Stenogramă plen

3. Textul rãmas în divergenþã la proiectul Legii pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

4. Textul rãmas în divergenþã la proiectul Legii pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie.

**Ð orele 9,00Ð12,30 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð orele 9,00Ð13,00 Ð orele 14,00Ð20,00 Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 15,00Ð20,00 Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 9,00Ð13,00 Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 14,00Ð20,00**

**Ð orele 9,00Ð13,00**

**Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

## **Joi, 20 aprilie 2000**

**Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, anunþându-vã cã din totalul de 486 de deputaþi ºi senatori ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 364 parlamentari, absenþi fiind 122. Cvorumul legal este de 244 parlamentari.

Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru în forma în care v-au fost distribuite.

Dacã la ordinea de zi sunt comentarii sau observaþii?

Aþi vãzut în materialul ce v-a fost repartizat Ñ sigur, la ordinea de zi Ð pe primul punct sunt cele douã bugete. S-au trecut ºi alte puncte. Am în vedere îndeosebi punctele 3, 4 ºi 5, pe care le vom dezbate în perioadele când, de exemplu, dupã terminarea discuþiilor generale s-ar putea sã avem un moment potrivit sã dezbatem acele puncte care sunt relativ uºoare.

Deci, dacã nu sunt comentarii asupra ordinii de zi, supun la vot ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulþumim.

Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

- Abþineri? Nu sunt abþineri.

- Dacã referitor la programul care v-a fost distribuit sunt

- comentarii? Cine are de propus ceva? Nu sunt observaþii. Supun la vot programul anunþat. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt împotriviri.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

În legãturã cu acest program, vreau sã fac menþiunea cã se va lucra Ð încã o datã amintim Ð astãzi ºi mâine pânã la orele 20,00 seara, natural, cu pauza de la prânz. În ceea ce priveºte vineri se va lucra pânã la orele 12,30-13,00, cât este programat. Sãptãmâna viitoare se va lucra luni de la 15,00 la 20,00, tot cu acest program, cu aceastã ordine de zi Ð bugetul; marþi, miercuri pânã la orele 20,00 seara, ºi joi, pânã la prânz. Joi la prânz întrerupem. Nu se va mai lucra vineri, pentru cã este Paºtele catolic ºi protestant.

Idealul ar fi, ºi trebuie sã fie aºa ceva, sã facem eforturi ca, pânã joia viitoare, sã terminãm cu bugetul.

## **Domnul Petru ªteolea**

**:**

Ce este graba aceasta?!

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Cã, dacã nu terminãm, va fi: vineri, sâmbãtã, duminicã, luni pauzã; ar însemna abia marþi dupã-amiazã sã reluãm, pe urmã va veni Paºtele ortodox, intrãm într-o crizã de timp. Trebuie sã facem eforturi sã terminãm joia viitoare, la prânz, cu bugetul. Sunt ºi obligaþii pe care Guvernul le are ºi trebuie neapãrat sã facem acest efort.

N-am auzit ce aþi spus.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Amânaþi Paºtele! Daþi o ordonanþã de urgenþã de guvern ºi amânaþi Paºtele...

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Deci, acestea fiind zise, intrãm în ordinea de zi. Vã mai fac menþiunea cã la dezbaterile generale, în conformitate cu Regulamentul ºedinþelor Camerelor privind bugetul ºi în conformitate cu hotãrârile Birourilor permanente, grupurile parlamentare comune din Camerã ºi Senat ale fiecãror partide au dreptul, au un reprezentant care nu este limitat de timp, va expune punctul de vedere al grupurilor respective.

În ceea ce priveºte independenþii, se atribuie independenþilor, în total Ð o singurã persoanã de la Camerã ºi alta de la Senat Ð câte 15 minute fiecare.

Deci, acestea fiind zise, modalitatea de a se desfãºura...

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Domnule senator, vã atrag atenþiunea cã pentru grupurile parlamentare din Camerã ºi din Senat vorbeºte un singur reprezentant. Deci, la independenþi s-au dat doi reprezentanþi, tocmai având în vedere cele ce aþi spus dumneavoastrã, un singur reprezentant pentru fiecare grup. La independenþi nu aveþi decât la Camerã sã vorbeascã reprezentând un grup oarecare, care, de fapt, în ordinea Camerei nu sunt recunoscute ca grupuri politice propriu-zis. Deci vorbeºte unul la Camerã ºi un altul la Senat. Se poate acest lucru.

Am înþeles argumentele dumneavoastrã, domnule preºedinte, care mie mi se pare cã nu reuºesc sã învingã argumentele mele. De aceea, vã rog sã aveþi amabilitatea sã supuneþi la vot propunerea mea.

Voi supune la vot.

Deci aþi reþinut intervenþia domnului senator. Supun la vot cererea dânsului, adicã sã vorbeascã fiecare independent ºi acumulând un numãr de secunde, atunci s-ar inversa, ar putea ºi pentru ceilalþi reprezentanþi, pentru grupurile parlamentare sã adunãm aceste secunde iarãºi.

N-am spus sã vorbeascã fiecare independent 20 de secunde, domnilor, iertaþi-mã! N-am putut sã propun o asemenea imposibilitate.

Vã rog...

Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,

Am o intervenþie de procedurã care mi se pare extrem de importantã. Ea se referã la drepturile independenþilor. Eu cred cã este inadmisibil sã vorbeascã un independent din partea senatorilor ºi un independent din partea deputaþilor pentru toþi independenþii senatori ºi toþi independenþii deputaþi, pentru cã independenþii au diferite culori ºi diferite nuanþe ºi, mai mult decât atât, în cadrul senatorilor numiþi independenþi, ca ºi la deputaþi, existã persoane care reprezintã partide, partide care din varii motive nu au grupuri parlamentare. Este, prin urmare, imposibil ca, de pildã, pentru cei câþiva senatori ºi deputaþi independenþi U.F.D. sã vorbeascã aceeaºi persoanã care vorbeºte pentru alþi senatori ºi deputaþi ai altui partid politic, eventual, din partea stângã a eºichierului.

Prin urmare, vã rog sã acordaþi un numãr de secunde pentru fiecare independent, iar cumulându-se ”nÒ, mai mulþi astfel de independenþi sã fie reprezentaþi de unul. Este cu totul nedrept ca independenþii, chiar dacã au ajuns în aceastã situaþie mai mult sau mai puþin ingratã, sã frustraþi, sã fie de fapt lezaþi în drepturile lor de senatori sau deputaþi.

Vã rog, domnule preºedinte, vã rog, domnilor preºedinþi ºi domnilor colegi, sã aveþi în vedere aceste argumente care nu pot fi, cred eu, trecute cu vederea.

Concret, ce aþi propus?

Am spus. De pildã: 7 sau 8 independenþi numesc un delegat. De pildã, U.F.D. îºi numeºte un delegat pentru 8 independenþi ºi 8 ori 20 înseamnã 160 de secunde, 3 minute. Alt grup de 10 independenþi îºi numeºte un delegat, sã zicem cã ei sunt, nu ºtiu câþi, 20, tot 3 minute. 20 ori 20, 400 de minute º.a.m.d. Aceasta am propus, nu sã vorbeascã fiecare independent 20 de secunde, domnule preºedinte. Aceasta ar fi fost o inepþie, iertaþi-mã! Vã rog sã supuneþi la vot propunerea mea ºi sã decidã plenul Camerelor reunite.

Da. Supun la vot propunerea domnului senator. Cine este pentru? Numãraþi vã rog! 108. Cine este împotrivã? Vã rugãm numãraþi! Împotrivã?

85. Abþineri? 15 abþineri. Deci, 100 faþã de 108.

Nu avem cvorum!

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Se admite obiecþiunea ºi rãmâne ca independenþii sã se asocieze, aºa cum a spus domnul senator, nu ºtiu cum, ºi sã le socotim un numãr de secunde atunci. Cu acestea intrãm în ordinea de zi propriu-zis ºi invit pe domnul prim-ministru la microfon sã prezinte bugetul în liniile lui mari, în liniile lui principale.

Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul.

**Domnul Mugur Constantin Isãrescu Ñ** _prim-ministru al Guvernului:_

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Distinsã asistenþã,

Guvernul este onorat sã fie prezent astãzi în faþa dumneavoastrã spre a susþine un document vital pentru societatea româneascã: proiectul Legii bugetului pentru anul 2000. Vã rog sã-mi îngãduiþi mai întâi sã mã refer la câteva considerente de ordin general privind acest proiect de lege.

În construcþia bugetarã am pornit de la cele douã obiective economice mari incluse în programul Guvernului, aprobat de Parlament, ºi anume: reluarea creºterii economice ºi înjumãtãþirea inflaþiei.

Privitã cu neîncredere cu câteva luni în urmã, posibilitatea realizãrii concomitente a acestor douã obiective în anul 2000 se contureazã tot mai clar chiar din evoluþia datelor statistice.

România va avea în acest an o creºtere economicã ºi o reducere sensibilã a inflaþiei cu o construcþie bugetarã care sã stimuleze munca, iniþiativa, eficienþa ºi sã contribuie la crearea unui mediu de afaceri prielnic. Guvernul ºi-a asumat public ºi un alt angajament pe care vã asigur cã l-a respectat. A construit bugetul pe o temelie solidã. Nici o cheltuialã nu a fost prevãzutã fãrã sã existe o resursã certã pentru acoperirea ei.

Cheltuielile repartizate prin buget pentru acest an au la bazã fie venituri interne, fie contracte certe, deja existente, de finanþãri externe.

Creºterea economicã avutã în vedere în anul 2000 este bazatã pe majorarea exporturilor ºi a investiþiilor ºi mai puþin pe stimularea veniturilor ºi a cererii. Opþiunea pentru aceastã variantã a pornit de la experienþa pe care România a trãit-o în ultimii 10 ani. Ori de câte ori veniturile au crescut, prin indexãri sau prin alte modalitãþi, fãrã sã creascã în acelaºi timp producþia ºi productivitatea muncii, banii primiþi în plus de populaþie au fost în fapt tocaþi de inflaþie.

Vã mulþumim, domnule prim-ministru.

Vom trece la luãrile de cuvânt ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare.

Întâi, raportul comisiei.

Poftiþi, domnule preºedinte Constantinescu.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Îmi revine deosebita onoare de a prezenta raportul comun asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2000, întocmit de cele douã comisii de specialitate ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor.

În urma examinãrii acestui proiect de lege, în ºedinþa din 6 aprilie 2000, care a încheiat dezbaterile în cele douã comisii, acestea au hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele din anexa la raport. Este vorba de Anexa nr. 1. În Anexele nr. 2 A ºi nr. 2 B sunt prezentate amendamentele pe care fie cele douã comisii, fie comisiile care au dat avize le-au respins. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã rog sã-mi permiteþi cu aceastã ocazie sã mulþumesc membrilor celor douã comisii de specialitate pentru efortul susþinut în cadrul dezbaterilor în comisii, un efort care a fost de asemenea sprijinit de cãtre Executiv prin prezenþa domnului ministru Remeº ºi a staff-ului Ministerului Finanþelor, practic, pe tot parcursul lucrãrilor.

De asemenea, staff-ul tehnic al celor douã comisii împreunã cu reprezentanþii finanþelor au depus un efort deosebit pentru ca acest proiect sã poatã fi astãzi prezentat în dezbaterea plenului celor douã Camere.

Lucrând sub presiunea timpului, nu excludem posibilitatea ca în acest raport ºi în anexe sã se fi strecurat unele erori sau sã fi apãrut unele omisiuni.

În asemenea circumstanþe, dacã vom ajunge la situaþiile despre care vorbeam, reprezentanþii comisiilor de specialitate cer îngãduinþa sã procedeze la cuvenitele rectificãri, rectificãri procedurale sau pe fond, care vor fi supuse dezbaterii dumneavoastrã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Acum vom trece la prezentarea punctului de vedere al grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Florin Georgescu, din partea P.D.S.R. Poftiþi...

## **Domnul Florin Georgescu:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Suntem în pragul luãrii unei decizii fundamentale sub aspect economic ºi politic în ceea ce priveºte destinele þãrii Ð ºi acesta este momentul adoptãrii bugetului, un moment care prefigureazã nivelul de trai, condiþiile de viaþã ºi perspectiva economiei româneºti în acest an, dar ºi în anii urmãtori.

Am ascultat cu atenþie prezentarea fãcutã de domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, care, sigur, cu abilitatea profesionalã recunoscutã, a prezentat, spun eu, numai pãrþile pline ale ”paharului bugetarÒ.

Eu aº fi mai prudent în interpretarea premiselor ºi consecinþelor acestui buget ºi aº urma cuvintele lui Vlahuþã, care spunea sã ne ferim de cel care amestecã ºi ceva adevãr între afirmaþiile sale, de multe ori, neadevãrate.

Probabil cã domnul premier ºi Guvernul dumnealui, aceasta este pãrerea mea, se conduc dupã un dicton bine cunoscut, ºi anume acela potrivit cãruia jumãtãþile de adevãr au în ochii mulþimii mai multã putere de convingere decât adevãrul crud, iar aici nu s-a spus adevãrul complet în ceea ce priveºte construcþia bugetarã ºi efectele aplicãrii acestuia.

De ce? Lucrurile sunt, dupã pãrerea mea, clare. Pentru cã nu se doreºte sã se spunã românilor cum vor trãi în urmãtoarele 12 luni, ce costuri sociale vor avea politicile pe care Guvernul ºi le asumã faþã de organismele financiare internaþionale, dar pe care nu vrea sã le transmitã în mod transparent populaþiei, pentru cã se apropie campaniile electorale ºi, atunci, cu un memorandum cu F.M.I.-ul în mâna stângã ºi cu platforme electorale demagogice ºi populiste, cum au promovat actualii guvernanþi în Õ96, în mâna dreaptã, nu mai pot sã devinã credibili. Trebuie sã vã supãraþi domnilor guvernanþi cu cineva. Ori se supãrã cu Washington-ul, ori se supãrã cu populaþia. Dumnealor vor sã fie bine cu toatã lumea. Ei, nu se poate aºa ceva ºi eu vreau sã vã demonstrez

dumneavoastrã aici care sunt responsabilitãþile ºi mãsurile pe care actualul Guvern ºi le-a luat cãtre Fondul Monetar Internaþional ºi din care derivã întreaga construcþie bugetarã.

Deci, dacã vor veni, aceºti bani vor sta în rezerva valutarã, dumneavoastrã vã veþi împrumuta la 10-12% în medie pentru împrumuturi externe, domnule prim-ministru, iar plasamentele acestor bani pe care-i arãtaþi populaþiei prin buletinele statistice ale Bãncii Naþionale se vor face la 4-5% pe an. Deci te costã 12 ºi iei 4. Diferenþa o suportã populaþia.

Politica pe care o promovaþi dumneavoastrã, stimaþi guvernanþi, este ca aceea a unui spital care are stocuri supranormative la produsul ”sângeÒ în magazia spitalului, dar oamenii, pacienþii, mor pe capete la anestezie ºi în saloanele spitalului.

Atunci, dacã nu aveþi fonduri externe pentru investiþii ºi nici interne, Guvernul recurge la o abordare tipic ceauºistã, ºi anume, pentru al patrulea an consecutiv apeleazã la resursele de suportabilitate ºi de tradiþionalã rãbdare ale românilor, relaxându-se fragil impozitarea directã a unor producãtori, sporindu-se consistent, în schimb, impozitele indirecte adresate consumatorilor, adicã T.V.A.-ul ºi accizele. Deci, în loc de binecunoscuta recomandare antedecembristã: sã mai punem o hainã în plus, actualul Guvern ne spune, pentru al patrulea an la rând, sã strângem în continuare cureaua. De altfel, prin premisele macroeconomice ale construcþiei bugetare, consumul populaþiei va scãdea cu 2%, iar dacã excludem autoconsumul, care este prevãzut sã creascã Ð un lucru total paradoxal, noi vrem sã ne integrãm în Europa, unde bunurile ºi serviciile sunt executate pe scarã largã de operatorii economici specializaþi, dar prin politica economicã a Guvernului noi ne întoarcem spre Zimbabwe ºi Coasta de Fildeº, unde ne-a încadrat ”Standard & PoorÕsÒ, pentru cã acest Guvern ne invitã sã ne hrãnim, sã ne satisfacem nevoile de trai prin autoconsum, sã producem în curte ºi pe balcoane produsele necesare traiului. Deci, dacã excludem acest autoconsum, nivelul de viaþã al cetãþeanului român va scãdea cu alte 4-6% în acest an, care se adaugã la cele 20-22% din cei 3 ani anteriori. ªi astfel se explicã cum puterea de cumpãrare a populaþiei a ajuns în februarie 2000 la 53%, comparativ cu 73%, cât era în noiembrie 1996.

Aºadar, acest Memorandum de politici economice, asumat faþã de F.M.I., care stã la baza construcþiei bugetare, promoveazã o politicã de ajustare, deci de strângere a curelei, în vederea macrostabilizãrii, ºi nu o politicã de macrostabilizare prin dezvoltare, abordare pe care o susþine, care reprezintã opþiunea politicã, economicã a Partidului Democraþiei Sociale din România.

Dumneavoastrã ºtiþi bine cã ceea ce faceþi acum înseamnã creºterea deficitului cvasifiscal, adicã a pãrþii nevãzute a deficitului þãrii. Deficitul fiscal ºi cvasifiscal erau în 1996 de 12% din P.I.B., potrivit datelor recente

ale Bãncii Naþionale, în timp ce acum în anul 2000, acest deficit total, fiscal ºi cvasifiscal, este de 15%. Deci 12% acum 3 ani, când domnul Constantinescu ºi domnul Ciorbea fãceau mult caz de moºtenirea dezastruoasã, iar azi este 15%, ca sã punem lucrurile în ordine, aºa cum sunt ele prezentate de un arbitru relativ independent Ð ºtim cât de independent este Ð, ºi anume Banca Naþionalã a României.

Raportat la toate aceste consideraþii privind evoluþia deja înregistratã a ratei inflaþiei, aceste manevre obscure privind preþurile ºi tarifele din regii ºi tot ceea ce se mai prefigureazã, inclusiv în materie de curs valutar, noi apreciem cã rata inflaþiei pe acest an va fi în jur de 40%, ºi în nici un caz de 27%. Aceasta înseamnã obligarea populaþiei la a strânge suplimentar cureaua faþã de ceea ce s-a proiectat, deoarece preþurile, eventualele indexãri firave, alocaþiile bugetare sunt dimensionate la 27% inflaþie. Dacã inflaþia este mai mare, atât populaþia cu veniturile ei, cât ºi instituþiile publice cu alocaþiile, cu banii de care dispun, vor cumpãra mai puþine bunuri ºi servicii, deci va fi vorba nu de o ajustare cu o gaurã la curea, ci cu douã, trei gãuri, aºa cum ne-au obºinuit pe noi guvernanþii. Putem spune, în sintezã, cã avem de-a face cu un buget nerealist, un buget chiar fantezist.

Douã-trei cuvinte despre politica fiscalã a acestui buget. Mult clamata relaxare fiscalã de la începutul acestui an n-a fost decât o redistribuire fiscalã de pe umerii celor care trãiesc din fructificarea capitalului pe umerii celor care trãiesc din venituri generate de muncã, adicã din pensii ºi salarii. Aceastã mãsurã este confirmatã de punctul 14 din Memorandumul F.M.I. Ce se spune acolo? Sã se reducã fiscalitatea cu 1,5% din P.I.B., dar sã se reducã ºi cheltuielile bugetare, deci serviciile ºi bunurile publice adresate populaþiei, cu 2% din P.I.B., pentru ca sã se reducã deficitul bugetar de la 3,5%, cât a fost anul trecut, la 3%, deci o strângere a curelei în domeniul cheltuielilor publice. În structurã, lucrurile stau mult mai grav, ºi anume se reduce impozitarea producãtorilor ºi apare o influenþã nefavorabilã asupra bugetului, care înseamnã 1,5% din P.I.B., pe venituri.

Acum închei pentru a vã transmite un mesaj politic de sintezã: politica pe care o aplicã distinºii guvernanþi este cea a lui Ludovic al XV-lea, în al cãrui rol se aflã domnul ministru Remeº. Doamna de Pompadour mai cãutãm sã vedem cine e. ”Dupã noi, potopul!Ò, spunea distinsul rege.

