le putem cheltui pentru cã planul de cheltuieli este limitat de Ministerul Finanþelor Publice ºi, chiar dacã avem aceste dobânzi, ele rãmân la locul respectiv.

Ni s-a imputat cã facem risipã în sistemul sanitar. Dorim sã veniþi ºi sã vedeþi starea spitalelor ºi sã vedeþi dacã se face sau nu risipã.

Întrebarea mea la aceastã creºtere de fonduri este una singurã, la care nu ni s-a rãspuns.

Titlurile de creanþã, care devin titluri executorii, nu sunt luate în evidenþele contabile, ci în cele extracontabile, astfel încât veniturile provenite de la populaþie nu sunt evidenþiate precum trebuie.

La sfârºitul anului 2001, 20.000 miliarde au rezultat din creanþe ºi 9.000 miliarde Ñ un excedent.

Am ruga distinsul ministru al finanþelor sã reanalizeze situaþia din sãnãtate ºi sã îi acorde puþinã atenþie deoarece realitãþile sunt realitãþi ºi chiar dacã bugetul consolidat este format în niºte parametri, situaþia sãnãtãþii naþiunii este cea care este ºi rugãm acest lucru; de asemenea, l-aº ruga în mod expres pe distinsul ministru al finanþelor sã ne spunã care este situaþia acestor titluri executorii, întrucât datele despre care vorbesc sunt date ale Curþii de Conturi, care de asemenea a pus pertinenta întrebare: De ce nu sunt evidenþiate aceste creanþe? Vã mulþumesc.

Mihai Nicolae Tãnãsescu

#93295

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã remarc faptul cã proiectul de buget pentru anul 2003, aferent Fondului de asigurãri, este un buget echilibrat, respectiv doar cu un plus de 400 de miliarde aferent Fondului de rezervã, conform legislaþiei în vigoare.

Deci, bugetul Fondului de asigurãri nu mai înregistreazã excedentele din anii trecuþi.

Aº vrea sã-i spun domnului deputat cã aceste creanþe sunt evidenþiate, nu existã sã nu fie evidenþiate. Ele poate nu sunt încasate, asta este cu totul altceva, dar absolut toate creanþele se ºtiu ºi sunt evidenþiate, iar ele se încaseazã pe parcurs în funcþie de posibilitatea de încasare a acestor creanþe.

Nu poþi sã construieºti un buget pe niºte pontenþiabilitãþi de creanþe care urmeazã sã fie încasate în ianuarie, în februarie, în martie ºi aºa mai departe, dar ele sunt evidenþiate. Nu putem spune cã nu sunt evidenþiate, nu sunt luate în calculul veniturilor pentru acest buget, dar ele sunt evidenþiate chiar într-un mod foarte analitic de urmãrire ºi încasare a lor. Aº vrea sã spun totuºi cã Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, aºa cum spuneaþi ºi dumneavoastrã, înregistreazã peste 12.000 de miliarde de lei, datorii ale Casei, faþã de diverse firme pentru medicamente ºi alte prestãri de servicii.

În fiecare an Parlamentul a aprobat un buget de venituri ºi cheltuieli ale Casei. Acest buget de venituri ºi cheltuieli, dacã a înregistrat datorii, înseamnã cã nu a fost respectat, înseamnã cã disciplina financiarã în modul de management al acestui buget nu a fost efectuatã în mod corespunzãtor. De aceea, una dintre mãsurile care au fost luate prin proiectul de buget a fost, clar: sã nu mai avem excedente în anul 2003.

A doua mãsurã, ºi am menþionat, însãºi prin legea de rectificare au fost alocaþi 1.100 de miliarde pentru recuperarea acestor debite care au fost acumulate, repet, dintr-o cauzã sau alta, nu este rolul meu sã intru în aceste amãnunte, dar vreau sã vã asigur, domnule preºedinte, cã aceºti bani care sunt prevãzuþi în 2003 în bugetul Fondului de asigurãri de sãnãtate rãspund cerinþelor ºi programelor pe care noi dorim sã le efectuãm.

De aceea, domnule preºedinte, vã rog sã aprobaþi anexa nr. 11, în forma acceptatã de cãtre Comisia de buget-finanþe ºi bãnci.

Mulþumesc.

Mircea Ifrim

#95709

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule ministru,

În primul rând, aº vrea sã vã mulþumesc pentru faptul cã veniturile sunt egale cu cheltuielile. Au fost 2 ani de luptã a acestor comisii de sãnãtate pentru ca sã avem acest buget consolidat ºi este incontestabil un progres.

În ce priveºte datoriile, datoriile nu se fac pentru cã nu se respectã bugetul; la noi vin bolnavi ºi dacã un bolnav vine ºi necesitã tratament, trebuie sã i-l dai, ºi dacã bolnavii sunt atâþia, încât banii sunt mai puþini decât ce aþi prevãzut dumneavoastrã, nu-i putem lãsa sã moarã la poarta spitalelor, aºa încât aceste datorii sunt create obiectiv de cãtre viaþã, care nu este doar un buget în niºte parametri ºi, deci, sunt realitãþi.

Toate analizele fãcute pânã în prezent, ºi aþi vãzut cele ridicate de distinºii colegi deputaþi, numãrul mare de amendamente care au fost aprobate de Comisiile pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ale Parlamentului, peste 52 care au fost respinse, toate sunt pertinente ºi aratã faptul cã aceste calcule fãcute în birou pentru un buget, sigur, care are cerinþele lui, înþelegem alte cerinþe care trebuie îndeplinite, nu este corespunzãtor pentru sãnãtate.

Dumneavoastrã vorbiþi de 1.100, dar datoriile sunt 12.400, deci de 11 ori mai mult.

Noi am dori, ºi acesta este scopul intervenþiei mele, deºi ºtiu cã ºi acest amendament va cãdea, pentru a vã face totuºi sã vã aplecaþi asupra problemelor de sãnãtate ºi sã nu le socotiþi atât de birocratic ºi sã luaþi realitãþile în considerare.

Toate amendamentele prezentate de colegii mei care au fost aprobate de comisii sunt amendamente reale ºi aceºti bani ar fi trebuit sã fie la Sãnãtate. Dacã ar fi fost, nu am fi fost ultima din þãrile candidate la Uniunea Europeanã cu indicatorii de sãnãtate, ºi vã citez doar cel privind bolile cardiovasculare care este de 720 la suta de mii, urmãtoarea þarã din Europa înregistrând 280, iar Franþa având 140. Deci, trebuie sã ne atragã atenþia acest lucru.

Eu vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#101006

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa noastrã comunã. Vom continua cu discutarea bugetului de asigurãri sociale de stat pe anul 2003.

Conform celor stabilite în Birourile permanente reunite, Guvernului i se alocã 30 de minute în total, iar pentru grupurile parlamentare câte 15 secunde pentru fiecare deputat ºi senator. În consecinþã, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist din România Ñ 59 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 26 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România Ñ 10 minute, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale Ñ 5 minute, parlamentarii fãrã apartenenþã Ñ 3 minute.

Vã anunþ cã s-au înscris la cuvânt, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, doamna deputat Smaranda Dobrescu, din partea P.R.M., domnii Ion Mînzînã ºi Iulian Mincu, din partea P.D.-ului, doamna deputat Paula Ivãnescu, din partea P.N.L.-ului, doamna senator Norica Nicolai, din partea U.D.M.R.-ului, doamna deputat Bšndi Gyšngyke, din partea minoritãþilor naþionale, domnul deputat Gheorghe Firczak.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, doamnei deputat Smaranda Dobrescu. Scuzaþimã, un moment! Am greºit, îmi cer scuze! Vã rog sã luaþi loc, doamna deputat!

Din partea Guvernului dacã se ia cuvântul?! Domnul secretar de stat Petre Ciotloº. Domnule secretar de stat, Vã rog, aveþi cuvântul!

Dupã aceea vom prezenta raportul comisiilor ºi urmeazã luãrile de cuvânt.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Pentru urmãtorii ani Guvernul îºi propune continuarea mãsurilor de reformã economicã prevãzute în planul de acþiuni al Programului de guvernare, mãsuri care vor asigura menþinerea creºterii economice în ritmuri anuale de peste 5 %. Transformãrile structurale ale economiei ºi societãþii româneºti au ca obiectiv construirea unei economii competitive ºi dinamice capabile de realizarea unei creºteri economice durabile, de ameliorare cantitativã ºi calitativã a ocupãrii forþei de muncã, de realizarea unei mai mari coeziuni sociale.

Bugetul asigurãrilor sociale de stat a fost fundamentat pe un numãr mediu de salariaþi de 4.863.000 de persoane, cu 69.000 de persoane mai mult faþã de numãrul mediu cu care s-a fundamentat bugetul în anul 2002, rata ºomajului estimatã pentru anul 2003 fiind sub 9%. De menþionat cã rata ºomajului înregistratã în luna iunie 2002 a fost de 9,6%, faþã de 12,4% cât se înregistra în ianuarie 2002. Salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului este de 6.962.000 lei, comparativ cu 5.582.000 lei în anul 2002. Aceastã evoluþie salarialã are în vedere acoperirea integralã a creºterii indicelui mediu al preþurilor de consum în anul 2003, asigurându-se, totodatã, o creºtere în termeni reali cu 3%.

Politica socialã promovatã de Guvern urmãreºte asigurarea unui nivel corespunzãtor de protecþie socialã, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaþii, ºanse reale pentru toþi cetãþenii. Printre mãsurile aprobate prin programul social, care vizeazã protecþia socialã pentru categoriile de persoane cu venituri mici, sunt incluse ºi cele referitoare la continuarea recorelãrii pensiilor în douã etape din anul 2003, respectiv în lunile ianuarie ºi iulie, concomitent cu indexarea trimestrialã a acestora în funcþie de evoluþia inflaþiei. Stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi reducerea ºomajului prin stimularea angajatorilor prin încadrarea în programul de ocupare temporarã a forþei de muncã pentru executarea de lucrãri ºi activitãþi de interes pentru comunitãþile locale prin acordarea unei subvenþii pentru fiecare loc de muncã la nivelul a 70% din salariul de bazã minim brut pe þarã.

Proiectele bugetelor asigurãrilor sociale de stat ºi asigurãrilor pentru ºomaj au fost construite pe baza datelor de prognozã privind evoluþia principalilor indicatori macroeconomici în anul 2003, execuþia preliminatã pe anul 2002 ºi susþinerea financiarã a mãsurilor de protecþie socialã care se au în vedere pentru anul 2003.

La determinarea veniturilor ambelor bugete sociale s-a avut în vedere reducerea, de la 1 ianuarie 2003, cu 5% a nivelului contribuþiilor ºi anume: o reducere cu 2,67% la nivelul angajatului ºi cu 2,33% la nivelul angajatorului. Astfel, contribuþia angajatului este de 9,5 % pentru pensii ºi de 1% pentru ºomaj, iar în cazul angajatorului aceasta este de 25,3% pentru pensii, incluzând ºi contribuþia de 0,5% pentru accidente de muncã ºi boli profesionale ºi de 3,5% pentru ºomaj. Reducerea cotelor de contribuþii de asigurãri sociale se încadreazã în mãsurile de reformã fiscalã necesare alinierii acestora la nivelul celor practicate în majoritatea þãrilor din Uniunea Europeanã, fiind ºi un pas intermediar trecerii la sistemul unic de colectare a contribuþiilor începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Un alt element de noutate pentru construcþia bugetarã a anului 2003 este acela cã, începând cu 1 ianuarie 2003, din bugetul de asigurãri sociale de stat nu se va mai plãti contribuþia pentru asigurãrile de sãnãtate datorate de pensionari, aceºtia fiind asiguraþi fãrã plata contribuþiei.

Cheltuielile bugetului asigurãrilor sociale de stat sunt estimate la 133.505,5 miliarde lei, ceea ce reprezintã 7,2% din P.I.B. ºi sunt destinate plãþii pensiilor ºi celorlalte prestaþii de asigurãri sociale, indemnizaþii pentru incapacitate temporarã de muncã datoratã bolii, maternitãþii, îngrijirii copiilor bolnavi, creºterii copiilor pânã la împlinirea vârstei de 2 ani, tratamentului balnear ºi de odihnã, ajutoarelor de deces.

Cheltuielile cu pensiile în sumã de 114.751 miliarde lei reprezintã 86% din totalul cheltuielilor bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi sunt destinate plãþii drepturilor celor 6,26 milioane pensionari, din care 4,6 milioane pensionari proveniþi din sistemul de stat.

Pentru recorelarea pensiilor în anul 2003 au fost alocatã suplimentar suma de 4.695.000 miliarde lei, de acest proces beneficiind un numãr de 2.675.000 de pensionari. Pensia medie anualã a pensionarilor proveniþi din sistemul asigurãrilor sociale de stat care cuprinde influenþa aplicãrii indexãrilor ºi recorelãrii pensiilor în anul 2003 va ajunge la 1.946.000 lei, cu o creºtere de circa 20% faþã de cea din anul 2002.

Ca urmare a proceselor de indexare diferenþiatã ºi recorelare, pensia medie netã a persoanelor cu vechime completã, care beneficiazã de recorelare, va ajunge la 2.777.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce reprezintã o creºtere de peste 27% faþã de luna decembrie 2002.

