Stenogramă plen

La procedurã.

Poftiþi.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor ºi sã vã anunþ cã din totalul de 485 de senatori ºi deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 381, sunt absenþi 104.

Vã reamintesc faptul cã Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat proiectul ordinii de zi, care v-a fost difuzat.

Vã întreb dacã la ordinea aceasta de zi, care v-a fost comunicatã, existã obiecþiuni sau propuneri.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Vã rog sã-mi daþi cuvântul, domnule preºedinte.

La ordinea de zi?

Vã rog sã îmi acordaþi puþinã atenþie! Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

ªtiu cã faceþi alergie la intervenþiile mele de procedurã sau de regulament ºi de aceea vreau sã spun de la bun început, sã priviþi corect intervenþia mea, pentru cã este spre binele tuturor, pentru buna desfãºurare a unei ºedinþe care se anunþã a fi tensionatã, dovadã faptul cã dupã douã ore a venit..., încã nu a venit P.D.S.R.-ul, încã nu au terminat de sfãtuit între ei. Deci tensiunea de astãzi se simte deja de la ora 9,00. Ca atare, vã rog sã nu o mai alimentaþi ºi dumneavoastrã, punând în prezidiu toatã puterea, aºa cum, de altfel, se întâmplã de fiecare datã, ”absolut întâmplãtorÒ, când sunt niºte dispute anunþate a fi mai aprige.

Vã rog în acest sens, domnule preºedinte, sã faceþi demersurile necesare, dacã vreþi, supuneþi la vot ca din prezidiu sã facã parte domnul Mihai Ungheanu, pentru cã este un reprezentant al opoziþiei, ºi nu 4 reprezentanþi ai puterii. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog Grupul parlamentar al P.R.M.-ului din Camerã... Este aici domnul Nicolae Leonãchesu?

Din partea Camerei secretar de serviciu este domnul Nicolae Leonãchescu, pe care îl rog sã pofteascã la tribunã.

## Reluãm lucrãrile!

Dacã la ordinea de zi aveþi obiecþiuni? Dacã nu, o

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman** _(din salã):_

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Poftiþi, domnule deputat.

cauzatã de un motiv sau altul, eu vã propun ca sã votãm prelungirea lucrãrilor zilei de astãzi pânã la epuizarea tuturor punctelor ordinii de zi.

Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot propunerea mea.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Mai întâi sunt dator, cel puþin în nume propriu, sã vã cer scuze pentru întârziere. Mã bucur cã opoziþia de astãzi a uitat practicile din trecut ºi ne dã acum sfaturi foarte utile, pentru care le mulþumim.

Supun în continuare votului dumneavoastrã propunerea pe care a fãcut-o ºeful Grupului parlamentar al P.R.M.-ului, pentru prelungirea lucrãrilor pânã la epuizarea ordinii de zi, nu ºi a noastrã.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Nu mai perpetuaþi ºi dumneavoastrã acele practici din trecut, ci respectaþi regulamentul.

Da, nu respectaþi regulamentul.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Domnilor preºedinþi,

## Onoraþi colegi,

Îmi fac o datorie, aº fi preferat sã nu fiu obligat sã vin la tribunã acum. Dacã ne-am obiºnuit cu anumite grosolãnii ale unor membri ai Guvernului, ieri a fost un exemplu, astãzi am venit sã mulþumesc pentru delicateþea preºedinþilor de ºedinþã de astãzi, care nu ne-au anunþat cã ºedinþa care trebuia sã înceapã la ora 9,00 va începe la ora 11,00, lucru pentru care cred cã ar trebui sã votãm ca ºi programul sã înceapã de la ora 11,00, ca sã se consemneze lucrul ãsta Ñ pânã când va dura, asta rãmâne de vãzut Ñ, pentru cã este inadmisibil ca o ºedinþã convocatã la ora 9,00 sã înceapã la ora 11,00 fãrã sã fim anunþaþi în nici un fel de acest lucru, iar aceastã ºedinþã a fost convocatã în unanimitate de Birourile permanente. Dacã ºtia P.S.D.-ul cã nu poate sã vinã la ora 9,00, cã are ºedinþã de grup sau Dumnezeu ºtie ce alte treburi sau alte personalitãþi ale P.S.D.-ului au alte treburi, trebuia sã ne anunþe cã nu pot sã o þinã, mãcar delicateþea aceasta sã o fi avut.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Poftiþi, domnul Bolcaº, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am o propunere care ar putea sã fie de naturã sã rezolve problemele, care deja se anunþã tensionate, ºi anume, pentru a nu fi discuþii în legãturã cu o întârziere,

## Stimaþi colegi,

Regulamentul, cel atât de des invocat de dumneavoastrã, vã interzice sã vorbiþi în timpul votului.

Nu vorbesc, ci m-am trezit vorbind.

## Mulþumesc.

Deci domnul deputat Anghel Stanciu ”s-a trezit vorbindÒ, ca sã îl citez.

Voturi împotrivã?

Da, deci, votul majoritar pentru prelungirea lucrãrilor pânã la discutarea întregii ordini de zi.

La primul punct dau cuvântul domnului senator Ion Solcanu, pentru a prezenta Grupul de prietenie...

## **Doamna Monica Octavia Muscã** _(din salã):_

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Poftiþi, doamna deputat Muscã.

## **Doamna Monica Octavia Muscã** _(din salã):_

Procedurã, domnule preºedinte.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Eu am înþeles cã nu a ºtiut P.D.S.R.-ul cum sã voteze, dar cã dumneavoastrã nu ºtiþi cum sã supuneþi la vot, asta mã uimeºte. Abþinerile nici mãcar nu le-aþi discutat, drept urmare nu ºtim nici cine s-a abþinut...

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/21.XII.2001

Aºa este, domnii mei, nu vã supãraþi! Se voteazã pentru, împotrivã ºi abþineri.

## Stimatã doamnã deputat,

Înþeleg câtã dorinþã aveþi pentru discutarea lucrurilor de fond dacã ne puneþi sã numãrãm 7 abþineri, în condiþiile în care marea majoritate a votat pentru prelungirea lucrãrilor. Înþeleg atunci când este vorba de un text, de o problemã controversatã sã ne disputãm modalitatea de vot.

## **Doamna Monica Octavia Muscã** _(din salã):_

Vã rog, daþi-mi voie, domnule preºedinte.

Poftiþi, vã rog.

Face parte din Regulamentul Camerei, care este o lege. Drept urmare, nu este o chestiune de formã, ci este o chestiune de fond. ªi nu e vorba de o abþinere, douã, pentru cã majoritatea, practic, nu a votat.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Cine se abþine în legãturã cu propunerea Grupului parlamentar al P.R.M. de a se prelungi programul de lucru pânã la epuizarea ordinii de zi? Deci au fost 30 de voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

Trecem la primul punct al ordinii de zi.

Domnul senator Ion Solcanu.

Aveþi cuvântul sã propuneþi reprezentanþii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Algerianã Democraticã ºi Popularã.

Vã propunem urmãtoarea componenþã nominalã ºi pe funcþii a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Algerianã Democraticã ºi Popularã: preºedinte, Bucur Dionisie, senator P.S.D.; vicepreºedinte, Buzea Cristian Valeriu, deputat, Partidul România Mare; secretar, Roºculeþ Gheorghe, deputat P.S.D.; membrii: Bindea Doru Liviu, senator P.S.D., Zbârcea Tiberiu Sergiu, deputat P.S.D., Alexandru Ionel, senator, Partidul România Mare, Cîrstoiu Ion, deputat, Partidul Democrat, Penciuc Corin, senator, Partidul Naþional Liberal, Kerekes K‡roly, deputat, U.D.M.R., Mirciov Petru, deputat, Uniunea Bulgarã din Banat, România.

Vã rugãm sã supuneþi la vot, domnule preºedinte.

Existã obiecþiuni la aceste propuneri? Nu.

Supun, atunci, votului componenþa Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Algerianã Democraticã ºi Popularã, în componenþa ºi cu funcþiile pe care le-a evocat domnul senator Ion Solcanu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã?

## Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere, a fost votatã componenþa Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Algerianã Democraticã ºi Popularã.

La punctul 2 de pe ordinea de zi, proiectul Hotãrârii pentru aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2002. Rog un reprezentant al Comisiilor comune de buget ale celor douã Camere sã prezinte raportul.

Domnul deputat Florin Georgescu, pe cine desemnaþi sã prezinte raportul la proiectul de hotãrâre pentru aprobarea bugetului?

Pânã când vine comisia, o sã dau cuvântul ºi doamnei preºedinte Anghelache pentru a prezenta proiectul de hotãrâre. **Ñ Doamna Gabriela Anghelache** _preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare:_

## Vã mulþumesc.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Bugetul de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2002 a fost construit având în vedere situaþia încasãrii veniturilor pe primele zece luni ale anului în curs, inclusiv tendinþele care se contureazã pentru evoluþia pieþei de capital în anul viitor.

La partea de venituri a bugetului, veniturile curente previzibile a se încasa au fost fundamentate pornind de la prevederile Ordonanþei nr. 6 din 1999 cu privire la cotele de venituri ce pot fi încasate din activitatea de transfer al valorilor mobiliare prin intermediul pieþei de capital, prin intermediul ofertelor publice de vânzare, al ofertelor publice de cumpãrare ºi din punct de vedere al prestaþiei pieþei fondurilor de investiþii, respectiv pe baza activului net al acestor fonduri.

Vreau sã spun cã nu s-a fãcut nici un fel de modificare în ceea ce priveºte baza de calcul al acestor resurse, ci am avut în vedere o fundamentare cât mai riguroasã în ceea ce priveºte fiecare sursã de venit, pornind de la existenþa resurselor în acest an ºi, mai ales, de la ceea ce preconizãm noi cã se va întâmpla în anul viitor, dacã pachetul de proiecte legislative privind piaþa de capital va fi aprobat. Pornind de la aceasta, în cadrul surselor de venit am prevãzut o reducere a veniturilor din plasamente private, pe de o parte, pentru cã în acest an ponderea lor a scãzut faþã de anul anterior, ºi s-a majorat însã ponderea la veniturile din oferte publice, atât din oferte publice de vânzare, cât ºi din oferte publice de cumpãrare.

ªi eu vã mulþumesc, doamna preºedinte Anghelache. Domnul Florin Georgescu, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor, în numele celor douã comisii comune.

Mulþumesc, domnilor preºedinþi. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisiile reunite de buget, finanþe, bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, analizând proiectul bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, au constatat legalitatea ºi raþionalitatea modului de elaborare, de fundamentare, de întocmire a acestuia.

Astfel, la partea de venituri a bugetului, se respectã sursele prevãzute de lege pentru alimentarea fondurilor proprii ale comisiei, iar în zona cheltuielilor s-au respectat destinaþiile ºi existã argumente de eficienþã ºi oportunitate

privind modul de alocare a fondurilor proprii de care va dispune comisia din venituri extrabugetare, ceea ce poate asigura funcþionarea în condiþii cât mai bune a acesteia, întãrirea capacitãþii de reglementare ºi de supraveghere a pieþei de capital.

La venituri sunt prevãzute, aºa cum spunea ºi doamna preºedinte Anghelache, 86,1 miliarde lei, la cheltuieli, 81,1 miliarde lei, fiind programat un excedent reportabil, deci care se transferã în anul urmãtor, în anul 2003, dacã se va respecta aceastã cifrã, un excedent, spuneam, de 5 miliarde lei.

Ca efect al analizei noastre, propunem plenului Parlamentului analizarea ºi aprobarea bugetului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare în forma prezentatã dumneavoastrã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului de hotãrâre dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Urmãtorul punct, textele rãmase în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, republicatã.

Asupra unui singur punct cele douã Camere au rãmas în divergenþã.

Supun, pe rând, votului dumneavoastrã, mai întâi, varianta Camerei Deputaþilor.

Cine e pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? 38 de voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

340 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Textul în divergenþã s-a adoptat în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþia României, fiind lege organicã.

La punctul 5, texte rãmase în divergenþã la proiectul de Lege privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu se fac dezbateri, domnule deputat.