În final, autorului acestui buget, domnul ministru Decebal-Traian Remeº, cu toatã amiciþia ºi cu tot respectul pe care i-l port, propun sã-i adãugãm încã un apelativ, care sã reflecte încã o contradicþie în numele sãu, deoarece pe dânsul îl cheamã ºi Decebal ºi Traian. Eu vã propun sã-i zicem ºi Pirus, un militar grec care a fost rege al Egiptului, deci, iatã o nouã contradicþie, pentru cã acest buget este un buget ”ˆ la PirusÒ, ºi dacã dumnealui ar avea respectul cuvenit faþã de noi, ar recunoaºte cã încã un buget ca acesta, cum spunea Pirus, ºi ”þara este definitiv pierdutãÒ...

Vã mulþumesc.

Mulþumim, domnule deputat. Doamnelor ºi domnilor,

Biroul permanent n-a prevãzut nici-o limitã pentru luãrile de cuvânt la aceste dezbateri generale. Am contat ºi contãm pe autolimitarea din partea domnilor vorbitori.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Morariu Teodor, din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Construcþia bugetului de stat pe anul 2000 are la bazã mai multe condiþionãri. În primul rând este vorba de performanþele din economia realã. ªi în acest an se continuã procesul de restructurare ºi de lichidare a agenþilor economici care produc pierderi în economie. În ultimii trei ani, acest proces a impus un declin economic aproape programat, dar în parte sãnãtos, prin eliminarea parþialã a surselor de pierderi în economie.

Pentru anul 2000, Guvernul ne propune oprirea declinului produsului intern brut, calculele arãtând cã este posibilã realizarea unei creºteri economice de 1,3%, fãrã a se afecta echilibrele macroeconomice. Construcþia bugetului de stat þine cont de toate aceste aspecte care privesc evoluþia ºi performaneþele economiei reale în anul 2000. Limitarea deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut reprezintã maximum de deficit ce poate fi susþinut, orice depãºire putând duce fie la o inflaþie mai mare decât cea programatã, fie la un deficit mai mare al contului curent, cu efecte negative în planul stabilitãþii macroeconomice ºi al reluãrii creºterii economice.

De asemenea, s-ar periclita continuarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaþional ºi înfãptuirea programelor de finanþare externã, fãrã de care este exclusã continuarea reformei economice, precum ºi relansarea economicã ºi stoparea declinului nivelului de trai.

Reducerea inflaþiei este un obiectiv prioritar al programului economic pentru anul 2000, poate cel mai important, Legea bugetului de stat trebuind sã facã faþã unor exigenþe serioase pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Restructurarea instituþiilor bugetare, reducerea personalului angajat în aceste instituþii, limitarea fondului de salarii al regiilor autonome, societãþilor sau companiilor naþionale sunt câteva mãsuri prevãzute în acest buget pentru încadrarea în deficitul bugetar ºi reducerea ratei inflaþiei. Sunt necesare însã ºi alte mãsuri îndrãzneþe de restructurare a furnizorilor de utilitãþi publice care sunt ºi principali furnizori de inflaþie. În comisie am analizat posibilitatea reducerii salariilor conducãtorilor regiilor, companiilor ºi societãþilor naþionale, F.P.S. ºi AVAB, chiar prin Legea bugetului de stat. Din pãcate, n-am ajuns însã la o soluþie în acest sens. Cred însã cã prin Legea bugetului de stat putem impune Guvernului elaborarea unui act normativ cadru de salarizare în aceste sectoare sau chiar o limitare a venitului maxim. Personal, eu nu concep ca o persoanã, orice funcþie ar avea, care este plãtitã din bani publici sau din bani asimilaþi banilor publici, sã încaseze un venit mai mare decât al Preºedintelui României sau decât al primului-ministru.

Mulþumim, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Petre Partal, de la Partidul Democrat.

## **Domnul Petre Partal:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Domnilor deputaþi ºi senatori, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor invitaþi,

Ne aflãm la cel mai important moment anual al unui Parlament, ºi anume acela al dezbaterii celei mai importante legi a unui stat, Legea bugetului de stat. Taxele ºi alocãrile, esenþa politicii fiscale a unui stat, sunt obiective asupra cãrora Guvernul ºi Parlamentul fac trimiteri în fiecare an.

Secretomania este însã atributul ce caracterizeazã acþiunea de întocmire ºi dezbatere a bugetului. De ce? Pentru cã din momentul când se lucreazã la proiectul de buget, totul se desfãºoarã în cel mai mare secret, de parcã s-ar urzi un complot împotriva naþiunii ºi nu trebuie sã afle nimeni. Nu s-a înþeles nici pânã acum faptul cã acest buget nu este al primului-ministru sau al miniºtrilor, ci el aparþine þãrii ºi þara trebuie sã ºtie ce i se pregãteºte. De fiecare datã, explicaþiile pe care le soliciþi tu, ca parlamentar, presa ori cetãþeanul, asupra datelor cuprinse în proiectul de buget sau în calculele de fundamentare a acestuia, þi se dau cu parcimonie ºi cu sfiiciune, lãsându-þi impresia cã þi s-au fãcut mari favoruri, de parcã nu existã o obligaþie legalã în acest sens, ca sã nu mai vorbim de transparenþa cerutã de noua democraþie.

Întârzierea este un alt atribut caracteristic acþiunii de întocmire a bugetului. A devenit deja o regulã ca proiectul de buget sã fie depus la Parlament cu întârziere. În acest an, întârzierea a fost de cinci luni Ð trebuia sã fie depus, potrivit art. 25 alin. 6 din Legea finanþelor nr. 72/1996, în 10 octombrie 1999 ºi a fost depus în 5 martie 2000. S-au invocat, ca de fiecare datã, motive legate de misiunea Fondului ºi a Bãncii Mondiale în România, mai precis, nivelul deficitului. De data aceasta, explicaþia nu mai þine, deoarece România, ca þarã acceptatã la începerea discuþiilor de aderare la Uniunea Europeanã, avea obligaþia stabilitã deja prin tratat sã se încadreze în nivelul unui deficit al bugetului general consolidat de 3% din produsul intern brut.

Avariþia este o altã caracteristicã: numãrul de exemplare de proiecte de buget trimis la Parlament a fost

Mulþumim, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Paul Pãcuraru, P.N.L.

## **Domnul Paul Pãcuraru:**

Domnilor preºedinþi ai celor douã Camere, Domnilor miniºtri... absenþi din salã, din pãcate,

Sigur cã discuþia asupra bugetului de astãzi îþi dã amare prilejuri de meditaþie ºi de reflecþie. Pot spune cã, ascultând discursurile de pânã acum, am avut aproape certitudinea cã suntem marcaþi de campania electoralã care se apropie, cã, în loc sã facem o discuþie foarte la obiect ºi de analizã a stãrii economiei ºi a stãrii societãþii în momentul de faþã, suntem incomparabil mai mult preocupaþi de viitorul nostru politic, de viitorul electoral al partidelor noastre ºi sigur cã aceasta este în detrimentul a ceea ce avem de fãcut.

Am în egalã mãsurã senzaþia cã, în pofida rigorilor ºtiinþei, multe dintre afirmaþiile fãcute aici dau senzaþia cã avem în faþã o ºtiinþã a exactitãþii absolute, în care cineva deþine monopolul rezolvãrii a tot ceea ce avem în faþã, iar cineva deþine, dacã vreþi, portofoliul nereuºitelor, ºi sigur cã opoziþia are reþetele bine definite, bine pregãtite pentru tot ceea ce se întâmplã, ºi din 1990 pânã în 1996 am putut sã constatãm acest lucru, cã aveam o economie absolut înfloritoare, cu societãþi comerciale cu o ratã ridicatã a profitului ºi a rentabilitãþii, cu instituþii care funcþionau impecabil, cu ordonatori de credite foarte buni ºi impecabili ºi iatã-ne cã din 1997 încoace ne-am trezit în situaþia ingratã în care întreprinderile au devenit brusc neperformante, bãncile au început sã-ºi închidã uºile una dupã alta, ºi aceasta numai din vina algoritmului sau nu se ºtie cãrei situaþii, în loc sã vedem, totuºi, faptul cã toate procesele economice, financiare ºi aºa mai departe sunt procese cu continuitate în timp, care nu numai cã au continuitate în timp, dar se ºi agraveazã în timp. Pe mãsurã ce evolueazã negativ, ce se adunã negativitate, acest lucru la un moment dat trebuie sã fie rezolvat ºi sigur cã cineva plãteºte o notã de platã, ºi nota de platã, din pãcate, o plãtim ºi noi, o plãteºte ºi populaþia, o plãteºte ºi Guvernul ºi suntem obligaþi sã înghiþim aceste lucruri.

Dar vroiam sã spun, totuºi, cã pentru o oarecare decenþã ºtiinþificã, laureaþi ai Premiului ”NobelÒ în economie spuneau, la un moment dat, cã ”errare economicum estÒ, deci dincolo de judecãþi apodictice ºi indiscutabile, de sentinþe absolute, existã o relativitate a ºtiinþei economice ºi poate în situaþii de tranziþie, mai mare decât oricând, ceea ce face ca politicile construite, inclusiv politicile bugetare, inclusiv politicile fiscale, politicile de ajustare sectorialã, de restructurare ºi de privatizare sã fie în momentul de faþã mult discutate, este evident, ºi se pãºeºte pe un teren nesigur pentru mari academii ale lumii, da-apoi pentru niºte, sã spunem, oameni care se confruntã, e adevãrat, cu realitatea, dar constatã ºi ei ºi au constatat în timp cã, deseori, anumite pârghii pe care au acþionat, anumite mãsuri pe care le-au luat nu au dat nici pe departe rezultatele scontate, ba aº putea sã spun, dimpotrivã, cã efectele perverse au fost mai mari ºi mai pãcãtoase decât beneficiile.

Mulþumim, domnule senator.

În continuare are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban, P.R.M.

## Domnilor preºedinþi,

## Onorat auditoriu,

Parlamentarii Partidului România Mare s-au implicat în discutarea ºi definitivarea Legii bugetului de stat pe anul 2000 ºi a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000, intervenind cu amendamente la nivelul comisiilor, fãrã ca acestea sã fie luate mãcar în discuþie.

Românii nu vor trãi mai bine în anul acesta. Bugetul anului 2000, sãrac ºi auster, nu creeazã premise pentru creºterea nivelului de trai, oricât de mult ºi-ar dori cetãþenii acestei þãri.

Ministerul Finanþelor continuã ºi în acest an cu modificarea structurii veniturilor bugetare. Analiza acestei structuri evidenþiazã douã aspecte principale: efectele mãsurilor legislative adoptate de Guvern în cadrul programului sãu economic, ºi anume:

1. Reducerea veniturilor în P.I.B. de la 34,8% în 1998, la 32,8% pentru acest an;

2. Creºterea ponderii impozitelor indirecte la 12,1%, în raport cu cele directe, 2,7%.

Fac menþiunea cã, dacã se doreºte cu adevãrat o reluare a creºterii, România ar trebui sã investeascã în primul rând în capacitãþi de producþie, fapt ce ar atrage ºi investitorii strãini, iar cheltuielile guvernamentale sã fie reduse la maxim, prin reducerea cheltuielilor cu administraþia ºi prin îngrãdirea tuturor investiþiilor neproductive: administraþii financiare, bãnci, justiþie etc.

O analizã sincerã scoate în evidenþã cã majorarea impozitelor indirecte nu face decât sã contribuie ºi mai mult la scãderea consumului ºi, ca urmare, a puterii de cumpãrare a populaþiei.

De cealaltã parte, trebuie vãzut ºi drumul pe care banii adunaþi la buget ajung la destinaþiile prevãzute. În aceste condiþii, acest drum este tot mai greu de identificat, sumele alocate sunt fie mici, în raport cu cerinþele, fie cã nu sunt corect utilizate, astfel cã ºi în acest an situaþia învãþãmântului va rãmâne precarã, iar a sistemului sanitar va fi la limita suportabilitãþii. Autoritãþile locale nu vor avea, în continuare, bani pentru buna gospodãrire a localitãþilor.

Deficitul la bugetul consolidat pe anul 2000 va fi de maximum 3% din P.I.B., iar cel al bugetului de stat de 4,9% din P.I.B. Aceste praguri pot fi uºor depãºite, având în vedere cã ºi în acest an reforma economicã nu este însoþitã de investiþii de capital ºi de o privatizare corectã ºi eficientã, ci doar prin disponibilizare de personal, închideri de unitãþi economice ºi creºtere a fiscalitãþii.

Mulþumim, domnule deputat. Urmeazã domnul deputat Nagy ªtefan, U.D.M.R.

## Domnilor preºedinþi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Stimaþi invitaþi,

Discuþiile asupra proiectului de buget constituie, în fiecare an, una din cele mai importante dezbateri, dacã nu cea mai importantã, atât din punct de vedere legislativ, cât ºi din punct de vedere al confruntãrilor teoriilor, posibilitãþilor, premiselor economice, dar, mai ales, politicoeconomice, bugetul fiind un mijloc, un instrument, un plan financiar, o expresie a puterii economice a unei þãri, o expresie a modului cum s-au administrat resursele materiale ºi umane, o proiecþie a modalitãþii cum se doreºte gestionarea în viitor a societãþii. De fapt, bugetul reprezintã o oglindã fidelã a stãrii economice a þãrii.

Legea privind finanþele publice, în art. 1 alin. 2 fraza a 2-a, spune: ”Dimensionarea cheltuielilor publice ºi repartizarea acestora pe destinaþie ºi pe ordonatori de credit se efectueazã în concordanþã cu obiectivele strategiei de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii.Ò

Analizând strategia de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii, Grupul parlamentar U.D.M.R. afirmã cã obiectivele economice ºi sociale îºi pun amprenta asupra configuraþiei proiectului de buget pe acest an. Nu întâmplãtor nu folosesc anul 2000, deoarece Grupul parlamentar U.D.M.R. nu poate sã înþeleagã faptul cã nu se poate întocmi bugetul þãrii la timp. Cu atât mai mult nu înþelege aceastã tergiversare cu cât cei chemaþi pentru întocmirea lui, cât ºi cei care adoptatã aceastã proiecþie au la dispoziþie posibilitãþi legale de a face rectificãrile de rigoare. Întocmirea ºi adoptarea bugetului la timp ar fi primul semnal profund de seriozitate al asumãrii responsabilitãþii actului de guvernare, precum ºi respectul faþã de

elementul timp, una din cerinþele de bazã în cadrul economiei de piaþã.

Revenind la strategia de dezvoltare economicã ºi socialã, Grupul parlamentar U.D.M.R. afirmã cã, prin prezentarea la Bruxelles a strategiei naþionale de dezvoltare economicã a României pe termen mediu, avem la dispoziþie un cadru clar privind locul unde vrem sã ajungem ºi ce standard de viaþã vrem sã asigurãm cetãþenilor României. Printre obiectivele majore pe care vrem sã le realizãm se numãrã finalizarea creãrii unei economii de piaþã funcþionale, compatibilã cu principiile, normele, mecanismele ºi instituþiile Uniunii Europene.

Mulþumim, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Leon Pop, P.U.N.R.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Apreciez cã proiectul de Lege privind bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat au ajuns pe ordinea de zi a celor douã Camere reunite cu oarecare întârziere. Dar, mai bine mai târziu, decât niciodatã... Mai bine un buget rãu, cu destul de multe lipsuri, decât lipsa bugetului.

Ne-am fãcut iluzii, ne-am aºteptat cu toþii sã avem un buget construit ºi croit dupã ultimele metode, dupã ultimele tehnici în domeniu, cu arhitecturã deosebitã, ºi am constatat cã ne este prezentat un proiect de buget construit ad-hoc, cu petec peste petec, un fel de veritabil ”anteriu al lui ArvinteÒ. ªi, în funcþie de aceasta, urmeazã sã-mi exprim punctul de vedere din partea Grupului parlamentar P.U.N.R.

Pânã acum, în ultimii ani, am asistat ºi continuãm sã asistãm la o autenticã dictaturã fiscalã, la o þarã în care guverneazã ”Impozit-VodãÒ. ªi aceasta pentru cã avuþia naþionalã, bunurile materiale, sunt rãu gesitonate, sunt prost administrate.

Am crezut cã acest buget va avea douã colonade importante, ºi anume: aceea a relansãrii economice, a stabilitãþii vieþii macro-economice, ºi o alta, de luptã acerbã împotriva sãrãciei, împotriva inflaþiei galopante, a inflaþiei furibunde. Dar nu este aºa! Pentru cã, deºi bugetul începe cu aceste enunþuri, deºi bugetul spune cã pentru prima datã, dupã 3 ani de declin economic, vor fi perceptibile anumite creºteri economice, de 1,2-1,3%, dupã un prim trimestru al acestui an, constatãm cã aceste creºteri economice nu se întrezãresc, nu apar, deci începem sã credem cã promisiunile acestea, ca ºi cele de la bugetele anterioare, au o mare dozã de precaritate, sunt o farsã.

E vorba apoi de oprirea inflaþiei. Inflaþia e prognozatã la cel mult 27%, undeva, sã spun, între 25 ºi 30%, dar constatãm cã, încã din acest prim trimestru epuizat, inflaþia este mai mare ºi inflaþia va creºte în viitor. Pentru cã, recent, au intrat în vigoare ºi se aplicã majorãrile, care sunt o consecinþã a aplicãrii T.V.A.-ului în domeniul energiei, al gazelor, al carburanþilor ºi al altora de genul acesta, care, în mod evident, în calitatea pe care o au, de impozite indirecte, contribuie la sãrãcirea celor mai mulþi dintre cetãþenii þãrii, pentru cã ei vor trebui sã plãteascã mai scump curentul electric, sã plãteascã mai mult pentru gaze, sã plãteascã pâinea mai scump Ð pentru cã se aplicã T.V.A. la pâine, se aplicã T.V.A. la unt, la alte produse agroalimentare de primã necesitate.

## Mulþumim, domnule deputat.

Conform programului anunþat ºi aprobat de dumneavoastrã, luãm pauzã. La 12,30, membrii Biroului permanent sunt invitaþi la ºedinþã. Lucrãrile se reiau la orele 14,00, conform programului.

Urmeazã sã ia cuvântul domnul deputat Pambuccian, de la minoritãþi; domnul deputat Nicolae Popa ºi domnul senator Vosganian, din partea independenþilor, replica Guvernului ºi, pe urmã, dezbaterile, în continuare. La ora 14,00, reluãm ºedinþa.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Reluãm ºedinþa comunã a celor douã Camere.

- Stimaþi colegi,

- Suntem la dezbaterile generale. Nu se voteazã.

Invit pe domnul deputat Nicolae Popa, independent. Nu este prezent...

- Domnul Varujan Pambuccian are cuvântul. Domnule deputat, microfonul vã aparþine.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Degeaba, domnule preºedinte!

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Când s-a încheiat ºedinþa, nu erau mai mulþi în salã! Suntem la dezbaterile generale, nu se voteazã. Când vom vota, vom face apelul nominal, dacã va fi nevoie.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

## Este aberant!

Guvernul este prezent prin domnul ministru Remeº. Stimaþi colegi,

Cu puþinã înþelegere, sã trecem la dezbateri. Suntem la dezbaterile generale, nu votãm. Domnule deputat, vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Este într-un fel trist cã dezbaterea bugetului are loc cu atât de puþini dintre noi. Este la fel de trist cã, dupã 10 ani, dupã ce România ºi statele cu care atunci era într-o alianþã au pierdut un rãzboi nu militar, ci unul economic, mentalitatea noastrã ºi modul în care operãm la nivelul societãþii ºi al economiei s-au schimbat foarte puþin. Lucrul acesta se regãseºte cel mai clar în fiecare an în buget, care nu face nimic altceva decât sã reflecte o anumitã stare a economiei din anul precedent, de obicei.

Referindu-mã la modul în care sunt construite resursele în acest buget, cred cã ar trebui sã remarc douã lucruri, ºi anume un lucru bun, care este ponderea mai accentuatã în structura intrãrilor la buget a taxelor indirecte ºi, în special, a T.V.A., ºi, în acelaºi timp, sã remarc faptul cã valoarea tuturor acestor taxe ºi impozite din care se formeazã bugetul este în continuare foarte micã.

Dacã ne uitãm la valoarea în dolari a bugetului României, cred cã nu avem nici un motiv de bucurie sau de speranþã cã lucrurile vor intra pe un fãgaº mai bun. Dacã ne referim la modul în care pot fi fãcute economii sau la modul în care pot fi cheltuiþi altfel banii, aº vrea sã fac câteva remarci.