Pensia medie a celor 1,68 milioane pensionari proveniþi din sistemul pensiilor pentru agricultori va fi de 391.592 lei, asigurându-se o creºtere de 17% faþã de anul 2002.

Bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 a fost construit echilibrat, excedentul de 1.675 miliarde lei, care este evidenþiat, fiind, de fapt, suma contribuþiilor ce se estimeazã cã se vor încasa în temeiul Legii 346/2002 pentru constituirea fondului iniþial de accidente de muncã ºi boli profesionale.

În ceea ce priveºte cheltuielile bugetului asigurãrilor pentru ºomaj, acestea sunt destinate plãþii indemnizaþiilor de ºomaj, alocaþiei de sprijin, plãþilor compensatorii ºi indemnizaþiilor pentru absolvenþi.

În categoria indemnizaþiilor pentru ºomaj sunt incluse ºi veniturile de completare pentru salariaþii din unitãþile sectorului producþiei de apãrare care îºi reduc temporar activitatea, cu menþinerea contractului de muncã pentru personalul disponibilizat.

În anul 2003 beneficiazã de plãþi compensatorii persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unitãþile prevãzute în planul de restructurare în vederea aplicãrii Programului de restructurare a întreprinderilor ºi de reconversie profesionalã Ñ RICOP. De asemenea, o importanþã deosebitã este acordatã cheltuielilor destinate realizãrii mãsurilor active, care sã conducã la îmbunãtãþirea gradului de ocupare a forþei de muncã. În cadrul acestora trebuie remarcate plãþile pentru stimularea angajatorilor care încadreazã absolvenþi sau ºomeri

aparþinând unor categorii defavorizate, plãþile pentru stimularea ºomerilor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomaj, plãþile pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi, nu în ultimul rând, sumele destinate acordãrii de credite cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzãtorii mici ºi mijlocii care creeazã locuri de muncã ocupate cu prioritate de ºomeri.

Bugetul asigurãrilor sociale pentru ºomaj este constituit cu un excedent de 2.186 miliarde lei.

Faþã de cele expuse mai sus supunem dezbaterii ºi aprobãrii Parlamentului proiectul bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi cel al asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003. Vã mulþumesc.

Smaranda Dobrescu

#111765

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 reflectã prevederile Programului de guvernare, ale Programului social aprobat prin Hotãrâre de Guvern în vara 2002 ºi mãsurile pe termen scurt din Planul naþional de combatere a sãrãciei ºi promovarea incluziunii sociale.

Prevederile bugetului de pensii demonstreazã atât aspecte pozitive, cât ºi negative existente în sistemul public de pensii.

Printre cele pozitive putem enumera:

În primul rând, veniturile reale din pensii în anul 2003 vor creºte pentru categoria de pensionari de limitã de vârstã ºi vechime completã, adicã pentru 2.275.000 de pensionari, cu 11%, datoritã etapei a doua de recorelare. Pensiile reale ale urmaºilor vor creºte cu 8,93% ºi cele ale agricultorilor cu 9%. Toate celelalte categorii de pensie ce nu suportã procesul de recorelare nu-ºi vor eroda cu nimic puterea de cumpãrare din 2002, întrucât indexãrile trimestriale prevãzute vor acoperi integral indicele de creºtere a preþurilor de consum. Pensia medie netã pentru limitã de vârstã ºi vechime completã va atinge în decembrie 2003 cuantumul de 2.700.000 lei, reprezentând aproape 60% din cuantumul salariului mediu net din acea lunã. Valoarea medie a punctului de pensie Ñ 39% Ñ aratã o creºtere cu 0,5% faþã de 2002.

Al doilea aspect pozitiv e acela cã pe fundalul indexãrii salariale cu 15% din 2003, efectuatã în douã etape, care va menþine puterea de cumpãrare din decembrie 2002, micºorarea de la 11,67% din salariu la 9,5% a contribuþiei individuale pentru CAS, cât ºi prin reducerea cotei individuale la asigurãrile de sãnãtate, veniturile reale ale salariaþilor vor creºte cu 3%.

În al treilea rând, ultimele modificãri ale legislaþiei muncii ºi a Legii pensiilor se reflectã în Legea bugetului asigurãrilor sociale prin mãrirea veniturilor bugetare. Printre aceste mãsuri amintim: în primul rând, ridicarea limitãrii bazei de contribuþii de la 3 la 5 salarii medii brute, mãsurã care, pe de o parte, va permite obþinerea unor pensii mai mari din sistemul public în prezent limitate la circa 6.000.000 lei, iar pe de altã parte va îmbunãtãþi colectarea prin mãrirea cuantumului contribuþiilor celor ce au venituri salariale mari. Veniturile bugetului de pensii vor creºte cu circa 7% datoritã preluãrii cheltuielilor medicale pentru pensionari de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. ªi nu în ultimul rând, veniturile bugetului public de pensii se aºteaptã sã creascã urmare a apariþiei Legii privind munca în fracþiuni de timp prin transformarea convenþiilor civile în contracte de muncã.

Menþionãm cã în aceastã perspectivã prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii vor trebui modificate în sensul corelãrii beneficiilor cu valoarea contribuþiilor, ºi nu a salariului, întrucât toate contractele de muncã ale unui salariat sunt supuse contribuþiilor CAS.

În al patrulea rând, se creeazã premisele de degrevare a bugetului asigurãrilor sociale de sãnãtate de cheltuielile corespunzãtoare bolilor profesionale ºi accidentelor de muncã, cât ºi a creãrii unui sistem corect, european de asigurãri pentru aceste riscuri.

Anul 2003 reprezintã primul an de colectare a contribuþiilor minime de 0,5% din partea patronilor, urmând ca din 2004 Fondul naþional pentru accidente de muncã ºi boli profesionale sã intre în funcþiune.

Toate aspectele ce le-am menþionat concurã la o colectare mai bunã a veniturilor, premisã a echilibrãrii bugetului de pensii ºi a implementãrii unor fonduri de pensii complementare în perioada urmãtorilor ani.

Desigur, despre sistemul public de pensii nu putem avea doar cuvinte de laudã. El constituie în continuare, datoritã deficitelor înregistrate în ultimii ani, o mare problemã a bugetului de stat ºi a politicilor bugetare ºi fiscale. Pornind de la rata de dependenþã mare existentã, proiectul bugetului asigurãrilor sociale de pensii reflectã ºi unele _trend_ -uri negative cum ar fi: creºterea mediei anuale de noi pensionari pe baza pensionãrii anticipate, pentru care legea este suficient de permisivã. În al doilea rând, colectarea contribuþiilor, fundamentatã în buget a avea un grad de colectare de circa 87%, este încã destul de scãzutã, reflectând potenþialul economic slab ºi gradul de îndatorare mare, în special al marilor societãþi cu capital de stat ºi al companiilor naþionale.

Colectarea în ultimii ani a fost slabã dintr-un complex de motive printre care putem menþiona: contribuþia legalã foarte ridicatã, numãrul scãzut de contribuabili, dimensiune ridicatã a muncii la negru, renunþarea la prevederea legalã de calcul a pensiei funcþie de contribuþia plãtitã ºi lipsirea de conþinut a noþiunii de _stagii de cotizare,_ indisciplinã financiarã.

ªi, în ultimul rând, cuantumul pensiei este încã scãzut în raport cu preþurile de consum, în special cu preþurile utilitãþilor ºi al medicamentelor.

Acest proiect al bugetului de pensii pe 2003 ne îndeamnã sã tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat în domeniul pensiilor, astfel ca susþinerea sistemului de pensii sã nu impieteze asupra creºterii economice, dar ºi ca bugetul de pensii sã fie sustenabil, indiferent de fluctuaþiile economice.

Astfel, rezultã ca necesare: creºterea gradului de colectare prin aplicarea strictã a legislaþiei, scãderea treptatã a costurilor sociale ale unui loc de muncã, condiþia creºterii gradului de ocupare, reducerea severã a muncii la negru, creºterea numãrului de contribuabili cu cea mai importantã mãsurã a creºterii cheltuielilor de protecþie socialã, rezolvarea problemei pensionarilor agricultori într-o manierã asemãnãtoare Poloniei sau Bulgariei.

Bugetul, la rubrica contracte de asigurãri ale agricultorilor, nu prevede nici o sumã, semn cã viitorii pensionari nu vor beneficia de pensii, conform legislaþiei existente. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar ca statul, adicã bugetul de stat sã contribuie cu o parte clarã la pensia fiecãrui agricultor, care va contribui individual, fãrã a avea un cuantum minim obligatoriu al contribuþiei.

O altã posibilã rezolvare ar fi crearea unui cadru legislativ necesar funcþionãrii unor fonduri de pensii capitalizate, în stare sã ofere viitorului pensionar câºtiguri suplimentare ºi o viaþã decentã.

În privinþa bugetului asigurãrilor pentru ºomaj, putem spune cã fundamentarea acestui buget a avut în vedere o contribuþie din partea angajatorilor, redusã la 3,5 de la 5 procente, o ratã medie a ºomajului de 8,9%, o creºtere cu 69.000 de persoane a numãrului de salariaþi ºi respectarea prevederilor Legii nr. 76/2001 ºi a Legii privind combaterea marginalizãrii sociale.

Bugetul asigurãrilor pentru ºomaj este consonant cu reforma Guvernului în sectorul de apãrare, cu planurile de privatizare ºi restructurare ale economiei naþionale ºi cu prevederile Programului european de acompaniament social.

Structura cheltuielilor dovedeºte ponderea în creºtere a cheltuielilor cu mãsurile active de combatere a ºomajului, dar ºi cu cele privind formarea profesionalã, calificarea, recalificarea, serviciile de preconcediere. Grãitoare sunt prevederile de cheltuieli, majorate cu 74 de procente faþã de 2002, pentru stimularea angajatorilor care angajeazã absolvenþi, cu 142% pentru cei care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii defavorizate ºi cu 238 de procente mai mari decât pentru stimularea ºomerilor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomaj.

Structura cheltuielilor reflectã politica activã în domeniu, cu accent de includere socialã ºi angajare, cu orice chip, singura premisã solidã de luptã cu sãrãcia ºi marginalizarea.

Noii ºomeri, care primesc o indemnizaþie de 75% din salariul minim, vor beneficia de o creºtere de 43% faþã de anul 2002, cu impact pozitiv asupra numãrului de beneficiari ai Legii nr. 416 privind venitul minim garantat.

Pe ansamblul bugetului de stat regãsim în 2003 un complex de mãsuri favorabile categoriei persoanelor fãrã loc de muncã. Printre acestea amintim: creºterea indemnizaþiei de ºomer cu 43 de procente, mãrirea cu 17% a venitului minim garantat pe familie, mãrirea cu 40% a pragului de calificare pentru obþinerea venitului minim garantat, intrarea în vigoare a Legii combaterii marginalizãrii sociale.

Corelate cu mãsurile de stimulare a zonelor cu ratã ridicatã a ºomajului, la obþinerea de credite avantajoase de dezvoltare ºi angajare a ºomerilor, aceste mãsuri, regãsite în bugetul asigurãrilor de ºomaj, ne dau garanþia unor rezultate bune, urmare a eforturilor combinate de creare de noi locuri de muncã.

În concluzie, fãrã a exagera virtuþile celor douã bugete, putem aprecia cã mãrirea pensiilor reale, plata regulatã a acestora, dar ºi multiplele burse ale locurilor de muncã organizate de ANOF în cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de muncã demonstreazã o politicã de protecþie socialã aflatã pe un _trend_ ascendent, corespunzãtor _trend_ -ului general de creºtere economicã.

Mulþumesc.

Ion Mînzînã

#120919

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnilor miniºtri,

Analizarea unui proiect de buget, în cazul de faþã a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, ne pune, de fiecare datã, în situaþia de a stabili dacã resursele bugetare alocate în vederea asigurãrii unui nivel corespunzãtor de protecþie socialã sunt în deplinã concordanþã cu aspiraþiile categoriilor sociale cãrora se adreseazã.

Într-o simplã normalitate, acest buget trebuie privit dincolo de fundamentul statistic, pentru cã de cele mai multe ori nivelurile indicatorilor bugetari ne îndepãrteazã dramatic de trãirile zilnice ale celor care aºteaptã din partea guvernanþilor soluþii capabile sã determine o reducere a sãrãciei, devenitã o constantã a societãþii româneºti.

Prezentat de Guvern ca un punct forte, proiectul bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2003 a primit critici chiar din partea Preºedintelui României, care a declarat cã asistãm la un buget modest pentru protecþie socialã, deoarece nu numai cã nu se acordã mult, dar nu suntem capabili sã alocãm atât cât este necesar, pentru cã, din pãcate, una din problemele dominante a societãþii româneºti este sãrãcia ºi, chiar sãrãcia extremã.

Poziþia parþial pertinentã a Preºedintelui l-a determinat pe primul-ministru sã declare cã: ”Nu cred în sãrãcia extremã, pentru cã nimeni nu þine cont de economia subteranãÒ.