Aveþi o problemã de procedurã?

Deci nu se fac dezbateri în aceastã formulã, în aceastã fazã a discuþiilor.

Vã mulþumesc.

Supun, mai întâi, votului dumneavoastrã varianta Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri dacã sunt? Nici o abþinere.

353 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Cu aceastã majoritate s-au adoptat textele în divergenþã, în condiþiile prevãzute de art. 74 alin. (1) din Constituþia României, fiind vorba de o lege organicã.

Urmãtorul proiect aflat în divergenþã se referã la proiectul de Lege privind zootehnia.

Sunt douã puncte rãmase în divergenþã. Încep cu punctele Camerei Deputaþilor.

Deci, cu privire la punctul 1 rãmas în divergenþã, art. 20 alin. 1,

În continuare, textele rãmase în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaþiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al þiþeiului ºi al produselor petroliere, a staþiilor de pompare ºi a celorlalte instalaþii ºi echipamente aferente.

Sunt douã texte în divergenþã.

Supun mai întâi la vot punctul 1 aflat în divergenþã, cel referitor la articolul unic, text adoptat de Camera Deputaþilor.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? 29 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 252 voturi pentru, 29 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor la punctul 1, divergenþã cu privire la articolul unic.

La punctul 2 este introducerea unui nou alineat, 2. Aici sunt douã variante: varianta Camerei Deputaþilor este împotriva acestui text.

Deci, potrivit acestui obicei parlamentar, supun întâi votului dumneavoastrã propunerea de eliminare a alin. 2, adicã varianta Camerei Deputaþilor.

Cine e pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 28 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 253 voturi pentru, 28 împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat al doilea punct în divergenþã, respectiv varianta Camerei Deputaþilor, eliminarea alin. 2.

Texte votate în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Textele rãmase în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate.

În continuare, pe ordinea de zi este înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Gherghina, vã rog.

Stimaþi colegi,

Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Gherghina, ne roagã sã-l scuzãm puþin, pentru cã a fost chemat la premier pentru o discuþie.

Trecem la punctul 11, pânã se întoarce Domnia sa, Raport de activitate al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 1998, raport comun al comisiilor de resort ale celor douã Camere ale Parlamentului.

Cine îl prezintã? Domnul preºedinte Florin Georgescu, pe cine desemnaþi?

## Simaþi colegi,

Vedeþi cã urmeazã la punctele 11, 12, 13 trei rapoarte ale Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Eu v-aº propune sã prezentãm aceste rapoarte într-un singur punct, dezbaterile sã aibã loc în comun, iar votul îl exprimãm pentru fiecare raport în parte, pentru a fluidiza dezbaterile.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã procedurã? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Douã voturi împotrivã.

Cu 279 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

Domnul senator ªtefan Viorel, aveþi cuvântul, în numele comisiilor.

Repet, vã rog sã prezentaþi în sintezã toate cele trei rapoarte, eventual, fãcând mici comparaþii între ele, privind evoluþia în timp.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat ºi Camera Deputaþiilor ºi Comisia economicã din Senat ºi Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare din Camera Deputaþilor au analizat raportul, detaliat ºi fundamentat, depus de Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori.

Raportul anual pe 1998 al C.N.V.M.-ului cuprinde referiri la piaþa valorilor mobiliare în cadrul economiei naþionale, reglementarea pieþei ºi intermedierii financiare, reglementarea ºi autorizarea operaþiunilor financiare ale societãþilor comerciale pe piaþa valorilor mobiliare, supravegherea pieþei valorilor mobiliare, controlul pieþei valorilor mobiliare, infrastructura pieþei, contribuþia C.N.V.M. la efortul naþional de aderare la Uniunea Europeanã,

proiectele de lege depuse Parlamentului, armonizate cu directivele europene, promovarea internã ºi internaþionalã a pieþei valorilor mobiliare, organizarea ºi resursele comisiei.

Comisiile permanente din cele douã Camere au analizat elementele infrastructurii pieþei valorilor mobiliare ºi au apreciat cã s-au realizat progrese comparativ cu anii precedenþi.

Raportul detaliazã pe instituþiile pieþei. Pentru operativitate vã cer permisiunea sã sar peste acest capitol.

În legãturã cu supravegherea emitenþilor, aº vrea sã dau citire capitolului.

Raportul precizeazã cã emitenþii au obligaþia sã transmitã la Oficiul de evidenþã a valorilor mobiliare, supraveghere emitent ºi informare a investitorilor din cadrul comisiei rapoarte curente privind apariþia unui eveniment important în cadrul societãþilor comerciale, rapoarte trimestriale, semestriale ºi anuale, împreunã cu raportãrile contabile ºi raportul cenzorului extern independent. De asemenea, emitentul are obligaþia sã publice un comunicat de presã, în cel puþin douã ziare de circulaþie naþionalã, prin care deþinãtorii de valori mobiliare sunt anunþaþi despre modalitãþile de distribuþie a rapoartelor.

Supraveghetorul are sarcina sã verifice dacã sunt depuse toate documentele, dacã sunt certificate de cenzorul extern independent, dacã cenzorul este înregistrat la C.N.V.M. pe anul în curs, dacã poziþiile de control ºi majoritare s-au obþinut cu respectarea dispoziþiilor legii.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la aceste dezbateri? Poftiþi, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi. Stimaþi colegi,

Sunt ºapte ani, ºapte ani de când avem o lege dedicatã pieþei de capital din România. Sunt ºapte ani de când s-a încercat o construcþie instituþionalã care sã concureze, dacã vreþi, între ghilimele, în sens pozitiv, cu ceea ce înseamnã sistemul bancar românesc, deci sã avem o construcþie instituþionalã puternicã, care sã reprezinte interesele celor care au acces la aceastã piaþã.

Din cele trei rapoarte prezentate de colegul nostru, domnul senator Viorel ªtefan, dupã ascultarea lor, eu am o singurã întrebare. De regulã, la finalul unui raport

spunem: supunem spre dezbatere ºi aprobare. De data aceasta, cele trei rapoarte sunt supuse doar pentru dezbaterea noastrã, pentru dezbaterea dumneavoastrã. Întrebarea mea este, în primul rând, dacã aceste comisii de specialitate nu ºi-au fãcut deja un punct în ceea ce înseamnã aprobarea sau respingerea rapoartelor prezentate. Este de înþeles cã situaþia prezentatã, mai ales cea referitoare la anul 2000, a creat numeroase semne de întrebare ºi, ca atare, probabil, cineva nu a vrut sã îºi asume responsabilitatea prezentãrii raportului ºi susþinerii lui în faþa dumneavoastrã. Însã întrebarea rãmâne. Rãmâne la latitudinea noastrã, a fiecãruia dintre noi, dacã votul va fi pozitiv sau negativ. Nu cred cã este o soluþie, nici mãcar o soluþie de compromis.

ªi maniera în care sunt supuse laolaltã trei rapoarte ale Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare Ñ cea care, teoretic, numai teoretic, cã practic la noi nu se întâmplã lucrul acesta, este similara Bãncii Naþionale pe piaþa de capital Ñ demonstreazã ceea ce s-a întâmplat în toþi aceºti ºapte ani de zile, indiferent de puterea politicã care a condus ostilitãþile în România. Aceeaºi lipsã de interes, lipsã de interes care, din pãcate, se demonstreazã cu prisosinþã, ºi îmi pare rãu sã spun lucrul acesta, ºi astãzi în ºedinþa noastrã, o lipsã totalã de interes faþã de instituþii care ar fi putut sã schimbe, dacã vreþi, traseul economic al României în acest deceniu. Nu s-a întâmplat aºa. De suferit au avut cu toþii, în primul rând reprezentanþii instituþiilor pieþei de capital ºi, în primul rând, trebuie sã recunosc aici, în faþa dumneavoastrã, chiar reprezentanþii Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Faptul cã statutul lor nu a fost recunoscut la înãlþimea obligaþiilor pe care ºi le-au asumat este un lucru care constituie, din punctul meu de vedere, un element deloc de invidiat al acestei perioade de timp.

Mulþumesc, domnule senator Panã. Îmi cer scuze cã v-am confundat.

În continuare, domnul deputat Nicolaescu, dacã nu mã înºel, ºi apoi domnul vicepreºedinte Pãcuraru.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ar fi putut sã fie instituþia fundamentalã a pieþei financiare din România. Ar fi avut aceastã posibilitate. Din nefericire, ºi faptul cã astãzi se discutã trei rapoarte pe trei ani, ºi bine spunea colegul nostru dinainte, nu s-a acordat atenþie suficientã ºi n-a fost luatã în consideraþie importanþa acestei instituþii, instituþie aflatã în subordinea Parlamentului. Asta înseamnã cã noi, parlamentarii, am tratat cu suficientã îngãduinþã unele sau o anume situaþie din piaþa de capital, dar, mai ales, nu cred cã am avut înþelepciunea sã acordãm încrederea necesarã acestei instituþii.

Cred cã trebuie sã departajãm discuþia de astãzi în cel puþin douã capitole: primul capitol se referã la anii 1998 ºi 1999. Al doilea, la anul 2000. În anul 2000 au apãrut în piaþã neajunsurile, modul defectuos în care a lucrat Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare în anii precedenþi. ªtim cã de la jumãtatea anului 2000 în cadrul acestei comisii s-au produs modificãri. De-abia atunci Parlamentul a înþeles rolul pe care îl avea ºi cred cã în al paisprezecelea ceas a pus niºte oameni care pânã la sfârºitul anului 2000 au dovedit cã aceastã comisie poate sã funcþioneze aºa cum o cerea legea, dar, mai ales, sã fie ancoratã în realitãþile româneºti.

De aceea, Grupul parlamentar P.N.L. va vota împotriva rapoartelor pe anii 1998 ºi 1999 ºi se va abþine la votul asupra raportului pe anul 2000.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule coleg.

Pentru a plasa în timp exact evenimentele pe care le analizãm, sã ne amintim cã rapoartele pe 1998, 1999 au fost depuse în legislatura trecutã.

Are cuvântul domnul vicepreºedinte Paul Pãcuraru, din partea Partidului Naþional Liberal. Poftiþi, domnule vicepreºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu siguranþã cã suntem în faþa unei probleme delicate, pentru cã, pe de o parte, avem o instituþie, sã spunem, uºor ezotericã, a cãrei activitate este pentru mulþi învãluitã în mister. Ea are un grad ridicat de tehnicitate ºi de specificitate ºi nu este o instituþie la îndemâna oricãrui tip de evaluare, deci obligativitatea unei expertize de specialitate se impune.

Pe de altã parte, suntem confruntaþi cu imaginea publicã a instituþiei, care probabil cã este cea mai contestatã instituþie din România, exceptând, evident,

Guvernul, indiferent de cine se aflã în interiorul Guvernului.

Spun aceste lucruri pentru cã, într-adevãr, subscriu la observaþiile fãcute de colegul meu, de domnul senator Panã, cã existã ºi un anume dezinteres ºi acest lucru este, probabil, manifest în ceea ce priveºte atenþia acordatã acestei instituþii.

Sigur, ca sã discutãm concentrat trei rapoarte este o soluþie, dar nu este ºi cea mai fericitã din punct de vedere al atenþiei. Sigur cã sã cumulãm trei ani consecutivi, când Parlamentul avea obligaþia an de an sã discute fiecare raport de activitate, spune foarte mult.