Într-un moment foarte greu pentru foarte multe state europene, fiind vorba de perioada anilor Õ30, a existat un lucru care s-a repetat în principalele state europene ºi în Statele Unite fãrã nici un fel de diferenþã de sistem social, fãrã a þine cont de diferenþele de sistem social, de sistem politic, de mentalitãþi, de nimic. Este vorba de un program amplu de lucrãri de infrastructurã. Sigur, în acele þãri, programul de care vorbesc a fost finanþat în urma unei acumulãri puternice datoratã unor ani de prosperitate economicã. În România, lucrul acesta nu este posibil. Ce este posibil însã este sã concesionãm masiv asemenea lucrãri, ºi nu înþeleg de ce nu o facem.

În condiþiile în care existã corporaþii mari a cãror cifrã de afaceri depãºeºte P.I.B.-ul României ºi care sunt interesate în asemenea concesionãri, fie cã este vorba de amenajãri hidroenergetice, fie cã este vorba de autostrãzi, fie cã este vorba de orice fel de lucrãri de infrastructurã, în condiþiile în care existã nenumãrate ”plimbãriÒ, pentru cã ele sunt lipsite de consecinþe, ale unor persoane cu rãspundere în aceste corporaþii, continuãm sã nu concesionãm aceste lucrãri. Concesionarea lor ar avea un efect categoric pozitiv asupra bugetului de stat, ºi acest efect ar fi unul dublu, pe de o parte, prin ocuparea unei pãrþi a populaþiei, care în momentul de faþã este într-un ºomaj mai mult decât prelungit, deci degrevarea bugetului de la o serie de cheltuieli, iar, pe de altã parte, ar permite o serie de intrãri din impozitele pe care aceste corporaþii le-ar plãti pentru lucrãrile pe care le fac.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Nicolae Popa are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Doamnelor ºi domnilor colegi, care aþi mai rãmas ºi care aþi avut rãbdare sã participaþi la dezbaterile acestui buget,

Aºa cum spune un vechi proverb din popor, ”Peºtele de la cap se împute!Ò. Nici preºedinþii celor douã Camere nu sunt prezenþi la aceste dezbateri ºi, aºa cum am început dezbaterile generale pe marginea bugetului de stat pe anul 2000, într-o atmosferã de plictisealã generalizatã, nici nu mã mir cã el nu va fi votat cel puþin într-o sãptãmânã. Sigur cã bugetul de stat este legea fundamentalã, dar se pare cã nu mai preocupã pe nimeni, în special pe cei care sunt la putere, pentru cã deja au plecat în campanie electoralã, având în vedere locurile goale din salã.

Nici domnul prim-ministru Mugur Isãrescu nu a reuºit sã ne convingã prin raportul Domniei sale prezentat în faþa noastrã, pentru cã n-a fost decât un raport unde se prezenta o înºiruire de intenþii ºi de dorinþe greu de realizat, ºi nu a prezentat nici un rãspuns la gravele probleme, obiecþiuni ºi critici pe care le-am ridicat în plenul celor douã Comisii specializate de buget finanþe, bãnci ºi, de asemenea, nu a prezentat nici o soluþie privind rezolvarea problemelor cu care se confruntã populaþia în momentul de faþã.

De aceea, în opinia Alianþei pentru România, bugetul de stat pe anul 2000 este un buget absurd, care nu oferã nici o speranþã privind relansarea ºi dezvoltarea economiei româneºti; mai mult, va adânci criza economicã ºi socialã, în principal pentru cã sfideazã mãsurile reale de creºtere economicã sãnãtoasã.

Este suficient sã amintim cã cele douã valuri de scumpiri ale preþurilor din acest început de an vor arunca inflaþia la cel puþin 40%, faþã de fix 27% cât s-a preconizat în bugetul de stat. Iatã de ce credem cã între atâtea intervenþii originale în plan legislativ înregistrate în ultimii ani poate cã ar fi un act de pragmaticã inspiraþie dacã s-ar recurge la formula adoptãrii bugetului de stat prin ordonanþã de urgenþã, având în vedere inutilitatea dezbaterilor anevoiose.

Câteva cifre îngrijorãtoare: în anul 2000, fiecare cetãþean, fie el cerºetor sau bogat, copil sau bãtrân, plãteºte sau suportã, în medie, în fiecare lunã exact 328.399 de lei contribuþie la buget sub formã de impozite indirecte, T.V.A., accize etc., plãtite pentru pâine, lapte, zahãr, medicamente, haine ºi aºa mai departe, adicã aproape 3,9 milioane de lei pe an net, de 10 ori mai mult decât în urmã cu 4 ani.

Domnule deputat, veþi intra în contradicþie cu ceilalþi colegi independenþi, pentru cã am înþeles cã împreunã aveþi 30 de minute, iar dumneavoastrã aþi consumat 15.

Nu. 7 minute, domnule preºedinte.

Este limpede cã în spatele acestor operaþiuni grosolane se aflã interese oculte ataºate de reprezentanþii puterii actuale în numele acestor interese, aceºtia fiind dispuºi sã calce în picioare orice reguli ºi orice principiu democratic.

În plinã sãrãcie lucie, Ministerul Finanþelor oferã cu dãrnicie de nabab românilor peºte în loc de undiþã. Un exemplu: nu mai puþin de 4.500 de miliarde de lei se alocã agriculturii drept subvenþie sub formã de cupoane care sunt valorificate de þãranii disperaþi la preþuri derizorii.

Ne-am întrebat de ce nu se cumpãrã cu aceºti bani 30 de mii de tractoare, constituindu-se în fiecare comunã nuclee de centre de mecanizare care pot în 2Ð3 ani de zile sã devinã puternice. ªi vã spun eu de ce nu se cumpãrã ºi de ce se dau sub formã de cupoane: acest sistem de subvenþionare diabolic a distrus realmente agricultura, pentru cã domnul ministru Mureºan, priviþi aici în ziarul ”CotidianulÒ, nu doreºte altceva decât sã-ºi facã campanie electoralã, sã-ºi punã semnãtura pe cupoane ºi în acelaºi timp sã-ºi distribuie poza Domniei sale cu modul eficient pe care îl are acest sistem de subvenþionare.

Sigur cã nu mai amintesc beneficiile acestui sistem de subvenþionare; domnul deputat Georgescu le-a arãtat aici. Vor rãmâne nearate, deci vor rãmâne pârloagã cel puþin 5 milioane de hectare anul acesta. Agricultura duce lipsã

de 250 de mii de tractoare, iar noi importãm din greu grâu ºi celelalte produse alimentare, ºi ar trebui sã ne fie ruºine; este o ruºine naþionalã, pentru cã România poate sã producã mâncare pentru 50 de milioane de oameni, ºi nu pentru 23 de milioane, cât sunt în momentul de faþã.

O altã aberaþie a acestui buget este aceea cã sumele obþinute din privatizarea societãþilor comerciale cu capital de stat ºi din recuperãrile Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare vor fi direcþionate pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat emise, în valoare de peste 10.000 de miliarde, pentru acoperirea golurilor de la BANCOREX ºi Banca Agricolã.

Alianþa pentru România subliniazã ºi cu acest prilej cã mãsura de trecere la bugetul de stat a majoritãþii fondurilor obþinute din privatizare este o mãsurã antieconomicã ºi cã ea reprezintã un grav atentat la programele de capitalizare a societãþilor comerciale.

Da, vã mulþumesc.

Urmeazã domnul senator Varujan Vosganian, independent.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, ºi vã rog sã renunþaþi la acest apelativ, ”independentÒ. Eu conduc un partid parlamentar, la fel de parlamentar ca P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L., ºi el se numeºte Uniunea Forþelor de Dreapta.

Vã mulþumesc încã o datã pentru cã mi-aþi dat cuvântul.

Dragi colegi,

În opinia Uniunii Forþelor de Dreapta, proiectul Legii bugetului pe anul 2000 este un moment ratat în ceea ce priveºte reforma economicã. Este un proiect de lege fãcut fãrã seriozitate, fãrã responsabilitate, fãrã sã respecte obiectivele pe termen mediu ºi lung de dezvoltare a României, fãrã sã respecte, mãcar, obiectivele incluse în Strategia de integrare în Uniunea Europeanã. Am sã punctez în faþa dumneavoastrã câteva dintre carenþele acestui proiect de buget, în sprijinul a ceea ce am spus pânã acum.

În primul rând, în legãturã cu veniturile: poate cã aþi observat, dragi colegi, cã în proiectul de buget pe anul 2000, veniturile la buget sunt cu 10% mai mici în termeni reali decât în anul 1999, deºi Guvernul susþine cã în acest an, în ciuda realitãþii, vom avea o creºtere de 1,3%. Ni s-a spus cã aceastã scãdere se datoreazã relaxãrii fiscale de la sfârºitul anului 1999. Cum poate fi vorba de relaxare, când majoritatea impozitelor au crescut, iar sistemul deductibilitãþilor s-a înãsprit? ªi atunci, am solicitat Ministerului Finanþelor fundamentarea veniturilor bugetare.

Ei bine, am ajuns la concluzia cã cea mai mare parte dintre aceste componente ale veniturilor bugetare sunt calculate greºit, în sensul cã cei care le-au fãcut nu aveau cunoºtinþã cã, de fapt, dacã vrei sã faci o adaptare a veniturilor din 1999 în 2000, trebuie sã foloseºti deflatorul, ºi nu rata inflaþiei prognozatã decembrie la decembrie.

Aºadar, dânºii, în mod simplist, pe o anumitã bazã de calcul, au translatat veniturile, înmulþindu-le cu o ratã potenþialã de inflaþie de 27%. Dânºii nu ºtiau cã trebuie înmulþit cu 39%, astfel încât numai din acestea rezultã cã veniturile în cadrul bugetului sunt ori în mod voit, ori în mod neglijent minimalizate ºi cã veniturile în fapt, la acest cadru de prognozã, ar trebui sã fie cu cel puþin 7-8.000 miliarde lei mai mari.

Domnule preºedinte,

Aþi folosit timp dublu decât aþi semnat aici.

## Nu-i adevãrat!

Am vorbit 7 minute ºi vã rog sã mã lãsaþi sã vorbesc 15 minute, cât mi-aþi dat! Vã rog foarte mult...

## **Domnul Vasile Lupu:**

De unde 15 minute?!

Aceeaºi socotealã ca la grupul parlamentar pe care îl conduceþi.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule coleg, sunt singurul pe care l-aþi întrerupt! Alþii au vorbit câte 20 de minute, P.U.N.R., de exemplu, cu la fel de mulþi parlamentari ca noi! Vã rog foarte mult...

Mai daþi-mi 5 minute ºi închei.

De unde, domnule?!

Stimaþi colegi, ... de la Guvern!

Deci, 5 minute v-am dat, dar dumneavoastrã mai vreþi 5 minute.

Domnule!

Ne târguim acum?! Este vorba de bugetul României ºi eu vã vorbesc de faptul cã se furã din banii contribuabililor ºi ne târguim acum...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Pânã ajungeþi dumneavoastrã la putere se ridicã ºi Spitalul de urgenþã din Iaºi...

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Cu dumneavoastrã la putere Ð nu, domnule Lupu... Sã vã dau o veste bunã, colegilor din Guvern: Parchetul a refuzat sã se implice, Curtea de Conturi spune cã nu poate sã opreascã furtul, ci numai dupã câþiva ani, când se discutã rectificãrile, sã intervinã.

Deci, din bugetul României, stimaþi colegi, se poate fura în liniºte. Nici Parchetul, nici Curtea de Conturi nu vor interveni. Am primit încredinþare scrisã în legãturã cu aceste lucruri.

Apoi, sentimentul meu este cã cine a fãcut raportul n-a citit ºi proiectul de buget. Fondurile speciale nu scad, ci cresc. Birocraþia nu scade, ci creºte. Transparenþa nu se lumineazã, ci se întunecã.

Apoi, în legãturã cu calendarul, suntem deja în aprilie ºi, cu defalcãrile ulterioare, bugetul va intra în funcþiune în luna mai.

Subvenþiile continuã sã nascã economie paralelã ºi nu înþeleg de ce trebuie sã plãtim noi transportul de cãlãtori clasa I ºi de ce trebuie sã subvenþionãm obiective care nu se vor termina niciodatã.

Vã mulþumesc, domnule Vasile Lupu, cã mi-aþi dat ocazia sã termin, chiar dacã mi-am scurtat expunerea. În consecinþã, acest proiect de buget continuã politica de risipã, protejeazã jaful din banii contribuabililor, are mecanisme greoaie, n-are nici o legãturã cu viziunea modernã privind finanþarea pe proiecte ºi finanþarea multianualã. Este un buget contabil, este un buget cu o mentalitate etatistã, care n-are... nu poate fi votat. ªi aici nu

sunt de acord cu cei care spun cã: ”Decât deloc, mai bine un astfel de bugetÒ. Noi avem nevoie de un buget bun, dragi colegi, pentru cã politica asta, ”nu..., dar...Ò, ”da..., darÒ nu este bunã. Ori ”nuÒ, ori ”daÒ. Ori albã, ori neagrã! Trebuie sã fim fermi, sã ºtim ce avem de fãcut. Noi nu votãm acest buget, pentru cã el este o batjocurã la adresa contribuabilului român. Vã mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Urmeazã domnul deputat Corâci Cezar. Este prezent? Are cuvântul tot pentru vreo 4-5 minute.

## **Domnul Ioan Cezar Corâci:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Voi încerca sã fiu foarte scurt.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Permiteþi-mi ca în numele parlamentarilor independenþi, membri ai Partidului Naþional Român, sã-mi exprim îngrijorarea faþã de modul în care a fost elaborat bugetul pentru anul 2000.

În pofida enumerãrii, încã din art. 1, a obiectivelor de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii, bugetul anului 2000 va rãmâne, în cel mai fericit caz, un buget al stagnãrii ºi sãrãciei.

Criza devenitã deja cronicã, a economiei româneºti din ultimii ani, care a produs scãderea anualã a producþiei industriale ºi agricole, scãderea consumului intern ºi scãderea dramaticã a investiþiilor, decapitalizarea întregii economii româneºti, cu consecinþe imediate asupra indicatorilor macroeconomici, ºi anume o ratã a inflaþiei foarte mare, de peste 40%, cu efecte dezastruoase asupra cetãþenilor României, va continua.

Domnule ministru Remeº,

Permiteþi-mi sã citez ceva din intervenþia pe care dumneavoastrã aþi avut-o în ziua de 8 februarie 1999, la dezbaterea bugetului pe anul 1999. ”În loc sã fiþi de acord cu eliminarea facilitãþilor, care se adreseazã unui numãr restrâns, venim ºi spunem: sã mãrim taxa pe valoarea adãugatã, sã plãteascã ºi salariatul, ºi pensionarul, ºi omul fãrã venituri. Spuneþi acest lucru ºi culegeþi roadele de la electoratÒ.

## Domnule ministru,

Dumneavoastrã aþi reuºit performanþa de a folosi ambele mãsuri: aþi eliminat ºi facilitãþile pentru investitori, aþi crescut ºi taxa pe valoarea adãugatã la alimente, medicamente ºi energie electricã.

Efectele asupra economiei româneºti sunt cele pe care ni le-aþi prezentat în statistica pusã la dispoziþie chiar de Ministerul Finanþelor ºi, în opinia mea, ele sunt cu adevãrat dezastruoase.

În aceste condiþii, Partidul Naþional Român a susþinut ºi va susþine introducerea în bugetul pe anul 2000 a unor mãsuri care sã ducã la stimularea acelor sectoare considerate prioritare ºi de Strategia de dezvoltare pe termen mediu, mãsuri menite sã opreascã declinul economiei ºi sã ducã la creºterea economicã.

Da. Vã mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Urmeazã rãspunsul din partea Guvernului.

Care Guvern?

Reprezentat de domnul ministru al finanþelor, Traian Decebal Remeº.

Sã vinã ºi Ciumara, domnule!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº** _Ð ministrul finanþelor:_

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Datoritã faptului cã la aceastã orã este o ºedinþã a Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, îmi revine mie rolul sã iau cuvântul, în numele Guvernului, în finalul dezbaterilor, dupã cuvântãrile reprezentanþilor grupurilor parlamentare, dintre care ultimul m-a impresionat, pentru cã ºi-a strigat precum cucul propriul nume, fãcându-ºi în felul acesta publicitate, fiindcã nimeni nu vorbeºte despre aceastã formaþiune politicã în alte împrejurãri.

Ce vorbeºti, domnule?!

Am fost foarte atent la cuvântul plin de rãutãþi ºi inexactitãþi al domnului Florin Georgescu, fost ministru al finanþelor, om care cunoaºte Ð acesta este adevãrul Ð foarte bine realitãþile, dar sarcina dumnealui de partid, ingratã fiind astãzi, a criticat inclusiv ceea ce dumnealui a fãcut ºi, dacã vom avea nenoroc, va mai face...

Ei, nu mai spune!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

...a ignorat cu bunã ºtiinþã ºi a ales numai exemplele acelea care-i conveneau, numai partea goalã a paharului, dar a fãcut afirmaþii care nu se pot susþine ºi au venit în sprijinul respectivelor afirmaþii ºi alþii dintre colegii care au vorbit.

Domnilor parlamentari,

Este o realitate peste care nu se poate trece, o realitate simþitã de lumea economicã, o realitate simþitã de populaþie. Este adevãrat Ð neconvenabilã pentru partidele din opoziþie.

Începând cu acest an, mai puþin decât am dorit, dar în echilibru cu ceea ce permite economia naþionalã a României astãzi, a scãzut fiscalitatea.

Sunt fapte împotriva cãrora aveþi dreptul sã vorbiþi, dar vã izbiþi de ele ca ºi de realitatea unei stânci.

S-a redus suprataxa la importuri, s-a redus impozitul pe profit pentru export la 5% ºi rãspunsul economiei dovedeºte cã este o mãsurã binevenitã, s-a redus impozitul pe profit la 25%, cu o treime din cât era, ºi se acordã credit fiscal, ºi-i rog pe aceia care mereu au vorbit despre necesitatea impozitãrii mai puþin apãsãtoare, sau a neimpozitãrii profitului reinvestit sã înþeleagã cã acel credit fiscal, dat celor care fac investiþii, este în substanþã acelaºi lucru.

ªi atunci, n-au dreptate aceia care spun cã pe o creºtere economicã era obligatoriu sã avem în buget ºi un plus de venituri, pentru cã aceastã creºtere economicã a anului 2000 este pe o modificare de fiscalitate.

Prin introducerea impozitului pe venit, oricât de puþin convenabil pentru anumite categorii care au beneficiat de excepþii, s-a fãcut, cãtre toatã populaþia care are venituri, ºi le are din surse corecte ºi din surse evidenþiate, un efort din partea bugetului, diminuând impozitarea, diminuând impozitarea prin schimbarea grilei de impozite, diminuând impozitarea prin creºterea deductibilitãþii ºi acordând deductibilitate pentru soþul sau soþia nelucrãtoare ºi pentru copiii minori aflaþi în întreþinere.

Vã este la îndemânã sã vedeþi ce a însemnat impozitul pe salarii în anul 1999, ca pondere în P.I.B., ºi ce înseamnã în 2000 impozitul pe salariu ºi impozitul pe venit ºi veþi vedea cã este o reducere la 40% a acestei ponderi.

**:**

Cine mai cumpãrã frigider acum?!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

## Domnule Florin Georgescu,

Dumneavoastrã continuaþi sã vã vindeþi, vã rog, pantofii aceia fãrã talpã. Nu mã întrebaþi pe mine de frigidere, cã eu nu sunt comis-voiajor de vândut frigidere...

ªi în ce priveºte acuza adusã foarte des, privind aºezarea preþurilor la produse alimentare datoritã influenþei taxei pe valoarea adãugatã, o consider neargumentatã, pentru cã dacã la orice miºcare a fiscalitãþii cu o jumãtate de procent, cu un procent sau mai multe în sus, comerciantul sensibil imediat ºi-a aliniat preþurile cel puþin cu o creºtere cu acelaºi procent, dar, de regulã, motivând cã este o creºtere în fiscalitate, ºi-a aranjat preþurile printr-o creºtere cu procente mai mari, un comportament comercial normal îl obliga sã-ºi facã socoteli, socoteli din care rezulta cã: ”Statul îmi lasã mie un plus de profit. Din plusul acesta de profit, am obligaþia sã împart cu piaþa, cu cumpãrãtorul meu. Statul îmi lasã mie lichiditãþi la dispoziþie, prin diminuarea taxei pe valoarea adãugatã. Plusul de lichiditãþi nu mã determinã sã fac, tot la fel de des sau la aceleaºi niveluri, apel la credite. Am obligaþia sã împart cu piaþa, cu cumpãrãtorulÒ.

