Misterul acestei convocãri a Parlamentului în ajunul sãrbãtorii Floriilor, în condiþiile în care raportul Comisiilor de buget, finanþe a fost depus abia ieri, pare sã-ºi gãseascã rãspunsul în aceastã dimineaþã. Se împlinesc 100 de zile de guvernare, iar Guvernul a hotãrât sã marcheze acest eveniment în mod festiv, în prezenþa Parlamentului ºi în transmisiuni directe ale posturilor de radio ºi televiziune.
Lipsa unui bilanþ pozitiv pentru actuala guvernare, bilanþ care sã fie susþinut prin demararea respectãrii promisiunilor electorale, ºi aici nu vreau decât sã menþionez reducerea impozitului pe venit, recorelarea pensiilor, aplicarea unei cote reduse de T.V.A. pentru produsele de bazã, de strictã necesitate pentru consumul populaþiei, relaxarea fiscalitãþii, reducerea accizelor, majorarea alocaþiilor pentru copii, garantarea venitului mediu minim pe economie, ºi exemplele pot continua, toate acestea au determinat Guvernul sã prezinte acest proiect de buget, un adevãrat fenomen de ”fata morganaÒ a celor 100 de zile de guvernare.
Dar, pentru cã vrem sau nu, astãzi asistãm la un moment aniversar, permiteþi-mi sã adresez aºa cum se cuvine o urare Cabinetului Nãstase. Noi, Partidul Democrat, vã dorim sã nu uitaþi datoria de onoare pe care o aveþi faþã de toþi cei care v-au ales sau nu, faþã de poporul român, în a vã respecta nu numai Programul de guvernare, dar ºi promisiunile electorale fãcute în campanie. Pentru cã se pare cã timpul scurs din noiembrie 2000 Ñ timpul campaniei electorale Ñ pânã în decembrie 2000 Ñ momentul prezentãrii Programului de guvernare Ñ ºi apoi pânã în martie 2001 Ñ proiectul bugetului de stat pe anul 2001 Ñ, poate deveni o falie temporalã pentru partidul de guvernãmânt, vã rog sã consideraþi urarea noastrã sincerã o piedicã în calea uitãrii promisiunilor care nu trebuie sã fie doar electorale.
Seriozitatea cu care parlamentarii Partidului Democrat trateazã adoptarea proiectului bugetului de stat pe 2001 se regãseºte ºi în cele câteva zeci de amendamente prezentate de noi, care au vizat în special agricultura, protecþia socialã, administraþia publicã localã. Toate aceste amendamente au fost respinse în ciuda faptului cã intenþia noastrã a fost aceea de a ajuta la transformarea în realitate a prioritãþilor asumate de cãtre Executiv, în conformitate cu declaraþiile fãcute.
Domnule prim-ministru,
Prezentarea schiþei proiectului de buget în urmã cu 18 zile la Palatul Victoria a nãscut numeroase controverse legate de indicatorii macroeconomici propuºi, printre care rata inflaþiei a suscitat numeroase polemici, necesitatea acordului stand-by cu F.M.I., atenþia acordatã investitorilor strãini Ñ în parantezã fie spus, unora spunându-li-se chiar cã pot decola spre alte meleaguri dacã nu sunt mulþumiþi în România Ñ sau atenþia neacordatã, din pãcate, investitorilor români, inclusiv întreprinderilor mici ºi mijlocii. Facilitãþile fiscale de care ne amintim, acordate la sfârºitul anului trecut, rãmânând numai pe hârtie, neputând a fi puse în practicã datoritã unor norme inaplicabile ºi rãmânând de fapt stimulente fiscale aprobate de precedentul Parlament.
În ceea ce priveºte inflaþia, am afirmat, domnule primministru, cã analiºtii economici de renume considerã cã rata anualã a inflaþiei va depãºi sensibil estimãrile proiectate în bugetul pe 2001, fãrã ca afirmaþia mea sã însemne intenþia de a prognoza, a cobi sau a crea presiuni asupra populaþiei.