Declaraþia premierului surprinde din cel puþin douã motive. Primul motiv se referã la faptul cã deºi nu crede în sintagma ”sãrãcie extremãÒ, premierul stabilea ca prioritate în discursul de la ºedinþa comunã a Parlamentului de prezentare ºi susþinere a proiectului Legii bugetului de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 prevenirea ºi combaterea sãrãciei extreme, prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii ºi persoanele care se aflã în situaþii de maximã dificultate.

Al doilea motiv, paradoxal, stabileºte o legãturã între sãrãcia extremã, de care ”se bucurãÒ o mare parte a populaþiei, ºi economia subteranã, în fapt, o dovadã de cinism, ºi nu rodul unei analize lucide.

Rezultã cã economia subteranã este strâns legatã de cei care se aflã la guvernare ºi cã Guvernul, deºi are la dispoziþie toate pârghiile necesare, susþine economia subteranã, ca instrument de pãcãlire a populaþiei cu privire la sfera de cuprindere a sãrãciei.

Acum câteva zile presa a publicat o listã a celor mai bogaþi oameni din România. Ne punem, firesc, urmãtoarele întrebãri:

1. Care sunt datoriile cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat pe care le au firmele acestor milionari în dolari?!

02 · other

Prezentarea domnului Pat Cox, preºedintele Parlamentului European, de cãtre Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului. 4

12 discursuri

Nicolae Vãcãroiu
#129668
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnului Barbu Gheorghe.
Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Gheorghe Barbu
#129889
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Vã rog sã-mi permiteþi sã-mi exprim regretul cã la dezbaterea bugetului asigurãrilor sociale de stat nu participã ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, ºi cred cã acest lucru ar fi fost important la aceastã lege, cea mai importantã în ceea ce priveºte buna funcþionare a protecþiei sociale ºi a asigurãrilor sociale în România.
Construcþia bugetului asigurãrilor sociale de stat, la capitolul venituri, prezintã o variantã de creºtere mult prea optimistã pentru realitatea economicã ºi socialã existentã în România. Cum altfel ar putea fi acest lucru caracterizat, din moment ce bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001 s-a încheiat cu un deficit de peste 7.000 de miliarde, iar pe anul 2002, pe 9 luni, are un deficit mai mare de 10.000 de miliarde. Considerãm cã prevederea prin care veniturile din contribuþiile datorate de angajatori cresc cu 131%, în condiþiile diminuãrii contribuþiei cu 1%, este o cifrã nerealistã, care ar presupune atât un grad de colectare mult mai mare, cât ºi o creºtere importantã a numãrului de asiguraþi. Acest buget ne prezintã o creºtere a cheltuielilor de personal cu aproape 173%, în timp ce cheltuielile cu pensiile de asigurãri sociale cresc cu doar 113,6%, ceea ce este mai puþin decât rata prognozatã a inflaþiei, iar ajutoarele acordate asiguraþilor pentru decese cresc cu 141,6%. Aceste prevederi bugetare conduc la concluzia cã P.S.D. are o politicã prin care se îngrijeºte, cu deosebire, de salariaþii propriului sistem de asigurãri, iar pensionarilor le asigurã un nivel de trai în continuã scãdere, ceea ce va conduce la creºterea numãrului de decese, pe care, anticipându-le, P.S.D. se pregãteºte financiar, prin buget, sã acorde ajutoarele prevãzute de lege.
Bugetul asigurãrilor sociale de stat se dovedeºte a fi netransparent ºi prost gestionat în anii anteriori, din moment ce prevederile privind alte cheltuieli autorizate prin lege cresc cu 810%, iar dobânzile datorate Trezoreriei Statului cresc cu 366%, respectiv, 2.500 de miliarde. De remarcat ºi faptul cã, dupã o creºtere substanþialã, cu peste 30-35% a salariilor angajaþilor din sistemul de pensii, peste nivelul de creºtere a salariilor din restul sistemului bugetar, Casa Naþionalã de Pensii îºi propune o creºtere pentru plata orelor suplimentare cu 1.033%.
Cea mai gravã prevedere a bugetului asigurãrilor de stat este cea de la art. 15.1, care încalcã prevederile legilor în vigoare, prin stabilirea pentru trimestrul I 2003 a valorii salariului mediu brut pe economie de 5.809.490 lei, la care se aplicã coeficientul de 39%, ºi nu prin aplicarea acestui coeficient la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003, de 6.962.000 lei, aºa cum prevede Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ulterioare.
Bugetul asigurãrilor pentru ºomaj consolideazã instituirea indemnizaþiei de ºomaj unice, sistem de tip egalitarist. Bugetul nu cuprinde excedentele bugetare din anii anteriori, deºi numai pentru anul 2002 se estimeazã un excedent de 5.000 de miliarde, sume care fizic nu mai existã, ele fiind utilizate în acoperirea gãurilor negre ale deficitului bugetar, deºi acest excedent provine din contribuþiile de asigurare, nu din taxe ºi impozite.
Trebuie sã remarcãm ºi faptul cã acest proiect de buget al Fondului de ºomaj a fost fundamentat pe contribuþii diminuate, cuprinse în expunerea de motive, deºi la data fundamentãrii acestui buget legislaþia în vigoare nu prevedea acest lucru, ea apãrând ulterior depunerii proiectului de buget la Parlament.
Considerãm cã prin acest proiect de buget, Guvernul României este, ca de obicei, nerealist, se plaseazã deasupra prevederilor legale ºi nu soluþioneazã gravele probleme sociale cu care se confruntã mare parte a populaþiei, motiv pentru care Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota împotriva acestui proiect de lege.
Nicolae Vãcãroiu
#133859
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar naþional liberal, doamnei senator Norica Nicolai. Doamna senator, aveþi cuvântul!
Norica Nicolai
#134053
## **Doamna Norica Nicolai:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Bugetele sociale ale tranziþiei româneºti sunt oglinda fidelã a stãrii naþiunii, naþiune care nu intereseazã nici pe domnul Adrian Nãstase, ºi nici pe domnul ministru Sârbu, care ar fi fost normal sã vinã ºi sã susþinã un asemenea proiect în faþa dumneavoastrã, astãzi. Nici acest buget nu face excepþie de la acest lucru, el fiind expresia unei stãri de sãrãcie generalizatã.
Guvernul social-democrat ne propune un buget care pretinde a avea o viziune pragmaticã, deschisã spre o economie realã. Nu vreau sã cred cã singurul element de pragmatism este majorarea alocaþiei pentru înmormântare cu 53%.
Cert este cã 10% din produsul intern brut al României trebuie sã susþinã o populaþie în sãrãcie extremã. Este, de asemenea, cert cã 4.000.400 de persoane trebuie sã realizeze venituri care sã alimenteze un buget, este cert cã 69.000 de locuri de muncã ºi 9% procent de ºomaj nu caracterizeazã o economie realã în România ci, dimpotrivã, caracterizeazã o economie care este departe de a fi o economie de piaþã, o economie viabilã, o economie a supravieþuirii. Explicaþia veºnicã a acestor proiecþii bugetare o constituie resursele limitate. Fãrã îndoialã, resursele sunt limitate datoritã incapacitãþii ºi ineficienþei guvernanþilor, care nu au capacitatea sã susþinã proiecte pentru stimularea liberei iniþiative, pentru stimularea competiþiei, pentru stimularea concurenþei, care nu au capacitatea sã creeze o economie de piaþã.
Privilegiile acordate unora ºi promisiunile fãcute tuturor caracterizeazã acest buget ºi în acest an. Aþi promis o reducere a contribuþiilor cu 5% ºi aþi oferit, printr-o recentã ordonanþã de urgenþã, reduceri de 0,5 ºi 1,5% la contribuþiile asigurãrilor sociale. Aþi promis recorelãri semnificative ale pensiilor ºi aþi oferit ºi un procent de indexare de 8,9% ºi sume de bani cuprinse între 53.000 ºi 142.000, în prima fazã, pentru ca mai apoi, spre sfârºitul mandatului, sã oferiþi sume generoase, între 60.000 ºi 150.000 de lei.
Aþi promis cã veþi recalcula pensiile, dar aceastã prevedere legalã aþi uitat-o. Probabil o veþi aplica în campania electoralã din 2004, pentru cã legea este ultimul lucru care susþine acest buget.
Nicolae Vãcãroiu
#137486
Mulþumesc, doamna senator.
Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., doamnei deputat Bšndi Gyšngyike.
Bšndi Gyšngyike
#137640
Domnilor preºedinþi,
Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,
Fãrã doar ºi poate, un prim aspect pozitiv care trebuie evidenþiat în legãturã cu proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor este faptul cã se aflã în dezbaterea Parlamentului acum, la începutul lunii noiembrie 2002. De asemenea, demn de remarcat este ºi modul de alocare al fondurilor publice pe programe concrete, care urmeazã sã fie finanþate din bugetele ministerelor de resort, fapt ce conferã un caracter de transparenþã în privinþa utilizãrii resurselor publice, spre atingerea unor scopuri clar definite.
Este, aºadar, cel de al doilea an consecutiv, în care Guvernul înainteazã forului legislativ al þãrii în timp util proiectul Legii asigurãrilor sociale, document fundamental care asigurã premisa funcþionãrii normale a întregului sistem de protecþie socialã, incluzând plata pensiilor ºi a celorlalte drepturi de asigurãri sociale, continuarea procesului de recorelare a pensiilor, indexãrile trimestriale ale acestor drepturi, reluarea programelor legate de piaþa muncii, precum ºi respectarea prevederilor programului social pe perioada 2002-2003.
De asemenea, trebuie remarcat faptul cã acest proiect prezintã, pentru prima datã, un buget echilibrat, însoþit de o analizã în perspectiva evoluþiei veniturilor ºi cheltuielilor pânã în 2006, conferind astfel transparenþã ºi predictibilitate întregului sistem, garantând totodatã respectarea dreptului la protecþie ºi asistenþã socialã a cetãþenilor.
În condiþiile actuale, când resursele financiare sunt limitate de capacitatea economiei de a genera resurse la un nivel adecvat necesitãþilor sociale, politica în acest domeniu, promovatã de Guvern, urmãreºte asigurarea unui nivel cât mai apropiat de ceva ce am putea numi ”acceptabilÒ, de protecþie ºi servicii sociale tuturor categoriilor defavorizate ale populaþiei, ºanse reale pentru reintegrarea în societate a celor marginalizaþi social, reinserþia pe piaþa muncii a celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, prin diferite programe ºi mãsuri active, cãutând mobilizarea tuturor mijloacelor financiare ºi umane.
La elaborarea acestui document s-a þinut cont de urmãtoarele:
Nicolae Vãcãroiu
#144665
Vã mulþumesc, doamna deputat.
Dau cuvântul domnului senator Athanasiu Alexandru, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).
Alexandru Athanasiu
#144841
Domnule preºedinte,
Distinºi colegi senatori ºi deputaþi,
Bugetul asigurãrilor sociale de stat din acest an îºi propune sã îndeplineascã câteva funcþii obligatorii ºi, în primul rând, o redistribuire, pe cât posibil, echitabilã a resurselor financiare pe care le are la dispoziþie.
În al doilea rând, acest buget urmãreºte sã punã în practicã obiectivele politicii sociale a Partidului Social Democrat ºi anume: sustenabilitatea sistemului de asigurãri sociale, reducerea discrepanþelor între diferite categorii de pensionari, ajustarea periodicã a beneficiilor sociale în raport cu rata inflaþiei ºi costurile generale ale vieþii, dezvoltarea unei securitãþi sociale multiforme prin extinderea gamei de prestaþii sociale ºi prin îmbogãþirea formelor de asigurare prin pensii, accentuarea dimensiunii active a politicilor sociale prin încurajarea, finanþarea mãsurilor de reinserþie socialã, preocuparea constantã pentru ameliorarea prestaþiilor sociale prin dezvoltarea tratamentelor medicale pentru pensionari ºi, în fine, ceea ce
credem cã trebuie subliniat, mai important, mai încurajator ºi, sigur, mai bine este **reducerea taxelor sociale** .
S-a vorbit aici ºi de cãtre reprezentanþii Guvernului, ºi de cãtre parlamentarii Majoritãþii, dar ºi de cãtre parlamentarii Opoziþiei despre aceastã reducere a taxelor sociale.
Reducerea taxelor sociale este un deziderat vechi cu realizãri minime încã. Este primul buget care, în mod clar, neechivoc, ºi cu o proiecþie de viitor în privinþa susþinerii politicilor sociale în România, îºi propune acest lucru.
Reducerea taxelor sociale are câteva obiective imediate importante. În primul rând, ieftinirea costului mâinii de lucru. Este firesc ºi obligatoriu totodatã ca o politicã social-democratã sã încurajeze angajarea, iar încurajarea angajãrii se face pe diverse cãi, dar cel mai repede, mai sigur ºi mai profitabil în timp scurt este ca taxa pe forþa de muncã sã scadã. Ori acest buget, pentru prima datã, aduce în câmpul dezbaterii parlamentare ºi apoi al execuþiei bugetului aceastã soluþie.
Putem sã o criticãm, putem sã spunem orice, dar nu putem s-o ignorãm. A critica este ºi democratic, ºi benefic câteodatã, dar nu este, în nici un caz, real acum sã criticãm acest prim pas.
Nicolae Vãcãroiu
#152184
Mulþumim, domnule senator.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Domnule deputat, aveþi cuvântul !
Iulian Mincu
#152388
Domnule preºedinte,
Onoraþi reprezentanþi ai Guvernului,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Nu de mult, premierul Nãstase spunea: ”În politicã trebuie întotdeauna sã începi cu concluziileÒ, ºi mai departe: ”Eu sunt învãþat sã enunþ mai întâi premiseleÒ.
Cele spuse de dânsul seamãnã mult cu aforismul unui scriitor ºi filozof englez Ð citez: ”Viaþa este arta de a trage concluzii suficiente din premise insuficienteÒ.
1. Una din premisele premierului a fost atacul dur la adresa Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casei pentru Asigurãri de Sãnãtate pentru cheltuielile exagerate ºi nemotivate Ð spune el Ð în eliberarea de medicamente. Exemplul devenit clasic, medicamente cu nume de discotecã Ð este vorba de _Tanacan_ Ð cunoscut ºi cu numele de _Ginko bilboa_ Ð vasodilatator cerebral, eliberat în primul semestru al anului 2002 în valoare de 73 miliarde lei la compensate ºi 29 miliarde lei la gratuitãþi, este ºi rãmâne încã clasic în exemplele date de premier.
Vreau sã vã spun, însã, cã _Tanacan-_ ul, care este vasodilatator cerebral, a rãmas în continuare, la propunerile comisiei, printre medicamentele compensate ºi gratuite. Aceasta este premisa.
Concluzia nu se lasã aºteptatã. La 31 decembrie 2002, Guvernul, sub conducerea premierului, a hotãrât naþionalizarea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, care trece sub conducerea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
Bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei pe anul 2003, 14.000 miliarde lei, va constitui împreunã...
Nicolae Vãcãroiu
#153920
Numai o secundã, domnule deputat! Stimaþi colegi,
Vã rog sã pãstraþi liniºtea ºi sã ascultãm pe domnul deputat Mincu.
Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Iulian Mincu
#154107
Bugetul ministerului pe anul 2003, 14.000 miliarde, va constitui împreunã cu bugetul asigurãrilor de sãnãtate 56.000 de miliarde, un fond unic depus la Trezoreria Statului din care vor fi aprovizionate toate instituþiile ºi serviciile sanitare din þarã.
Confiscarea, de fapt, a banilor patronilor ºi muncitorilor a declanºat revolta sindicatelor ºi patronatului.