Accizele s-au redus la produse care revin de foarte multe ori în lanþul comercial ºi aveau oarecare pondere. La reaºezarea accizei, în martie 1999, presã, lume politicã ºi oameni de afaceri Ð cor unit Ñ au þipat: ”Vor creºte toate preþurile, automat, cu creºterea preþului carburantului!Ò

N-am auzit pe nimeni ºi n-am auzit pe oamenii politici responsabili, care atunci afirmau cã ”Preþurile se aliniazã automat, în funcþie de creºterea accizelorÒ, sã spunã cã mãcar a zecea parte din scãderea accizelor, acum, trebuie sã se regãseascã în scãderea preþurilor.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Piaþa!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

În ce mã priveºte ºi în ce priveºte Ministerul Finanþelor, cel care a iniþiat aceste modificãri în fiscalitate, avem o mulþumire redusã cam la jumãtate, pentru faptul cã nu am reuºit ceea ce ne-am dorit, cel puþin, în aceeaºi mãsurã sã eliminãm un mare numãr de fonduri.

ªi v-aº ruga, pe aceia care foarte des vã referiþi la preþurile produselor alimentare, sã aveþi în vedere cã existã ºi funcþioneazã, ºi cu foarte proaste rezultate din

punct de vedere al colectãrii, un fond special pe tot lanþul de producþie ºi comercializare al acestor produse, între 2 ºi 4% din venituri. Acest fond, care a adunat în anii trecuþi sume practic de neluat în considerare, determinã, pe de altã parte, o fugã spre evaziune a comercianþilor ºi producãtorilor din domeniu.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Anulaþi-le!

Multe dintre ele le-aþi lãsat acolo, moºtenire spre viitor, domnule Georgescu, la predarea mandatului, altele au apãrut pe parcurs.

Din pãcate, Guvernul, care este de acord, în principiu, cu eliminarea unui mare numãr de fonduri, n-a reuºit sã identifice unul singur, pe care sã-l elimine, pentru cã fiecare dintre colegii mei, beneficiar de aceste fonduri, este de acord cu principiul, nu-i de acord sã i se aplice la fondul pe care-l gestioneazã.

## **O voce din stânga sãlii:**

De ce?!

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Algoritmul! Prãduiala!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

Ca atare, suma veniturilor reprezintã, ca pondere în P.I.B., cu 3% mai puþin decât în anul trecut, urmare a miºcãrilor în fiscalitate.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Douã!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

Pentru a putea sã pãstrãm limita de deficit convenitã, au fost aºezate cheltuielile în limita permisã de suma acestor venituri.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Memorandumul unde este?

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

Aceastã obsesie, domnule Florin Georgescu, fi-va astâmpãratã pentru dumneavoastrã în ziua în care România va avea Memorandumul acela oficial.

V-am spus, vã repet, vã folosiþi de o formã pirat sau, pur ºi simplu, de o creaþie proprie, la care v-au ajutat amintirile din momentul în care aþi fãcut negocieri cu Fondul, aþi ajuns ºi aþi încheiat acorduri ºi n-aþi ajuns sã-l respectaþi nici pe unul pânã la capãt.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Piraþii sunt în Guvern! Vapoare! Bãuturi!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

## Domnilor colegi,

Nu vãd suficient de bine, dar dupã mine sunteþi foarte mulþi în salã. Cred cã avem cu adevãrat cvorum. Vã propun sã trecem la dezbaterea pe articole ºi sã vã gândiþi cu fricã de Dumnezeu, cã ar trebui sã nu ne încrâncenãm acum, în preajma Paºtilor, ºi sã terminãm foarte repede de votat acest buget.

Eu vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Cezar Corâci a adresat o întrebare comisiei.

Dacã unul din preºedinþii celor douã comisii doreºte sã rãspundã.

Domnul preºedinte Dan Constantinescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum am spus în cuvântul de prezentare a raportului, orice eroare materialã sau de fond va fi rezolvatã pe parcursul dezbaterilor. Aceasta este o eroare materialã. A fost, dintr-o eroare, pus în anexa nr. 2, amendamentul a fost, într-adevãr, admis, cu 10 voturi împotrivã, 13 pentru, în cadrul lucrãrilor comisiei. Urmeazã sã ne pronunþãm asupra lui în cadrul lucrãrilor în plen. Amendamentul, însã, este admis.

## **Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

Tot bugetul este o eroare!

Vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor, Domnul Cezar Corâci are o altã întrebare.

Aº vrea sã uzez de un drept la replicã faþã de domnul ministru Remeº ºi sã-i spun cã nu voi uza de dreptul la replicã (pentru cã m-a nominalizat, spunând de ”ultimul vorbitorÒ) pentru a-i spune ceea ce gândesc.

## Da.

Acestea fiind spuse, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, vã reamintesc cã în Birourile permanente s-a convenit ca, înainte de a trece la dezbaterea pe articole, sã procedãm la medierea a douã texte, mediere care, rãmânând mai departe în întârziere, blocheazã douã acte normative importante. Este vorba de raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale. Deci comisia de mediere a adoptat varianta Senatului. În varianta Senatului, art. 2[1] ar avea urmãtorul conþinut: ”Clãdirile ºi terenurile instituþiilor de învãþãmânt universitar ºi preuniversitarÒ, faþã de varianta Camerei: ”Clãdirile instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar autorizate provizoriu sau acreditateÒ. Deci, potrivit Regulamentului ºedinþelor comune, voi supune votului dumneavoastrã textul propus de comisia de mediere, fiind ºi cel adoptat de Senat.

Cine este pentru?

## **Domnul Victor Fuior** _(din salã):_

Numai un pic! O observaþie!

## Da, cer iertare.

Deci domnul senator are o observaþie.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

La textul propus de ºedinþa comunã a celor douã Camere Ñ ºi vreau sã mã verifice domnul preºedinte dacã sunã aºa: ”Clãdirile ºi terenurile instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar autorizate provizoriu sau acreditateÒ. Acesta a fost textul cu care amândouã comisiile au fost de acord, introducând ”terenurileÒ ºi ”autorizate provizoriuÒ, din partea deputaþilor. Deci acest text, domnule preºedinte, vrem sã-l supuneþi la vot.

Deci, domnule senator, dupã materialul pe care îl am aici, în varianta Senatului ... _(Domnul senator Victor Fuior discutã cu domnul vicepreºedinte Vasile Lupu)._

Deci domnul senator Fuior are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Deci la textul Senatului intrã ºi ”terenurile pentru liceele agricole, pentru ºcoli ºi universitãþiÒ; la dumneavoastrã, la deputaþi, a intrat ”autorizate provizoriuÒ ºi ”acreditateÒ. Deci propun, ca text comun, ”clãdirile ºi terenurile instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar autorizate provizoriu sau acreditateÒ.

Deci, în consecinþã, domnule preºedinte, conform procedurii, trebuie anulate cele douã texte ºi supus plenului Parlamentului acest text care este comun. ªi senatorii, ºi deputaþii au cãzut de acord.

Deci, domnule senator, ca sã ajungem la acest text, ar trebui ca cele douã Camere sã respingã, mai întâi, textul propus de comisia de mediere, care este ºi al Senatului, sã respingã ºi textul adoptat de Camera Deputaþilor ºi sã construim aici un text nou.

Al Senatului nu este bun!

Deci veþi hotãrî dumneavoastrã, prin vot. Alte intervenþii, la aceastã mediere, mai sunt?

Este bunã varianta aceasta!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci eu

## **Domnul Victor Fuior** _(din salã):_

Nu intrã terenurile!

Deci lipseºte din acest text referirea la terenuri. Dacã va cãdea ºi aceastã variantã, atunci mergem pe textul nou propus de domnul senator.

Deci cine este pentru? Douã voturi. Insuficient. Varianta propusã de domnul senator Fuior, dacã am reþinut: ”Clãdirile ºi terenurile instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar autorizate provizoriu sau acreditateÒ Ð o sferã mult mai largã.

Deci cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã?

Abþineri? O abþinere.

Text nou, votat în plenul celor douã Camere. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie.

ªi aici avem textul propus de comisia de mediere, care este ºi cel adoptat de Senat, ºi textul adoptat de Camera Deputaþilor.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul?

Din partea Ministerului Justiþiei, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi,

## Domnilor senatori,

Vreau numai sã fac douã precizãri în legãturã cu mica diferenþã care existã între cele douã variante.

În Legea anticorupþie, pe care dumneavoastrã aþi votat-o, s-a pus problema creãrii, în Parchetul General, a unei Secþii de combatere a criminalitãþii organizate ºi a corupþiei. Pentru uºurarea activitãþii magistraþilor ºi pentru realizarea operativitãþii în soluþionarea unor cauze, noi am propus ca, în aceastã lege, sã fie înscrisã ºi posibilitatea ca procurorii sã detaºeze, pe o perioadã de un an, specialiºti din Ministerul de Interne, deci poliþiºti care sã-i ajute în efectuarea urmãririi penale.

Varianta care a trecut de Camera Deputaþilor este cea pe care v-am anunþat-o acum. În schimb, la Senat, s-a fãcut urmãtoarea precizare: aceastã detaºare trebuie sã se realizeze în mod excepþional ºi durata detaºãrii sau, mai bine zis, se prevede ca detaºarea sã nu fie de un an, ci pânã la un an. Noi am vrea sã vã învederãm cã, dupã pãrerea noastrã, detaºarea nu se face în mod excepþional, ci pentru realizarea unor activitãþi curente, motiv pentru care precizãm cã susþinem varianta adoptatã la Camera Deputaþilor, iar în legãturã cu termenul trebuie sã vã spun cã o detaºare pânã la un an ar însemna o detaºare pe douã sãptãmâni, pe trei sãptãmâni sau pe o lunã, ceea ce nu ar asigura o continuitate, alãturi de magistraþi, în efectuarea urmãririi penale. De aceea noi menþinem, în continuare, atât punctul nostru de vedere pe care l-am exprimat în proiect, cât ºi varianta votatã la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci, stimaþi colegi, avem aceastã solicitare de la Ministerul Justiþiei ºi sper sã ajungem la aceeaºi înþelegere, spre interesul justiþiei, sã ajungem la aceeaºi înþelegere ca la textul precedent. Deci, dacã picã varianta comisiei de mediere, fiind ºi cea a Senatului, rãmâne varianta Camerei Deputaþilor, susþinutã ºi de Ministerul Justiþiei. Într-adevãr, o detaºare pe câteva sãptãmâni sau o lunã, în aceastã comisie, nu poate asigura continuitatea unei cercetãri, unei urmãriri penale serioase.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Am o obiecþiune!

## **Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin** _(din salã):_

S-a votat!

Ce s-a votat, în ce condiþii s-a votat?!

Domnule deputat, la ordinea de zi sau ...?

Nu, domnule preºedinte, vã spun la raportul acesta, pentru cã dumneavoastrã...

## **Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin** _(din salã):_

S-a votat! Interveniþi dupã vot?!

Textul a fost votat, domnule deputat!

Bun, dar pot sã spun...

Dacã anunþaþi prezidiul cã trebuie sã vã aºteptãm, vã aºteptam.

Nu sã mã aºteptaþi, domnule preºedinte. Vreau sã vã spun cã dumneavoastrã trebuie ca, în calitatea pe care o aveþi, de preºedinte de ºedinþã, sã asiguraþi, toate condiþiile pentru desfãºurarea activitãþilor, conform regulamentului. Aici ne gãsim în faþa unui text dintr-o lege organicã ºi vã rog sã observaþi art. 76 alin. 2 din Constituþie în legãturã cu modalitatea de vot. Dumneavoastrã aþi luat ºi aþi supus la vot, fãrã sã vã asiguraþi cã în salã existã cvorumul necesar pentru adoptarea unui text în condiþiile unei legi organice. În aceastã situaþie, trebuia ca, în salã, sã existe cel puþin 244 de deputaþi ºi senatori ºi pe urmã sã supuneþi la vot. Dacã dumneavoastrã consideraþi ca, în acest mod, sã conduceþi ºedinþa ºi sã adoptaþi textele de maniera aceasta, nu-i nimic. Noi putem sã contestãm aceastã decizie, pe care dumneavoastrã aþi pus-o în discuþie, la Curtea Constituþionalã, pentru cã nu puteþi...

Vã rog, domnule deputat, contestaþi-o la Curtea Constituþionalã...

Domnule vicepreºedinte, eu vreau sã vã spun cã, ori de câte ori am intervenit, eu nu am intervenit ca sã vorbesc lucruri cu totul în afara regulamentului sau a Constituþiei, iar eu, în mod colegial, pentru cã suntem membri în Biroul permanent, þin sã vã atrag atenþia cã aveþi aceastã obligaþie sã respectaþi regulamentul ºi Constituþia.

Deci cvorumul se cere înainte de vot sau se cere numãrarea în timpul votului. Dupã vot, nu putem reveni.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Ar mai fi, pe ordinea de zi: Numirea preºedintelui ºi vicepreºedintelui Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. O lãsãm pentru un moment mai bun al zilei de mâine ºi trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de Lege privind bugetul de stat pe anul 2000.

Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Votat.

Capitolul 1 Ð ”Dispoziþii generaleÒ. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

Este deputat...

Domnul deputatÉ

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

## Domnilor membri ai Guvernului ºi invitaþi,

În art. 1, aºa cum se prevede în acest proiect de lege ºi în raport, se exprimã cã se are în vedere ºi se intenþioneazã ca, în anul acesta, sã se realizeze dezvoltarea economicã ºi socialã a þãrii ºi el cuprinde, ca formulare, în art. 1: ”Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziþia statului ºi repartizarea acestora în vederea realizãrii obiectivelor de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii, precum ºi pentru funcþionarea autoritãþilor publiceÒ.

Aºa cum se exprimã în conþinut, în concept, bugetul pe anul 2000, prezentat Parlamentului, aceastã formulare nu are justificare ºi nu are motivaþie. ªi am sã mã

exprim de ce. De aceea, ca sã fie cât de cât în armonizare cu conþinutul acestui proiect de buget, vã propun ca formularea sã fie urmãtoarea: ”Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziþia statului ºi repartizarea acestora în vederea realizãrii unor obiective economice ºi sociale ale þãrii, precum ºi pentru funcþionarea autoritãþilor publiceÒ. Cu alte cuvinte, aceastã sintagmã, ”de dezvoltareÒ, nu este potrivitã, pentru cã, în conþinut, proiectul de buget nu marcheazã aceste lucruri. De ce? Astãzi, domnul prim-ministru, în intervenþia Domniei sale, a vrut sã ne convingã cã, de fapt, acest buget are ca suport, ca piloni, în susþinerea ideii acesteia de reluare a dezvoltãrii economice douã acþiuni fundamentale: prima dintre ele, aceea de creºtere sau de dezvoltare, de creºtere a investiþiilor sau a volumului de investiþii ºi, a doua, de creºtere a volumului de export, bineînþeles, comparativ cu anii anteriori.

Stãm ºi ne întrebãm de unde a gãsit domnul primministru aceºti piloni pe care nu-i exprimã ºi nu-i marcheazã ºi nu-i materializeazã în conþinutul nici unui, sã zic, articol sau formulãri din proiectul de buget. ªi stai ºi te întrebi cum îþi propui sã creºti volumul de investiþii, atâta timp cât investiþiile prevãzute în proiectul de buget, în preþuri comparabile sau valori nominale, mai nou, sunt mai mici decât cele de pânã acum, anual.

Cum consideri cã va putea creºte volumul de investiþii, dacã consumul populaþiei se întrevede sã scadã, faþã de anul anterior sau anii anteriori, cu încã 5 sau 7 procente? De unde ºi din ce resurse, oamenii vor investi? Cum îþi închipui cã va creºte volumul de investiþii, când absolut toate stimulentele, din toatã legislaþia de pânã acum, au fost eliminate prin ordonanþe de urgenþã? Deci investiþiile nu pot sã se dezvolte. Cum îºi închipuie cineva cã, având o legislaþie, dacã vreþi, în suportul investiþiilor, bulversatã ºi contradictorie ºi care nu ne îndeamnã, nici pe noi, românii, dar pe strãini, la investiþii...? Aceasta este o motivaþie a modului în care nu se întrevede nimic în conþinutul acestui proiect de buget pentru dezvoltarea sau creºterea investiþiilor.

Domnule deputat, aþi intrat într-un fel de dezbateri generale, v-aþi depãrtat mult de textul art. 1.

## **Domnul Marin Cristea:**

## Nu, nu...

Ce vom vinde? Vom vinde, dacã produse ºi activitãþi nu avem? Aceasta este. De aceea, în ideea de a vã pãstra, domnilor guvernanþi ºi stimaþi colegi, de a vã pãstra formularea din art. 1 din proiect, este bine douã lucruri sã reþineþi. Sã vã scoateþi din cap cã banii nu fac bani într-o þarã cu o economie prãbuºitã, pentru cã, într-o economie prãbuºitã, bani din bani nu se fac decât din contrabandã, din credite sufocante, din carne vie, din tineret ºi din astfel de ..., ºi nu din producþie. Schimbaþivã conceptul!

Poate aceastã sintagmã Ñ producþie, bani din bani Ñ va fi ºi este potrivitã pentru societãþi dezvoltate. Acesta este un lucru. ªi al doilea lucru pe care sã-l aveþi în vedere este urmãtorul: puneþi mâna pe creion ºi coborâþi în economia realã. Fãrã investiþii...

Domnule deputat...

## **Domnul Marin Cristea:**

... dezvoltarea, în þara româneascã, dezvoltarea economicã nu poate exista!

De aceea v-am propus... Dacã doriþi, formularea pe care v-am propus-o corespunde cu ideile dumneavoastrã. Dacã vreþi formularea pe care o aveþi, adoptaþi aceste douã idei. Eliminaþi-vã concepþia: bani din bani, cã aceasta e speculã într-o societate ca a noastrã, ºi investiþii cu orice risc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Cezar Corâci. Deci aveþi un amendament la art. 1?

## Domnule preºedinte,

Am avut un amendament la art. 1, care a fost respins, dar care nu apare în raport Ñ colegii pot, însã, sã confirme acest lucru Ð ºi care avea prioritate, pentru cã am propus eliminarea art. 1. S-a votat. Deci am propus eliminarea acestui articol, pentru cã nu sunt de acord cu conþinutul lui, dar el, oricum, este caduc, apare în Legea finanþelor publice, deci nu are nici un rost sã creãm aceste momente de tensiune pe care le-aþi vãzut.

Deci susþin, în continuare, amendamentul, care nu apare în raport, de eliminare a art. 1, care, oricum, nu are influenþã asupra legii.

Domnul deputat Constantinescu, domnul preºedinte al comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E posibil ca amendamentul domnului Corâci, care a fost respins de comisie, sã fi fost omis. Referitor însã la amendamentul propus de domnul deputat Marin Cristea, comisia nu-ºi propune sã înceapã o polemicã, având în vedere diferenþele semnificative pe care ºi literatura de specialitate le prevede între creºterea economicã ºi dezvoltarea economico-socialã. Apreciem însã cã acest amendament a fost respins de Comisia pentru buget, finanþe ca urmare a respingerii sale de cãtre comisia de specialitate în cadrul cãreia a fost fãcut, motiv pentru care considerãm, în continuare, corespunzãtoare formularea din proiectul de lege. De altfel, ambele amendamente, aºa cum spuneam, au fost respinse.

Vã mulþumesc.

Deci propunerea de eliminare are prioritate. Cine este pentru eliminare?

## **Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

Sã se numere!

Numãraþi, vã rog! 42 pentru. Insuficient...

Contra!

Voturi contra? 93 de voturi împotrivã. Abþineri?

**Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

Cvorumul! Nu este cvorum!

4 abþineri.

**Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

ªtiþi sã adunaþi?! Pãdurile, hectarele... !

Stimaþi colegi, nu suntem în cvorum. Invit liderii grupurilor parlamentare sã convoace deputaþii ºi senatorii în salã, ca sã putem continua dezbaterile.