Spune foarte mult, în egalã mãsurã... Vã povestesc, cel puþin din legislatura trecutã, când nu era an în care sã nu se punã problema sediului C.N.V.M.-ului, deci cea mai importantã instituþie a pieþei de capital este..., pânã în momentul de faþã lucreazã în condiþii absolut insalubre, absolut inacceptabile din punct de vedere al minimelor condiþii de..., hai s-o numim de muncã, dar ºi de confidenþialitate, ºi de pãstrare a secretului legat de activitatea pieþei. Cine a trecut pe acolo îºi va fi putut forma singur o pãrere ºi pot sã spun cã niciodatã guvernele, indiferent de ce guvern a fost, nu ºi-au gãsit nici timp, nici o soluþie, astfel încât acum gãsim la ”Cheltuieli de capitalÒ niºte sume alocate unui posibil sediu. Sã sperãm cã totuºi aceastã problemã se va rezolva. Sigur, ea pare minorã, dar ea spune mult. Cea mai importantã instituþie a pieþei de capital, fãrã de care nu putem vorbi de piaþã de capital, de bursã de valori, de bursa de mãrfuri, de activitate specificã, este în continuare un fel de Cenuºãreasã a tuturor ºi poate cã Guvernul actual va gãsi un plus de susþinere, în aºa fel încât aceste probleme sã fie rezolvate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai doreºte vreun domn parlamentar sã ia cuvântul? Nu. Dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci de la Senat, ªtefan Viorel.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sigur, despre ceea ce s-a întâmplat pe piaþa valorilor mobiliare în anii în discuþie, 1998, 1999, 2000, mai ales, s-ar putea discuta foarte mult. Dar eu nu vreau decât sã fac o singurã precizare, pentru cã s-a strecurat o inexactitate.

Rapoartele comisiilor din cele douã Camere nu supun spre aprobare plenului activitatea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, ci doar au caracter informativ; informeazã plenul despre activitatea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare în perioada celor 3 ani, iar ceea ce se supune votului aprobãrii dumneavoastarã sunt rapoartele comisiilor de specialitate ale Camerelor. Aºa scrie în lege. De aceea, cele 3 rapoarte, în final, nu fac trimitere ºi la aprobare, ci doar la dezbatere.

În rest, poate s-ar mai impune o singurã precizare. Nu actualul plen sau actuala legislaturã ar trebui sã facã aceastã dezbatere, ci aceasta trebuia sã aibã loc, în condiþiile legii, în vechea legislaturã ºi, în aceastã idee, apreciez spiritul autocritic al colegilor din opoziþia actualã, care au criticat, nimeni nu a scãpat faptul cã nu a fost respectatã legea ºi dezbaterile nu au avut loc în termen. Vã mulþumesc.

Doamna preºedinte Anghelache doreºte sã rãspundã la câteva din întrebãrile pe care dumneavoastrã, parlamentarii, le-aþi ridicat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu doresc decât sã mulþumesc comisiilor de specialitate pentru analiza pertinentã ºi la obiect care a fost fãcutã celor 3 rapoarte.

Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, în actuala componenþã, rãspunde în faþa Parlamentului pentru activitatea desfãºuratã de la numire pânã în prezent, practic, din iunie sau iulie 2000, pentru o parte dintre noi, ºi, bineînþeles, de la învestirea comisiei în actuala formulã din vara acestui an.

Pentru activitatea desfãºuratã, þin sã informez Parlamentul cã am luat în considerare toate neajunsurile care s-au semnalat pânã în vara anului 2000 ºi am încercat sã desfãºurãm activitatea de supraveghere ºi control în conformitate cu legea, astfel încât sã prevenim unele aspecte cu efecte negative ºi de ordin social.

Mulþumesc încã o datã comisiilor parlamentare pentru cã, într-adevãr, s-au aplecat cu mare atenþie asupra rapoartelor ºi au sesizat neajunsuri pe care ºi noi le-am constatat ºi pentru care încercãm sã gãsim soluþii, ºi soluþiile vizeazã ºi pachetul de proiecte legislative privind piaþa de capital, care a fost elaborat ºi depus spre dezbatere ºi aprobare Parlamentului.

Cu speranþa cã vom avea un nou cadru legislativ, cã vom ºti sã-l aplicãm cum se cuvine ºi cã vom adopta mãsuri de supraveghere, inclusiv supravegherea consolidatã cu Banca Naþionalã a României, cu care am încheiat un protocol în acest sens, protocol pe care îl vom extinde ºi cu Comisia de asigurãri, astfel încât supravegherea sã fie pentru ansamblul pieþei financiare.

Ceea ce avem noi în atenþie este o construcþie a acestei instituþii, astfel încât ea sã devinã autoritatea pieþei de capital ºi sã îºi poatã exercita mandatul cum i-a fost încredinþat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Înainte de a vã supune adoptãrii o anumitã decizie, eu vreau sã vã informez cu urmãtoarele aspecte.

Aºa cum a precizat distinsul nostru coleg, domnul senator ªtefan Viorel, în legile de organizare a unor instituþii care sunt obligate sã prezinte rapoarte Parlamentului existã prevederi diferite cu privire la finalizarea acestora, a dezbaterilor, sau nu existã deloc.

În cazul de faþã, legea de organizare prevede doar cã se prezintã un raport anual de activitate. Birourile reunite ale celor douã Camere, vizavi de asemenea omisiuni, a luat în discuþie elaborarea unui proiect de hotãrâre în care sã se reglementeze un cadru unitar cu privire la modul de finalizare a dezbaterilor. Aceastã hotãrâre este în studiul comisiilor juridice. Pânã atunci, am decis sã luãm o poziþie faþã de rapoartele comisiilor noastre, ceea ce este absolut regulamentar. Noi nu putem supune aprobãrii dumneavoastrã raportul de activitate al comisiei, aºa cum suntem îndreptãþiþi sã facem în cazul Radioteleviziunii ºi Radiodifuziunii, unde legile de organizare prevãd expres aceastã procedurã.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/21.XII.2001

Potrivit regulamentului, suntem îndreptãþiþi sã adoptãm sau nu raportul de activitate al comisiilor. În acest sens, voi supune votului dumneavoastrã cele 3 rapoarte ale comisiilor de buget privind activitatea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. În aceste rapoarte, cum aþi sesizat, sunt ºi aprecieri, ºi recomandãri, ºi atitudini critice.

O sã le luãm pe rând.

Stimaþi colegi,

Sã revenim la cele douã legi pentru aprobarea ordonanþelor de rectificare. Primul, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2001.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Gherghina.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Gherghina Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Dupã cum ºtiþi, sãptãmâna trecutã Guvernul a aprobat o ordonanþã de urgenþã prin care s-au mai fãcut mici corecþii atât la bugetul de stat pe 2001, cât ºi la bugetul asigurãrilor sociale de stat.

Corecþiile respective constau în trecerea unor sume la Ministerul Apãrãrii de la cheltuieli pentru dobânzi la cheltuieli materiale ºi, de asemenea, la Ministerul Sãnãtãþii câteva modificãri în structurã. La bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, trecerea unor sume de la cheltuieli de administrare la cheltuieli pentru plata medicamentelor.

De asemenea, la bugetul asigurãrilor sociale de stat s-a dat voie Ministerului Muncii sã facã trecerea de la cheltuieli de administraþie la cheltuieli pentru plata pensiilor.

Þinând seama de aceste aspecte, propunem plenului sã fie de acord sã retrimitã rapoartele la comisie, atât pentru Ordonanþa Guvernului nr. 27/2001 de rectificare a bugetului de stat, cât ºi Ordonanþa Guvernului nr. 28/2001 pentru rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, ca sã introducem ºi aceste mici modificãri ºi sã prezentãm plenului toate aceste modificãri care au intervenit asupra celor douã acte normative.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Comisiile de buget sunt de acord.

Domnilor preºedinþi, Onoraþi colegi,

E o procedurã de urgenþã, este o ordonanþã de urgenþã. Poate ar trebui sã ne gândim dacã, procedural, este corect ceea ce facem acum ºi pe urmã sã votãm, pentru cã s-ar putea sã ne trezim, ulterior, în niºte clenciuri ºi sã constatãm cã am trimis-o de pomanã la comisie.

Sub ce formã doreºte Guvernul sã vinã cu aceste modificãri la o ordonanþã de urgenþã? Atenþie! E ordonanþã de urgenþã!

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Gaspar?

## **Ñ Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

L-aº ruga pe domnul deputat Chiliman sã observe cã în realitate este vorba de ordonanþe, 27 ºi 28, care au fost date în baza Legii de abilitare nr. 324, votatã în varã de Parlament. Deci nu ne gãsim în faþa unor ordonanþe de urgenþã, ci sunt simple, ºi s-a motivat din partea Guvernului pentru ce se solicitã restituirea la comisii, tocmai ca sã se prezinte rapoartele, cu influenþele despre care s-a vorbit.

Procedural nu existã nici un impediment din punct de vedere al Regulamentului ºedinþelor comune ale celor douã Camere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit aceste explicaþii. Doresc sã

Urmãtorul punct pe ordinea de zi este Raportul de activitate al Consiliului de Administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune pe anul 2000 ºi contul de execuþie bugetarã în anul 2000 al Societãþii Române de Radiodifuziune.

Vã reamintesc cã mai existã un raport pe 1999. Ordinea fireascã ar fi sã-l începem pe cel din 1999. Întrucât se propun soluþii diferite, v-aº sugera sã le analizãm, sã le dezbatem ºi sã le votãm pe rând.

Propun sã începem cu raportul de activitate al consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune pe 1999.

## Stimaþi colegi,

A fost o micã neînþelegere, în sensul cã unii colegi de-ai noºtri trãiau cu impresia cã la ºedinþa trecutã am fi discutat raportul de activitate pe unul din ani. În realitate nu s-a discutat nimic. S-a discutat C.N.A. ºi ne-am oprit la Radiodifuziune.

Pentru cã sunt ani diferiþi ºi soluþii diferite propuse de comisii, propun sã începem cu Raportul de activitate al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune ºi contul de execuþie bugetarã pe anul 1999.

Cine prezintã raportul din partea comisiilor? Poftiþi, domnule deputat Mãlaimare.

Vã rog sã prezentaþi raportul exclusiv pe anul 1999, cu concluzia pe care o propuneþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Raportul pe 1999 a fost dezbãtut în cadrul comisiei, condusã la vremea respectivã de domnul academician Gabriel Þepelea. Raportul este pozitiv ºi, ca atare, vã propunem adoptarea lui aºa cum a fost redactat.

Vã mulþumesc.

Doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi senatori ºi deputaþi,

Cred cã discutãm Ñ ºi bine ar fi sã discutãm Ñ cele douã rapoarte, pe 1999 ºi pe 2000, pentru cã e vorba, de fapt, de aceeaºi instituþie, Societatea Românã de Radiodifuziune, ºi este vorba de o continuitate a activitãþii. În cadrul dezbaterii Comisiilor de culturã ale Parlamentului ºtiu cã s-au discutat ambele rapoarte ºi mai ºtiu cã au fost voturi diferite.

De aceea, îl rog pe domnul preºedinte sã precizeze dacã le discutãm pe amândouã deodatã, cum s-a procedat ºi la punctele anterioare.

V-am spus deja, domnule deputat, cã începem pe rând, deoarece sunt soluþii diferite pe care le propun cele douã comisii. Acum ne referim la raportul pe 1999.

În acest caz, îmi rezerv dreptul de a veni la tribunã la raportul pe 2000 ºi a face precizãrile de rigoare în cadrul acestuia. Pentru raportul pe 1999 eu sunt de acord cu votul pozitiv pe care l-au dat comisiile.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mona Muscã ºi apoi domnul deputat Onisei, în ordinea în care i-am vãzut înscriindu-se.

M-aº fi aºteptat ca preºedintele comisiei sã prezinte raportul comisiei asupra activitãþii Societãþii Române de Radiodifuziune pe 1999. Pentru cã nu a fãcut-o, voi încerca sã vã spun eu câteva lucruri referitoare la concluziile comisiei.

S-a constatat cã s-au fãcut eforturi pentru consolidarea autoritãþii ºi mai ales în privinþa calitãþii emisiunilor ºi asigurãrii echidistanþei politice ºi a echilibrului în prezentarea evenimentelor din actualitatea româneascã.

Pe de altã parte, s-a constatat cã audienþa posturilor de radio ale Societãþii Române de Radiodifuziune este în scãdere faþã de anii precedenþi ºi s-a atras atenþia consiliului de administraþie asupra faptului cã scãderea audienþei publice cu 1,3 milioane ascultãtori în 1999 faþã de 1998, conform sondajelor ”AudimaxÒ, reprezintã un semnal grav pentru stabilitatea Societãþii de Radio.