05 · other · respins

Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44

168 de discursuri

Nicolae Vãcãroiu
#160216
## Domnule profesor,
Vã rog sã grãbiþi o concluzie. Timpul a expirat.
Iulian Mincu
#160321
## Trec la concluzii.
În ceea ce priveºte pensiile, valoarea realã, faþã de 1999 a fost la pensiile pentru asigurãri de stat, în 2001, de 47,8%, iar la pensionarii agricoli de 36,4%.
De fapt, expresia elocventã a ”grijiiÒ faþã de populaþie se regãseºte în cota din PIB alocatã protecþiei sociale, de 10,1%, adicã 18 dolari U.S.A. an/persoanã, situaþie care ne plaseazã pe ultimele locuri din Europa. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#160767
Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat Iulian Mincu. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului Napoleon Pop, deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Napoleon Pop
#160996
## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,
Stimate colege ºi stimaþi colegi parlamentari,
Proiectul Legii asigurãrilor sociale de stat ridicã semne de întrebare, atât pe latura veniturilor, cât ºi a cheltuielilor. La o inflaþie de 19%, luatã în calculul pentru con- strucþia bugetului 2003, observãm cã veniturile bugetului asigurãrilor sociale de stat înregistreazã, în termeni reali, o scãdere.
În aceste condiþii, dacã avem în vedere cã veniturile sunt asigurate în proporþie covârºitoare de contribuþiile pe asigurãrile sociale, 93%, ne întrebãm care este impactul creºterii economice de 5,2% în susþinerea politicilor sociale generale ale Guvernului ºi din ce venituri se vor asigura obiectivele acesteia, cu atât mai mult cu cât în expunerea de motive la lege se face precizarea cã resursele financiare, generate prin bugetul asigurãrilor sociale de stat, rãmân limitate ºi în 2003.
Dacã contribuþiile pentru asigurãri sociale datorate de salariaþi cresc nominal cu numai 3,5% în 2003, ne întrebãm cum aceastã cifrã, chiar în condiþiile scãderii cu 2,67 puncte procentuale a cotei contribuþiei, poate sã fie expresia unei mai bune colectãri, determinate de anunþatele creºteri ale salariului minim ºi mediu pe economie ºi al creºterii numãrului locurilor de muncã.
Mai departe, dacã contribuþiile pentru asigurãri sociale datorate de angajatori cresc nominal cu 31% în 2003, faþã de 2002, atunci nu putem sã înþelegem deloc care este impactul scãderii cotei corespunzãtoare de 2,33 puncte procentuale în sarcina angajatorilor ºi care este corelaþia adevãratã între contribuþia acestora ºi numãrul salariaþilor.
Ceea ce este evident este faptul cã agenþii economici sunt sever amendaþi cã aceºtia creeazã locuri de muncã, singura bazã pentru o protecþie socialã realã. Sau, ce este mai grav, mediul de afaceri este mai neprietenos din perspectiva acestor contribuþii, ceea ce este în contradicþie cu puþina relaxare fiscalã anunþatã ºi cu interesul agenþilor economici sã se creeze noi locuri de muncã într-o economie transparentã.
Resursele financiare limitate menþionate în expunerea de motive reflectã, în fapt, tocmai aceste contradicþii de abordare între declaraþii ºi realitate. Pe latura cheltuielilor, dacã ne uitãm la nivelul mediu lunar al pensiilor de asigurãri sociale de stat ºi al pensiilor agricultorilor, ºi care consumã 86% din veniturile bugetului, acestea nu pot asigura statutul de pensionari demni al unor oameni care au muncit o viaþã ºi care astãzi sunt nevoiþi sã renunþe la puþinele Ð ºi parþial ºi total Ð utilitãþi publice, sã se izoleze ºi sã recurgã chiar la gesturi necugetate.
Nicolae Vãcãroiu
#165109
Vã mulþumesc, domnule deputat. Daþi-mi voie, ultima luare de cuvânt.
Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.
Vã ascultãm, domnule deputat!
Sali Negiat
#165332
Domnilor preºedinþi ai Senatului ºi Camerei Deputaþilor,
Doamnelor ºi domnilor miniºtri, senatori ºi deputaþi,
Rezultatele financiare-economice ale anului 2001 ºi cele estimative ale anului 2002 sunt la baza stabilirii în forma actualã a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003.
Continuarea realizãrii ºi aplicãrii mãsurilor de reformã economicã, prevãzutã de cãtre actuala guvernare, vor crea premisele susþinerii actualului proiect de lege, prin obþinerea veniturilor planificate ºi chiar mãrirea lor. Înþelegem cã în condiþiile actuale, când resursele financiare sunt limitate, politica socialã promovatã de Guvern urmãreºte asigurarea unui anumit nivel de protecþie socialã tuturor cetãþenilor þãrii, în special la categoriile de persoane cu venituri mici. Limita resurselor de asigurare a veniturilor bugetului asigurãrilor sociale de stat necesitã, în mod pragmatic, continuarea realizãrii unei economii reale, a relansãrii creºterii economice, condiþii de bazã pentru întrunirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã, cât ºi pentru acoperirea necesitãþilor nevoilor sociale ale þãrii.
În aceste condiþii, noi, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, considerãm cã existã ºanse reale de îmbunãtãþire a protecþiei sociale, prin realizarea celor propuse prin actualul proiect de Lege a bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi vom vota pentru acest buget, cu speranþa de a fi o bazã pentru îmbunãtãþirea bugetelor pentru anii urmãtori.
Vã mulþumim.
Nicolae Vãcãroiu
#166864
Vã mulþumesc.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Putem trece, dupã dezbateri generale, la aprobarea pe articole a legii.
Legat de titlul legii dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã?
Chiar la titlu? Vã mulþumesc, stimate colege ºi stimaþi colegi.
26 de voturi împotrivã. Abþineri? Cu majoritate de voturi, titlul a fost aprobat. Cap. I. Titlul capitolului. Sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Voturi împotrivã? 52 de voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri. Deci, denumirea cap. I a fost aprobatã. Art.1. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Voturi împotrivã? 69 de voturi împotrivã. Abþineri? Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost votat. Art. 2 alin. 1. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 71 de voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri.
Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost votat.
Din salã
#167824
Nu avem cvorum!
Abþineri? Douã abþineri. Deci, cu majoritate de voturi, art. 2 a fost votat. Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Trecem la art. 3. Doamna deputat Paula Ivãnescu, vã rog, art. 3 alin. 2, da?
Vã ascultãm, doamna deputat.
Paula Maria Ivãnescu
#168079
Grupul parlamentar al Partidului Democrat a propus, ca de altfel ºi în anii trecuþi, ca în bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi celelalte bugete sã fie trecute ºi excedentele din anii trecuþi. ªi anul acesta a introdus amendament, prin care sã se modifice suma de venituri cu excedentul de 4.898,4 miliarde lei, reprezentând excedentul prognozat prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat din 2002. Cred cã este normal ca aceste sume sã nu fie deturnate, de indiferent ce partid guverneazã þara, cãtre alte locuri decât acelea, scopurile pentru care angajatorii ºi angajaþii depun bani la riscul pierderii locului de muncã.
Nicolae Vãcãroiu
#168748
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Sã ºtiþi cã numãrãm corect, chiar ceva în plus. Sã nu aveþi grija aceasta.
Nicolae Vãcãroiu
#168876
La art. 2 alin. 2, stimate colege ºi stimaþi colegi. Nu sunt amendamente. Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci au propus un amendament, care a fost acceptat de Ministerul Finanþelor Publice. Deci,
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#169421
## **Doamna Norica Nicolai**
Nicolae Vãcãroiu
#169462
**:**
Procedurã, domnule preºedinte!
Nicolae Vãcãroiu
#169502
Stimatã colegã, unde sunteþi?
Norica Nicolai
#169566
## **Doamna Norica Nicolai:**
Nu, domnule preºedinte, procedurã.
În conformitate cu Regulamentele Camerelor, urmeazã sã fiþi asistat de cel de al doilea secretar, pentru cã riscaþi sã numãraþi din doi în doi, ceea ce s-a întâmplat pânã acum.
Nicolae Vãcãroiu
#169832
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc, doamna senator.
Credeam cã aveþi o impresie mai bunã despre mine. V-aº ruga, chiar vã invit, facem o pauzã, am numãrat 70. Vã rog sã poftiþi aici. Deci, Grupul parlamentar al P.R.M., ºtiu tot, este numãrat, sunt 60, se adaugã 10. Vreþi de fiecare datã, a intrat unul, a ieºit unul? Aºadar, v-am spus ºi repet: nu se fac greºeli, poate o persoanã, douã.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Alin. 3. Nu avem amendamente. În consecinþã,
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#170428
Vã mulþumesc, doamna deputat.
Vã rog, dacã mai sunt intervenþii la acest alineat? Dacã nu, vã rog, cine rãspunde?
Domnul secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul! Am o rugãminte, domnul Petre Ciotloº, poate daþi un rãspuns colegilor, de ce nu este ministrul Marian Sârbu aici?
Petre Ciotloº
#170741
Da. Domnul ministru Marian Sârbu nu este în þarã, în momentul de faþã, iar eu sunt aici în calitate de secretar de stat ºi de preºedinte al Casei Naþionale de Pensii.
Nicolae Vãcãroiu
#170939
Vã rog sã rãspundeþi!
Petre Ciotloº
#170995
În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanþele publice, bugetele instituþiilor publice cuprind numai veniturile ºi cheltuielile curente ale anului bugetar, respectiv ale anului financiar pentru care se aprobã bugetul, în cazul în speþã, pentru anul 2003, fãrã ca în acestea sã se reflecte ºi rezultatele exerciþiului bugetar din anii precedenþi.
Având în vedere cele prezentate, nu putem susþine amendamentul propus. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#171479
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci, Ministerul Finanþelor Publice, Guvernul propun menþinerea alin. 2 în formularea iniþialã.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Norica Nicolai
#172705
## Domnule preºedinte,
Am propus modificarea acestui text de lege în sensul urmãtor: ”Controlul fiscal pentru stabilirea, urmãrirea ºi încasarea debitelor pe anii precedenþi se efectueazã potrivit legiiÒ. În aceastã materie existã o reglementare legalã, mã refer la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.189/2001, deci este prea aproape ca sã nu o putem respecta.
În al doilea rând, nu putem apela la o normã de trimitere legalã ºi sã acordãm un regim fiscal pentru o lege care încã nu este în vigoare. Aºadar, este clar cã un agent economic, în mãsura în care creeazã debitul, trebuie judecat în raport de legea în vigoare existentã la data creãrii debitului.
Nicolae Vãcãroiu
#173399
Vã mulþumesc.
Domnul secretar de stat Ciotloº, vã rog, daþi un rãspuns.
Petre Ciotloº
#173506
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Tocmai acesta este motivul pentru care susþinem respingerea amendamentului. Pentru rigurozitate, se doreºte ca textul din proiectul de lege sã accentueze faptul cã stabilirea, urmãrirea ºi încasarea debitelor din anii precedenþi se efectueazã în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare la data când au avut loc operaþiunile supuse controlului fiscal. ªi, având în vedere cele pe care le-am susþinut aici, nu putem susþine amendamentul propus.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#174039
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dacã mai sunt intervenþii? Vã mulþumesc foarte mult. Deci, Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci, dacã au un punct de vedere? Aºadar, vã pãstraþi punctul de vedere.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#175266
## **Doamna Paula Maria Ivãnescu**
Nicolae Vãcãroiu
#175313
**:**
La art. 7 alin. 3?
Nicolae Vãcãroiu
#175341
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Da
## **Doamna Paula Maria Ivãnescu**
Nicolae Vãcãroiu
#175428
**:**
Da, se susþine.
Nicolae Vãcãroiu
#175453
Vã rog, vã ascultãm, doamna deputat Paula Ivãnescu.
Paula Maria Ivãnescu
#175539
Îmi fac, încã o datã, datoria de a vã ruga sã eliminãm alin. 3 din art. 7, care prevede suspendarea acordãrii drepturilor de naturã salarialã pentru funcþionarii publici din acest domeniu. Mãcar, poate, în ceasul al 12-lea sã vã gândiþi cã nu este normal ca 3 ani de zile sã le acordãm numai obligaþii, ºi drepturi nu.
Nicolae Vãcãroiu
#175896
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Vã mulþumesc.
Domnul secretar de stat Ciotloº, vã rog, un rãspuns. Rog sã se pregãteascã ºi Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci. La art. 7 suntem.
## **Doamna Norica Nicolai**
Nicolae Vãcãroiu
#176127