Vã rog, apelul nominal. Începem cu Senatul.

|**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**|| |---|---| |Achim George<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe<br>Badea Dumitru|prezent<br>absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bold Ion|absent| |Brânzan Emilian|absent| |Bucur Ioan Corneliu|absent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan|prezent| |Burtea Marcu|prezent| Buruianã Florin prezent Paleologu Alexandru absent Caraman Petru prezent Panã Viorel Marian absent Cataramã Viorel absent Paºca Liviu Titus absent Cãncescu Aristotel Adrian absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Câmpean Teodor prezent Pãtru Nicolae absent Cârciumaru Ion absent Pãvãlaºcu Gheorghe absent Cerveni Niculae absent Petrescu Mihai absent Chiriacescu Sergiu absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Ciurtin Costicã prezent Pop Ioan Sabin absent Clonaru Victor absent Pop Stelian Alexandru prezent Cotarcea Haralambie absent Popa Mircea Ioan absent Cozmâncã Octav absent Popa Virgil prezent Crecan Augustin absent Popescu Dan Mircea absent Creþu Ioan prezent Popescu Virgil absent Csap— Iosif prezent Popovici Alexandru absent Dide Nicolae absent Prahase Ioan Mircea absent Dima Emil absent Preda Elena absentã Dobrescu Rãsvan prezent Preda Florea absent Dobrescu Vasile prezent Predescu Ion absent Drãgulescu ªtefan Iosif absent Predilã Marin absent Dumitraºcu Gheorghe absent Prisãcaru Ghiorghi absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Pruteanu George-Mihail absent Dumitrescu Constantin Ticu absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Roman Petre absent Fãniþã Triþã prezent Sava Constantin absent Feldman Alexandru Radu prezent Sãndulescu ªerban absent Frunda Gheorghe absent Secrieru Dinu absent Fuior Victor prezent Seres DŽnes prezent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Sersea Nicolae absent Gata Doru absent Solcanu Ion absent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Spineanu Ulm Nicolae prezent Gãvãnescu Vicenþiu absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Gheorghiu Costel absent Szab— K‡roly-Ferenc absent Gherman Oliviu absent ªtefan Viorel absent Ghiþiu Paul absent ªtireanu Octavian absent Glodean Voicu Valentin absent Tambozi Justin absent Hajdœ MŽnyhert G‡bor absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Hauca Teodor prezent Timofte Alexandru-Radu absent Huidu Dumitru absent Tocaci Emil prezent Ilie Aurel Constantin absent Tudor Corneliu Vadim absent Ilie ªtefan absent Turianu Corneliu absent Iliescu Ion absent Ulici Laurenþiu absent Ion Vasile absent Ungureanu Vasile absent Ionescu Cazimir Benedict absent Vasile Radu absent Ionescu-Quintus Mircea absent Vasiliu Constantin Dan absent Juravlea Petru absent Vasiliu Eugen absent Lãzãrescu Dan Amedeu absent Vãcaru Vasile absent Lšrinczi Iuliu prezent Vãcãroiu Nicolae absent Maior Liviu absent Verest—y Attila absent Marcu Ion absent Vladislav Tiberiu absent Marin Dan Stelian prezent Vornicu Sorin Adrian absent Marinescu Bogdan Voinea absent Vosganian Varujan absent Mark— BŽla absent Zavici Nicolae prezent Matetovici Mihai absent Meleºcanu Teodor absent **Domnul Vasile Lupu:** Mînzînã Ion absent Moisin Ioan absent Vã mulþumesc. Mortun Alexandru Ioan absent Camera Deputaþilor. Domnul secretar Miclãuº. Apelul MŸller Constantin absent la Camera Deputaþilor, vã rog, domnule secretar. NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu absent **Domnul Vasile Miclãuº:** Nicolai Marin prezent Achimescu Victor-ªtefan absent Ninosu Petre absent Aferãriþei Constantin prezent Oprea Andreiu prezent Afrãsinei Viorica prezentã Opriº Octavian absent Albu Alexandru absent

## **Domnul Vasile Lupu:**

Parlamentarii care au venit ulterior apelului sunt invitaþi sã-ºi motiveze absenþa.

Stimaþi colegi, Putem trece mai departe.

Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci. Am rãmas la art. 1 din proiect.

S-a propus eliminarea acestui text. Repetãm votul.

Cine este pentru eliminare? 62 de voturi pentru. Insuficient...

Numãraþi ºi voturile contra!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi,

S-a fãcut apelul nominal, suntem în cvorum. Sã nu mai pierdem timp...

Art. 2. Obiecþiuni? Intervenþii? Mai întâi

146 de voturi pentru.

Împotrivã?

Nu avem cvorum!

## **Domnul Vasile Lupu:**

La apelul nominal au rãspuns 245 de parlamentari.

Abþineri?

Deci, 146 Ð pentru, 31 împotrivã, 52 de abþineri.

N-a votat nimeni contra!

N-avem cvorum!

Da, mai lipsesc 4 parlamentari ca sã fim în cvorum. Iatã, doi au intrat în salã, trei au ieºit...

Nu avem cvorum!

## Stimaþi colegi,

Din moment ce am fãcut apelul, dupã procedurã, Regulamentul ºedinþelor comune se completeazã cu regulamentele celor douã Camere, iar dupã Regulamentul Camerei, colegii care nu voteazã sunt consideraþi în cvorum.

Deci, cu majoritate de voturi pentru, art. 1 a fost adoptat.

Trecem la art. 2.

Domnul deputat Gaspar, o intervenþie proceduralã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã nu se poate continua în acest mod de lucru, când se dezbate bugetul de stat pe anul 2000, când ar trebui ca în salã sã existe o participare cel puþin în limita regulamentului.

ªi vreau sã vã reamintesc, domnule preºedinte de ºedinþã, cã în Regulamentul ºedinþelor comune existã o procedurã specialã cu privire la aprobarea bugetului de stat.

În primul rând, aveþi art. 49, care cere ca la lucrãri trebuie sã participe cel puþin jumãtate plus unu din membrii care compun cele douã Camere ale Parlamentului. Deci ar trebui 244 sã fie fizic în salã. Iar art. 52 spune cã: ”Amendamentele ºi articolele sunt adoptate dacã întrunesc majoritatea de voturi a deputaþilor ºi senatorilor prezenþi la lucrãrile ºedinþei comuneÒ.

Din moment ce nu aveþi în salã 244, nu puteþi sã spuneþi cã art. 1, în redactarea propusã de iniþiator, a fost adoptat.

La apelul nominal au rãspuns 245, domnule deputat.

Vã rog sã fie numãrate voturile, în concordanþã cu art. 52, sã vedem dacã întrunesc. Întrunirea înseamnã voturi pentru, voturi contra ºi abþineri.

Deci, la fiecare text din proiectul de lege trebuie sã fie stabilit rezultatul votului care a fost exprimat de cãtre senatorii ºi deputaþii prezenþi la lucrãrile comune ale celor douã Camere.

De aceea, rog secretarii de ºedinþã sã verifice prin numãrare ºi sã vã asigure cã, într-adevãr, ne gãsim în cvorumul legal.

ªi aº mai face o completare. Domnule vicepreºedinte, vreau sã vã anunþ cã art. 87 din Regulamentul ºedinþelor comune a fost declarat neconstituþional de Curtea Constituþionalã ºi, ca atare, nu pot fi luaþi în cvorum cei care lipsesc din diferite considerente de la lucrãrile Parlamentului.

are dreptul sã voteze pentru, contra, sã se abþinã, sau sã nu voteze deloc, dar se calculeazã în cvorum. Cu asta sunteþi de acord. Ca atare, dacã sunt deputaþi care n-au votat nicicum, se considerã în cvorum.

Solicit, domnilor, celor doi secretari, dacã se uziteazã de astfel de proceduri, atunci sã numere ºi persoanele care nu-ºi exprimã nicidecum votul ºi sã anunþe eventual ºi partidele, care sunt acelea care nu voteazã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Mogoº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este incontestabil cã ne gãsim într-o ºedinþã cu cvorum de lucru.

Cei care nu vor sã voteze nu sunt obligaþi sã fie evidenþiaþi în vreun fel ºi cred cã este imposibil pentru secretarul de ºedinþã sã poatã identifica pe cel care nu voteazã, astfel încât, cumulul voturilor exprimate Ñ pentru, abþineri ºi împotrivã Ñ nu înseamnã neapãrat, din totalul acestora, numãrul celor prezenþi fizic în salã.

S-a fãcut un apel nominal, s-au constatat prezenþa ºi lipsa celor care nu au rãspuns prezenþi, încât considerãm cã suntem în cvorum ºi pãrerea mea este cã trebuie sã pãºim la dezbaterea proiectului de lege în continuare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Eu v-aº propune, ca procedurã de vot, votul nominal, ºi atunci sã vedem cine lipseºte ºi cine este prezent. Deci

Pentru toatã legea?

Pentru art. 1.

Cine este pentru? Deci majoritate zdrobitoare. Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Vã rog, domnule secretar.

Domnule preºedinte, Onorat Parlament,

Nu înþeleg un singur lucru. Cum de n-am avut cvorum când am votat art. 1 la Legea bugetului, ºi acum, când votãm altceva, deodatã este un cvorum extraordinar. Rãspundeþi la aceastã întrebare, vã rog.

Domnul preºedinte Constantinescu.

Domnul deputat M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aici s-a invocat o cu totul altã problemã. ªi anume, tot conform Constituþiei, orice deputat care se aflã în salã

## **Domnul Dan Constantinescu:**

Dan Constantinescu, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

Am rugãmintea, totuºi, sã constataþi faptul cã am avut cvorum, constatat prin apelul nominal, de 245 de persoane. Din acest cvorum au votat pentru mai mult de jumãtate, 141. Consider cã nu este corect sã revenim la art. 1 la vot. Creãm un precedent periculos. Putem revota în acest fel orice articol din buget.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Dumitrescu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Regulamentul celor douã Camere spune foarte clar cã, dupã ce s-a stabilit cvorumul de ºedinþã prin strigarea catalogului, lucrãm în cvorum ºi toate voturile sunt valide pânã în momentul în care, conform regulamentului, liderii unui grup sau reprezentantul unui grup parlamentar solicitã verificarea cvorumului.

Întrucât între momentul care s-a scurs, al votãrii, ºi momentul în care s-a stabilit cvorumul de ºedinþã prin apel nominal nu a existat nici o astfel de solicitare, suntem îndreptãþiþi sã considerãm ca votul fiind valid, aºa cum spunea domnul deputat Constantinescu, întrunind majoritatea celor consideraþi în cvorumul de ºedinþã stabilit de cãtre conducerea de ºedinþã pe baza citirii apelului nominal, iar dacã vrem sã verificãm cvorumul de ºedinþã, aceasta este o problemã veche. S-a întâmplat tot timpul pe parcursul activitãþii Parlamentului în actuala legislaturã.

Am avut astfel de situaþii ºi la Senat, probabil cã aþi avut ºi la Camera Deputaþilor. Era suficient ca un numãr de persoane Ð de deputaþi sau senatori Ñ sã nu-ºi exprime votul într-un fel ºi, în felul acesta, cãdeam sub cvorumul de ºedinþã.

De fiecare datã noi, prin cutumã, am considerat cã persoanele care sunt în salã ºi nu doresc sã se exprime n-au fost atenþi sau, în sfârºit, voinþa suveranã a parlamentarului, aceºtia sunt consideraþi în cvorum.

Dacã prin intervenþia fãcutã domnul deputat Gaspar solicitã conducerii de ºedinþã verificarea cvorumului, putem ºi trebuie s-o facem, domnule preºedinte, dar votul la art. 1 a fost corect.

A fost corect, domnilor colegi! A fost corect, pentru cã ne aflam în cvorumul de ºedinþã stabilit ºi necontestat de nimeni, de cãtre vreun deputat sau senator din salã. Nici un grup parlamentar n-a contestat cvorumul în momentul votului. Decât s-a stabilit cã, fãcând aritmetica voturilor exprimate, s-a constatat cã nu se ajunge la 245. Dar persoane care au fost în salã n-au vrut sã voteze. De fiecare datã am considerat aceste persoane ca fãcând parte din cvorum.

Deci, matematic, procedural este un lucru clar. Este pur ºi simplu o tergiversare, din punct de vedere, dacã vreþi, al unei hãrþuieli politice, care nu duce la nimic. Iar propunerea fãcutã, sã votãm nominal, mi se pare cã, într-adevãr, la începerea bugetului pe un articol care nu este fundamental... Ce înseamnã votul nominal? Votul nominal înseamnã cã este nevoie de expresia cea mai înaltã a responsabilitãþii parlamentarului faþã de o problemã.

Or, noi îl facem acum pentru ca sã facem cvorumul de ºedinþã? Nu-i corect!

Da, domnule senator, aveþi dreptate întru totul, dacã liderii grupurilor parlamentare din cele douã Camere ar fi de acord ºi ar înþelege aceastã situaþie. Dar dacã de la

un moment la altul se tot invocã acest blestemat de cvorum, evident, nu putem trece mai departe. Domnul M‡rton çrp‡d.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Nu ºtiu dacã vã aduceþi aminte, acum câteva zile, la acea tribunã prezida domnul deputat Mitrea. La un vot oarecare, în care s-a constatat un alt fel de vot decât ne-a convenit nouã, am solicitat, de la acest microfon, sã se numere, pentru cã Ð cel puþin aºa am constatat noi, Ð nu s-a fãcut numãrarea corectã. Domnul Mitrea foarte tare a spus cã nu s-a solicitat cvorumul înaintea votului, ci dupã vot. Ca atare, votul este valabil ºi nu-l va repeta.

Vã rog sã procedaþi ca domnul Mitrea acum douã zile.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Bãdiceanu.

Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,

Nu este pentru prima datã când, fie în comisie, fie în plenul celor douã Camere, fie în plenul uneia din Camere, se joacã la ofsaid. O anumitã componentã profitã de ocazie, prezenþi fiind, nu voteazã.

Conform regulamentului ºi conform cutumei ºi tuturor legilor, vot pentru ºi vot contra este un vot manifest; abþinerea nu este un vot manifest. Te poþi abþine prin simplul fapt de a nu vota.

Pãrerea mea este cã ar trebui sã se procedeze: voturi pentru, voturi contra ºi restul sunt abþineri. ªi cu asta am rezolvat problema.

## Stimaþi colegi,

Nu are rost sã întindem discuþia pe aceastã chestiune, câtã vreme vreo 30 de colegi au mai pãrãsit sala, de când purtãm aceste discuþii.

Suspend ºedinþa pentru un sfert de orã, sã se întruneascã grupurile parlamentare, sã se întruneascã liderii, sã vedem dacã existã disponibilitate de a participa în aceastã zi la dezbaterea bugetului sau nu. Deci, reluãm lucrãrile la 17,10.

## DUPÃ PAUZÃ

Sala apare a fi mai populatã acum. Meciul este pe terminate, pânã mai dezbatem un articol sunt convins, aproape convins cã vom avea cvorumul.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Am putea proceda la discutarea articolelor ºi votul, eventual, sã-l dãm mâine. Este pãcat sã ratãm douã ore ºi jumãtate din programul de lucru stabilit. Suntem la art. 2. Dacã sunt intervenþii?

Art. 2 alin. 1. Poftiþi, domnule deputat, dupã care domnul senator Fuior.

Propunerea mea nu afecteazã deficitul bugetar. Vãd cã domnul ministru nu... Poftiþi?

E la meci!

Eu credeam cã meciul este aici!

Propunerea pe care am fãcut-o este o propunere de precizare, o propunere care vrea sã dea rigoare art. 2. Dupã cum vedeþi în raport, la amendamente respinse de cãtre comisia de specialitate, Comisia de buget, finanþe, cu o motivaþie care pe mine nu mã mulþumeºte, dar nu am s-o interpretez, are darul sã prezinte cã determinarea veniturilor ºi a cheltuielilor a fost fãcutã la un moment dat, în momentul în care s-a elaborat aceastã lucrare, bugetul de stat, pe baza prognozei elaborate de cãtre direcþia de specialitate din Ministerul de Finanþe cu date pe care le-a avut la dispoziþie pânã în luna septembrie. De ce consider cã este necesarã aceastã precizare? Pentru cã elementele de fundamentare nu sunt fãcute cunoscute, nu sunt oficiale.

De exemplu, P.I.B. pentru anul 1999 nu este publicat decât de cãtre Comisia Naþionalã de Statisticã. Nivelul publicat de comisie este cu totul altul decât cel aflat în lucrãrile de fundamentare. Analiza celor douã niveluri, nivelul din expunerea de motive, deci 725 de mii de miliarde pentru P.I.B. din 2000, raportat la nivelul publicat de Comisia Naþionalã de Statisticã, cu luarea în considerare a deflatorului existent în expunerea de motive, conduce la concluzia cã economia româneascã are în anul 2000 creºtere zero. Deci eu vreau sã mã înþelegeþi, dragi colegi din celelalte partide, cã nu am nici o altã intenþie decât de a cãuta sã prezentãm cât mai riguros aceastã problemã. Toate veniturile, repet, ºi cheltuielile sunt calculate pentru proiecþia care s-a putut face în septembrie. Acele date sunt lucrãri de fundamentare ºi nu sunt publicate. Singurele date publicate cunoscute de toatã lumea din þarã ºi din exterior sunt cele date de Comisia Naþionalã de Statisticã. ªi, repet, aceste date oficiale, dacã se raporteazã, rezultã creºtere zero. Numai dacã facem aceastã completare, pe baza estimãrilor din septembrie, atunci se gãseºte corelaþia normalã între ceea ce avem în buget ºi ceea ce afirmãm prin art. 2 alin. 1.

Eu vreau sã vã spun cã în momentul când nu faceþi o asemenea, nu aprobaþi o asemenea completare, existã riscul ca oricine sã demonstreze, chiar Guvernului, cã în România creºterea este zero în anul 2000. Deci vã rog sã votaþi amendamentul propus.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Prin lege urmãrim consecinþa dreptului acordat ºi nu impunem aducerea de venituri. Art. 2 alin. 1 este foarte pretenþios. Estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2000 a fost realizatã pe baza proiecþiei indicatorilor macroeconomici. În literatura de specialitate existã 3 indicatori macroeconomici în opinia mea: P.I.B.-ul, produsul social total ºi produsul naþional brut. Iar indicatorii, în consecinþã, rezultaþi în urma analizei veniturilor ºi cheltuielilor ar fi deficitul bugetar, inflaþia, deficitul balanþei de plãþi externe, datoria publicã internã ºi externã. În toatã analiza ºi la baza proiectului de buget, prezentatã în raportul bugetului, nu am gãsit nicãieri produsul social total, nici produsul naþional brut.

În consecinþã, produsul naþional brut, vreau sã vi-l reamintesc, este un indicator macroeconomic format din produsul intern brut la care se adaugã producþia finalã brutã a agenþilor naþionali, care îºi desfãºoarã activitatea în strãinãtate Ñ câþi avem? e întrebarea mea pentru domnul ministru Remeº Ð ºi din care se scade producþia finalã a agenþilor economici strãini realizatã în interiorul þãrii. Deci dacã P.I.B.-ul este de 725 de mii de miliarde, întrebarea mea pentru domnul ministru, ca sã fundamenteze alin. 1 al art. 2 este care este produsul naþional brut. Produsul social brut este indicator macroeconomic reprezentând totalitatea bunurilor materiale create în decursul unei perioade de timp de lucrãtorii ocupaþi în economia naþionalã. Aceeaºi întrebare o am pentru domnul ministru. Dacã domnul ministru n-o sã ºtie sã rãspundã la aceste douã întrebãri, îl rog sã accepte ca alin. 1 sã sune în felul urmãtor: ”Estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2000 a fost realizatã pe baza proiecþiei indicatorului macroeconomic P.I.B.Ò, adicã se rezumã doar la P.I.B., ceea ce este o mare greºealã. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Petre Naidin.

Domnule preºedinte,

Onor comisie,

Eu am douã amendamente respinse ºi tot la introducerea...

ªi tot la acelaºi alineat?

Nu, alin. 4 ºi respectiv 5.

Discutãm alin. 1, domnule deputat.

Da. Vã mulþumesc. Domnul senator Fuior.