Comisiile au apreciat drept pozitivã creºterea numãrului de ore de emisie din studiourile teritoriale.

Membrii comisiilor considerã cã problemele tehnice cãrora trebuie sã le facã faþã Societatea Românã de Radio sunt în continuare destul de dificile, dar s-a remarcat începutul unei retehnologizãri, ºi anume începerea unor investiþii în 1999. Ca atare, parlamentarii din comisie au avut încredere în evoluþia pozitivã a acestor investiþii.

S-a constatat cã vârsta medie a angajaþilor este mult prea ridicatã ºi, ca urmare, în raportul din 2000 am aflat cã angajãrile tineretului au fost substanþiale faþã de 1999, ca, de altfel, ºi investiþiile au fost excepþionale în 2000 faþã de 1999.

S-a constatat ºi rezolvarea unor încãlcãri ale legii privind poziþia membrilor consiliului de administraþie care deþineau ºi funcþii de conducere în alte consilii de administraþie. S-a rezolvat acest lucru.

Membrii comisiilor au apreciat favorabil dezvoltarea caracterului interactiv al emisiunilor dedicate ascultãtorilor din strãinãtate. Apreciez cã, în raportul pe 2000, aceste emisiuni s-au dezvoltat ºi la ora actualã ele au o pondere excepþionalã în programele Radioului public.

S-a constatat, de asemenea, respectarea drepturilor de autor ºi a drepturilor conexe ºi faptul cã la sfârºitul anului 1999 a existat un profit brut de 7.328.000.000, din care suma de 3.493.000.000 s-a fãcut venit la bugetul de stat prin impozitare, ceea ce este un progres faþã de 1998. Pe de altã parte, când vom discuta raportul pe 2000, veþi vedea cã profitul brut este cam de 8 ori mai mare pe 2000 decât în 1999. Comisiile au apreciat creºterea gradului de colectare a taxelor de abonament prevãzute de lege ºi, în raportul pe 2000, când îl vom discuta, veþi vedea cã este cu mult îmbunãtãþitã situaþia ºi în privinþa colectãrii abonamentelor.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Onisei.

## Domnule preºedinte,

Nu am considerat necesar sã dau lecturã raportului fiindcã era raportul unei comisii pe care nu am condus-o ºi în care nu cred cã cineva din membrii P.S.D., aflaþi actualmente în comisie, era reprezentat atunci. Sau, în orice caz, eram foarte puþini. Raportul este pozitiv ºi regret doar cã, în luarea de cuvânt a doamnei deputat, s-a fãcut mereu referire la raportul pe 2000. Raportul pe 2000 înseamnã altceva ºi îl vom discuta mai târziu.

Ca atare, vã propun sã adoptãm raportul pe 1999, aºa cum a fost redactat de comisia condusã de domnul academician Þepelea.

Domnule deputat Onisei, aveþi cuvântul.

Un celebru citat din marele poet german Reiner Maria Rilke spune: ”Dacã mã analizez, mã detest, dacã mã compar, mã admir.Ò

Poate mulþi dintre dumneavoastrã nu au avut timpul necesar sã analizeze rapoartele pe 1999 ºi pe 2000 ºi sã aprofundeze activitatea desfãºuratã de Societatea

Românã de Radiodifuziune în cei doi ani. Dacã aþi fi fãcut-o, aþi fi remarcat douã lucruri pe care le consider esenþiale. Primul, cã raportul Comisiilor reunite pentru culturã în legãturã cu activitatea Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune pe anul 1999 este un raport temeinic, detaliat, un raport care subliniazã ºi pãrþile bune, ºi nereuºitele activitãþii consiliului de administraþie.

Raportul care priveºte anul 2000, daþi-mi voie sã anticipez, daþi-mi voie sã exprim _avant la lettre_ , este o însãilare cusutã cu aþã albã. De fapt, activitatea Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune pe anul trecut este incomparabil mai bunã, din toate punctele de vedere, decât cea desfãºuratã de acel consiliu de administraþie în 1999.

Sigur cã suntem de acord cu propunerea pozitivã din raportul pe 1999 ºi anticipez, fãrã nici un fel de temere de a greºi, cã vom asista astãzi, în legãturã cu raportul asupra activitãþii Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radio pe anul 2000, ca, probabil, ºi în legãturã cu acela care priveºte activitatea Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune pe anul 2000, la o mascaradã ºi la un vot politic.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Dacã nu, întreb reprezentanþii Radiodifuziunii dacã doresc sã intervinã cu privire la raportul pe anul 1999.

În consecinþã,

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

O sã vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire raportului. Raport privind Raportul de activitate al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune în anul 2000 ºi contul de execuþie bugetarã în anul 2000 al Societãþii Române de Radiodifuziune.

Raportul de activitate al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune în anul 2000 ºi contul de execuþie bugetarã în anul 2000 al Societãþii Române de Radiodifuziune au fost depuse la Parlament, în vederea avizãrii lor de cãtre Comisiile pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã ºi de cãtre Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere, potrivit prevederilor art. 47 alin. 3, respectiv art. 39 alin. 4 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi a Societãþii Române de Televiziune, republicatã.

Biroul permanent al Senatului a solicitat ºi avizul Comisiei economice, pentru contul de execuþie bugetarã pe anul 2000.

Cele douã Comisii pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã s-au reunit în ºedinþã comunã, în zilele de 25 aprilie ºi 6 iunie 2001, pentru a dezbate documentele sus-menþionate, iar Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci au dezbãtut contul de execuþie bugetarã în ºedinþa din 31 mai 2001.

În redactarea prezentului raport comisiile au þinut cont de avizul favorabil al Comisiei economice a Senatului din 10 mai 2001.

Raportul Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune pentru anul 2000 cuprinde 6 capitole, structurate în douã pãrþi: cadrul general ºi activitãþi departamente.

În prima parte sunt înfãþiºate organigrama societãþii, structura personalului, indicii de audienþã radio ºi execuþia bugetului Societãþii Române de Radiodifuziune pe anul 2000, relaþii internaþionale, proiecte pe anul 2001, campania electoralã 2000, structura zonelor de acoperire ºi a orelor de program.

A doua parte face o prezentare a activitãþii tuturor departamentelor, inclusiv din punct de vedere tehnic ºi economic.

Trecem la dezbateri generaleÉ Sau aveþi o problemã de procedurã? Poftiþi, domnule Sassu.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere cã raportul vorbeºte despre un control al Curþii de Conturi ºi al Ministerului Finanþelor Publice, care nu a avut timp sã fie primit de comisii ºi votul s-a dat înainte de a primi acest raport, vã fac propunerea sã retrimitem acest raport cãtre comisiile de specialitate, care sã ia în considerare, cum, de altminteri, se spune în raport, ceea ce vor spune Curtea de Conturi ºi Ministerul Finanþelor Publice.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

Dacã-mi permiteþi, solicitarea pentru a se primi un raport al Curþii de Conturi s-a fãcut în legãturã cu una din sesizãrile trimise la comisie, nu raportul în sineÉ Votul care s-a dat în cele douã comisii reunite nu are nici o legãturã cu raportul Curþii de Conturi.

Doamna deputat Mona Muscã.

Având în vedere cã în raportul comisiei acest punct a fost unul dintre motivele pentru care s-a dat vot negativ, având în vedere cã noi nu ºtim de existenþa unui raport asupra acestei sesizãri, vã rugãm sã amânãm discuþia pe raportul Radio, pânã în momentul în care avem ºi aceastã înºtiinþare din partea Curþii de Conturi. Mulþumesc.

Domnul deputat Nicolicea ºi apoi, din nou, domnul deputat Onisei.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

S-a anticipat de cãtre colegii mei din opoziþie cã va urma un vot politic. De fapt, discursul dânºilor a fost, într-adevãr, un discurs politic. Se vedea foarte clar cã nu interesa raportul anterior ºi mereu fãceau trimitere la raportul pe care îl votãm acum, anticipând problema. Pãrerea mea este cã votul care s-a dat în comisie, votul negativ, nu a fost un vot politic, a fost un vot patriotic. ªi este un vot patrioticÉ

Este un vot patriotic, pentru cã nu vrem sã lãsãm ca Radioul sã fie distrus.

Cota de audienþã, cota de piaþã a scãzut din 1999 de la 57% la 49% în 2000 ºi la 47% în 2001. Deci observaþii cã este o scãdere în care s-au pierdut, pe rând, 1.360.000 de ascultãtori.

De asemenea, acest Radio, sub conducerea domnului Dimitriu, a încercat sã federalizeze, radiofonic, România. ªi anume s-a dat o mai mare putereÉ

Vã rog sã poftiþi la microfon dacã aveþi ceva de comentat.

Radiourile teritoriale au început sã ia locul Radioului central. Or, aceasta înseamnã împãrþirea Radioului în mai multe posturi de radio individuale, ceea ce nu este scopul Radioului public.

Cât priveºte profitul care s-a obþinut pe anul trecut, nu se datoreazã decât unei majorãri de tarif, unei majorãri de abonament, ºi anume 4.000 de lei pe lunã de la fiecare abonat înmulþit cu 3 milioane de abonaþi, o sã vedeþi de unde a fost respectivul profit. În momentul de faþã, am înþeles cã dupã primele 9 luni ale acestui an consiliul de administraþie a raportat o pierdere de 11 miliarde de lei. Evident, chestiunea aceasta va face obiectul raportului de activitate pe anul urmãtor, dar este un vot patriotic sã nu lãsãm ca acest Radio sã fie distrus.

Cu privire la acel rãspuns pe care Curtea de Conturi nu l-a dat pânã acum, în primul rând, este stabilit ºi recunoscut de cãtre domnul DimitriuÉ

## Domnule deputat,

Am senzaþia cã aþi intrat în dezbateri generale. Deci s-a ridicat o problemã de procedurãÉ Staþi puþin, vã dau cuvântul pe fond.

Domnul Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu toatã încercarea de a trece, sã spunem, acest raport, vã rog sã observaþi cã în raportÉ sau unul dintre argumentele pentru care se considerãÉ

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Indiferent de dorinþa dumneavoastrã de a vota acest raport, însãilat, cum bine aþi observat, nu putem sã nu observãm cã se cere, de fapt, un raport suplimentar al

Curþii de Conturi, care dãduse descãrcare de gestiune în 1999 ºi în 2000, fãrã nici un fel de problemã, pentru Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune ºi onor comisia, urmare unei reclamaþii a unui cetãþean specialist, chipurile, din interior ºi care ar fi trebuit sã-ºi facã datoria, pentru cã era auditor, cere un raport suplimentar Ministerului Finanþelor Publice ºi Curþii de Conturi. Or, în concluziile de care vorbeºte raportul se face referire la mari aspecte economicofinanciare care sunt în neregulã, fãrã sã se analizeze acest raport.

Prin urmare, este absolut evident cã raportul trebuie returnat la comisii.

Domnul Lucian Bolcaº, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Stimaþi colegi,

Problema pe care o aveþi de rezolvat este una de logicã purã ºi formalã. Nu voi aduce o criticã unui raport întocmit de Comisiile pentru culturã, raport care conþine ºase pagini de cifre, care mie îmi sunt odioase. Dacã Comisia pentru culturã înþelege sã-ºi rezume cultura la cifre o priveºte, dar acceptãm ideea cã esenþa concluziilor raportului o reprezintã problemele economico-financiare ºi se spune expres la fila 5 alin. 2 cã, ”þinându-se cont de contradicþia ce existã între sesizarea serviciului de audit ºi aprecierile Curþii de ConturiÒ Ñ vã rog sã vã daþi seama cine prevaleazã Ñ, ”se cere un raport suplimentar al Curþii de ConturiÒ.

Aveþi de ales: ori acceptaþi cã acest unic argument al concluziei de respingere, cã un ºef de audit intrã în contradicþie cu Curtea de Conturi, nu are nici o valoare ºi, atunci, concluziile de respingere nu au nici o valoare, ori apreciaþi cã acest raport este corect ºi, pentru a întãri corectitudinea lui, trebuie sã aflãm în mod expres dacã existã sau nu contradicþii între domnul ºef al Serviciului de audit ºi prestigioasa Curte de Conturi a României.