**:**
Solicit cuvântul, domnule preºedinte!
Nicolae Vãcãroiu
#176174
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Tot la punctul acesta?
## **Doamna Norica Nicolai**
Nicolae Vãcãroiu
#176272
**:**
Da.
Nicolae Vãcãroiu
#176284
Atunci, sã o lãsãm ºi pe doamna senator Norica Nicolai.
Aveþi cuvântul, doamna senator!
Norica Nicolai
#176407
## Domnule preºedinte,
Dincolo de faptul cã aceste legi sunt suspendate încã din 2001, noi punem în discuþie, prin aceste suspendãri succesive, un principiu constituþional, acela al intrãrii în vigoare a legii. În conformitate cu art. 79 din Constituþie, o lege intrã în vigoare la data publicãrii în **Monitorul Oficial.** Doar în situaþii de urgenþã, în situaþii excepþionale, putem discuta despre amânarea intrãrii în vigoare a legii sau suspendarea executãrii unei legi, în conformitate cu Legea nr. 24/2000. Deci, dincolo de faptul cã nu se respectã nici principiile prevãzute la art. 62 din Legea nr. 24/2000, dar trebuie sã spunem odatã cã adoptãm legi pe care nu le putem pune în aplicare chiar în perioada unui mandat de 4 ani. Este anormal acest principiu, mai ales cã aceste ordonanþe vin ºi îmbracã forma legislativã a ordonanþei de urgenþã. Atunci când leam dat, le-am dat ordonanþã de urgenþã considerând cã sunt niºte probleme sociale care justificã ºi salarizarea funcþionarilor publici, ºi a magistraþilor, ºi acum considerãm cã, neavând fonduri financiare, nu putem pune în aplicare o lege.
În aceste condiþii, punem în cea mai penibilã situaþie Parlamentul României care a votat o lege, care trebuie sã fie respectatã de toatã lumea. Dacã nu suntem în stare sã aplicãm o lege, atunci nu mai iniþiem legi.
Nicolae Vãcãroiu
#177765
Vã mulþumesc, doamna senator.
Dacã mai sunt intervenþii pe acest alineat? Înþeleg cã nu mai sunt intervenþii.
Are cuvântul domnul secretar de stat Ciotloº.
Petre Ciotloº
#177957
## **Domnul Petre Ciotloº:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
La elaborarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 s-a avut în vedere reconsiderarea mecanismului de creºtere a salariilor personalului bugetar, astfel încât evoluþia veniturilor salariale sã fie corelatã cu evoluþia inflaþiei. ªi, de altfel, prin corelare cu votul dat la aprobarea bugetului de stat, nu putem susþine amendamentul propus.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Sassu**
Petre Ciotloº
#178435
**:**
Solicit cuvântul, domnule preºedinte!
Nicolae Vãcãroiu
#178482
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Acum susþineþi aceeaºi problemã sau doriþi sã luaþi cuvântul?
## **Domnul Alexandru Sassu**
Nicolae Vãcãroiu
#178620
**:**
O chestiune de procedurã, domnule preºedinte.
Nicolae Vãcãroiu
#178675
Domnul deputat Sassu, aveþi cuvântul!
Alexandru Sassu
#178747
## **Domnul Alexandru Sassu:**
## Domnule preºedinte,
Eu înþeleg cã domnul ministru Marian Sârbu este dezinteresat de votarea bugetului, pe care, ulterior, sã îl coordoneze. Aceastã plecare din þarã nu stã în picioare în faþa unei explicaþii, dar ca cel care este trimis sã susþinã aceste puncte de vedere ale Guvernului, domnul secretar de stat Ciotloº, sã citeascã în vitezã o hârtie ºi sã nu rãspundã la ce este întrebat, mi se pare sfidãtor.
Nicolae Vãcãroiu
#179217
Dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul deputat Florin Georgescu. Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Florin Georgescu
#179394
## **Domnul Florin Georgescu:**
Stimatul domn coleg deputat dorea o explicaþie mai analiticã ºi, poate, mai directã, da?, atât de naturã economico-socialã, cât ºi juridicã, pentru distinsa doamnã jurist, fost secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, parcã îi zicea atunci, când pensiile nu erau mai mari, nu aveau o putere de cumpãrare mai ridicatã ºi nici salariile, ba, din contrã, erau cu circa 10% mai mici decât astãzi. Despre ce e vorba? Este vorba despre o ordonanþã care a acordat niºte drepturi salariaþilor ºi care, în condiþiile de austeritate în care este elaborat acest buget, pe total buget general consolidat e un deficit de 2,65%, ca sã avem o inflaþie de 14%, dacã e inflaþia mare ne criticaþi cã e prea mare, dacã e inflaþia prea micã ne criticaþi cã nu dãm premii multe. Nu se poate ºi inflaþie micã ºi bani mulþi pe piaþã din pensii ºi venituri, atâta timp cât producþia naþionalã creºte într-un ritm de 5% pe an.
Ceea ce în fond doreºte sã reglementeze acel articol invocat de dumneavoastrã printr-un amendament este faptul cã nu se acordã prime de vacanþã, indemnizaþia de delegare ºi plata tuturor orelor lucrate peste program cu sutã la sutã, ci un anumit cuantum, restul se dã timp liber sau se munceºte mai intens în timpul programului, ceea ce este exprimat sintetic prin prevederea Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat.
Din punct de vedere juridic este, cred eu, nu sunt specialist, dar este o modalitate perfect legalã ºi anume, aceea ca într-o lege, cea a bugetului, care, potrivit Legii finanþelor publice... Domnul deputat Sassu ºi doamna senator Nicolai, dacã m-aþi asculta, aþi înþelege, pentru cã dumneavoastrã vorbiþi între dumneavoastrã ºi nu puteþi sã... Veniþi iar la microfon, dupã aceea, nu vã supãraþi... Vã mulþumesc pentru atenþie.
Deci, din punct de vedere juridic, Legea finanþelor publice permite legii bugetare anuale, fie cã e vorba de bugetul de stat sau bugetul asigurãrilor sociale de stat, sã introducã, cu caracter tranzitoriu pentru anul respectiv, anumite mãsuri de naturã fiscalã, poate sã modifice cota la un impozit sau sã mãreascã Ð eu ºtiu? Ð o redevenþã, ºi de naturã bugetarã, cum este în cazul de faþã, pe partea de cheltuieli a bugetului. Deci, o lege pe care noi am adoptat-o ºi care este bunã în principiu, nu se aplicã anul acesta. De ce? Nu sunt bani. Dacã veniþi dumneavoastrã cu bani mai mulþi, cu soluþii viabile, o sã aplicãm aceste prevederi. Acesta este conþinutul economic ºi juri- dic al explicaþiei pe care noi v-o oferim dumneavoastrã, dacã ne acordaþi atenþia necesarã, aºa cum v-o acordãm noi, în timp ce vorbim de la acest microfon. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#182069
Are cuvântul!
## **Domnul Alexandru Sassu** _(din salã):_
Solicit cuvântul, domnule preºedinte!
Nicolae Vãcãroiu
#182201
Domnul Sassu, fiþi elegant, doamna deputat Smaranda Dobrescu ºi, dupã aceea, vã dau cuvântul. Vã mulþumesc pentru înþelegere.
Aveþi cuvântul, doamna deputat!
Smaranda Dobrescu
#182394
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Aº vrea sã spun cã, procedural, acest amendament identic a cãzut la Legea bugetului de stat. Deci, noi l-am tranºat o datã.
În al doilea rând, pentru veridicitate, nu în aceastã legislaturã a fost propusã nici Legea statutului funcþionarului public, nici legea privind salarizarea. Prin asumarea rãspunderii în 1999, a fost aprobatã Legea statutului funcþionarului public. În noiembrie 2000, cu iniþiativa Agenþiei Funcþionarului Public, condusã de domnul Ludovic Orban, s-a creat Legea funcþionarului public, salarizarea funcþionarului public neputând fi pusã în aplicare în anul 2000, rãmasã pentru posteritate, când se va putea aplica.
Acesta este adevãrul!
Nicolae Vãcãroiu
#183124
Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul deputat Sassu.
Alexandru Sassu
#183207
Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi îi mulþumesc ºi domnului Florin Georgescu pentru cã ne-a explicat punctul de vedere al Guvernului.
Îmi cer scuze cã l-am deranjat sã facã acest lucru ºi pot sã vã spun cã problema rãmâne: de ce o lege nu se aplicã de 3 ani de zile? Aceasta este întrebarea, iar rãspunsul cã nu sunt bani este o chestiune care nu stã în picioare. Dacã este aºa, atunci trebuia sã gãsim altã metodã, nu suspendarea unei pãrþi a unei legi Ñ care s-a dat la un moment dat Ð timp de 3 ani de zile ºi, eventual, la nesfârºit.
Nicolae Vãcãroiu
#183781
## Mulþumesc.
Are cuvântul domnul Damian Brudaºca. Domnule deputat, aveþi cuvântul!
Damian Brudaºca.
#183900
## Mulþumesc, domnilor preºedinþi.
Eu aº dori sã atrag atenþia asupra iminenþei adoptãrii acestui amendament, având în vedere faptul cã existã foarte multe semnale, în ultima perioadã, privind nemulþumiri în cadrul funcþionarilor publici, vizavi de
condiþiile ce le sunt asigurate. Deci, dacã Guvernul, reprezentat prin segmentul sãu de muncã ºi protecþie socialã de domnul secretar Ciotloº, ar þine cont de aceste semnale ar trebui sã îºi însuºeascã punctul de vedere exprimat de cãtre doamna senator.
Pe de altã parte, þineþi cont cã menþinerea acestei situaþii conduce la încurajarea în continuare a stãrii de ciubucãrealã în rândul funcþionarilor publici, ori, tocmai de la acest microfon, în ultimele douã zile, s-a atras atenþia asupra existenþei în rândul societãþii româneºti a unui nivel destul de îngrijorãtor de fapte care sugereazã corupþia, încãlcarea legii ºi celelalte lucruri care s-ar putea sã creeze Guvernului, prezidat de domnul Adrian Nãstase, probleme la examenele viitoare.
Deci iatã argumente în plus, în afara celor subliniate de antevorbitori, care ar trebui sã conducã la acceptarea acestui amendament ca fiind de o necesitate imperioasã, atât pentru imaginea internã, pentru rezolvarea problemelor interne, cât, mai ales, pentru refacerea ºi corectarea edulcoratã a imaginii externe.
Nicolae Vãcãroiu
#185249
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Numai o secundã! Doamna senator Norica Nicolai nu a fost la bugetul de stat ºi nu ºtie lupta pe care Grupul P.R.M. a dat-o pentru a tãia vreo 4.000 de miliarde de la justiþie.
Are cuvântul domnul senator Marius Constantinescu. L-am anunþat ºi nu am ce face.
Nicolae Vãcãroiu
#185624
Aveþi cuvântul, domnule senator!
Eugen Marius Constantinescu
#185660
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Am o singurã nedumerire: oare reprezentanþii Guvernului nu mai ºtiu cã un drept odatã câºtigat nu poate fi retras aºa de simplu, aºa de uºor?! Invocând...
Nicolae Vãcãroiu
#185908
Nu l-au câºtigat, cã nu s-a aplicat pânã acum.
Eugen Marius Constantinescu
#185989
Este un drept câºtigat, domnule preºedinte, este o lege! Este un drept câºtigat acesta, nu poate fi vorba de a bloca acordarea sau punerea în practicã a acestei legi printr-o mãsurã justificatã cã nu sunt bani. Nu este logic sã se procedeze în acest mod.
De aceea susþinem amendamentul pe care l-a propus aici doamna Norica.
Mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#186372
S-a înþeles, domnule senator.
Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.
Norica Nicolai
#186481
## **Doamna Norica Nicolai:**
## Domnule preºedinte,
Doresc sã îi cer scuze domnului Florin Georgescu cã l-am deranjat din somnul raþiunii ºi sã îi mulþumesc cã mi-a mai furnizat câteva argumente pentru susþinerea acestui amendament. Trebuie sã vã amintesc, stimaþi colegi, cã statutul funcþionarului public este o lege organicã. Salarizarea funcþionarilor publici, prevãzutã în Ordonanþa nr. 33/2001, suspendarea acestei salarizãri înseamnã neaplicarea unor texte din legea organicã, ceea ce nu am avea dreptul sã facem cu ocazia dezbaterilor bugetare, Legea bugetului fiind o lege ordinarã.
În plus, domnule preºedinte, aþi afirmat cã nu am fost prezentã la dezbaterea bugetului de stat, am fost prezentã la o evaluare a performanþelor României la Uniunea Europeanã ºi doresc sã vã spun cã una din problemele majore care s-au ridicat acolo, cu privire la neîdeplinirea _acquis_ -ului comunitar, este salarizarea magistraþilor ºi a funcþionarilor publici, salarizare care este deficitarã, care este penibilã ºi una dintre principalele surse ale corupþiei din cele douã sisteme, atât din administraþie, cât ºi din magistraturã.
ªtim foarte bine cu toþii cã suntem în plinã negociere a capitolului XXIII Ð ”Afaceri de justiþie ºi afaceri interneÒ, cred cã este momentul sã dãm un semnal politic Uniunii Europene cã suntem în stare sã ne respectãm angajamentele atunci când aceste angajamente capãtã putere de lege, cã suntem în stare sã respectãm o politicã pe care o afirmãm la Bruxelles cu toatã tãria, cã suntem în stare sã respectãm condiþia oamenilor care servesc structurile puterii ºi structurile administraþiei în România ºi cred cã trebuie sã ne aplecãm cu mai multã responsabilitate asupra acestui text de lege.
Nicolae Vãcãroiu
#188220
Vã mulþumesc, doamna senator.
Era interesant dacã ne spuneaþi cum stã Parlamentul în evaluare. Oricum, vã mulþumesc.
Domnul preºedinte Florin Georgescu, domnule deputat, vã rog!
Florin Georgescu
#188434