În acelaºi timp, doresc sã vã amintesc faptul cã în dezbaterile proiectului bugetului de stat pe 1997 dumneavoastrã aþi afirmat urmãtoarele: ”Proiectul de buget pune capãt, de asemenea, ºi încercãrilor de a mistifica datele reale privind rata anualã a inflaþiei sau cele privind deficitul balanþei comerciale. Atunci când un simplu calcul aratã cã rata probabilã a inflaþiei va ajunge la sfârºitul anului 200%, problema viitorului ºi a nivelului de trai încep sã devinã mai puþin meditaþii pe marginea statisticilor ºi mai mult întrebãri privind adevãratele raþiuni ºi interese.Ò
Þin sã menþionez faptul cã rata inflaþiei în 1997 a fost cu aproximativ 50% mai micã decât cea prognozatã de dumneavoastrã ºi nimeni nu v-a acuzat atunci de intenþia de a destabiliza sau de a crea presiuni asupra populaþiei.
Îmi permit sã continuu citatul din 1997. ”Aproape cã am putea spune cã proiectul de buget este un fel de reparaþie moralã, pe care P.D.S.R. a primit-o pentru toate neadevãrurile care s-au spus pe seama lui. Nu încercãm însã nici o mulþumire, deoarece bugetul nu ne poate mulþumi nici pe noi, nici pe cetãþeniÒ.
Eu unul nu-mi doresc decât ca acest proiect de buget pe 2001 sã nu devinã oglindã a ceea ce ar putea însemna promisiuni neonorate, politicianism ºi demagogie.
Referitor la necesitatea acordului stand-by cu F.M.I., la aceeaºi prezentare menþionatã a schiþei de proiect de buget pe 2001 aþi afirmat cã România nu are nevoie acum de un acord cu F.M.I.-ul, iar la numai câteva zile, în prezenþa unor ziariºti francezi, afirmaþia a fost schimbatã: România are nevoie de acord cu F.M.I., dar nu de banii F.M.I.-ului.
Cu toþii suntem de acord, aproape convinºi, cã urmarea va fi: avem nevoie atât de acordul cu F.M.I.-ul, cât ºi de banii F.M.I.-ului, pentru cã, altfel, cum vor reuºi acoperirea a douã treimi din deficitul bugetar pe seama liniilor externe de finanþare, în condiþiile onorabile de dobânzi.
Oricum, din câte am înþeles, delegaþia F.M.I., care a pãrãsit þara în martie, va reveni în mai, iar acest lucru m-a dus cu gândul la dezbaterile bugetului din 1998, când domnul Florin Georgescu afirma: ”Probabil cã rãspunsul a fost negativ din moment ce domnul Thomson le-a dat dumnealor, actualului Guvern, o pauzã de gândire ºi un rãgaz de douã luni pentru a-ºi face temele. Deci, actualmente, România nu are finanþare externã, neavând acordul F.M.I.-ului ºi, sigur, dumneavoastrã ºtiþi cã se condiþioneazã ºi relaþiile pe piaþa privatã de capital, dacã nu existã un acord principial cu acest ”jandarm financiar universalÒ, care este F.M.I., care face ºi bine ºi rãu, dar depinde cum ºtii sã negociezi ºi cum ºtii sã aperi interesul naþional în raporturile cu organismul respectiv.
Deci este un buget care se bazeazã pe finanþare externã, dar nu aduce finanþare externãÒ.
Am prezentat acest citat datoritã faptului cã ideea celor douã luni menþionate în dezbaterile din 1998 a fost reluatã, iatã, ºi în 2001 ºi acest lucru ne pune pe gânduri. Probabil douã luni este termenul considerat ideal de F.M.I. pentru executarea temelor Ñ dupã cum bine
declara Florin Georgescu în 1998 Ñ pentru executarea termenelor de cãtre Executivul României, de-a lungul diverselor exerciþii bugetare. Sã nu uitãm cã ºi acum ne aflãm în faþa unei atare situaþii.
Inconsecvenþa privind facilitãþile fiscale ne îndreptãþeºte sã afirmãm cã, în condiþiile în care o treime din deficit va fi acoperitã din surse interne, ºi anul acesta vom asista la orientarea bãncilor româneºti cãtre titlurile de stat, în defavoarea investiþiilor în economia realã.