Dacã acceptaþi ideea cã aceste concluzii de respingere a raportului societãþii nu au nici o valoare, în raport de cele susþinute, sigur cã dezbatem mai departe, dar mai departe nu putem concluziona fãrã acest raport. Mã raliez propunerii care a fost fãcutã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamna deputat Mona Muscã.

Nu, nu, staþi puþin! Domnule preºedinte, aºteptaþi puþin. Interveniþi la urmã, dupã ce se ridicã toate excepþiile.

În raportul comisiei, votat de majoritatea de la putere, se spune clar cã, ”þinând cont de sesizarea de cãtre ºeful Serviciului audit din Societatea Românã de Radiodifuziune, potrivit cãreia ar fi existat unele nereguli grave în domeniul financiar-contabil al Societãþii Române de Radiodifuziune, Comisiile reunite de culturã solicitã Curþii de Conturi o nouã verificare financiarã, rãspunsul urmând a fi primit pânã la data de 30 iunie a.c.Ò

Pe de altã parte, la pagina 4, tot Comisiile de culturã spun urmãtorul lucru: ”Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului constatã cã, în baza Legii nr. 94/1992, Curtea de Conturi a României a verificat conturile de execuþie bugetarã pe 1999Ñ2000 ale Societãþii Române de RadiodifuziuneÉÒ Ñ ºi aºa mai departe Ñ ”É a dispus descãrcarea de gestiune a ordonatorului principal de credite al Societãþii Române de Radiodifuziune pentru exerciþiile bugetare menþionate.Ò

Camere, ca o componentã distinctã a activitãþii acestei instituþii.

Raportul de activitate tehnicã, specificã, privind profilul activitãþii în cauzã este altceva ºi se poate discuta de cãtre specialiºti ca dumneavoastrã, care puteþi aprecia calitatea ºi consistenþa activitãþii respective.

Deci, din punct de vedere financiar, dacã vreþi sã mã credeþi pe cuvânt Ñ ºi va veni ºi raportul, poate sã vinã ºi pe fax, în 5 minute Ñ, la paginile 5 ºi 6 nu sunt constatãri suplimentare, care sã creeze suspiciuni, care sã creeze reþineri în privinþa aprecierii activitãþii financiarcontabile de execuþie bugetarã. Deci contul de execuþie bugetarã este în regulã.

## Domnii mei,

Ori avem în vedere raportul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci, ori, atunci, avem în vedere solicitarea Comisiilor de culturã fãcutã Curþii de Conturi. Nu putem sã fim o datã pe un mal ºi dupã aceea pe celãlalt mal.

Drept urmare, dacã aceastã comisie nu a fost mulþumitã de rezultatul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi a cerut Curþii de Conturi sã vinã cu o nouã verificare, nu avem decât sã aºteptãm raportul Curþii de Conturi. Altfel nu-ºi avea locul, în acest raport al celor douã comisii, acest punct pentru care, de fapt, se cere ºi votul negativ.

Vã rog sã observaþi cã ceea ce dezbatem noi are douã componente: raportul de activitate ºi contul de execuþie financiarã. Sunt soluþii care se pot despãrþi, sunt soluþii care pot coexista.

Deci, din punct de vedere bugetarÉ

Domnul Florin Georgescu, pentru cã s-a invocat aici activitatea comisiilor ºi poziþia lor.

Noi analizãm, în primul rând, activitatea profesionalã.

Într-adevãr, activitatea oricãrei instituþii are o conotaþie pur tehnicã ºi specificã ºi una financiar-bugetar-contabilã.

Curtea de Conturi a fãcut un control iniþial, nu a fãsit deficienþe, a venit auditorul intern, deci ºeful controlului intern al unitãþii, ºi a semnalat anumite nereguli, în viziunea dumnealui, care au fost înaintate suplimentar, punctual, Curþii de Conturi, pentru ca aceasta sã verifice, în mod specific, acele aspecte care au fost sesizate de cãtre respectivul domn, ºef al compartimentului de audit intern.

Am luat legãtura ºi sãptãmâna trecutã, ºi acum. Raportul Curþii de Conturi referitor la aceastã nouã verificare, privitoare la sesizãrile fãcute de domnul Bleau Gheorghe, este gata ºi Curtea de Conturi, din punct de vedere financiar, nici ca urmare a acestor noi verificãri, nu a constatat nimic ilegal. Deci Radiodifuziunea a cheltuit banii în mod legal, nu s-au constatat abateri privind modul de utilizare a fondurilor respective.

Deci contul de execuþie bugetarã se aflã în perfectã regulã ºi poate fi supus votului plenului celor douã

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doar o clipã.

Eu aº dori sã întreb comisia, explicit, pentru cã din raport rezulta foarte clar cã nu au gãsit nici un fel de nereguli financiareÉ

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Atunci de ce avizul este negativ?

Îmi daþi voie sã mã exprim?

S-a fãcut referire la o cercetare a unei sesizãri ulterioare. Rãspunsul Curþii de Conturi este acesta.

Deci care este concluzia pe care o propune Comisia pentru culturã cu privire la contul de execuþie bugetarã?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aceste discuþii au fost purtate în cadrul comisiilor reunite. Ne aflãm în faþa unui document care, din punct de vedere al cifrelor, este perfect, este corect. Banii alocaþi au fost cheltuiþi corect. În momentul în care am discutat Ñ e vorba de 6 iunie Ñ, când am discutat acest raport ne aflam în posesia reclamaþiei domnului Bleau.

Deci problema pe care o luãm în discuþie este dacã astãzi votãm raportul înaintat comisiilor de cãtre Societatea Românã de Radiodifuziune sau raportul comisiilor. Eu cred cã noi votãm raportul comisiilor, ºi nu raportul înaintat de Societatea Românã de Radiodifuziune.

În cele douã comisii s-a votat, cu un vot zdrobitor, în favoarea respingerii acestui raport, practic, în favoarea respingeri activitãþii Societãþii Române de Radiodifuziune.

Aceasta este realitatea ºi evident cã discuþia din comisii trebuie supusã aprobãrii sau respingerii plenului, fãrã doar ºi poate, dar nu putem lua în momentul acesta, decizia cã cei 22 de membri, deputaþi ºi senatori ai Comisiilor de culturã reunite, au votat politic, împotriva oricãrui bun-simþ.

Deci s-a votat pentru respingerea acestui raport, în sensul respingerii activitãþii Societãþii Române de Radiodifuziune.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã fac o selecþie, sã dau cuvântul unui parlamentar care nu a mai luat cuvântul în aceastã ºedinþã.

Domnul Radu Alexandru Feldman, apoi domnul Alexandru Sassu, doamna Mona Muscã, domnul Onisei ºi mai trecem ºi la centru.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Cu siguranþã, vom parcurge astãzi o zi lungã ºi grea ºi nu vreau sã anticipez discuþiile. S-ar putea ca aceastã zi sã marcheze o victorie a corectitudinii ºi a respectului faþã de propriile noastre conºtiinþe, a respectului faþã de adevãr sau s-ar putea Ñ ºi nu-mi vine sã cred, refuz sã cred Ñ, s-ar putea sã fie o victorie a spiritului gregar ºi a spiritului disciplinei de partid, care nu mai are nici o legãturã cu realitatea pe care o trãim.

Vã mãrturisesc, nu suntem pe discuþiile pe fond, sunt optimist în ceea ce priveºte votul final.

Vreau sã vã aduc în memorie, pentru cei care cunoaºteþi, vreau sã vã informez pe cei care nu cunoaºteþi, ºi fac precizarea cu voce tare, la microfon, cã aplauzele pe care le-am adresat domnului deputat Florin Georgescu au fost sincere, nu au fost deloc cu ironie, au fost mulþumirea cã a avut o intervenþie extrem de salutarã. De ce? Pentru cã discuþiile în Comisiile reunite ale Senatului ºi ale Camerei Deputaþilor, când s-a discutat raportul Societãþii Române de Radio, ºi care au prezentat aproape o imagine neverosimilã Ñ îmi permit sã reamintesc cã au fost colegi care au spus ”Domnule, nu putem crede cã e atât de adevãrat ce spuneþi!Ò Ñ în mod normal trebuia sã se termine cu votul parlamentarilor.

S-a invocat atunci acea reclamaþie venitã din interiorul Societãþii Române de Radiodifuziune ºi s-a amânat votul pe luni de zile, în speranþa raportului de la Curtea de Conturi, care va confirma sau va infirma o neregulã în felul în care au fost gestionaþi banii. Acel raport nu a venit însã, acel raport a fost anunþat de domnul deputat Florin Georgescu, pentru care, încã o datã, îi mulþumesc, deci suntem în situaþia de a judeca activitatea unei instituþii din punct de vedere formal, invocând raportul comisiilor, din punct de vedere obiectiv, judecând ºi dând crezare raportului consiliului de administraþie.

Asta este problema faþã de care trebuie sã ne raportãm. Ne place sau nu ne place, de luni de zile am fost martorii unei tentative de a impune un vot politic. ªi avem de decis, acum, dacã mergem pânã la capãt cu acest vot politic sau dãm un vot de încredere uneia dintre puþinele instituþii din media româneascã, private ºi de stat, care îºi onoreazã, într-adevãr, statutul ºi ascultãtorii.

## Stimaþi colegi,

Pentru a nu încãlzi ºi mai mult temperatura acestor discuþii, aº dori sã-l rog pe distinsul vorbitor, care s-a exprimat întotdeauna foarte elegant, sã renunþe pentru viitor la noþiuni cum ar fi aceea de spirit gregar, pentru cã mai ieri am adoptat, în prezenþa Academiei, o lege cu privire la aceasta ºi, repet, e pãcat de limbajul dumnealui foarte, foarte elevat.

Poftiþi, domnul deputat Sassu.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am cerut ca acest raport sã fie trimis înapoi la comisie, având în vedere cã concluziile raportului, de respingere, se bazeazã în primul rând pe o reclamaþie fãcutã de ºeful auditului. Nu are rost sã vã spun cã, cu o zi înainte, semnase auditul, dupã care a reclamat ceea ce a semnat. Asta este o altã poveste.

Dar vã arãt cã concluziile raportului sunt toate referitoare la ceea ce se întâmplã cu partea financiarã: Curtea de Conturi ºi Ministerul Finanþelor Publice sã facã cutare, în funcþie de rezultatul controlului, consiliul de administraþie sã intensifice activitatea, Curtea de Conturi a României sã extindã ºi aºa mai departe.

Raportul în sine se bazeazã pe aceste concluzii pe care, ºi la cererea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, susþinutã ºi de Comisiile de culturã, artã ºi mijloace de informare în masã ale celor douã Camere, s-a cerut un raport suplimentar din partea Curþii de Conturi.

În mod normal, acest raport trebuie sã vinã, domnul deputat Florin Georgescu spune cã îl are, Comisiile reunite de culturã din cele douã Camere trebuie sã vadã acest raport ºi, în funcþie de asta, acest raport pe care ni-l prezentaþi nouã se schimbã esenþial pentru cã, repet, concluziile se bazeazã pe acea, mã rog, sesizare fãcutã de ºeful auditului.

Deci vom discuta astãzi, dacã vreþi sã discutãm, nu numai în necunoºtinþã de cauzã, ci pe baza unui raport care nu este încheiat, practic, ºi a cãrui concluzie se bazeazã pe un raport care nu a venit.

De aceea, rugãmintea noastrã este sã transmitem înapoi comisiilor ca, luând în considerare raportul de care domnul deputat Florin Georgescu, domnul preºedinte al comisiei, spune cã existã, sã putem face un raport în cunoºtinþã de cauzã ºi sã dãm un vot în cunoºtinþã de cauzã aici.

Dacã vom discuta pe fond, sigur, vom discuta ºi toate problemele de aici, dar, repet, acest raport este incomplet ºi, prin însãºi cererea Comisiilor de culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, el necesitã un raport suplimentar.