## **Domnul Florin Georgescu:**
## Doamna senator,
Eu vã respect pe dumneavoastrã ºi nu îmi permit sã vã adresez calificative mai puþin elegante... rãmâne la aprecierea dumneavoastrã cum vã adresaþi de la acest microfon.
Însã în ceea ce priveºte modul de aplicare a unei legi organice sau neorganice ºi caracterul ei logic Ð cum se invoca de aici Ð dar totodatã trebuie sã fie ºi un caracter legic al unui act juridic, este dovedit de faptul cã neavând resurse bugetare nici în timpul guvernãrii dumneavoastrã Ð pentru cã de aceea trebuie sã ne aducem aminte ce a mai fost prin istoria economicã ºi politicã a þãrii, unii vin la acest microfon ºi vorbesc de parcã acum au venit în viaþa politicã, nu au guvernat, nu au luat hotãrâri, nu au dat ordonanþe, nu au scãzut producþia naþionalã a þãrii cu 15%, nivelul de trai cu 20%, dânºii, din partea dreaptã, sunt niºte forþe politice venite, iatã, de la Bruxelles ºi nu din fosta Coaliþie de dreapta C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. !
Nicolae Vãcãroiu
#189422
Domnule deputat...
Florin Georgescu
#189475
Imediat, domnule preºedinte.
Nicolae Vãcãroiu
#189538
Domnule deputat, Vã rog sã vã referiþi la amendament.
Florin Georgescu
#189626
## **Domnul Florin Georgescu:**
Pãi, la amendament, întâi am luat-o pe la Bruxelles, de unde a venit doamna ºi acum ajungem ºi la amendament.
Pentru a înþelege foarte bine raþiunea acestei mãsuri este bine sã amintim faptul cã actul normativ invocat a fost emis de guvernarea Isãrescu Ð aºa cum a menþionat doamna deputat Smaranda Dobrescu Ð în luna octombrie-noiembrie a anului 2000, înainte de alegeri, neavând resurse bugetare, ceea ce nu a afectat anul 2000 decât vreo lunã de zile, urmând ca acele costuri bugetare sã fie transferate în 2001, în 2002, cãtre guvernarea noastrã, de o manierã foarte elegantã, de altfel, ceea ce s-a confirmat, în final, prin creºterea procentajului domnilor Isãrescu ºi Stolojan de la 7,70 la 8 ºi, respectiv de la 8 la 8,20 ºi a partidelor P.N.L. ºi P.N.Þ.C.D., primul de la 8 la 8,5 ºi P.N.Þ.C.D. de la 3 la 3,4. Acesta este rezultatul mãsurii respective.
Nu putem sã o aplicãm acum, cum nici dumneavoastrã nu aþi putut sã o aplicaþi atunci, de aceea aþi dat-o în ultimele sãptãmâni de mandat. O vom aplica probabil...
Nicolae Vãcãroiu
#190711
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumim, domnule deputat.
Eu cred cã s-a discutat destul, art. 7, stimaþi colegi, alin. 3 a fost în discuþie, deci este un amendament respins, iar Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Guvernul propun menþinerea alin. 3 în formula iniþialã.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#192277
Supun votului dumneavoastrã art. 11.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 73 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Art. 11 a fost votat.
Un amendament respins, se propunea introducerea unui art. 11[1] , din partea Grupului Democrat, vã ascultãm.
Gheorghe Barbu
#192538
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am solicitat introducerea unui nou articol care este urmãtorul: ”Din bugetul asigurãrilor de ºomaj se vor asigura plãþile compensatorii, conform Ordonanþei nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor a cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, aprobate prin Legea nr. 312/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi a persoanelor cãrora le-au încetat contractele individuale de muncã, din cadrul SIDEX Galaþi, conform prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 119/2001 cu modificãrile ºi completãrile ulterioareÒ.
Acest lucru este necesar, întrucât despre plãþile acestea prevãzute de cãtre Ordonanþa nr. 119/2001 se face referire în expunerea de motive, dar nu se regãsesc în articolele legii ºi, de asemenea, în Ordonanþa nr. 119/2001 se vorbeºte de venituri de completare ºi nu de plãþi compensatorii.
Mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#193516
Vã mulþumesc foarte mult. Domnule secretar de stat Ciotloº, Vã rog, un rãspuns!
Petre Ciotloº
#193630
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
În actele normative menþionate în amendament se prevede sursa de acoperire a cheltuielilor cu plãþile compensatorii. Potrivit normelor de tehnicã legislativã în procesul de legiferare trebuie evitatã instituirea aceloraºi reglementãri în douã sau mai multe acte normative.
Trebuie menþionat faptul cã în bugetul asigurãrilor pentru ºomaj apar evidenþiate distinct numai plãþile compensatorii, deoarece în Ordonanþa de urgenþã nr. 119/2001, potrivit art. 19 alin. 5, veniturile de completare prevãzute de aceastã ordonanþã sunt asimilate plãþilor compensatorii ºi se suportã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj.
Din acest motiv nu susþinem amendamentul propus. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#194374
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule secretar.
Amendamentul susþinut de domnul deputat Gheorghe Barbu Ð aþi auzit explicaþiile Ð a fost respins de Ministerul Finanþelor Publice ºi cele douã Comisii pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Supun, totuºi, la vot acest amendament respins de Ministerul Finanþelor Publice ºi comisii.
Cine este pentru? 74 de voturi pentru. Împotrivã? Majoritatea voturilor împotrivã. Abþineri? Nu avem abþineri. Amendamentul a fost respins. Art. 12. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 72 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Art. 12 a fost votat. Suntem la art. 13. Nu avem amendament. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 74 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Cu majoritate de voturi a fost votat art. 13. Art. 14. Nu sunt amendamente.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Împotrivã? Împotrivã, stimaþi colegi, pe urmã spuneþi
cã nu v-am anunþat! 71 de voturi împotrivã.
Abþineri?
Art. 14 a fost votat în întregime. La art. 15 dacã aveþi amendamente? Înþeleg cã nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 70 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
Art. 15 a fost votat.
Art. 16, dacã aveþi observaþii? Înþeleg cã nu sunt.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Paula Maria Ivãnescu
#195814
Avem un amendament care prevede mãrirea sumei alocate pentru acordarea de credite, conform prevederilor art. 87 din Legea nr. 76/2002, de la 1.100 miliarde la 1.500 miliarde.
Explicaþia ºi sursa creºterii acestei sume se aflã în excedentul bugetului de ºomaj ºi toate amendamentele fãcute la anexa respectivã se referã la creºterea creditelor, a sumelor date pentru înfiinþarea de noi locuri de muncã pentru ºomeri, a creºterii cheltuielilor cu calificarea ºi recalificarea ºomerilor ºi a susþinerii mobilitãþii forþei de muncã.
Cred cã acest amendament, care are ºi sursã de finanþare ºi care se referã exact la ce ne doare mai tare, ar fi cazul sã treacã prin votul dumneavoastrã.
Nicolae Vãcãroiu
#196537
Dau cuvântul domnului secretar de stat Ciotloº pentru a rãspunde.
Dacã domnul Florin Georgescu are vreun rãspuns aici?!
Petre Ciotloº
#196692
Mulþumesc, domnule preºedinte.
S-a avut în vedere execuþia bugetarã, în principal execuþia bugetarã pe anul în curs, precum ºi posibilitãþile de care dispune Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pentru exercitarea unui control optim al modului de utilizare a acestor credite.
Propunerea fãcutã aici ar conduce la creºterea cheltuielilor totale ale bugetului asigurãrilor pentru ºomaj, cu implicaþii nefavorabile asupra echilibrului financiar al acestui buget ºi, în special, al bugetului general consolidat, convenit, de altfel, cu organismele internaþionale. Mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#197302
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Da, vã mulþumesc.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Norica Nicolai
#197713
## Domnule preºedinte,
Noi am propus o diminuare a plafonului cuantumului maxim al creditului la 10 miliarde lei, cu urmãtoarea motivare: în conformitate cu art. 86 din Legea nr. 76/2000 aceste credite sunt destinate sprijinirii întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii. În raport de normele metodologice de finanþare ºi de acordare a acestor credite, de garanþiile pe care bãncile Ð ºi, în acest context, Banca Comercialã Ð le solicitã ºi în raport de o realitate care spune clar cã se diminueazã numãrul persoanelor care creeazã întreprinderi mici ºi mijlocii, credem cã trebuie sã facem mult mai atractivã preluarea acestui credit ºi sã dãm posibilitatea cât mai multor persoane sã aibã acces la acest credit.
De aceea, 10 miliarde lei o considerãm o sumã rezonabilã care poate fi susþinutã de garanþii ale companiilor pentru obþinerea creditelor ºi poate sprijini la utilizarea integralã a fondului care, din pãcate, dat fiind dificultãþile birocratice în care creditul se scaldã în România, este dificil de accesat de cãtre cei care vor sã le acceseze.
În acest moment sunt judeþe în care plafoanele de credite au fost acceptate la limite minime ºi credem cã este normal, pe principiul sprijinirii I.M.M.-urilor, principiu prevãzut ºi în Legea nr. 133/1999, sã dãm acestora o ºansã.
Nicolae Vãcãroiu
#199031
Doamna deputat Smaranda Dobrescu, vã rog, tot la alin. 2.
Smaranda Dobrescu
#199123
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Dupã cum aþi vãzut, cele douã amendamente ale art. 17 alin. 2 propuse de cãtre Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi de cãtre Grupul parlamentar P.N.L., au direcþii opuse.
Primul doreºte creºterea de la 25 la 30 miliarde, iar al doilea scãderea de la 25 la 10 miliarde. Sigur cã existã niºte explicaþii pro sau contra, dar legea spune urmãtorul
lucru: s-a propus 100 milioane lei pentru un loc de muncã ca un rezultat al analizei funcþionãrii de câþiva ani a acestei legi. Legea nr. 76, intratã în funcþiune în 2001, aratã clar cã existã 250 locuri de muncã nou create, ca necesar pentru obþinerea unui credit. Cu alte cuvinte, dacã avem 100 milioane aproximativ pentru un loc de muncã ºi obligatoriu 250 locuri noi create, sigur cã vom fi exact peste propunerea de 25 miliarde, iar execuþia bugetarã a anilor trecuþi aratã clar cã nu existã capacitate mai mare de absorbþie.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#200095
Vã mulþumesc foarte mult.
Dacã mai sunt intervenþii la acest alineat? Înþeleg cã nu.
Daþi un rãspuns, domnule secretar de stat!
Petre Ciotloº
#200259
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Nu aº putea decât sã adaug la ce a spus doamna deputat înainte, calculul din buget este rezultatul foarte simplu al înmulþirii celor 100 milioane la un loc de muncã cu cele 250 locuri de muncã nou create, aºa cum prevede legea ca atare, o deviaþie în jos sau în sus, cum sunt cele douã amendamente, nu considerãm cã este necesarã ºi oportunã.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#200683
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Da, aþi reþinut rãspunsul, deci se pãstreazã alin. 2 Ð solicitã colegii de la Guvern Ð în formula iniþialã, acelaºi lucru l-a aprobat ºi comisia, deci
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#202880
e votului amendamentul.
Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? 80 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.
Art. 20 a fost votat.
Art. 21, dacã sunt obiecþii?
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Paula Maria Ivãnescu
#203501
Gheorghe Barbu
#203538
Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Noi am propus eliminarea acestui articol întrucât el dã posibilitatea Guvernului de a opera modificãri în structurã ºi între bugete. Mã refer la bugetul asigurãrilor sociale, cât ºi la bugetul asigurãrilor de ºomaj, în decursul execuþiei bugetare, ceea ce face inutil votul Parlamentului.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#203926
ªi eu vã mulþumesc.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt aici? Înþeleg cã nu. Domnule secretar de stat,
Daþi un rãspuns aici. Rog rãspuns, art. 20, vã rog!
Petre Ciotloº
#204111
Vreau sã menþionez cã beneficiarul acordurilor de împrumut este Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, iar conducãtorul acestui minister este ordonator principal de credite pentru cele douã bugete, respectiv pensii ºi ºomaj.
Prevederea articolului de lege creeazã posibilitatea ca la un anumit moment sã fie fãcute modificãri în structura celor douã bugete, funcþie de gradul de realizare a programelor, fãrã afectarea pe ansamblu a împrumutului ºi a destinaþiilor acestuia. Destinaþia este asigurãri sociale sau ocuparea forþei de muncã.
