Gheorghe-Eugen Nicolaescu

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ar fi putut sã fie instituþia fundamentalã a pieþei financiare din România. Ar fi avut aceastã posibilitate. Din nefericire, ºi faptul cã astãzi se discutã trei rapoarte pe trei ani, ºi bine spunea colegul nostru dinainte, nu s-a acordat atenþie suficientã ºi n-a fost luatã în consideraþie importanþa acestei instituþii, instituþie aflatã în subordinea Parlamentului. Asta înseamnã cã noi, parlamentarii, am tratat cu suficientã îngãduinþã unele sau o anume situaþie din piaþa de capital, dar, mai ales, nu cred cã am avut înþelepciunea sã acordãm încrederea necesarã acestei instituþii.

Cred cã trebuie sã departajãm discuþia de astãzi în cel puþin douã capitole: primul capitol se referã la anii 1998 ºi 1999. Al doilea, la anul 2000. În anul 2000 au apãrut în piaþã neajunsurile, modul defectuos în care a lucrat Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare în anii precedenþi. ªtim cã de la jumãtatea anului 2000 în cadrul acestei comisii s-au produs modificãri. De-abia atunci Parlamentul a înþeles rolul pe care îl avea ºi cred cã în al paisprezecelea ceas a pus niºte oameni care pânã la sfârºitul anului 2000 au dovedit cã aceastã comisie poate sã funcþioneze aºa cum o cerea legea, dar, mai ales, sã fie ancoratã în realitãþile româneºti.

De aceea, Grupul parlamentar P.N.L. va vota împotriva rapoartelor pe anii 1998 ºi 1999 ºi se va abþine la votul asupra raportului pe anul 2000.

Mulþumesc.