Trebuia sã vinã pânã la 30 iunie, el trebuia sã fie discutat în comisii.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã informez, cu regret, cã ambele Camere ºi-au constituit un program pentru aceastã zi, în care de la ora 13,00 la ora 14,00 este pauzã pentru dumneavoastrã ºi Birouri permanente separate pentru cele douã Camere.

Vã propun sã întrerupem aici ºi sã reluãm dupã pauzã de unde am rãmas, de la domnul deputat Onisei.

## PAUZÃ

*

* *

## DUPÃ PAUZÃ

Vã rog sã luaþi loc ca sã putem relua lucrãrile din punctul în care le-am lãsat.

Cine urma la cuvânt?

Domnul deputat Onisei.

Vã rog, poftiþi.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Ca sã nu fie nici un echivoc în legãturã cu tot ceea ce s-a discutat, îndeosebi pe chestiuni de procedurã, o sã vã citesc din Legea nr. 41 din 1994, modificatã în 1998 ºi care este lege organicã.

Art. 39 alin. 4: ”Conturile de execuþie a bugetului celor douã societãþi vor fi prezentate Parlamentului o datã cu rapoartele anuale, cu avizul Comisiilor pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, precum ºi al celor pentru buget, finanþe, reunite, ale celor douã Camere ale Parlamentului, ºi vor fi date publicitãþii.Ò

ªi, în fine, art. 46 alin. 3: ”Raportul anual, împreunã cu contul de execuþie bugetarã al fiecãrei societãþi, va fi depus pânã la data de 15 aprilie a anului urmãtor ºi, cu avizul Comisiilor pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, vor fi supuse dezbaterii ºi aprobãrii celor douã Camere reunite.Ò

Este absolut evident din conþinutul raportului cã, de fapt, nu avem raportul complet al Comisiilor pentru buget, finanþe, întrucât cele patru comisii reunite au cerut suplimentarea, din partea Curþii de Conturi ºi a Ministerului Finanþelor Publice, a raportului privind activitatea bugetarã, deci financiar-contabilã a Societãþii Române de Radiodifuziune.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc pentru precizare, domnule preºedinte, numai cã problema este, în continuare, de procedurã.

Se supune astãzi dezbaterii plenului Camerelor reunite un raport care, dupã opinia noastrã, nu este întocmit conform prevederilor legale.

Acest raport a fost aprobat în Comisiile reunite de culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, cum spunea domnul preºedinte Mãlaimare, la începutul lunii iulie. El trebuia sã aibã la bazã ºi raportul, avizul Comisiilor reunite pentru buget, finanþe. Acest aviz nu a fost dat. Acest aviz a constat într-o solicitare de verificare suplimentarã.

În mod normal, raportul Comisiilor de culturã trebuia sã aºtepte raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, ca urmare a solicitãrii fãcute de aceastã comisie.

În concluzie, acest raport nu este legal, nu este bine întocmit ºi nu respectã prevederile legale. Este normal ca acest raport sã fie retrimis la comisie.

Poftiþi, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Poate nu o sã am elocinþa antevorbitorilor mei, însã o sã încerc sã fiu mult mai practic. Pãrerea mea este cã în aceastã problemã punem cãruþa înaintea cailor. Antevorbitorii au discutat cam de pe poziþiile unor membrii în adunarea generalã a acþionarilor unui post privat de radio, stând ºi analizând dacã postul a adus sau nu a adus profit în perioada precedentã.

Vã reamintesc, stimaþi colegi, discutãm despre postul naþional de radio, postul public de radio, care are unele atribuþii speciale pe care e de presupus cã le cunoaºteþi.

Acuma, el poate sã îºi îndeplineascã aceste atribuþii cu care este însãrcinat în condiþii financiare chiar neprofitabile sau nefavorabile sau poate sã aibã un rezultat financiar spectaculos, fãrã sã-ºi îndeplineascã rolul lui de post public de radio.

Ne aflãm în aceastã a doua situaþie, iar acesta este sensul raportului comisiei de specialitate care propune respingerea raportului, deoarece constatã cã postul public de radio nu ºi-a îndeplinit însãrcinãrile pe care le are în mod normal ºi legal.

De aceea, propun acest vot pentru cã, altfel, ne pierdem într-o discuþie financiarã inutilã pe care se pare cã foarte puþinã lume o pricepe, omiþând sensul problemei, fondul problemei, care este cã postul naþional de radio nu ºi-a îndeplinit misiunea.

## Domnul deputat Nicolaescu.

Dar v-aº ruga sã porniþi totuºi de la premisa ºi de la concluzia clarã din raport, anume cã din punct de vedere al contului de execuþie nu s-au constatat nereguli ºi, deci, concluzia este vot favorabil, ºi partea de activitate despre care va fi vorba în continuare.

## Stimaþi colegi,

Opoziþia din dreapta sã facã puþinã alternanþã ºi cu opoziþia din stânga. Aºa stã bine unei forþe politice puternice, sã fie atacatã din toate pãrþile.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Ascultând intervenþiile antevorbitorilor, mi-am dat seama cã se verificã încã o datã cã românul se pricepe la toate, inclusiv la radio. Am ascultat argumentele, mai mult decât impresionante, care vorbesc despre faptul cã postul naþional de radiodifuziune nu ºi-ar fi îndeplinit însãrcinãrile. Nu ºtiu dacã aceste însãrcinãri sunt pe linie de partid sau pe linie de stat!

În faþa noastrã s-a prezentat un raport, curios întocmit de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, dar care se referã la execuþia bugetarã, care execuþie bugetarã, dupã recunoaºterile din ultimã instanþã ale domnului deputat Florin Georgescu, a fost OK, în sensul cã nu s-au constatat nereguli care sã dea dreptul ca aceastã execuþie bugetarã sã fie consideratã deficitarã.

Pânã în momentul de faþã intervenþiile care au avut loc nu s-au referit ºi la fondul problemei, la activitatea propriu-zisã a studioului naþional de radio.

Dacã ne amintim cã anul 2000 a fost un an electoral, trebuie sã recunoaºtem cãÉ

## Stimate coleg,

Nu abordãm fondul, vã rog frumos. Ne referim strict la problema de procedurã.

Da, eu aº fi vrut sã atrag atenþia totuºi cã fondul problemei este altul decât cel pe care l-au ridicat antevorbitorii. A reieºit foarte clar din intervenþia salutarã a domnului deputat Florin Georgescu cã, din punct de vedere al execuþiei bugetare, nu existã nici un argument care sã determine propunerea fãcutã de cãtre Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. Acest lucru este, de asemenea, curios, cum Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã se referã la aspectele de ordin bugetar.

În momentul în care va fi dezbaterea pe fond voi ridica câteva probleme, pentru cã eu am mâncat pitã de radio circa 10 ani de zile ºi este unul din domeniile în care mã pricep.

Doamna deputat Mona Muscã.

Preºedintele comisiei rãspunde, la urmã, la obiecþiunile tuturor.

Îi aduc aminte tânãrului coleg de la P.D.S.R. urmãtorul lucruÉ

P.S.D.!

P.S.D, P.S.D.É Dacã vreþi, mai spun o datã, P.S.D.É

...urmãtorul lucru: atribuþiile Comisiilor pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã sunt urmãtoarele: sã întocmeascã un raport atât asupra chestiunilor editoriale, sã spunem, de la televiziune ºi radio, cât ºi asupra chestiunilor administrative, e vorba de consiliul de administraþie care face raportul cãtre Comisiile pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi, inclusiv, cele financiare.

Citiþi Legea de organizare ºi funcþionare a Televiziunii ºi a Radioului ºi o sã vedeþi cã aºa este. ªi acuma, revenind la chestiunea de procedurã, eu îl cred pe domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, pe domnul Florin Georgescu, cã existã ºi a vãzut un asemenea raport al Curþii de Conturi ºi cã el este pozitiv. ªi îi mulþumesc frumos. Numai cã, vã înþeleg, un asemenea raport al Curþii de Conturi trebuie sã fie ºi vãzut, nu numai crezut pe cuvânt.

În al doilea rând, în acel moment, votul care s-a dat în comisii nu mai corespunde realitãþii. Drept urmare, comisia trebuie sã reanalizeze pentru a da un alt vot. Incriminat, singurul punct negativ era, ºi acesta cu dubii, dacã este sau nu este aºa ºi cã ar fi cam aºa. Drept urmare, în aceastã situaþie, noi ne gãsim în urmãtoarea alternativã. Ori recunoaºtem cã acel raport este corect, aºa cum spunea domnul deputat Florin Georgescu, ºi drept urmare votul de la comisie nu este în concordanþã cu realitatea ºi Societatea Românã de Radio care a avut, într-adevãr, o activitate excepþionalã în anul 2000 meritã sã primeascã un vot pozitiv din partea noastrã, a tuturor, ori întoarcem la comisie raportul pentru a se da un vot, de data aceasta în cunoºtinþã de cauzã, dupã ce se primeºte raportul în scris de care vorbea domnul deputat Florin Georgescu. O altã posibilitate nu existã.

Al treilea e imposibil de acceptat. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Cu privire la cererea de restituire a raportului comisiei, s-au mai înscris la cuvânt domnul senator Adrian Pãunescu, domnul ministru Gaspar ºi preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Eu cred cã s-au exprimat suficiente opinii pentru acest lucru, aºa încât, dupã cele trei intervenþii, voi propune sistarea discuþiilor.

Aveþi cuvântul, domnule senator Pãunescu.

## Domnilor preºedinþi,

## Domnilor parlamentari,

O anumitã stare de boalã m-ar fi obligat mai degrabã sã stau acasã decât sã fiu aici, acum. Dar constat cu tristeþe cã, de la o etapã la alta, discuþiile dintre noi sunt date uitãrii ºi un fapt care ni s-a reproºat la comisii, în momentul când am vrut sã aºteptãm opinia Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi nu am votat, ne e adus acum ca argument cã trebuia sã aºteptãm. Am avut discuþii lungi privitoare la acest aspect ºi vreau sã fac precizarea în plenul celor douã Camere cã nu Comisiile pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã hotãrãsc problemele de buget, finanþe. Comisiile pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã au votat activitatea Radiodifuziunii Române în ce priveºte latura editorialã. A uita asta este o încãlcare a celor mai elementare principii de convieþuire ºi conlucrare. Noi am primit, între timp, într-adevãr, acea reclamaþie ºi am cerut sã se verifice. Dar ea nu are nici o legãturã cu latura editorialã.

ªi, ca sã fiu ºi mai aproape de adevãr ºi pânã la capãt corect, vreau sã vã spun cã în ce priveºte activitatea Societãþii Române de Radio eu am avut o pãrere nuanþatã. Am avut o pãrere, pot sã spun în faþa dumneavoastrã, diferitã de cea majoritarã.

Din pãcate, apãrãtorii acestei cauze o compromit mai degrabã decât o salveazã. Este un mod de a nu respecta democraþia elementarã, sã spui cã 22 la 2 Ñ chiar dacã unul dintre cele douã voturi ar fi putut fi al meu, de exemplu Ñ înseamnã lipsã de democraþie. Vasãzicã, Parlamentul e bun când numeºte, dar nu mai e bun când revocã!

De aceea, mi se pare absurd acest mod de a eluda realitatea care e, cã ne convine, cã nu ne convine, aºa cum e. Pe de altã parte, conducerea Radiodifuziunii Române a fãcut dupã votul comisiilor greºeli, dupã pãrerea mea, catastrofale. A ieºi pe postul naþional, care nu e al comitetului de radio, ci este al acestui popor, exprimat prin Parlament, ºi a þine o conferinþã de presã _pro domo_ , în propriul beneficiu, este o anomalie care nu cred cã s-a mai petrecut în Europa de Rãsãrit.

Pe de altã parte, a convoca societatea civilã sã protesteze împotriva unui fapt care nu se produsese, ºi anume votul Parlamentului, este iarãºi o anticipare nedreaptã, provocatoare ºi periculoasã. Sunt oameni extraordinari care au semnat, propunând un lucru pe care noi de-abia azi îl discutãm.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Stimaþi colegi,

Aºa cum a precizat ºi preºedintele de ºedinþã, mã adresez plenului celor douã Camere în calitate de deputat, ºi nu de membru al Guvernului.