Se creeazã astfel un mecanism elastic ºi eficient pentru derularea împrumutului. Considerãm cã forma prezentatã este cea bunã.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#204830
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Sã tranºãm prin vot.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#205629
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Da, vã înþeleg misiunea.
Nicolae Vãcãroiu
#205699
Ne ameninþaþi cu ceasul. O sã ne vedem ºi mâine.
Domnule deputat Brudaºca,
Aveþi cuvântul! Tot la articolul ãsta, nu? Vã rog!
Damian Brudaºca
#205829
Da.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Vreau sã atrag atenþia domnului secretar de stat ºi distinºilor colegi de pe bãncile Majoritãþii, cã existã situaþii în România, chiar în acest an în derulare, când cetãþeni din domeniul pe care noi îl avem în vedere, respectiv, bugetari la instituþiile publice, în primãrii, mã refer în mod deosebit ºi concret, au câºtigat procese în instanþã care obligã instituþiile respective sã le acorde tichete de masã. Ce se va întâmpla în viitor, când noi nu eliminãm acest articol care interzice acordarea tichetelor de masã, dar când existã hotãrâri definitive ºi executorii în instanþã? Deci, este o chestiune care ar trebui sã fie corelatã ºi avut în vedere, în afara acestui argument, ºi situaþia salarizãrii destul de puþin stimulative pentru marea majoritate a celor care funcþioneazã în instituþiile publice.
Nicolae Vãcãroiu
#206709
S-a înþeles.
Damian Brudaºca
#206755
Or, pentru marea majoritate a acestora, domnule preºedinte, tichetele de masã erau paiul care sã nu le permitã sã se înece.
Nicolae Vãcãroiu
#206912
Vã mulþumesc foarte mult. Domnule secretar de stat, poftiþi!
Petre Ciotloº
#207007
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Datoritã condiþiilor de austeritate în care au fost proiectate bugetul de stat, bugetele locale, bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003, nu au fost alocate sume în vederea acordãrii tichetelor de masã, dar textul, aºa cum este formulat în articolul respectiv, deci, formularea textului dã posibilitatea acordãrii tichetelor de masã salariaþilor din instituþiile publice care sunt finanþate integral din venituri proprii.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#207573
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Aþi auzit rãspunsul. S-a propus eliminarea. Guvernul, respectiv, Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci propun menþinerea art. 22, deci, vã propun menþinerea art. 22, în formularea Guvernului, vã propun sã votaþi aceastã formulã; în caz contrar, votãm amendamentul respectiv.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 82 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
Art. 22 a fost votat.
Art. 23. Dacã sunt amendamente? Înþeleg cã nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Tot 82 de voturi. Abþineri? 3 abþineri. S-a votat art. 23.
Art. 24. Dacã sunt amendamente? Înþeleg cã nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 68 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Art. 24 a fost votat.
Art. 25. Nu avem amendamente.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Vasile Horga
#208695
## **Domnul Vasile Horga:**
Este vorba despre amendamentul care se referã la contribuþiile pentru asigurãri sociale la agricultori, mai precis pensiile pentru asigurãri sociale, care în bugetul pe
care-l discutãm astãzi nu au fost prevãzute. Nu pentru cã aceºti oameni n-ar avea nevoie de pensii, ci pentru simplul motiv cã acest buget trebuia sã se încheie cu un excedent, cum, de altfel, în fiecare an, el se încheie cu un excedent care finanþeazã cheltuielile bugetului de stat; de altfel, trebuie sã intrãm în acea constrângere de deficit bugetar de 2,65% din PIB. Nu mi se pare normal ca, de fiecare datã cele douã bugete, respectiv, bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetul Fondului de ºomaj sã finanþeze deficitul bugetului de stat, pentru cã pensionarii din România nu trãiesc nici mai bine, nu au pensii nici mai mari, ºomerii nu au ajutoare de ºomaj suficient de mari, astfel încât cele douã bugete sã fie de fiecare datã prevãzute cu excedente. Din acest motiv ºi pentru faptul cã nu este vina agricultorilor care au fost obligaþi sã lucreze în C.A.P.-uri, li s-a luat pãmântul în mod samavolnic, ºi pentru faptul cã ei n-au putut sã cotizeze la aceste bugete, nu este normal ca astãzi sã-i lãsãm sã moarã de foame ºi sã nu prevedem în bugetul asigurãrilor sociale nici un fel de pensie pentru aceºti oameni. Din aceste motive, vã rog sã aveþi în vedere acest amendament ºi sã vã aplecaþi cu atenþie asupra lui ºi sã daþi o ºansã ºi acestor oameni, care, de fapt, sunt ºi pãrinþii dumneavoastrã.
Nicolae Vãcãroiu
#210242
Vã mulþumesc. Reprezentantul Guvernului, vã rog!
Petre Ciotloº
#210325
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Sunt necesare câteva precizãri legislative. De la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, potrivit prevederilor art. 180, pensiile de asigurãri sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurãri sociale pentru agricultori, stabilite în baza legislaþiei anterioare, precum ºi ajutoarele sociale, stabilite potrivit legislaþiei de pensii, devin pensii în înþelesul prezentei legi. Sumele necesare finanþãrii pensiilor pentru agricultori sunt incluse în capitolul 60/04 Ð ”Asistenþã socialã, alocaþii, pensii, ajutoare ºi indemnizaþiiÒ, la titlul 38, la pensii de asigurãri sociale. Faþã de aceste lucruri, sumele propuse la ”Contribuþii pentru acoperirea cheltuielilor cu pensii pentru agricultoriÒ nu sunt evidenþiate direct, deoarece sunt incluse în capitol, aºa cum am spus.
Existenþa sumei în coloana 1, din Sinteza bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001-2003 Ð ”Pensii de asigurãri sociale pentru agricultoriÒ Ð se justificã prin faptul cã pânã la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, vechea legislaþie prevedea aceastã categorie de pensii. Deci, este o problemã de interpretare. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#211515
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Da. Aþi ascultat argumentele. Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
67 pentru
Nicolae Vãcãroiu
#211781
Abþineri? Mulþumesc. Amendamentul a fost respins.
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 160/23.XI.2002
Dacã mai sunt amendamente la anexa nr. 1/04. Dacã nu,
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#213976
otrivã? 73 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Anexa a fost votatã cu majoritate de voturi. Anexa nr. 2/06. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 62 de voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Anexa nr. 2/06 a fost votatã cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/01. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 78 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Cu majoritate de voturi a fost votatã ºi aceastã anexã. Anexa nr. 3/06/20/04. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 82 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri. Anexa a fost votatã cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/07. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 78 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu avem abþineri. Anexa a fost votatã cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/08. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 82 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Anexa a fost votatã cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/09. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 82 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Anexa a fost votatã cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/16. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 82 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Cu votul majoritãþii s-a adoptat ºi aceastã anexã. Anexa nr. 3/06/20/29. Stimaþi colegi, Avem douã amendamente acceptate în Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci, ºi acceptate de cãtre Ministerul Muncii.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
Nicolae Vãcãroiu
#217269
Dacã se doreºte vreo luare de cuvânt? Domnule ministru Mihai Tãnãsescu,
Doriþi sã luaþi cuvântul? Nu.
Domnule prim-ministru... _(Discuþii)._
Domnule Voinea,
Ne perturbaþi în activitatea parlamentarã.
Domnule prim-ministru,
Doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog sã vã adresaþi de la tribuna Parlamentului înainte de a da votul final.
## **Domnul Adrian Nãstase** _Ñ prim-ministru al Guvernului României_ **:**
## Domnilor preºedinþi,
## Stimaþi colegi,
Vreau sã vã mulþumesc, în primul rând, pentru entuziasmul pe care l-aþi manifestat în ceea ce priveºte dezbaterea ºi aprobarea celor douã bugete. Pentru noi, ºi, de fapt, pentru toþi cei care aºteaptã promulgarea celor douã legi, aceastã duratã record pentru Ñ, record în sensul de eficienþã ºi realizare a discuþiilor Ñ va reprezenta un avantaj extraordinar, pentru cã, practic, trebuie sã încercãm cu toþii ca pânã la sfârºitul anului ºi bugetele locale sã poatã sã fie finalizate, astfel încât ºi ordonatorii de credite secundari sau terþiari sã poatã sã fie în mãsurã ca de la 1 ianuarie sã înceapã de îndatã sã funcþioneze.
Sigur cã sunt multe nemulþumiri, sigur cã ar fi fost bine sã fie mai mulþi bani disponibili pentru diverse proiecte, pentru rezolvarea unor amendamente, n-au fost decât 150 de miliarde care s-au adãugat la sumele iniþiale, bani luaþi din rezerva Guvernului ºi din banii pentru partidele politice, ºi vreau sã vã mulþumesc pentru aceastã generozitate. Cred cã este important în acest moment, dincolo de disputele politice, faptul cã reuºim sã creãm aceastã stabilitate în planul funcþionãrii finanþãrii proiectelor.
Sã ne strãduim cu toþii ca în anii viitori sã avem mai mulþi bani de împãrþit pentru diverse proiecte, care sã fie
relevante, ºi pentru diverse instituþii, sã fie ºi pentru nivelul local, pentru diverse proiecte, sã fie disponibil.
Eu vreau sã vã mulþumesc pentru felul în care aþi colaborat cu Guvernul, îndrãznesc sã spun acest lucru, în finalizarea acestor douã bugete. Vã mulþumesc încã o datã ºi sper cã banii vor fi bine cheltuiþi ºi, repet, anul viitor dorim sã fie ºi mai mulþi bani pe care sã-i putem împãrþi pentru proiecte cât mai inteligente. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#219459
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule prim-ministru.
I-am dat cuvântul domnului prim-ministru înainte de votul final, cu convingerea cã colegii noºtri din partidele de opoziþie vor vota bugetul de stat ºi bugetul de asigurãri sociale de stat.
Nicolae Vãcãroiu
#219732
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
274 pentru
Nicolae Vãcãroiu
#219849
Împotrivã? Vã rog sã numãraþi! 107 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.
Stimaþi colegi,
Bugetul de stat pe anul 2003 a fost votat cu o largã majoritate de voturi: 274 de voturi pentru, 107 voturi împotrivã, nici o abþinere.
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44
274 pentru
Nicolae Vãcãroiu
#220219
Împotrivã? Acelaºi lucru: 107 voturi împotrivã. Abþineri dacã sunt? Înþeleg cã nu sunt.
Nicolae Vãcãroiu
#220342
## Stimaþi colegi,
Cu 274 de voturi pentru ºi 107 voturi împotrivã, deci cu o largã majoritate, bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 a fost votat.
Nicolae Vãcãroiu
#220517
Eu vreau sã vã mulþumesc, stimaþi colegi. Am fãcut un efort împreunã. Vreau sã mulþumesc Guvernului pentru cã a fost alãturi de noi în aceastã dezbatere. Mâine, fiecare Camerã îºi va stabili programul.
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**
Nicolae Vãcãroiu
#220771
**:**
Doresc sã iau cuvântul.
Nicolae Vãcãroiu
#220804
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Imediat vã dau cuvântul, doar sã comunic colegilor de la Senat cã avem ºedinþã de Birou permanent luni, la ora 12,30. N-am putut s-o þinem miercuri, iar mâine vom lucra în circumscripþii electorale.
Nicolae Vãcãroiu
#221049
Numai o secundã!
Rog liderii de grupuri, probabil cã au ceva de spus. Are cuvântul domnul deputat Bolcaº.
Augustin Lucian Bolcaº
#221159
Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,
Onoraþi colegi,
Nu vã reþin atenþia decât pentru a face o precizare la sfârºit de dezbateri. Pentru reprezentanþii Partidului România Mare dezbaterile bugetului ºi votul pe care l-au dat nu a fost o problemã legislativo-financiarã, ci a fost o problemã pur politicã, pentru cã numai dezbaterea buge- tului poate sã caracterizeze mai bine decât orice fel de declaraþie sau moþiune o politicã guvernamentalã pe toate planurile: sociale, economice ºi, de-abia la urma-urmei fiscale.