Da. De acord.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, domnul deputat Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

O sã încerc sã rãspund la ambele propuneri pentru cã, fãrã îndoialã, rigoarea propusã de domnul deputat Cazan este cât se poate de fireascã. Din pãcate, argumentele pentru a respinge acest amendament sunt date tocmai de cãtre domnul senator Fuior, care susþine cã existã nici mai mult, nici mai puþin decât numai 3 indicatori macroeconomici. În opinia mea, ºi cred cã sunt foarte greu de contrazis, pentru cã existã o întreagã teorie pe tema asta, toþi indicatorii care se referã la economia de ansamblu sunt indicatori macroeconomici.

Deci nu ne putem rezuma la 3 indicatori de sintezã macroecomici, ceea ce e cu totul altceva. Deci evident cã în asemenea circumstanþe estimarea veniturilor a fost realizatã pe baza proiecþiei mai multor indicatori economici.

De aici încolo, însã, apar urmãtoarele elemente. Bugetul a fost proiectat într-o anumitã perioadã de timp Ñ noi nu am putut, într-adevãr, sã explicãm foarte pe larg motivul respingerii Ñ deci indicatorii economici ºi veniturile ºi cheltuielile bugetare reprezintã o estimare la un moment dat, dacã vreþi, de multe ori, pentru fiecare din aceºtia. Acest proces de elaborare a bugetului, ºtim toþi, este un proces literativ, el se reia la un moment dat, existã într-adevãr indicatori de referinþã cu baza septembrie 1999, existã indicatori mai apropiaþi ºi, din acest motiv, cred cã ideea noastrã de a merge mai bine riscã sã ajungã duºmanul binelui, pentru cã nu toþi indicatorii pe baza cãrora au fost proiectate veniturile bugetare se referã strict la septembrie 1999.

Cu tot respectul pentru rigoarea pe care o propune domnul deputat Cazan Leonard, v-aº propune sã rãmânem la formularea comisiei, amendatã în comisie de domnul Corâci, deci estimarea fiind realizatã nu în concordanþã, ci pe baza proiecþiei indicatorilor macroeconomici, fãrã a induce un termen de referinþã care poate sã fie valabil pentru unul, doi, trei, poate pentru zece indicatori, dar nu pentru toþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc. Domnul ministru Remeº.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Nu mi-a rãspuns ºi la întrebarea mea.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnul ministru considerã cã a rãspuns la întrebãrile domnului senator ºi a informat plenul celor douã Camere. Încât, stimaþi colegi, începem cu varianta comisiei ºi, dacã nu trece, mergem la amendamentele respinse în comisie. Dar eu v-aº propune, dacã îmi îngãduiþi, sã discutãm fiecare alineat al art. 2 ºi în final sã

## Domnule preºedinte,

La alin. 4 am propus o suplimentare a veniturilor cu o anumitã sumã, aºa cum am perceput-o în literaturã, din majorarea taxelor vamale. Comisia l-a respins, mã simt dator sã-l susþin, argumentând faptul cã între prevederile bugetului de stat pe anul trecut, cuantificate prin Legea nr. 36 ºi, respectiv, proiectul de buget pe acest an, între 10.100 ºi, respectiv, 9.100 de miliarde este o diferenþã infimã, de parcã taxele vamale nu au crescut de un an de zile sau nu trebuie sã creascã. Evident cã nu trebuie sã creascã decât acolo unde este necesar: pentru produse agricole, bãuturi, tutun, eventual ºi pentru ºina grea importatã de Ministerul Transporturilor în detrimentul producþiei de la Cãlãraºi ºi, evident, trebuie sã se menþinã într-un nivel acceptabil pentru materii prime care ne sunt necesare.

De fapt, eu am perceput ºi din mesajul domnului primministru de astãzi, cât ºi din speech-ul Domniei sale pe 21 decembrie 1999 la validare, la primirea votului de încredere, cã se va urmãri o politicã coerentã financiarã ºi de aplicare a taxelor vamale. ªi dacã am în faþã Strategia de dezvoltare pe termen lung, care reglementeazã înfiinþarea instituþiilor depozitelor fiscale ºi mai e timp pânã atunci, eu cred cã trebuie sã urmãrim coerent ºi sã aplicãm taxe vamale acolo unde trebuie pentru subansamble, pentru echipamente care se produc în þarã ºi, respectiv, sã le diminuãm acolo unde este vorba de materii prime. Evident cã voi fi contrazis, dar aº veni cu o completare, acordurile internaþionale la care suntem afiliaþi: la art. 93 paragraf 3 din Tratatul de la Maastricht, modificat prin Tratatul de la Amsterdam, se specificã cã se pot lua mãsuri care au ca destinaþie remedierea unor grave perturbãri ale economiei unui stat membru, ceea ce cred eu cã suntem pe aproape.

Aº vrea sã mai argumentez cã ºi în 1912, prin Legea pentru încurajarea industriei naþionale, prin noi înºine sau prin porþile deschise, ceea ce spun eu era stipulat, legiferat ºi se punea în aplicare.

Dacã nu cumva am greºit eu pe argumentaþia mea privind majorarea taxelor vamale, mai pot fi ºi alte direcþii ºi domnul ministru, ca specialist, le poate prelua ºi poate sã-mi susþinã amendamentul. Eventual, din creditele neutilizate care ating 1,2 miliarde de dolari, spune ministrul Bãsescu, ºi care se pot negocia pentru schimbarea destinaþiei. Poate cele 7 mii de miliarde încã nerecuperate din eºaloanele de platã efectuate pânã la 31 martie anul 2000, poveste cunoscutã, sau poate 60% din veniturile realizate în afacerile cu alcool ce se scurg în economia subteranã ºi pentru care domnul ministru a primit din partea presei ºi specialiºtilor câteva calificative nefavorabile. Dânsul a promis anul trecut, îmi aduc amine, cã dorea sã se lupte, sã se ia la trântã cu dolarul, nu prea a reuºit, de la 11-12 mii cât a fost validat prin Legea bugetului de stat, am ajuns la 20 de mii, dar poate o face acum, în condiþiile în care eºalonãrile de 7 mii de miliarde nu sunt recuperate ºi, respectiv, aºa cum am argumentat, venituri nefireºti se scurg în afacerile de alcool.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa a cerut cuvântul ºi apoi domnul Gheorghe Ana.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu cred cã cheia secretã a întregului buget pe anul 2000 se aflã la art. 2 alin. 4, unde sunt stabilite nivelul veniturilor, al cheltuielilor ºi deficitul bugetar.

Aºa dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, la întâlnirea cu primul-ministru, care a avut loc la Palatul Victoria cu liderii partidelor parlamentare, s-a discutat foarte mult pe marginea programului de reformã fiscalã. Un program foarte mult comentat, unde majoritatea liderilor politici au solicitat modificarea acestuia ºi anume reducerea T.V.A.ului la principalele produse alimentare de la 19 la 11%, aºa cum a fost stabilit iniþial. Nu s-a þinut cont de aceste cereri, programul de reformã fiscalã a fost inclus în bugetul de stat pe anul 2000 ºi aº vrea sã vã spun cu toatã sinceritate cã populaþia este cea care suportã cele mai grele lovituri în aceastã perioadã; din cauza uniformizãrii acestui T.V.A. de la 11 la 19% la principalele produse alimentare, preþul acestora a crescut în numai douã luni de zile cu 25%. Deci vã daþi seama cât are de suportat populaþia în momentul de faþã.

Nici structura veniturilor nu este mai fericitã. Aº vrea sã vã spun cã analizând procentul dintre veniturile directe ºi veniturile indirecte, o sã vedeþi dumneavoastrã un raport total nefavorabil populaþiei. Veniturile indirecte care sunt susþinute de populaþie prin taxa pe valoare adãugatã, impozite, taxe ºi etc. reprezintã 88 de mii de miliarde din totalul de 111 mii de miliarde, iar impozitarea capitalului ºi a muncii, numai 19 mii de miliarde. Nu ºtiu

dacã în lume se mai întâlneºte un asemenea buget. De aceea, eu am propus reducerea T.V.A.-ului la principalele produse alimentare de la 19 la 11% ºi aº ruga, domnule preºedinte, sã supuneþi votului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Gheorghe Ana.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul la care mã refer acum ºi prin care îmi permit sã vã reþin atenþia nu se aflã înscris nici la amendamentele admise, nici la cele respinse ºi aici îmi îngãdui sã-l felicit pe domnul Dan Constantinescu, preºedintele comisiei, care în intervenþia sa a fãcut aceastã menþiune cã s-ar putea sã ne întâlnim pe parcursul dezbaterilor cu amendamente care au fost omise. Este unul din amendamentele omise a se trece la respinse.

Vã rog, liniºte în salã! Stimaþi colegi, vã rog, pãstraþi liniºtea în salã!

Amendamentul pe care vreau sã vi-l supun atenþiei este deosebit de important. ªi este important fiindcã el þine ºi de construcþia bugetului ºi se referã îndeosebi la ceea ce ar face orice gospodar, chiar dacã nu este un specialist în construcþia bugetului. Adicã orice gospodar porneºte în noul an cu ceva cu care i-a rãmas în anul precedent. Cu alte cuvinte, eu vã supun atenþiei dumneavoastrã sã luaþi în considerare cã din economia realã, cunoscutã, nu din cea necunoscutã, din datele Ministerului Finanþelor, ºi acestea cunoscute, rezultã cã trebuia sã fie încasate, mobilizate la bugetul statului, venituri din diverse surse în sumã de peste 74 de mii de miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, observaþi Domniile voastre cã la bugetul statului, atât de subþire în anul precedent, n-au putut fi aduse aceste venituri, însã ele sunt în evidenþa Ministerului Finanþelor, în evidenþa statului român ºi ele trebuie aduse de la cei care le datoreazã. Cu alte cuvinte, aceste arierate nu sunt anulate, nu s-a procedat la o asanare financiarã. Având în vedere procentul pe care îl raporteazã Ministerul Finanþelor cã s-a realizat în ceea ce priveºte mobilizarea veniturilor la bugetul statului de peste 74%, eu am propus ca acest alin. 4 de la art. 2 sã aibã o cu totul altã configuraþie, ºi anume sã fie suplimentat atât în partea de venituri, cât ºi în partea de cheltuieli cu suma de 50 de mii de miliarde de lei.

În aceste condiþii, înseamnã cã la venituri, având în vedere încasarea a circa 60% din aceste rãmãºiþe de încasat, suma sã se ridice la 161.901,6 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumã de 193.468,6 miliarde lei, menþinându-se deficitul stabilit ºi convenit cu F.M.I.-ul, de 31.567 miliarde de lei. Acestea sunt argumentele pe care vi le supun atenþiei dumneavoastrã ºi pe care îmi întemeiez acest amendament care vine sã susþinã, de altfel, ºi cererile de suplimentare la unele din capitolele foarte importante privind acþiunile social culturale ºi chiar economice ce urmeazã sã le dezbatem în viitor.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Ultimul vorbitor, domnul deputat Grigoraº.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La pct. 5 din lista amendamentelor respinse figureazã un amendament al grupurilor parlamentare ale P.D.S.R. de suplimentare a veniturilor cu 1.000 de miliarde de lei faþã de proiect, respectiv, de la 111.901,6 miliarde lei la 112.901,6 miliarde de lei. La data propunerii amendamentului se indicau drept sursã de susþinere a acestei suplimentãri veniturile din valorificarea activelor bancare de cãtre AVAB. Sigur cã pe parcurs, noi, grupurile parlamentare ale P.D.S.R., am identificat ºi alte surse care pot fi luate în considerare pentru aceastã suplimentare Ð iatã, ce a prezentat colegul meu anterior, acea propunere de a înregistra ºi rãmãºiþele neîncasate din anul precedent, dar este ºi acea necorelare a veniturilor cu indicatorii prognozaþi, o parte din indicatorii prognozaþi pentru anul 2000, respectiv, creºterea produsului intern brut, inflaþia ºi deflatorul produsului intern brut, sunt excedentele bugetelor fondurilor speciale asupra cãrora se poate discuta în ceea ce priveºte utilizarea lor, sunt veniturile rezultate din privatizare pe lângã cele din valorificarea activelor bancare, în legãturã cu care se poate discuta atât în ceea ce priveºte fundamentarea acestora, cât ºi destinaþia lor.

Deci, v-aº ruga, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot ºi acest amendament ºi, fiindcã sunt aici la microfon, în legãturã cu art. 2 alin. 4, care cuprinde câteva date de sintezã, ºi în legãturã cu celelalte articole care vor cuprinde, de asemenea, date de sintezã, v-aº ruga, domnule preºedinte, sã facem menþiunea ºi sã acceptãm aceeaºi practicã ca ºi pânã acum, cã ele vor fi aprobate de principiu, dar dacã urmare a unor modificãri ulterioare cu discuþiile lor la anexe sau la alte articole vor interveni modificãri, sã putem sã revenim asupra lor. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Constantinescu cere cuvântul. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voi încerca sã susþin motivaþiile comisiei legate de aceste amendamente care au fost prezentate în mãsura în care, sigur, cam toate se referã la acelaºi alineat 4 de la art. 2, mai puþin unul care prevede un alineat nou.

În ceea ce priveºte propunerea domnului deputat A.p.R., Nicolae Popa, lãsând la o parte conotaþiile legate de o anumitã atitudine sau opinie politicã, trebuie sã facem referire la art. 4, pe care-l vom vota în aceastã formã sau în altã formã, dar care prevede, cel puþin în

proiect, faptul cã încasarea impozitelor, taxelor, contribuþiilor ºi celorlalte venituri se efectueazã în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Deci aceastã reducere a T.V.A.-ului de la 19 la 11%, nu ne pronunþãm aici, nu am fost chemaþi s-o facem dacã este oportunã, cum poate fi ea acoperitã sub raportul veniturilor, dar va produce efecte, va fi luatã în calculul bugetului de stat în momentul în care va exista o reglementare în acest sens. Pânã atunci, noi ar trebui sã respingem acest amendament, întrucât nu existã o legislaþie în vigoare pe aceastã temã.

În ceea ce priveºte majorarea veniturilor bugetului, propusã de grupurile P.D.S.R., aºa cum s-a spus la un moment dat, varianta suplimentãrii pe baza veniturilor provenite din privatizare, F.P.S., ºi din valorificarea activelor bancare de cãtre agenþia de specialitate a fost respinsã, au renunþat chiar o parte din iniþiatori, având în vedere cã în cadrul comisiei, cu sprijinul tuturor colegilor, s-a formulat un asemenea text care priveºte destinaþia exactã a acestor venituri din privatizare ºi din valorificarea activelor bancare, acestea urmând a fi utilizate pentru diminuarea datoriei publice interne.

Sigur cã veniturile din arierate pot constitui o sumã interesantã pentru suplimentarea bugetului în condiþiile în care discutãm încã despre un buget de austeritate. S-au fãcut însã în cadrul comisiei douã observaþii: una, cã aceste venituri reprezintã venituri cumulate sau aceste creanþe, sã spunem, sunt creanþe cumulate nu numai aferente anului 1999, deci, care trebuie achitate în 2000, ci ºi din anii precedenþi. Existã un istoric al acestor creanþe, al încasãrii lor pe baza cãruia Ministerul de Finanþe ºi-a fundamentat posibilitatea practicã de a le recupera; a doua observaþie care s-a fãcut este cã o parte din aceste sume sunt cuprinse în mult discutata ºi disputata activitate de reeºalonare, motiv pentru care, cel puþin din punct de vedere practic, o parte din acestea nu pot fi incluse. Sigur cã decizia plenului Camerei este suveranã, putem da sarcini mobilizatoare Ministerului Finanþelor, riscul este însã cel pe care-l cunoaºteþi, ca deplasându-ne într-un fond mult prea optimist la veniturile care pot fi obþinute din aceste surse, sã acoperim formal niºte cheltuieli, pentru cã vom da niºte destinaþii acestor venituri suplimentare, iar în execuþie sã nu le putem acoperi în realitate.

Stimaþi colegi, ªi-a spus cuvântul comisia. Domnul deputat Cristea Marin.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi cer scuze, dar am fost cu mâna sus, însã a fost invitat domnul preºedine al comisiei. Am totuºi rugãmintea sã-mi îngãduiþi sã prezint amendamentul care-l am în vedere, care a fost prezentat ºi comisiilor din care fac parte, respins, ºi comisiilor de buget-finanþe, respins. Este vorba tot de art. 2 alin. 4 al proiectului de lege. Propunerea mea constã, de fapt, sau are ca suport, creºterea veniturilor la buget ca urmare, sã zic, a creºterii nivelului produsului intern brut nu cu 1,3%, ci cu minimum 3,5% ºi, ca o consecinþã, creºterea veniturilor de la 111.901,6 miliarde, cu 2.269 de miliarde, respectiv, la 114.160,6 miliarde, ºi a cheltuielilor, cu aceeaºi sumã, la care sã se adauge creºterea deficitului bugetar în limita tot a 3%, dar corespunzãtor creºterii acestui produs intern brut cu minimum 3,5%. Aceastã creºtere a nivelurilor de cheltuieli cu circa 2.898 de miliarde din creºterea de venituri ºi din creºterea deficitului în limita a 3%, am urmãrit a rezolva câteva lucruri de excepþie, dupã pãrerea mea, în care România este situatã la aceastã orã.

Am propus ca din aceste 2.898 de miliarde sã acodãm cel puþin 629 de miliarde pentru consolidãri de locuinþe, consolidãri de clãdiri sociale ºi de sãnãtate, pentru consolidarea versanþilor împotriva alunecãrilor de teren ºi, mai nou, pentru stoparea sau limitarea efectelor inundaþiilor, blocarea lor. Aceasta este o destinaþie.

A doua destinaþie, de circa 650 de miliarde, pentru locuinþe.

A treia destinaþie, tot pentru investiþii în transferuri, la anexa 5, pentru echilibrarea bugetelor locale cu circa 893,5 miliarde ºi 724,5 miliarde pentru completarea anexei 6, respectiv, la unitãþile administrativ-teritoriale, în vederea creºterii subvenþiei energiei termice pentru populaþie. Propunerea aceasta nu are în vedere lucruri, sã zic, deosebit de noi pentru a crea acest plus de producþie, decât trei lucruri ºi, bineînþeles, Ministerul Finanþelor ºi ministerele pot sã gãseascã ºi alte soluþii, reactivând legea întreprinderilor mici ºi mijlocii, reactivând Legea stimulãrii investiþiilor directe de capital. Anulând Ordonanþa 127/1999, se stimuleazã procesul investiþional, se stimuleazã producþia, se realizeazã aceastã creºtere de produs intern brut ºi de venituri.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Da.

## Stimaþi colegi,

Domnul preºedinte Dan Constantinescu rãspunde ºi

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fãrã îndoialã cã, începând cu sfârºitul intervenþiei domnului deputat, avem ºi noi aceeaºi opinie cã multe capitole de cheltuieli, multe sectoare ale economiei

societãþii româneºti au nevoie de repartizãri suplimentare, unele chiar mult peste cât avem posibilitatea sã le repartizãm prin acest buget.

În ceea ce priveºte însã sumele aferente veniturilor, aºa cum am spus, ºi n-am sã accentuez, fundamentarea acestor venituri s-a fãcut pe baza legislaþiei în vigoare specificã fiecãrei categorii de venit. În asemenea circumstanþe, majorarea nivelului veniturilor pe baza propunerii domnului deputat, legatã de fundamentarea pe o creºtere economicã de 3,5% faþã de creºterea economicã pe care Guvernul o estimeazã la 1,3%, reflectã aceeaºi diferenþã între dorinþã ºi putinþã, la care noi nu putem subscrie întrucât nu avem elemente care sã susþinã.

Da. Domnul Popa.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am revenit la microfon pentru cã într-un fel am fost acuzat de domnul deputat Constantinescu, pe care îl respect ºi îl apreciez de altminteri, cã amendamentul meu ar avea anumite conotaþii politice, ºi nu este adevãrat. Eu aº vrea sã vã informez pe dumneavoastrã, dacã tot vrem sã armonizãm legislaþia româneascã cu cea europeanã ºi sã intrãm în marea familie a Europei ºi sã vedem ºi ce fac alþii; vreau sã vã spun cã taxa pe valoarea adãugatã la principalele produse alimentare nu este mai mare de 5 sau 6%; deci, acesta este T.V.A.-ul aferent acestor produse alimentare, iar la noi creºte la 19%. Nu este nici un fel de conotaþie politicã, pentru cã cetãþenii trãiesc o realitate dramaticã, se confruntã cu probleme foarte grave, mai ales þinând cont ºi de scumpirile care vor avea loc: T.V.A.-ul reintrodus de 19% la combustibil, la energia termicã, energia electricã ºi gaze naturale. Deci, atunci când oamenii îºi dau foc sau mor din disperare sau se sinucid, eu cred cã trebuie sã þinem cont de treaba aceasta ºi sã le mai alinãm puþin durerile acestea.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan Constantinescu.