Þin sã vã mãrturisesc cã, în momentul în care colegul de la P.D. a invocat art. 46 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, am avut impresia cã lucrurile încep sã se clarifice. Într-adevãr, l-a citit cu multã intonaþie, însã în momentul în care a trecut la interpretarea lui a derapat ºi nu a mai ajuns la soluþia finalã.

Stimaþi colegi,

Legea spune foarte clar: raportul anual împreunã cu contul de execuþie bugetarã, cu avizul Comisiilor pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, vor fi supuse dezbaterii ºi aprobãrii celor douã Camere reunite ale Parlamentului.

Raportul, astfel cum este întocmit, cuprinde douã pãrþi, numai cã trebuie citit cu mare atenþie. ªi o sã vedeþi cã primele douã pagini se referã la raportul anual de activitate, iar paginile urmãtoare se referã la contul de execuþie.

Sã vedem ce au constatat comisiile.

Cu privire la contul de execuþie, Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului constatã cã, în baza Legii nr. 94 din 1992, Curtea de Conturi a României a verificat conturile de execuþie bugetarã pe anii 1999 ºi 2000 ale Societãþii Române de Radiodifuziune ºi prin Încheierea nr. 183 din 20 octombrie 2000 ºi nr. 824 din 25 aprilie 2001 a dispus descãrcarea de gestiune a ordonatorului principal de credite al Societãþii Române de Radiodifuziune pentru exerciþiile bugetare menþionate.

Deci, cu privire la modul în care a fost gestionat bugetul, cu privire la execuþia bugetarã, nu încape nici un fel de îndoialã. Asupra contului de execuþie, aºa cum spune textul din lege pe care l-am invocat, plenul celor douã Camere trebuie sã se pronunþe. Bineînþeles, þinând seama ºi de recomandarea ºi de precizãrile care au fost fãcute aici de cãtre preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor.

Cu privire la raportul anual de activitate, ce spune raportul întocmit de cele douã Comisii pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului? ªi vã citesc tot din raport: ”S-a reproºat consiliului de administraþie cã trece sub tãcere în raportul sãu nerealizãrile înregistrate în anul 2000 ºi faptul cã în ultimele luni s-au înregistrat mai multe conflicte în interiorul organismelor de conducere ale societãþii, mai ales în comitetul director, care au generat o stare de nemulþumire ºi de nesiguranþã în cadrul instituþiei.Ò Aceasta este prima constatare a comisiei.

Pentru o ultimã intervenþie, doamna deputat Mona Muscã.

## **Doamna Monica Octavia Muscã:**

## Domnule Adrian Pãunescu,

Aveaþi dreptate, numai cã în raportul celor douã comisii din care facem amândoi parte, dumneavoastrã ca preºedinte, eu ca membru, se spune foarte clar în acest raport: ”în urma analizãrii acestui documentÒ, e vorba de raportul Societãþii Române de Radio, ”precum ºi a discuþiilor purtate, Comisiile pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masãÒ, comisiile din care facem parte amândoi, ”Camera Deputaþilor ºi Senatul, au ajuns la concluzia cã activitatea consiliului de administraþie nu a fost satisfãcãtoare, având în vedere ºi unele reclamaþii ºi sesizãri sosite pe adresa celor douã comisiiÒ ºi aºa mai departe, dupã care ”solicitãm Curþii de Conturi o nouã verificare financiarã, rãspunsul urmând a fi primit pânã la data de 30 iunie anul curentÒ. Deci, dacã nu era în raport aºa ceva, nici noi nu invocam, cã nu avea nici un sens. Nu avea nici un sens sã invocãm ceva asupra cãruia am convenit într-un anume fel de comisii. Sau n- am convenit, dar am discutat. Drept urmare, raportul are un vot negativ pe baza acestei... Nu existã altceva.

## Domnule Pãunescu,

În acest raport, pe care l-am semnat Ñ nu eu, ci dumneavoastrã ºi domnul Mãlaimare Ñ nu existã nimic altceva incriminatoriu la adresa Radioului. Ãsta este motivul pentru care eu spun cã votul negativ dat asupra acestui raport în comisii este viciat din moment ce domnul Florin Georgescu ne spune cã din punct de vedere financiar ºi comisiile Domniilor lor ºi Curtea de

Conturi sunt mai mult decât îndreptãþite sã dea semn bun.

ªi i-aº aduce aminte domnului Acsinte Gaspar, fãrã supãrare, cã existã un singur vot...

Daþi-mi voie! E un singur vot...

Degeaba îmi citiþi.

Biroul permanent al Senatului ºi Biroul permanent al Camerei Deputaþilor dau un singur vot pe acest raport, sub numele celor doi preºedinþi de la Comisiile de culturã ºi preºedinþii de la Comisiile de buget, finanþe Camera Deputaþilor, respectiv Senat. Deci este un singur vot pe un singur raport, care conþine ºi partea editorialã ºi conþine ºi partea financiarã. O datã ce în raport se spune clar cã se solicitã de la Curtea de Conturi un raport pentru cã lucrurile nu sunt în regulã, daþi-mi voie, atunci, sã spun cã noi nu putem sã decidem, la ora actualã, fãrã sã avem acel raport ºi fãrã sã discutãm încã o datã din noua perspectivã asupra situaþiei financiare de la radio. Sã discutãm încã o datã raportul Radioului.

Mulþumesc.

Domnul Alexandru Sassu.

Stimaþi colegi,

Eu am revenit la dreptul pe care îl am, potrivit regulamentului, de a propune sistarea discuþiilor, dar nu abuzaþi, totuºi, de el.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În acelaºi timp vã reamintesc cã este o discuþie pe procedurã.

Am sã fiu de acord cu domnul Gaspar spunând cã interpretarea pe care a dat-o dânsul ar putea fi cea corectã. Dacã este aºa ºi, citind legea, articolul respectiv, art. 46 alin. 3, aici spune foarte clar: ”Raportul anual împreunã cu contul de execuþie bugetarã al fiecãrei societãþi va fi depus...Ò ºi aºa mai departe... ”ºi, cu avizul Comisiilor pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, vor fi discutate, supuse dezbaterii ºi aprobãrii celor douã Camere.Ò Deci este foarte clar cã amândouã trebuie supuse dezbaterii ºi aprobãrii, pentru cã se discutã despre faptul cã ”vor fiÒ, cele douã.

Aici s-a fãcut însã un singur raport. S-a dat un singur aviz pentru cele douã. În consecinþã, votul pe care îl dãm noi este pe baza acestui aviz care se referã la amândouã. O parte din acest aviz se referã la contul de execuþie ºi pentru acest lucru s-a cerut un material suplimentar care nu a venit la comisie, care nu a fost dezbãtut la comisie ºi în consecinþã raportul este incomplet. Asta este ceea ce am spus de la bun început. Acest raport este incomplet într-una din pãrþile lui. El nu poate fi pus în dezbatere pe jumãtate, ºi pe jumãtate, nu. Este un singur raport ºi el trebuie pus, în consecinþã, în dezbatere, întreg. De aceea, repet, aºa cum este fãcut raportul, el trebuie trimis înapoi la comisii pentru ca, împreunã cu ceea ce s-a cerut prin raport, sã fie redezbãtut ºi sã fie trimis cãtre plen într-o formã corectã care sã punã Camera Deputaþilor ºi Senatul, deci Parlamentul, într-o poziþie de a dezbate un astfel de raport, complet ºi cu toate datele în el.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Pãunescu are drept la replicã.

Aº vrea sã spun doamnei deputat cã intrã într-un teritoriu unde oricum nu poate câºtiga pentru cã în chestiuni de limbã românã, de precizie a cuvântului mã tem cã nu ne putem confrunta, din moment ce eu am fãcut, împreunã cu ceilalþi colegi de la Camera Deputaþilor ºi cu ceilalþi colegi din conducerea biroului comisiei, raportul ºi ºtiu precis ce s-a spus acolo. Lucrul e clar.

Asupra activitãþii editoriale au existat, de asemenea, plângeri. Repet a cincisprezecea oarã. Personal, pe unele nu le-am împãrtãºit. Dar au existat. Cu privire la acestea, comisiile s-au edificat ºi au votat negativ activitatea consiliului de administraþie Radio.

Partea la care se referã doamna deputat este cea privitoare la un aspect pe care nu-l puteam în nici un caz califica pentru cã nu îl analizaserã autoritãþile de resort. Aºa cã, indiferent care ar fi soluþia datã de autoritãþile de resort, comisiile au votat ceea ce au putut vota în momentul respectiv. Se încearcã la ora de faþã sã ni se atribuie un vot negativ pe seama a ceva ce nu fusese demonstrat. Or, nu e adevãrat. Simpla lecturã a textului aratã cã respectivul paragraf se referã la o activitate financiarã pe care ne abþinem sã o calificãm în vreun fel. Nu anticipãm, în nici un fel, în raport, ceea ce ar fi urmat sã spunã Curtea de Conturi sau Comisiile de buget, finanþe. Aºa cã rog sã nu ni se atribuie ceea ce nu am scris.

ªi în general, sigur, reamintesc doamnei deputat cã exista pe timpuri o legendã cu un fotbalist, Dobay, care, jucând fotbal cu naþionala Uruguayului, trãsese atât de tare încât omorâse o maimuþã în poartã ºi i se interzisese sã mai tragã. Adversarii sã nu mã punã în situaþia de a trage! Este pur ºi simplu o obstrucþie care se încearcã la adresa a ceea ce am fãcut.

Repet, iarãºi, un aspect. La comisii ni s-a cerut sã nu luãm în discuþie ºi sã votãm pe loc ceea ce acum ni se reproºeazã cã luãm în discuþie. E nedrept ºi, aº spune, e ºi împotriva sfintei limbi române.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Tot drept la replicã, domnul Gaspar!

Doamna Mona Muscã, am senzaþia cã de la un anumit moment se abuzeazã de dreptul de a lua cuvântul ºi mã obligaþi sã aplic regulamentul.

Domnul Gaspar, aveþi o întrebare?

Da. Vreau sã clarific problema care a fost invocatã de cei doi colegi, problema votului distinct. De unde rezultã cã cele douã Camere trebuie sã dea un vot separat pentru raport ºi un vot separat pentru contul de execuþie?

Vã rog sã vedeþi art. 39 alin. 4, care spune: ”Conturile de execuþie a bugetelor celor douã societãþi vor fi prezentate Parlamentului o datã cu rapoartele anuale.Ò ªi dupã aceea, dacã mergem la art. 46 alin. 7, spune aºa: ”Respingerea de cãtre Parlament a raportului anual atrage demiterea de drept a consiliului de administraþie.Ò Pãi cum vreþi dumneavoastrã sã pun la un singur vot ºi contul de execuþie ºi...

Sunt douã rapoarte.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Care douã rapoarte?

Domnilor, sunt douã rapoarte distincte ºi de aia v-am ºi spus...

De aceea v-am ºi spus cã fiecare se supune unui vot distinct pentru cã se dau douã voturi. Asta este situaþia.

Nu, nu. Un raport de activitate ºi contul de execuþie. Nu douã rapoarte ale comisiilor, stimaþi colegi.

Vreau sã vã mai spun o chestiune. Domnule, e o chestiune de a interpreta lucrurile, aºa, în mod normal. Aceastã lucrare care a fost prezentatã, uitaþi-vã ºi dumneavoastrã, are douã capitole: primul capitol se referã la activitatea consiliului de administraþie în anul 2000, ºi v-am citit ce a fãcut acest consiliu, ºi a doua parte a raportului este cea privitoare la contul de execuþie. ªi se dã un vot la fiecare. Cred cã treaba aceasta o ºtiu ºi copiii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

S-au mai înscris la cuvânt, din nou, a nu ºtiu câta oarã, doamna Mona Muscã, domnul Alexandru Sassu ºi cei doi preºedinþi de comisii. Pentru a nu fi pãcãliþi în continuare eu vã propun sã le dãm cuvântul celor patru colegi, dar sã votãm ca dupã aceea sã sistãm discuþiile.