Nu cred cã a aduce în discuþie acum rezervele Bãncii Naþionale, acum, când discutãm de acoperirea deficitului bugetar în condiþiile inexistenþei unui acord cu F.M.I.-ul, este o temã care sã nu producã îngrijorare.
Oferta electoralã a Partidului Democraþiei Sociale din România promitea concetãþenilor noºtri o guvernare mai bunã pentru o viaþã mai bunã.
Cei care deþin astãzi puterea au încercat sã ne convingã prin Programul de guvernare 2001 Ð 2004, aprobat de Parlament la 23 decembrie 2000, cã vor asigura relansarea economiei naþionale, combaterea sãrãciei ºi a ºomajului, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi a protecþiei copilului. La învestirea Cabinetului Nãstase, Partidul Democrat a arãtat cã Programul de guvernare este inconsistent, cã nu conþine termene ºi nu identificã resurse, cã nu stabileºte prioritãþi legislative ºi financiar bugetare.
Politica financiarã a Cabinetului Nãstase cu cele douã componente de conþinut, politica fiscalã ºi cea bugetarã, este departe de a îmbina mecanismele pieþei concurenþiale cu asigurarea echitãþii justiþiei ºi solidaritãþii sociale.
Marile angajamente guvernamentale, reducerea gradului de fiscalitate, asigurarea unei proporþii echitabile între impozitele directe ºi cele indirecte, aplicarea unei cote reduse de T.V.A. la produsele de bazã, de strictã necesitate, pentru consumul populaþiei, stoparea utilizãrilor sumelor încasate din procesul de privatizare, ca venit bugetar ºi folosirea lor exclusivã pentru restructurarea ºi modernizarea tehnologicã a agenþilor economici cu capital de stat, cu potenþial de competitivitate, toate acestea rãmân doar enunþuri.
Faþã de procesele reale din economia ºi societatea româneascã, precum ºi faþã de indicatorii prefiguraþi în proiectele de buget, care se dezbat în aceste zile, Partidul Democrat, în spiritul unei adevãrate politici socialdemocrate, dar ºi al mãsurilor concrete întreprinse când a participat la guvernare, îºi exprimã profunda sa îngrijorare.
Referitor la politica fiscalã, Guvernul s-a angajat sã prezinte un buget bazat pe un sistem de prioritãþi ºi programe. În forma actualã a proiectului de buget nu se enunþã ºi nu se utilizeazã criterii de performanþã pentru cuantificarea eficienþei, eficacitãþii ºi economicitãþii alocaþiilor bugetare:
1) în buget nu se prevãd veniturile ce se vor realiza din privatizare ºi din recuperarea activelor bancare;
2) proiectul de buget prevede o creºtere a gradului de fiscalitate de peste 1,5%, de la 29,4 la 30,9 din produsul intern brut, ceea ce reprezintã circa 16.200 miliarde lei.
Se aratã cã aceastã creºtere se va realiza pe seama unei mai bune colectãri a veniturilor statului, fãrã a se prezenta mijloacele concrete pentru realizarea acestui obiectiv.
De asemenea, se constatã o creºtere a ponderii impozitelor indirecte faþã de P.I.B. Impozite indirecte sunt
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/14.IV.2001
impozite pe consum, prim urmare povara va cãdea pe umerii fiecãrui cetãþean, indiferent de venituri. Astfel, nu se respectã angajamentul impozitãrii echitabile în raport cu posibilitãþile de venit.
Prin aceasta se infirmã Programul de guvernare, care prevede faptul cã ”Politica fiscalã va urmãri reducerea gradului de fiscalitate atât prin desfiinþarea contribuþiei la unele fonduri speciale, cât ºi prin reaºezarea sarcinii fiscale ºi a raportului dintre impozitele directe ºi indirecte, în vederea stimulãrii muncii, economisirilor întreprinderilor mici ºi mijlociiÒ.