## Domnule preºedinte, Stimate coleg,

Eu n-am folosit într-un sens peiorativ cuvântele ”determinare politicãÒ. Ne place sau nu ne place, însãºi prezenþa noastrã în aceastã salã are o determinare politicã. Suntem aici pentru cã am fãcut ºi pentru cã dorim sã facem politicã. Iar faptul cã opinãm pentru anumite...

ªi scaunele goale, domnule preºedinte, tot conotaþie politicã au.

Faptul cã opinãm pentru o anumitã structurã a veniturilor pe un anumit procent al taxei pe valoarea adãugatã reprezintã o conotaþie politicã. Nu-i nimic jignitor în asta ºi nu vãd de ce ne-am supãra. Eu m-am referit doar la art. 4, care se referã la faptul cã încasarea acestor impozite, stabilirea acestor impozite în acest moment se realizeazã în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în România, deci nu în Uniunea Europeanã, nu în altã þarã ºi nu în România de peste ºase luni. Când vom avea altã lege privind T.V.A.-ul, fãrã îndoialã cã Ministerul Finanþelor Ð existã un articol, de altfel, în orice lege Ð va introduce modificãrile necesare sau corespunzãtoare în Legea bugetului de stat.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Putem trece la vot.

Suntem la art. 2. Începem cu textele comisiei. Unde nu trece textul comisiei,

Suntem în timpul votului, domnule deputat!

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Suntem înainte de vot.

Da. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Eu v-aº ruga sã supuneþi amendamentele la vot în ordinea în care au fost fãcute ele, iar alin. 4 v-aº ruga, aºa cum s-a sugerat, sã-l supuneþi spre vot în principiu, aºa cum am procedat în fiecare an la votarea Legii bugetului de stat. Adicã, cifrele, sumele din cuprinsul sãu sã nu aibã un caracter definitiv.

Domnule deputat, cu partea a doua a intervenþiei dumneavoastrã sunt de acord. Dãm un vot de principiu, dar nu putem începe cu amendamentele respinse, ci cu textul comisiei. Dacã textul comisiei nu trece sau textul susþinut de comisie nu trece, atunci intrãm pe amendamente în ordinea în care au fost prezentate. Deci, domnule preºedinte al comisiei, sunteþi de acord sã dãm un vot de principiu asupra alin. 4. Iniþiatorul, de asemenea. Evident, asupra valorilor.

Alin. 4, textul iniþiatorului, susþinut de comisie. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri? 14 abþineri. Textul a fost votat. Art. 2, integral. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri? 27 de abþineri. Art. 2 a fost votat. Doamnelor ºi domnilor, Trecem la Capitolul II, intitulat ”Structura ºi regimul veniturilor bugetareÒ.

Obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 3. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 15 abþineri. Votat. Art. 4. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? 7 abþineri. Votat. Art. 5. Poftiþi, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La poziþia 7 de la ”Amendamente respinseÒ este o propunere din partea Comisiei pentru industrii ºi din partea colegilor mei, domnii deputaþi Dan Ioan Popescu ºi Alexandru Stãnescu, care propun introducerea, dupã art. 4, a unui art. nou, art. 5, care cuprinde douã alineate. La primul alineat, se prevede ca o datã cu publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei Legi a bugetului pe anul 2000, calculul profitului impozabil, acestuia sã i se aplice o reducere cu 50% a impozitului pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate în valutã din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie ºi din prestãri de servicii internaþionale, în volumul total al veniturilor.

Aceastã prevedere are rolul de a stimula exportul, având în vedere cã declaraþiile ºi ultimele realizãri pe anul în curs aratã o creºtere a exportului. Cred cã un astfel de amendament va putea sã aducã un plus în ceea ce priveºte creºterea acestora.

La alin. 2 se propune sã se aplice din nou prevederile facilitãþilor fiscale care erau prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe ºi, de asemenea, prevederile prevãzute în Legea nr. 214/1998, referitoare la amortizarea acceleratã. Cred cã reintroducerea acestor acte va face ca investiþiile în România sã creascã, chiar dacã în motivaþia respingerii se are în vedere o influenþã nefavorabilã asupra veniturilor bugetului, estimatã la 6.494 de miliarde de lei. Dacã ne gândim numai la aceastã influenþã negativã ºi nu luãm în calcul ºi efectele benefice ale stimulãrii investiþiilor, putem sã propunem respingerea. Dar, dacã ne uitãm la evoluþia investiþiilor, cel puþin investiþiilor strãine, putem constata cã, de la circa 400 de milioane de dolari investiþii strãine în 1997, s-a ajuns la 260 de milioane de dolari investiþii strãine în 1999, iar în primele douã luni ale acestui an am ajuns la 23 milioane de dolari investiþii. Dacã facem analizarea pentru anul 2000, putem sã ne aºteptãm la 190 de milioane de dolari pentru anul 2000. Deci, fãrã niºte stimulente, mergem cu investiþii din ce în ce mai mici.

Dacã luãm totalul investiþiilor, de exemplu, 1999 la 1998, se constatã o cãdere de 10-15%, iar dacã ne uitãm la investiþiile proprietate de stat, cãderea este de 24 pânã la 40% pe trimestre. De aceea, eu consider cã aici ar trebui sã avem în vedere experienþa ºi rezultatele din anii precedenþi, sã ne gândim ºi la buget, dar sã ne gândim cã fãrã investiþii directe nu vom putea sã obþinem o creºtere economicã pe care ne-o dorim. Mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Putem trece la vot. S-a propus un text nou, din douã alineate. Ar fi art. 4[1] , prin numerotare, ar deveni art. 5. Comisia a respins aceste texte. Le supunem la vot.

Alin. 1. Cine este pentru?

Stimaþi colegi,

Sunt nelãmuriri în privinþa votului. Pct. 7 din raport de la ”amendamente respinseÒ. S-a propus introducerea dupã art. 4 a unui articol nou, art. 5, sau 4[1] , care prin numerotare va deveni art. 5. Comisia a respins aceastã propunere.

sie.

Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 7 abþineri. Text votat. Art. 6. Varianta din raport. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? 6 abþineri. Text votat. Art. 7. Comentarii, obiecþiuni, la varianta comisiei? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Ce am votat?

Fãrã cifrã, numai textul. Deci, textul de la art. 7, varianta din raport. Cifrele sunt dupã textul iniþiatorului. Corect?

Da. Deci, corelãrile se fac la urmã, dacã nu avem modificãri. De acord comisia, nu? Da.

Trecem la art. 8 alin. 1, pagina 3 din raport, pct.4. Sunt comentarii? Domnul deputat Corâci.

Nu este pagina 3, este pagina 5. V-am spus cã aici este greºeala pe care au confirmat-o colegii din comisie. Deci varianta comisiei este cea din pagina 5 din raport, pct. 12. Aceea a fost aprobatã de Comisia pentru bugetfinanþe.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da.

E corelat cu alin. 4 de la art. 2.

Da. Deci corelãrile se fac la urmã, dacã nu avem modificãri. De acord comisia, nu?

Trecem la art. 8 alin. 1, pagina 3 din raport, pct. 4. Sunt comentarii?

Domnul deputat Corâci.

Nu este pagina 3, este pagina... Ð v-am spus cã aici este greºeala pe care au confirmat-o colegii din comisie. Deci varianta comisiei este cea din pagina 5 din raport...

Punctul?

...punctul 12. Aceea a fost aprobatã de Comisia pentru buget, finanþe.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu am avut amendament ºi nu am, bineînþeles, este, însã, o chestiune de redactare, de claritate. ªi îl rog pe domnul preºedinte ºi, evident, domnul ministru ºi comisia, dacã au bunãvoinþa, sã se aplece puþin asupra lecturii paralele pe care o voi face.

Existã o variantã a comisiei, care este motivatã aºa: ”Pentru o mai bunã redactare a textuluiÒ. Or, de fapt, nu este o mai bunã redactare a textului, este o inversare de sens ºi cred cã este important, nu atât pentru mine, cât pentru cei care vor aplica legea, sã ºtie exact care a fost intenþia legiuitorului, fiindcã aici este vorba, la art. 8 alin. 2, despre destinaþia soldurilor anuale. Textul iniþiatorului spune, în esenþã, aºa: ”Soldurile anuale se varsã integral la bugetul de stat sau la bugetele locale, indiferent dacã legea prevede altfelÒ. Deci nu acceptã nici o excepþie.

Formularea comisiei spune la fel: ”Se varsã la bugete, dacã legea nu prevede altfelÒ. Deci, deschide poarta excepþiilor. Mie, ca netehnician Ð ºi de aceea eu nu iau cuvântul la aceste chestiuni Ð, nu pot sã mã pronunþ, dar este important pentru dumneavoastrã sã ºtiþi ce vreþi. Nu vreþi nici o excepþie? Sau, dacã legea permite altfel, deschideþi poarta excepþiilor? Aceasta trebuie lãmurit.

Comisia? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Sunt mai multe amendamente acolo: unul admis ºi trei respinse.

Din punctul nostru de vedere, al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport de la Camerã, varianta comisiei este acoperitoare. Deci include ºi ce am propus noi.

Dar din punctul meu de vedere cred cã acest alineat trebuie eliminat total, pentru cã este un mod, hai sã spun aºa, de a confisca veniturile unor instituþii care se strãduiesc sã le aducã, deci le confisc, aºa cum se fãcea ºi în sistemul socialist, înainte de 1989, în timp ce la art. 65, dacã vã uitaþi, este complet neechitabil, se spune cã: ”Obligaþiile de platã datorate ºi neachitate pânã la 30 noiembrie 1999 de cãtre instituþiile publice finanþate de la bugetul de stat cãtre diverºi furnizori ºi aºa mai departe se sting la nivelul sumelor datorate de cãtre aceºtia la bugetul de stat, în limitele maxime prevãzute la anexa nr. 22Ò. Deci mi se pare complet neechitabil. Va sã zicã, aceia care se strãduiesc ºi au venituri sã nu poatã sã le foloseascã, sã le confisc, iar pe aceia care nici nu-ºi plãtesc mãcar obligaþiile îi iert de datorii. Deci haideþi sã ne gândim bine cu toþii aici, pentru cã eu cred cã acest alineat trebuie exclus din Legea bugetului. Nu se poate ca de la cei care fac ceva, se strãduiesc sã facã venituri suplimentare sã le iau, iar la cei care nu-ºi plãtesc datoriile sã-i iert! Mi se pare absolut complet neechitabil!

Ca urmare, v-aº ruga sã fiþi de acord cu unul dintre amendamentele respinse, propuse ºi de domnul Cazan ºi de Comisia pentru politicã economicã, sã fie eliminat acest alineat. Repet, chiar dacã vã plictisesc, pentru cã este complet neechitabil acest alineat, în concordanþã cu prevederile art. 65.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt autorul amendamentului acceptat de comisie. Motivaþia amendamentului, teza generalã pentru art. 8 alin. 2 este cã soldurile anuale se varsã integral la bugetul de stat.

Dar sunt anumite reglementãri legale care permit anumitor instituþii bugetare de a reþine o anumitã parte a veniturilor extrabugetare, respectiv a soldurilor anuale, din sumele realizate.

De aceea, am propus ºi s-a acceptat aceastã modificare, cã soldurile anuale sunt vãrsate la bugetul statului, dacã legea nu prevede altfel.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnul Petre Naidin, domnul Cristea Marin ºi apoi domnul Ana Gheorghe.

## Domnule preºedinte,

Observaþi cã la pct. 10, la amendamente respinse, am avut ºi eu o intervenþie, mi s-a pãrut fireascã, în sensul ca ceea ce instituþiile publice, cu greu, în regim extrabugetar reuºesc sã agoniseascã, ca un bun gospodar, sã fie preluat, prin ceea ce ni s-a propus, sã fie preluat la buget ºi, în al doilea rând, sã nu existe posibilitatea de reportare cu aceeaºi destinaþie în anul care urmeazã.

Inspiraþia mea a fost dupã construcþia Legii nr. 36/1999 a bugetului de stat, acolo unde Ministerului Justiþiei, Ministerului Public, Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor, Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, altor componente ale forþelor armate li s-au asigurat venituri exrabugetare, le-au folosit ºi, cred eu, cu bune rezultate, astfel încât au ieºit oarecum cu faþa curatã din trecutul an bugetar 1999.

Vã rog, comisia ºi plenul sã-l accepte ºi sã-l supuneþi votului.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Marin Cristea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea mea a fost, ca ºi a altora, de a se elimina integral art. 8, la care ne referim, ºi dacã ne referim la alin. 2, cred cã este o mãsurã greºitã ºi încurajatoare pentru cei ce nu se preocupã sã-ºi creeze surse pentru dezvoltare.

Nu trebuie luatã o mãsurã solomonicã, de a împãrþi munca altora la cei ce nu vor sã se preocupe. Acesta este un punct de vedere ºi susþin ceea ce v-am propus ºi eu dumneavoastrã.

Al doilea. Eu vreau totuºi sã reflectaþi. Nu îndrãznesc sã vã fac propunerea sã ne uitãm atent, încã o datã, la alin. 1. Dar, oameni buni, între altele, la alin. 1 se propune menþinerea valabilitãþii Ordonanþei acestea 217.

ªi vreau sã spun cã în art. IV al acestei ordonanþe se prevede urmãtorul lucru: de fapt, eliminarea oricãrui stimulent pentru construcþia de locuinþe pentru cei ce n-au nici locuinþe ºi nici suficiente resurse. Cu alte cuvinte, se blocheazã total dezvoltarea construcþiei de locuinþe. Vã mulþumesc ºi vã rog sã reflectaþi.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Ana Gheorghe.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evident cã ºi aceste venituri extrabugetare, ca ºi fondurile speciale reprezintã, în fapt, ceea ce putem numi ”cancer bugetarÒ, fiindcã se încalcã unul din principiile bugetare, ºi anume principiul universalitãþii. Acest principiu consacrã faptul cã toate veniturile ºi toate cheltuielile se înscriu distinct în bugetul de stat. Cu alte cuvinte, observaþi dumneavoastrã cã operãm, în baza unor legi, evident, cu venituri extrabugetare, fie cã sunt venituri realizate în cadrul instituþiilor statului, fie cu altfel de venituri, pe care le definim în cadrul fondurilor speciale.

Aceste venituri realizate, însã, în cadrul instituþiilor publice sunt rezultate din nevoia de autofinanþare. ªi dacã ne gândim la instituirea taxelor în sistemul ºi subsistemele învãþãmântului public, taxe pe care tot noi le-am instituit prin lege, cu scopul de a acoperi o parte din trebuinþele, mai ales de naturã materialã, ale acestor instituþii, mã întreb cum este posibil sã formulãm cu atâta brutalitate în Legea bugetului de stat aceastã prevedere, cã soldurile, deci excedentele eventuale, se preiau la bugetul statului. În loc ca aceste solduri sã se reporteze ºi sã fie utilizate în exerciþiul financiar urmãtor, pentru aceleaºi scopuri în care au fost constituite. ªi cred cã acesta este termenul cel mai valabil pe care îl putem motiva.

Pe de altã parte, stimaþi colegi, dacã acceptãm textul pe care îl avem în faþã, vã învederez cã orice instituþie publicã, indiferent cã este grãdiniþã sau cã este universitate, se va grãbi, în luna noiembrie ºi în luna decembrie, sã facã cheltuieli, chiar de naturã neeconomicoasã, numai pentru a nu rãmâne cu un sold neconsumat la sfârºitul anului.

ªi atunci se pune problema: dacã inhibãm sau, dimpotrivã, relaxãm aceste instituþii ale statului în a-ºi mobiliza, din diverse surse, legale, evident, mijloacele financiare ce le sunt trebuincioase? ªi eu cred cã putem rãspunde afirmativ la aceastã întrebare. Dar putem rãspunde afirmativ, în condiþiile în care sunteþi de acord cã întreg alin. 2 de la art. 8 este necesar sã fie eliminat.

Distinsul nostru coleg, domnul senator Csap—, întradevãr, în comisie a adus acest amendament, dar, dacã vã uitaþi cu atenþie, nu are relevanþã, ”dacã legea nu prevede altfelÒ. Dacã legea prevede cã soldul neutilizat la 31 decembrie se varsã la bugetul statului, nu putem sã facem altfel. ªi atunci, nu are rost acest alineat, în totalitatea sa. De aceea, vã propun sã fiþi de acord sã-l eliminãm.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cazan.

## Domnule preºedinte,

Eu vreau sã fac un apel la domnul ministru al finanþelor sã înþeleagã cã orice conducãtor de instituþie publicã, în momentul în care va avea un excedent, îl va folosi la sfârºit de an, în ultima lunã, indiferent pe ce. Teoretic, îl aprob complet pe domnul profesor Ana, are dreptate, aceste fonduri trebuie ordonate. Pânã când le vom ordona, inclusiv fondurile speciale, asupra cãrora am primit informaþii cã cel puþin pânã în luna noiembrie anul acesta nu se pot reduce, vã propun sã eliminãm acest alin. 2, mai ales pentru faptul cã aceºti bani nu vor ajunge niciodatã la buget, ci se vor cheltui oneros. Vã mulþumesc.

Pãrerea comisiei, pãrerea iniþiatorului? Domnul ministru Remeº.

Domnilor colegi, privind primul alineat, la care propunerea domnului deputat Leonard Cazan a fost sã fie eliminat, este de subliniat urmãtorul lucru: conform reglementãrilor legale din 1994, veniturile de aceastã naturã ºi profitul obþinut din activitãþi economice de cãtre diversele instituþii nu erau impozitate.

Prin Ordonanþa nr. 217/1999 privind impozitul pe profit noi am prevãzut impozitarea profitului realizat din aceste activitãþi. Ne-am lovit de o situaþie deosebit de dificilã în ce priveºte instituþiile care au aceste activitãþi ºi ar trebui sã evidenþieze activitatea, ºi de dificultatea noastrã, ca Minister al Finanþelor, de a controla ºi gestiona acest, oricum, mic, ca venit, impozit. Ca atare, alin. 1 l-am introdus noi pentru a corecta ceva fãcut tot de noi ºi lãsãm activitatea neimpozitatã, ca ºi profit.

V-aº ruga sã-i înþelegeþi pe toþi ºi pe autorul amendamentului cã este în favoarea instituþiilor respective. Nu ºtiu cât, dar le lãsãm un ban acolo.

În ce priveºte alin. 2, este adevãrat, forma pe care noi am scris-o în proiectul de buget ºi cu care bugetul a venit de la Guvern la Parlament este foarte durã. Orice sold provenind din asemenea activitãþi noi am propus sã treacã la bugetul de stat sau bugetul local, în funcþie de subordonarea instituþiei.

Dezbaterile din comisie au venit din nou, aºa cum este ºi alin. 1, în sprijinul acestor instituþii, în ideea de a le încuraja. ªi aþi spus cã acolo unde legea permite pãstrarea soldurilor Ñ acesta este amendamentul domnului senator Csap— Ñ soldurile sã rãmânã la dispoziþia acelora care realizeazã venituri. Dar am spus numai acolo.

ªi, ca Minister al Finanþelor, susþinem varianta pe care comisia a aprobat-o urmare a amendamentului domnului senator Csap— ºi pentru a-i determina pe conducãtorii acelor instituþii publice care au asemenea venituri sã nu apeleze ca primã sursã la bugetul de stat sau bugetul local, atâta timp cât au, totuºi, niºte venituri. Pentru cã, iertaþi-mã, dacã mergeþi pe ideea sã-ºi pãstreze soldul, cã îl va folosi el în anii viitori sau în posteritate, ºi a cere bugetului de stat sau bugetului local sã-i alimenteze pentru anumite nevoi contul, propuneþi, domnilor, o impozitare, pentru cã ºi bugetul de stat ºi bugetul local numai din impozite ºi taxe pot sã-ºi creeze surse. ªi atunci este nedrept sã îndemnaþi la impozit, la taxã, pentru a-i putea pune la dispoziþie bani, iar acela care cere sã rãmânã cu bani în sold.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Da, vã mulþumesc.

