Leon Petru Pop

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Apreciez cã proiectul de Lege privind bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat au ajuns pe ordinea de zi a celor douã Camere reunite cu oarecare întârziere. Dar, mai bine mai târziu, decât niciodatã... Mai bine un buget rãu, cu destul de multe lipsuri, decât lipsa bugetului.

Ne-am fãcut iluzii, ne-am aºteptat cu toþii sã avem un buget construit ºi croit dupã ultimele metode, dupã ultimele tehnici în domeniu, cu arhitecturã deosebitã, ºi am constatat cã ne este prezentat un proiect de buget construit ad-hoc, cu petec peste petec, un fel de veritabil ”anteriu al lui ArvinteÒ. ªi, în funcþie de aceasta, urmeazã sã-mi exprim punctul de vedere din partea Grupului parlamentar P.U.N.R.

Pânã acum, în ultimii ani, am asistat ºi continuãm sã asistãm la o autenticã dictaturã fiscalã, la o þarã în care guverneazã ”Impozit-VodãÒ. ªi aceasta pentru cã avuþia naþionalã, bunurile materiale, sunt rãu gesitonate, sunt prost administrate.

Am crezut cã acest buget va avea douã colonade importante, ºi anume: aceea a relansãrii economice, a stabilitãþii vieþii macro-economice, ºi o alta, de luptã acerbã împotriva sãrãciei, împotriva inflaþiei galopante, a inflaþiei furibunde. Dar nu este aºa! Pentru cã, deºi bugetul începe cu aceste enunþuri, deºi bugetul spune cã pentru prima datã, dupã 3 ani de declin economic, vor fi perceptibile anumite creºteri economice, de 1,2-1,3%, dupã un prim trimestru al acestui an, constatãm cã aceste creºteri economice nu se întrezãresc, nu apar, deci începem sã credem cã promisiunile acestea, ca ºi cele de la bugetele anterioare, au o mare dozã de precaritate, sunt o farsã.

E vorba apoi de oprirea inflaþiei. Inflaþia e prognozatã la cel mult 27%, undeva, sã spun, între 25 ºi 30%, dar constatãm cã, încã din acest prim trimestru epuizat, inflaþia este mai mare ºi inflaþia va creºte în viitor. Pentru cã, recent, au intrat în vigoare ºi se aplicã majorãrile, care sunt o consecinþã a aplicãrii T.V.A.-ului în domeniul energiei, al gazelor, al carburanþilor ºi al altora de genul acesta, care, în mod evident, în calitatea pe care o au, de impozite indirecte, contribuie la sãrãcirea celor mai mulþi dintre cetãþenii þãrii, pentru cã ei vor trebui sã plãteascã mai scump curentul electric, sã plãteascã mai mult pentru gaze, sã plãteascã pâinea mai scump Ð pentru cã se aplicã T.V.A. la pâine, se aplicã T.V.A. la unt, la alte produse agroalimentare de primã necesitate.

De asemenea, premisele de îmbunãtãþire a vieþii nu se întrevãd, pentru cã, printre altele, în buget este prevãzutã ºi o creºtere a ratei ºomajului, care va ajunge pânã la 13%. Deci vor fi din ce în ce mai mulþi oameni care vor depinde de aceste indemnizaþii, de aceste plãþi care se fac pentru nemuncã.

Un alt element care trebuie sã ne dea serios de gândit este acela cã, în ce priveºte lucrãrile agricole, sunt serioase restanþe, atât în toamnã, cât ºi acum, în primãvarã, ceea ce, cu uºurinþã, ne conduce la concluzia cã recoltele nu vor fi dintre cele mai bune, cã va trebui sã depindem în mare parte de produse agroalimentare din import. Deºi, dupã estimãrile unor mari specialiºti, România ar putea produce cu uºurinþã, cu subvenþii mici, produse agroalimentare pentru circa 60 de milioane, deci, pentru triplul populaþiei acestei þãri.