Am trãit un sentiment de tristeþe în raport de discrepanþa care existã...
Nicolae Vãcãroiu
#221800
Domnule deputat,
V-am dat cuvântul pentru anumite precizãri, nu sã ne faceþi o declaraþie politicã.
Augustin Lucian Bolcaº
#221935
Nu...
Nicolae Vãcãroiu
#221981
Vã rog! Bugetul a fost votat, vã rog, nu mã obligaþi sã vã retrag cuvântul.
Augustin Lucian Bolcaº
#222091
Domnule preºedinte,
Mi-aþi dat cuvântul ca sã explic votul nostru.
Nicolae Vãcãroiu
#222199
Vã rog foarte mult! Aþi explicat votul la dezbaterile generale, când aþi luat cuvântul ºi, Slavã-Domnului!, aþi avut timp arhisuficient.
Augustin Lucian Bolcaº
#222370
Da, dar...
Nicolae Vãcãroiu
#222421
Deci vã rog sã încheiaþi.
Augustin Lucian Bolcaº
#222481
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**
Daþi-mi voie sã închei cu o singurã idee, pe care v-o propun la acest sfârºit de dezbateri, pe care le consider politice. Am participat cu zeci de amendamente, nu pentru a fi respinse neapãrat de o maºinã de vot, ci pentru a demonstra cã se poate ºi altfel, cã existã o variantã ºi, oricât de grea ar fi moºtenirea pe care ne-o va lãsa actuala guvernare, putem, avem capacitatea de a reconstrui.
Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Stimaþi colegi, Domnilor miniºtri,
Pe parcursul dezbaterilor din comisiile de specialitate, a dezbaterilor generale ºi pe articole din plenul Camerelor reunite, parlamentarii P.N.L. au formulat cu claritate atât amendamentele propuse, cât ºi criticile fundamentale aduse proiectului Legii bugetului de stat, în conformitate cu viziunea noastrã asupra acestui instrument politic primordial, atât al actului de guvernare, cât ºi al exerciþiului parlamentar.
Acum, la capãtul acestor dezbateri, nu putem constata, din pãcate, decât întemeierea acestor critici confirmate din plin ºi de modul în care Guvernul ºi majoritatea sa parlamentarã au înþeles sã foloseascã Parlamentul României în ceea ce s-ar fi cuvenit sã fie cea mai importantã dezbatere a întregului an legislativ.
Nicolae Vãcãroiu
#223773
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimate domnule Crin Antonescu,
Nu mã obligaþi sã vã închid microfonul. Încã o datã, nu existã procedurã regulamentarã în care sã þineþi discursuri politice dupã ce s-a încheiat. Vã rog, pe hol, conferinþã de presã, la partid, ºi prezentaþi ce doriþi dumneavoastrã.
Nicolae Vãcãroiu
#224085
Vã rog sã încheiaþi, ca sã nu vã opresc microfonul.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#224140
Domnule preºedinte...
Nicolae Vãcãroiu
#224211
Vã rog frumos!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#224260
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu:**
## Domnule preºedinte,
Eu cred cã mãcar atâta lucru se mai poate face în Parlamentul României, pentru cã acesta nu a ajuns încã, sper, ca Guvernul, Parlamentul Nãstase, ci Parlamentul României. Reprezentãm ºi noi o parte din electoratul român.
Nicolae Vãcãroiu
#224574
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
DomnuÕ...
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#224655
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Eu sper cã nu pãrãsiþi viaþa parlamentarã. Dacã...
Nicolae Vãcãroiu
#224752
Tot referitor la justificarea votului? Încã o datã... nu, declaraþii politice. Aveþi 2 minute. Am crezut cã doriþi sã faceþi un anumit anunþ al grupului parlamentar. Are cuvântul domnul deputat Crin Antonescu.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#224964
## Domnule preºedinte,
Conform Regulamentelor celor douã Camere cred cã avem dreptul la o declaraþie scurtã, de câteva minute, prin care sã explicãm votul pe care Grupurile noastre parlamentare l-au dat ºi vã rog sã-mi permiteþi sã fac uz, în numele colegilor mei, de acest drept.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#225295
...ºi avem dreptul mãcar în 5 minute sã ne spunem pãrerea despre o lege atât de importantã.
Nicolae Vãcãroiu
#225436
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
În primul rând nu se spune Nãstase decât dacã domnul prim-ministru Nãstase vã acceptã acest lucru.
Nicolae Vãcãroiu
#225580
Vã rog sã fiþi respectuos ºi sã încheiaþi!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#225626
Eu sunt foarte respectuos...
Nicolae Vãcãroiu
#225704
Vã rog sã încheiaþi!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#225758
...atâta vreme cât dumneavoastrã ºi toþi colegii noºtri respectaþi un drept elementar, ºi anume acela de a comunica, în câteva minute, de a exprima...
Nicolae Vãcãroiu
#225958
Luni aveþi declaraþii politice la Camera Deputaþilor.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#226046
Nu este vorba de o declaraþie obiºnuitã, domnule preºedinte. Suntem la încheierea unui vot asupra bugetului þãrii.
Nicolae Vãcãroiu
#226210
Vã rog sã încheiaþi, domnule deputat!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#226282
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu:**
## Domnule preºedinte,
Vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire, în câteva minute, sã închei aceastã declaraþie.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#226474
Imediat terminãm.
Nicolae Vãcãroiu
#226529
Aveþi 2 minute. Aveþi 2 minute ca sã încheiaþi.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#226611
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În discursul de prezentare a bugetului, primul-ministru spunea: ”În acest cadru aº dori sã vã mulþumesc dumneavoastrã, stimaþi parlamentari, pentru ritmul susþinut în care aþi dezbãtut cu profesionalism ºi exigenþã, în comisiile de specialitate, fiecare din proiectele de buget supuse spre analizã, precum ºi pentru numãrul important de amendamente pe care le-aþi formulat.
Apreciem cã s-a manifestat disponibilitate faþã de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate în opoziþie.Ò
Dacã nu ar fi fost ultima frazã, am fi putut crede cã primul-ministru se adreseazã colegilor sãi de partid la o ºedinþã a acestuia. De fapt, suntem mai degrabã în faþa unei încercãri a domnului prim-ministru Adrian Nãstase de a fi ironic. Nu a avut loc o dezbatere realã asupra proiectului de buget, ci doar o formalitate de ratificare a bugetului, hotãrât de Guvern, de cãtre o majoritate parlamentarã preocupatã, pesemne, mai curând de tema alegerilor anticipate. Nici un amendament important susþinut de opoziþie nu a fost acceptat...
Nicolae Vãcãroiu
#227791
## Domnule deputat,
Vã rog sã încheiaþi în momentul acesta. Repet: nu suntem la declaraþii politice.
Domnule Crin Antonescu,
Vã rog sã poftiþi în salã!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#227980
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu:**
## Domnule preºedinte,
Suntem la sfârºitul unei zile ºi am sentimentul cã unul din noi doi, cel puþin, este foarte obosit.
Nicolae Vãcãroiu
#228189
Stimate coleg... stimate coleg... este o problemã de respect. V-am ºi prelungit 2 minute. Vã rog frumos! Nu am început campania electoralã.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#228363
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu:**
Dumneavoastrã nu aþi încheiat-o niciodatã. Numai asta faceþi!
Nicolae Vãcãroiu
#228497
Vã rog sã luaþi loc!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#228552
Aº dori, totuºi, fiindcã nu putem continua în acest fel, sã protestez în numele tuturor colegilor mei încã o datã în faþa Parlamentului aflat în Camerele sale reunite pentru acest nou record între limitele democraþiei pe care dumneavoastrã le stabiliþi.
Nicolae Vãcãroiu
#228855
Vã mulþumesc.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#228903
Mergeþi bucuroºi la Praga ºi spuneþi nu doar cã aþi reuºit sã treceþi bugetul, ci cã nu aveþi nici o problemã în România, nici cu Opoziþia, nici cu populaþia...
Nicolae Vãcãroiu
#229113
Domnule deputat... vã rog!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#229174
...dar nu se mai poate nici mãcar vorbi în Parlamentul României.
Nicolae Vãcãroiu
#229288
Se poate.
George Laurenþiu Crin Antonescu
#229332
La mai mare domnilor miniºtri ºi domnilor colegi din majoritatea parlamentarã!
Nicolae Vãcãroiu
#229460
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã rog.
Nicolae Vãcãroiu
#229535
Vã rog foarte mult sã luaþi loc!
Stimaþi colegi...
## **Domnul Anghel Stanciu**
Nicolae Vãcãroiu
#229630
**:**
Sã vinã chestorii sã-i lege cã nu sunt cuminþi!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#229687
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu:**
Dar se pune totuºi întrebarea: Dacã nu vreau? Ce faceþi? Îmi ridicaþi imunitatea parlamentarã? Vã las sã meditaþi.
Nicolae Vãcãroiu
#229895
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu v-o ridicã nimeni. Stimaþi colegi,
Vreau sã fiu înþeles foarte exact. Eu cred cã nu am oprit pe absolut nimeni sã ia cuvântul de câte ori a dorit, la fiecare amendament. ªi dacã vreun coleg senator sau deputat poate spune cã l-am oprit, deºi a venit la micro- fon de 2-3 ori, eu înþeleg cã se poate face o declaraþie de 2 minute. Am avut dezbateri generale la fiecare proiect ºi am fãcut separat chiar dezbateri pe timpi care nu se regãsesc în regulament.
Nicolae Vãcãroiu
#230422
Domnule deputat Sassu, vã rog!
Alexandru Sassu
#230455
## **Domnul Alexandru Sassu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Cred, totuºi, cã suntem în Parlamentul României ºi cred cã, în faþa unei legi care defineºte politica guvernamentalã pe un an de zile, este normal sã existe în final un punct de vedere al fiecãrui grup parlamentar.
De asemenea, cred cã este cazul sã ne comportãm civilizat ºi sã acceptãm cã existã ºi puncte care sunt împotriva a ceea ce credem ºi susþinem noi.
Voi fi foarte scurt. Grupul parlamentar al P.D. a privit cu bunãvoinþã încercarea Guvernului de a promova acest proiect de buget. Am apreciat gestul ministrului finanþelor de a se întâlni, anterior votãrii bugetului, cu grupul nostru parlamentar, cum am înþeles cã a fãcut-o ºi cu celelalte. Am încercat sã fim constructivi ºi am avut foarte multe amendamente. Din pãcate, trebuie sã remarcãm cã acest gest a fost refuzat de o maºinã de vot ºi de o concepþie bine stabilitã.
În consecinþã, nu putem ºi nu credem cã aceste douã bugete votate azi vor putea aduce un pas în plus în ceea ce ne dorim cu toþii Ð o Românie prosperã ºi oameni mai bogaþi.
Credeþi-ne cã în aceste condiþii nu am putut vota bugetul ºi nu credem cã lucrurile vor merge mai bine. Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#231705
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc pentru cuvântul rostit aici. Mi se pare corect.
## **Domnul George Laurenþiu Crin Antonescu**
Nicolae Vãcãroiu
#231858
**:**
Procedurã!
Nicolae Vãcãroiu
#231913
Stimaþi colegi, repet... Vã rog, suntem la încheiere, nu suntem pe ordinea de zi, am încheiat-o.
Dau cuvântul domnului Florin Georgescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist.
Poftiþi!
George Laurenþiu Crin Antonescu
#232169
Nu doresc, domnule preºedinte, decât sã vã anunþ cã în aceste condiþii parlamentarii liberali pãrãsesc sala ºi dezbaterile acestui for pe care dumneavoastrã l-aþi transformat într-o salã de ovaþii, în care nici mãcar o voce din opoziþie nu se mai poate auzi.
Vã mulþumesc.
Nicolae Vãcãroiu
#232492
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Permiteþi-mi sã declar închisã ºedinþa comunã a celor douã Camere ale Parlamentului cu privire la bugetul de stat ºi bugetul de asigurãri.
Vã mulþumesc foarte mult pentru participare.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#232787
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 160/23.XI.2002 conþine 44 de pagini.**
Preþul 40.870 lei

Cuprins

Stenograma

Continuarea dezbaterilor ºi adoptarea proiectului Legii bugetului de stat 1Ð4; 7Ñ20 2. Prezentarea domnului Pat Cox, preºedintele Parlamentului European, de cãtre Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului.

Prezentarea domnului Pat Cox, preºedintele Parlamentului European, de cãtre Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului. 4

Alocuþiunea domnului Pat Cox, preºedintele Parlamentului European 4Ð7

Preºedintele Senatului, Nicolae Vãcãroiu, mulþumeºte domnului Pat Cox, preºedintele Parlamentului European, pentru alocuþiunea sa în plenul celor douã Camere ale Parlamentului 7

Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii asigurãrilor sociale de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor de ºomaj pe anul 2003 20Ð44