Ca atare, stimaþi colegi, începem cu textul comisiei, amendat de domnul senator Csap—, susþinut ºi de iniþiator, ºi dacã nu trece, revenim la celelalte amendamente. ## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Sunt amendamente de eliminare, care se pun întâi în discuþie!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Avem ºi un amendament de eliminare pentru alin. 2. Alin. 1 s-a votat.

Suntem la propunerea de eliminare a alin. 2.

## Domnilor preºedinþi de ºedinþã, Domnilor colegi,

Aici, la art. 8, avem mai multe alineate noi: 3, 4, zis nou, ºi art. 8 alineat nou, fãrã numãr.

Eu vreau sã ºtim exact unde suntem, a cui este amendamentul ºi cine îl susþine. Noi nu putem acum sã spunem: aºa ne sunt actele, aºa le-a fãcut comisia. Îl avem la pagina 5, la anexa nr. 2 A, la amendamente respinse.

Ca atare, când se cere un vot sãlii pe varianta iniþiatorului ºi a comisiei, acel vot se cere pe anexa nr. 1. Când vorbim de anexa nr. 2 A, sunt amendamente pe care le-a respins Comisia pentru buget, finanþe de la Senat ºi Camera Deputaþilor, ºi când vorbim de anexa nr. 2 B sunt amendamente respinse în comisiile de specialitate, care au dat avize. Ca atare, lucrurile trebuie aºa sã se prezinte.

Dacã la art. 8, la care am votat douã alineate, mai avem ceva de adãugat ºi susþine cineva unul sau altul dintre amendamente respinse, le discutãm caz cu caz.

ªi ce am votat pânã la urmã?

Pãi, n-am votat nimic. Am votat un art. 8 nou, dar nu ºtiu care dintre ele... Nu am votat, am început o procedurã de vot.

Are domnul Naidin unul aici, am spus conducerii ºedinþei cã, din punct de vedere cifric, e pe pagina 4, ultimul amendament, nu s-a discutat. Nu ºtiu care din amendamentele de la art. 8 nou am votat aici.

Domnul Naidin are cuvântul ºi, apoi, domnul Corâci.

## Domnule preºedinte,

La art. 8, eu am dorit sã introduc douã alineate: 3 ºi 4. Alin. 3, care se aflã la nr. crt. 11, a fost respins, o sã încerc sã mi-l susþin în plen, dar, cred eu, cã fãrã prea mare succes.

La nr. crt. 12 din Anexa 2, alin. 4 al art. 8 a primit în comisiile de specialitate reunite 13 voturi pentru, 10 contra ºi un vot de abþinere. Dumneavoastrã l-aþi supus votului ºi, cu largã majoritate, cu toþii am observat, el a trecut.

Domnul Corâci.

Ca sã fiu cinstit, nu înþeleg nedumerirea domnului ministru, pentru cã eu cred cã lucrurile au fost foarte clare ºi vreau sã le mai precizãm o datã. Vã reamintesc, domnule preºedinte de ºedinþã, cã la începutul dezbaterilor am sesizat cã în acest raport existã greºeli ºi am cerut ca dumneavoastrã sã cereþi comisiei sã le repare. Deci, lucruri care sunt în discordanþã, ca sã nu folosesc alþi termeni, cu procesul-verbal al ºedinþei comisiei.

ªi v-am atenþionat asupra faptului cã în raport apare, la amendamente respinse, la pagina 5 poziþia 12, un amendament care a fost votat cu 13 la 10. Acesta a fost votul în comisie. Deci comisia ºi-a însuºit acest amendament.

L-am rugat ca, de la început, atunci când s-au cerut precizãri de la domnul ministru ºi de la preºedintele comisiei, dupã dezbaterile generale, aceºtia sã confirme acest lucru. Domnul Dan Constantinescu, care a condus acea dezbatere, a confirmat faptul cã comisia a admis acest amendament ºi ºi-a cerut scuze pentru greºeala ca sã fie trecut în raport la poziþia ”respinsÒ (lucru care este confirmat ºi de stenograma de ºedinþã, de altfel, nu aveþi decât sã-l verificaþi, dacã, cumva, cineva nu crede acest lucru).

ªi acesta este motivul pentru care, conform regulamentului, v-am solicitat sã supuneþi la vot întâi varianta comisiei, care este acest amendament aprobat. Toate celelalte amendamente: pct. 3 nou, punctul nu ºtiu care, respinse, conform regulamentului, trebuie supuse la vot ulterior. Deci, de la comisie, acest alineat a plecat cu 3 subpuncte. În acest moment, dumneavoastrã trebuia sã supuneþi la vot Ð ºi aþi fãcut-o Ð pct. 3, care întâmplãtor a fost amendamentul domnului Naidin, dar care, în acest moment, este punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Parlamentului României, nu mai este amendamentul domnului deputat Naidin. Urmând ca, dupã aceea, sã discutaþi punctele respinse.

Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Ca membru al comisiei de la Senat, mã simt obligat sã mã refer la situaþia alin. 3 ºi 4 noi de la art. 8. Alin. 3 nou a fost respins de comisie. Alin. 4 nou a fost amplu discutat, în prima fazã a fost solicitatã respingerea amendamentului.

Domnul deputat M‡tis a propus ca prima tezã din alin. 4 nou, care se referã la Legea nr. 133/1999 art. 22 ºi 25, sã rãmânã, dar ultima tezã, care se referã la Ordonanþa de urgenþã nr. 92/1997, la Legea nr. 241/1998 ºi la Legea nr. 127/1999, sã nu aparã. Pe baza discuþiilor aprinse, s-a dat un vot, care a avut urmãtorul rezultat: 13 pentru, 10 împotrivã, o abþinere.

Însã acest vot s-a dat pe cele douã propuneri: prima propunere, a domnului deputat Pantiº Ñ sã rãmânã prima parte a textului; iar a doua propunere era sã rãmânã ºi a doua parte, care se referã la ordonanþele despre care am vorbit. Când am discutat, la finalul dezbaterilor din comisiile de specialitate, am stabilit cã dacã sunt neînþelegeri cu privire la voturile acordate asupra anumitor amendamente, atunci, plenul este abilitat de a decide asupra amendamentului respectiv.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vreau sã ºtiu cine vorbeºte în numele comisiei? Domnul Morariu.

## **Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:**

Aº vrea sã clarificãm cum s-au întâmplat lucrurile în comisie. Într-adevãr, pe fond, acest amendament a fost aprobat de comisie cu 13-10-1. Dar, ca formã, nu este aplicabilã aceastã prevedere amendamentului, pentru cã se face referire la o lege abrogatã sau la douã articole care sunt abrogate.

S-a cerut, în comisie, sã se reformuleze acest amendament, lucru care nu s-a fãcut, ºi, din aceastã cauzã, el apare la amendamente respinse, pentru cã nu îndeplineºte condiþiile formale pentru a fi aprobat. Dar, pe fond, într-adevãr, votul a fost pentru la acest amendament.

ªi, atunci, este bine ca cei care au propus amendamentul sã reformuleze textul ºi sã-l

Domnul Cezar Corâci.

Îmi pare rãu, dar nu-mi însuºesc punctul de vedere al colegului, discuþia a existat, dar în comisie s-a dat un vot, care nu a fost un vot de principiu. S-a dat vot pentru acest amendament. Eu am intervenit ulterior, spunând cã eu aº fi dorit sã reformulez, dar votul fusese dat.

Dar, în orice caz, dacã problema este numai una de conþinut juridic, este foarte uºor de schimbat amendamentul. ªi vã citesc o variantã, sã spunem, juridic, cu acelaºi conþinut, care a fost aprobat de comisie, deci nu cred cã este cazul sã rediscutãm o altã formã, dar...

Domnule Morariu, vã rog sã ascultaþi, dacã forma vi se pare corectã juridic!

”De la data publicãrii în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, se eliminã din art. 37 al Ordonanþei de urgenþã nr. 17/2000 sintagma: ”Art. 22 ºi 25 din Legea nr. 133/1990 ºi art. 13 lit. a) ºi b) din Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 241/1998 ºi modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999Ò. Deci, conþinutul este exact acelaºi, este o reformulare: în loc sã abrogãm o ordonanþã care, aºa..., abrogãm din ordonanþã exact acele puncte care suspendau facilitãþi.

Dar, încã o datã, vreau sã vã reamintesc cã discuþia de la sfârºit nu putea avea loc, nu ne puteam întoarce la un vot care s-a petrecut cu multe zile înainte ºi a fost consemnat în procesul-verbal, ºi care nu a fost un vot de principiu, a fost votul pentru amendamentul discutat anterior.

Domnul ministru Remeº.

Domnilor preºedinþi ºi domnilor colegi,

Acest amendament a trezit patimi interesante în comisie, am atras atenþia, recunoscându-mi slaba mea pricepere pe linie juridicã, sã fie consultaþi cunoscãtori în domeniu, dacã prin acest amendament putem aduce morþii de la groapã?! Pentru cã, aºa cum sunã el Ð ºi acesta e singurul care a fost prezentat Ð se reînvie articole abrogate expres!

Nu s-a dat un rãspuns acestei chestiuni, s-au luat angajamente patriotice de unii dintre cei interesaþi cã ”Vor gãsi o formulareÒ. N-au gãsit-o nici pânã astãzi!

Iar dacã ceea ce propune aici domnul Cezar Corâci, dintr-o dorinþã prea fãþiºã sã atingã un anume scop ar fi aprobat, rogu-vã sã ne întoarcem la recalcularea veniturilor bugetului de stat. Noi am prezentat calcule ºi am dat comisiei fundamentarea veniturilor pe legi existente, nu viitoare. Un amendament, care, în substanþã, ar fi ceea ce propune astãzi ºi aici domnul Cezar Corâci ne întoarce înapoi la recalcularea veniturilor: le vom diminua ºi vom diminua cheltuielile pentru unele dintre destinaþii sau vom majora deficitul.

Pe de altã parte, domnilor colegi, se propune aici ºi o problemã de moralitate. Nici unii dintre susþinãtorii acestor amendamente nu sunt potrivnici aplicãrii modificãrilor în fiscalitate, valabile pentru întreaga Românie de la 1 ianuarie. Iau tot de acolo, pentru cã e bun! Însã vor ºi friºcã peste prãjitura pe care am dat-o noi prin modificãrile fiscale! Aceasta înseamnã, ºi închei, reducerea veniturilor ºi reducerea corespunzãtoare a cheltuielilor. ªi tare mi-e fricã cã vom ajunge, din nou, la destinaþii foarte sensibile: învãþãmânt, sãnãtate ºi ce mai doriþi dumneavoastrã!

Domnul Corâci, un drept la replicã.

Existã replicã la citarea numelui, mai ales cã a fost citat în niºte condiþii incorecte. Deci nu este vorba de amendamentul sau de punctul meu de vedere, ci este vorba, de data aceasta, de un punct de vedere al comisiei.

Domnule ministru, este punctul de vedere al comisiei, nu al meu! Deci, vã rog, nu mã citaþi!

Al doilea lucru inexact este cel legat de ”legea în vigoareÒ. Nu e vorba de nici o lege în vigoare, ci este vorba de o ordonanþã de urgenþã care are efecte ºi care va trebui sã mai parcurgã un drum lung pentru a deveni lege. ªi eu sper din toatã inima, ca mulþi alþi colegi, cã nici nu va deveni lege! Deci, cã noi, în momentul în care va ajunge la Parlament, o vom modifica în acelaºi spirit.

Încã o datã, nu e vorba de modificarea unei legi, ci este vorba de o intervenþie a Parlamentului pe o ordonanþã de urgenþã, care, din nefericire, n-a ajuns încã sã fie discutatã. Pentru cã, dacã ar fi ajuns sã fie discutatã, aºa cum era normal, ºi acest buget s-ar fi bazat pe legi, ºi nu pe o mie de ordonanþe de urgenþã Ð fapt absolut anormal! Ð atunci, probabil cã fiecare dintre noi ar fi avut conºtiinþa împãcatã în momentul unui asemenea vot.

Iar al treilea lucru pe care vreau sã-l spun, legat de ceea ce zice domnul ministru, este cã efectele neaplicãrii acestor stimulente s-au vãzut. S-au vãzut în rezultatele execuþiei bugetare pe acest an! Deci nu cred cã îi vor fi diminuate în proporþie mare veniturile, aºa cum spune dânsul, sunt niºte prezumþii care, în opinia mea, nu se susþin de nimic. De altfel, nici dânsul nu a furnizat cifre.

Dar, încã o datã, vã repet, discuþia mi se pare absurdã, eu susþin ca domnul preºedinte de ºedinþã, dacã considerã cã votul nu a fost fãcut în cunoºtinþã de cauzã, sã punã din nou la vot acest punct, susþinut de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Pentru cã aºa rezultã din stenograma comisiei.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Sã lãmurim, eu merg dupã un document oficial, înaintat de comisie: am aici art. 8 alin. 4 nou. Se propune introducerea la art. 8 a unui alineat nou, alin. 4, cu urmãtorul cuprins: ”De la data publicãrii în Monitorul Oficial al României a prezentei legi pentru anul 2000, se aplicã prevederile art. 22 ºi 25 etc.Ò ªi avem motivaþia respingerii în raport.

Aþi venit aici ºi mi-aþi spus cã, de fapt, comisia...

## **Domnul Ioan Cezar Corâci**

**:**

Nu am spus eu, a spus preºedintele comisiei, în calitatea oficialã pe care o are!

## Stimaþi colegi,

Eu propun altceva: pânã mâine, sã lãmuriþi în comisie situaþia acestui text ºi sã nu mai consumãm acum timpul pe aceastã chestiune, pentru cã a fost o confuzie totalã. Doamna Hildegard Puwak.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Domnul ministru vorbea de o problemã de moralitate. Eu vreau sã aduc în discuþie un alt aspect. Documentul de poziþie, care a plecat ºi a fost depus la Bruxelles, pe unul din capitolele cu care s-a început negocierea, are în vedere întreprinderile mici ºi mijlocii. Acest Document de poziþie vorbeºte de Legea nr. 133 în întregul ei! Deci, inclusiv de art. 22 ºi de art. 25, de care discutãm acum.

Dacã vorbim de moralitate, domnule ministru, vã rog sã ne rãspundeþi mâine: mandatul pe care Guvernul l-a dat negociatorului-ºef pe Documentul de poziþie (ºi care prevede Legea nr. 133, fiind invocatã ca lege care reglementeazã aceastã problemã, fãrã nici o excepþie de articol!)... Cum rezolvãm aceastã problemã? Când Guvernul este cinstit? Aici sau în raporturile cu Uniunea Europeanã?

Deci, iatã cã am ajuns la Bruxelles...

Stimaþi colegi, sã o lãsãm pe mâine! ªi vã rog sã oprim discuþiile aici, le veþi face în comisie mâine, vã veþi pune de acord sau nu cu iniþiatorul ºi vom avea un rezultat clar.

Domnule Grigoraº, la acelaºi text? Procedurã. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Este dreptul dumneavoastrã regulamentar sã trimiteþi textele la comisie, atunci când constataþi cã sunt lucruri neclare, nepuse la punct, între pãrþile care vin sã contribuie la realizarea acestora. Însã, de data aceasta, mi se pare foarte periculos sã reluãm mâine un vot, mai ales cã dumneavoastrã aþi procedat absolut corect ºi aþi informat corect atunci când aþi supus la vot acest alineat nou propus de comisie. Iar celelalte precizãri fãcute aici, atât de reprezentantul comisiei, cât ºi de autorii amendamentelor, sunt absolut corecte ºi propunerea dumneavoastrã de a se supune la vot nu a fãcut decât sã se confirme cã el a fost dat în cunoºtinþã de cauzã, exact pe un text însuºit de cãtre comisie.

Mi se pare incorect sã se amâne acest vot, în condiþiile în care a fost exprimat deja. ªi este, dacã vreþi, un precedent ºi periculos pentru activitatea noastrã ulterioarã.

Domnule deputat Grigoraº, eu am acceptat sã îl supun la vot în momentul în care un membru al comisiei m-a asigurat cã amendamentul a fost, de fapt, acceptat. Ceilalþi membri ai comisiei ºi domnul ministru spun cã nu a fost acceptat în comisie. Documentul oficial pe care îl am în faþã spune cã nu a fost acceptat.

Atunci, sã binevoiascã onor comisia sã întocmeascã un raport suplimentar pe acest text ºi sã lucrãm pe documente oficiale, ºi nu pe vorbe!

Dacã îmi mai permiteþi, 20 de secunde!

Domnule deputat, pierdem timpul în seara aceasta, cã nu avem cum ieºi din aceastã încurcãturã!

Continuãm discuþiile. Mai aveþi un alin. 3 respins?

Alin. 3 respins, care, într-adevãr, aici se spune cã nu e corelat. Acum, eventual, cu ”moralitateaÒ... ªi care ar fi dorit sã sprijine exportul, adicã, sã se aplice art. 1 din Legea nr. 30 pe anul trecut, astfel încât: ”Impozitul pe profit sã se reducã cu 50% în cazul contribuabililor care încaseazã venituri din exportul de bunuri ºi servicii.Ò Sã se aplice art. 23, 24, 26 ºi 27 din Legea nr. 133 privind stimularea întreprinderilor mici ºi mijlocii, atunci când vor investi din profitul brut, când vor beneficia de o reducere de impozit pe profit în proporþie de 20%, când vor beneficia de reducerea cu 75% a impozitului pe profit obþinut din producþia livratã la export, ºi se va aplica sistemul forfetar de impozitare.

Este profund moral, cred eu, sã susþin amendamentul. Mesaje a lansat ºi Asociaþia naþionalã a exportatorilor ºi importatorilor, sub forma unui ”Decalog al exporturilorÒ, care se coreleazã ºi cu ce a cerut domnul prim-ministru, o datã cu votul de încredere, pe 21 decembrie 1999, când citez spunea: ”Singura cale optimã este competitivitatea exporturilor ºi competitivitatea producþiei pentru piaþa internã, într-un sistem economic de piaþã, bazat pe concurenþã ºi pe libera iniþiativã.Ò

ªi, dacã tot vrem sã ne apropiem de Uniunea Europeanã, poate ne spune domnul ministru Remeº ºi cum..., dacã valoarea exportului pe locuitor la Uniunea Europeanã, respectiv România, denotã o proporþie de 5,5 Ð 7,9, în defavoarea noastrã? ªi dacã nu doriþi sã stimulãm exportul, sã ne uitãm, anul trecut, ce ne-am priceput noi sã exportãm ºi în ce proporþie. Deci, am exportat: costume Ð compleuri-taioare Ð încãlþãminte Ð mobilier Ð lemn Ð tãiat, cioplit, spintecat, ºi, spre final, dar cu o pondere mai micã, laminate din oþel. Dacã la aceasta ne pricepem, sã stimulãm comerþul exterior ºi întreprinderile mici ºi mijlocii, atât câte mai sunt ele... Din 600 de mii, au ajuns la 300 de mii, întrucât nu au reuºit sã-ºi majoreze capitalul social obligatoriu la 1 ianuarie 2000. Atunci, din cele 300 de mii care mai sunt, nestimulând exportul,

o sã rãmânem, eventual, cu ale noastre, ale parlamentarilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Iatã, sunt pe cale de a se înþelege, se pare, domnul ministru cu domnul deputat Naidin...

Domnule ministru, îi daþi un rãspuns oficial domnului Naidin, de la tribunã?

- Nu. Atât.

Textul a fost respins de comisie. Comisia îºi pãstreazã poziþia?

Da.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Urmeazã Capitolul III, intitulat: ”Regimul ºi destinaþiile cheltuielilor prevãzute în bugetul de stat.Ò Comentarii asupra titlului? Nu sunt.

- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- La art. 9 sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã?

- Abþineri? 7 abþineri. Votat.

La art. 10, varianta din raport, existã intervenþii? Existã. Propun sã le amânãm pentru ºedinþa de mâine. Nu mai putem continua, pentru cã prevãd un blocaj la vot. Sperãm într-o eficienþã mai mare pentru ziua de mâine.

Lucrãrile în plen vor fi reluate mâine, la ora 9 dimineaþa.

Vã mulþumesc. O searã plãcutã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/2000 conþine 52 de pagini.**

Preþul 24.908 lei