Referitor la agriculturã, considerând agricultura ca ramurã prioritarã a economiei naþionale, Programul de guvernare propunea relansarea acesteia, modernizarea industriei alimentare ºi dezvoltarea silviculturii.
care se produc azi în plan european. Nu se creeazã premisele securizãrii a ce va fi graniþã a Uniunii Europene din punct de vedere fitosanitar ºi sanitar-veterinar.
4) Alocarea sumei de numai 37,4 miliarde lei pentru cofinanþarea programelor ce se vor realiza cu finanþare internaþionalã. Nu regãsim în buget sumele necesare demarãrii Programului SAPARD, în valoare de 150,3 milioane euro, alocate de Uniunea Europeanã pentru anul 2000.
5) În ceea ce priveºte suma de 884,6 miliarde, venituri extrabugetare provenite din presupusa încasare a redevenþei de pe terenurile agricole din domeniul privat al statului, aceasta se dovedeºte a fi doar o iluzie, deoarece peste 220 miliarde lei ar fi trebuit sã fie deja încasate în ....
Iatã câteva elemente care contrazic acest angajament:
1) Realitatea milionului la hectar. În legãturã cu sprijinul de 1 milion de lei pe hectar cultivat, în sumã totalã de 5.000 miliarde lei, peste 2.200 miliarde lei sunt deja alocaþi pentru culturile înfiinþate în toamna anului 2000.
Culturile agricole care se vor înfiinþa în primãvara acestui an nu vor beneficia integral de acest sprijin. Se vor cultiva încã circa 5 milioane hectare, iar resursa bugetarã mai poate finanþa doar încã 2,8 milioane hectare.
Producãtorii agricoli din zona cea mai defavorizatã, muntele, recunoscuþi în calitate de crescãtori de animale, sunt excluºi de la acest sprijin, deoarece nu se alocã nimic pentru pajiºti ºi fâneþe. De asemenea, s-a eliminat subvenþia pentru creºterea bovinelor.
Efectuarea plãþilor direct în lei se constituie într-o sursã inflaþionistã, deoarece banii se încaseazã postcheltuiala proprie, iar în cazul beneficiarilor care exploateazã chiar 20 Ð 30 de hectare existã riscul cã vor utiliza banii pentru consum, ºi nu pentru lucrãrile agricole.
Deºi acest ajutor financiar a fost gândit ca un sprijin consistent pentru fostele I.A.S.-uri, cele mai multe din acestea se poate presupune cã vor avea sechestrate sumele din conturile deschise la C.E.C., deoarece au foarte mari datorii la bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat.
2) Sprijinul direct acordat de Guvernele anterioare, cadrul juridic fiind, de fapt, iniþiat de Partidul Democrat, este în realitate mai mare decât milionul P.D.S.R.-ist, deoarece: a) pe lângã cuponul agricol au dispãrut ºi primele pentru grâul livrat, necesar consumului intern de panificaþie. La o producþie medie de 3 tone pe hectar, cu 500 lei pe kg se mai preiau 1,5 milioane lei în preþurile anului 2000; b) nu se mai acordã prime de 500 lei pe litrul de lapte livrat; c) motorina pentru agriculturã include ºi taxa de drum ºi nu prevede recuperarea acesteia, prin acordarea de bonuri de motorinã pentru hectarul cultivat. Persoanele juridice plãtesc pentru acest milion atât impozit, cât ºi T.V.A.
Au fost abrogate Legea nr. 165/1998 privind finanþarea cheltuielilor aferente producþiei agricole Ñ credit cu o dobândã de 35% pe an ºi subvenþionarea dobânzii cu 70% Ñ, precum ºi Ordonanþa nr. 36/1999 privind achiziþionarea de maºini agricole româneºti ºi animale de prãsilã, achitarea avansului de 25% din preþ ºi subvenþionarea dobânzii cu 70% pentru restul acoperit prin credit bancar.
3) Alocãrile slabe din capitolele ”Transferuri ºi subvenþii cãtre programele sanitar-veterinare ºi fitosanitareÒ sunt în evidentã neconcordanþã cu evenimentele grave
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.