Cine este pentru?

Puteþi opri la discuþii, nu la procedurã!

Am spus cã le dãm cuvântul ºi dupã aceea sistãm discuþiile. Vã rog sã numãraþi, domnule secretar!

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman** _(din salã):_

Nu puteþi sista la procedurã!

## Stimate coleg,

Nu se opresc în mãsura în care se ridicã alte probleme. Dar dacã începem sã ne învârtim în jurul aceluiaºi argument...

Aveþi cuvântul.

Deci cine e împotriva sistãrii?

Poftiþi, doamna Mona Muscã! Poate convenim sã trecem ºi la discutarea în fond.

## Domnule senator,

Cu toatã iubirea pentru limba românã, pe care aþi ºtiut sã o puneþi în formele cele mai dragi inimii românilor Ñ eu personal mã refer acum nu la limba românã, ci la raportul respectiv; acest raport este supus votului Ñ, vã rog sã-mi arãtaþi ce anume în acest raport comportã nemulþumiri cu privire la activitatea editorialã a Radioului. Nu e nimic. Singura nemulþumire este cu privire la aceastã sesizare pe care noi am fãcut-o Curþii de Conturi. Nu existã nimic cu referire la... Nici nu aº fi îndrãznit sã spun ceva ce nu e în raport. Noi supunem astãzi plenului acest raport. Aþi fi avut perfectã dreptate dacã am fi supus discuþiile din comisii. Dar noi supunem acest raport. Eu nu pot sã mã refer decât la acest raport. Vã mulþumesc frumos.

Am sã mai spun un singur lucru. Concluzia avizului fãcut de comisii este una singurã pentru amândouã ºi citez din raport: ”Þinând cont de toate constatãrile de mai susÒ, adicã cele douã capitole, cum spunea domnul Gaspar, ”în ºedinþa Comisiilor pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã reuniteÒ ºi aºa mai departe ”s-a trecut la exprimarea votului prin care comisiile au hotãrât sã propunã plenului Parlamentului respingerea raportului de activitate.Ò Raportul de activitate poate fi fie nimic, pentru cã în lege nu se pomeneºte de raport de activitate, ci se pomeneºte de raport anual, fie poate fi vorba de cele douã lucruri corelate. E un lucru la care comisia, probabil, va trebui sã dea un rãspuns. Repet: se vorbeºte despre respingerea raportului de activitate. Acest lucru nu existã în lege.

Deci ori sunt diverse vicii în acest raport, care trebuie îndreptate, ori considerãm cã raport de activitate Ñ nu ºtiu pe ce bazã Ñ este cumulul celor douã chestiuni, raportul anual ºi execuþia bugetarã, ºi atunci avem aceastã problemã ºi mergem înapoi la comisie sã rezolvãm problema cu execuþia bugetarã, ori sunt douã lucruri separate Ñ ºi atunci nu ºtiu ce votãm Ñ dar, presupunând cã e vorba de raportul anual, oricum în acelaºi raport sunt trecute douã lucruri, dintre care unul este viciat.

În orice formã ar fi este clar cã acest raport trebuie completat, adus la zi, corectat ºi dupã aceea venit în plen cu el.

Vã mulþumesc.

Domnul Alexandru Sassu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã spun cã sunt de acord Ñ ºi repet lucrul ãsta Ñ cu domnul Gaspar cã trebuie douã voturi. Aºa rezultã din ceea ce e scris aici.

De asemenea, scrie aici cã avizul pe ambele chestiuni Ñ raportul anual ºi contul de execuþie bugetarã a fiecãrei societãþi, Radio ºi Televiziune Ñ sunt, aºa cum scrie în lege, în grija Comisiilor de culturã, artã ºi mijloace de informare în masã. Pentru cã scrie: ”cu avizul comisiilor respective vor fi supuse dezbaterii ºi aprobãrii celor douã Camere reuniteÒ. Deci este foarte clar cã acest lucru este de datoria comisiilor ºi trebuie sã fie în raport. Aici lucrurile sunt însã, repet, clare. Ori avem douã rapoarte, ori avem un singur raport ºi atunci trebuie luat în totalitate. Nu a existat niciodatã în istoria Parlamentului ca numai o parte a unui raport fãcut de o comisie sau de mai multe comisii sã fie discutat ºi celãlalt sã fie considerat cã are niºte imperfecþiuni ºi sã nu-l discutãm.

În consecinþã, repet, iarãºi, lucrul pe care l-am spus mai devreme, ºi anume cã acest aviz care este dat de cele douã comisii trebuie retrimis Comisiilor de culturã, artã ºi mijloace de informare în masã din cele douã Camere, care au douã posibilitãþi: sã separe în douã cele douã rapoarte, fie sã facã un aviz pentru cele douã puncte pe capitole sau pe orice altã formã ºi sã le retrimitã în plen.

Domnul deputat Florin Georgescu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnilor preºedinþi,

Referitor la acel raport, notã, informare pe care Curtea de Conturi trebuie sã o înainteze nouã, în legãturã cu unele deficienþe pe care aceasta le-a primit sub formã de sesizare din partea comisiei sau a altor membri ai Parlamentului, este nota pe care v-am distribuit-o ºi dumneavoastrã, colegilor din opoziþie ºi celorlalþi de la partidul de guvernãmânt. Era vorba de o sesizare privind deplasãrile în strãinãtate ale domnului preºedinte Andrei Dimitriu. Curtea de Conturi a verificat acest lucru. Este o parte a execuþiei bugetare, se cheltuiesc mii de dolari pe asemenea destinaþii. S-a constatat cã dumnealui a participat în perioada decembrie 1999Ñiunie 2001, deci într-un an jumãtate, la 11 deplasãri în strãinãtate care s-au fãcut fãrã respectarea prevederilor Legii nr. 41 din 1994 a Radiodifuziunii, care prevede ca în prealabil deplasãrii sã existe acordul, aprobarea ºi mandatul, confirmate de cãtre consiliul de administraþie. Consiliul de administraþie în 20 iunie, ca urmare a controlului, a venit ºi a dat retroactiv aceste aprobãri. Probabil constatând utilitatea lor, oportunitatea... Aceste lucruri trebuiau judecate _ex ante_ , deci înainte de a pleca, ºi nu ulterior. Nu mai putea, erau fãcute... Nu putea sã impute zeci de mii de dolari domnului preºedinte din moment ce dumnealui a considerat cã e bine sã plece fãrã sã întrebe pe nimeni. Deci s-a dat aceastã aprobare pe 20 iunie ºi s-a mai dat o aprobare pentru deplasãrile urmãtoare care se vor fi efectuat în perioada iulieÑdecembrie 2001.

Deosebit de aceastã chestiune proceduralã Ñ cã dumneavoastrã faceþi apel la proceduri Ñ domnul preºedinte nu a respectat procedura legalã ca întâi sã cearã aprobarea ºi dupã aceea sã plece, ºi nu întâi sã vinã cu avionul acasã ºi dupã aia sã întrebe consiliul de administraþie, la sesizarea anumitor membri ai Parlamentului, cã dânsul, altfel, nu se ducea sã cearã aprobarea.

Deosebit de aceastã chestiune, de încãlcare a legislaþiei, care prevede modul de efectuare a deplasãrilor în strãinãtate, s-a mai constatat Ñ noi îi spunem o chestiune ”minorãÒ; dacã ar fi fost vreun membru al partidului nostru, dumneavoastrã aþi fi spus cã e ”o mare infracþiune financiarãÒ Ñ la un decont, la întoarcerea din strãinãtate, dumnealui a greºit cu 58 de dolari ºi în loc sã îi dea la casierie i-a luat acasã.

Bun. Nu e o problemã. Deci eu spun cã e minorã problema. V-am spus cã e minorã. Dumneavoastrã aþi fi considerat-o foarte importantã. Deci a plãtit cu penalitãþi opt sute ºi ceva de mii de lei. S-a regularizat toatã chestiunea.

ªi, în aceste condiþii, spune consilierul de conturi respectiv cã nu s-au constatat ºi alte abateri.

Deci pe parte financiarã lucrurile sunt, în mare, în regulã, exceptând aceste douã încãlcãri ale legii. Ceea ce, în opinia mea, nu creeazã condiþiile pentru a evita Ñ cã asta doriþi dumneavoastrã Ñ trecerea la discuþiile pe fond privind activitatea de bazã, editorialã a Radiodifuziunii. Deci, din punct de vedere financiar, atât în controlul iniþial al Curþii de Conturi, care este organismul suprem de control al finanþelor publice, nu mai trebuia sã se ducã nici un minister al finanþelor acolo cã nu avea ce sã caute Ministerul Finanþelor Publice, pentru cã execuþia bugetarã o controleazã Curtea de Conturi, ºi finanþele nu au fost sesizate cu nici un fel de alt tip de abateri, deci, neexistând aceste abateri nici în faza iniþialã a controlului Curþii de Conturi, iar în faza ulterioarã constatându-se numai aceste douã abateri Ñ nu foarte mari dupã opinia mea Ñ înseamnã cã pe latura exerciþiului financiar Radiodifuziunea este în regulã. Nu are rost sã retrimitem la comisii.

Dacã dumneavoastrã vreþi sã trageþi de timp, sã luãm iarãºi Nota asta în discuþia comisiilor, care are 10Ñ15 rânduri, ºi sã venim aici sã spunem ceea ce v-am spus eu pânã acum, votaþi de o anumitã manierã.

Dacã vreþi, însã, sã trecem la discutarea de fond a problematicii atunci consideraþi, inclusiv cu aceastã probã a veridicitãþii celor afirmate de mine anterior, cã latura financiarã, exerciþiul financiar sunt în regulã, cã se poate da o descãrcare de gestiune pe aceastã problemã, se poate vota favorabil asupra activitãþii financiare a Radiodifuziunii ºi, dupã aceea, cei care se pricep sã discute despre latura editorialã, calitatea desfãºurãrii acesteia

ºi modul cum a fost ea aplicatã în interes public, în interesul solidaritãþii naþionale ºi sociale. Mulþumesc.

Domnul deputat Chiliman.

Domnilor preºedinþi, Onoraþi colegi,

Sunt douã chestiuni pe care vreau sã le spun. Una e de procedurã. În regulamentele noastre întotdeauna când se intervine pe procedurã preºedintele dã cuvântul cu prioritate. Deci la ora actualã încã suntem la faza de dezbatere a procedurilor.

Iar a doua chestiune este tot de procedurã: aceastã notã venitã de la Curtea de Conturi, care ne-a fost distribuitã cu amabilitate de colegul nostru, domnul deputat Florin Georgescu, este o notã care, e adevãrat, are undeva un nume de fax de la Curtea de Conturi, data de astãzi, are ºi un numãr de telefon. Nu are antetul Curþii de Conturi, nu are o datã ºi...

## **Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

Are semnãturã.

Are semnãtura unui consilier de conturi, dar nu are un numãr de ieºire, o înregistrare la Curtea de Conturi. ªi dacã tot existã acest document el ar fi trebuit sã vinã oficial ºi sã se ducã acolo unde a fost cerut: la comisiile reunite. În aºa fel încât el sã fie dezbãtut acolo ºi sã aparã ca o notã suplimentarã, ca un raport suplimentar la raportul deja aprobat de cele douã comisii, aºa cum a fost adoptat, în lipsa acestui document.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Onisei.

Domnul deputat Onisei, vã dau cuvântul ºi dumneavoastrã protestaþi?! Protestaþi cã v-am dat cuvântul?

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Întâi de toate vreau sã-l asigur pe domnul senator Pãunescu cã tot ceea ce spunem noi este aici, în raport, domnule senator. Dacã doriþi, eu trimit pe cineva sã facã o fotocopie ºi veþi vedea cã, din pãcate, poate aþi gândit aºa, dar în redactare nu existã aspecte negative în legãturã cu activitatea redacþionalã. Singurele aspecte negative erau cele cu privire la activitatea financiarã. Ãsta un prim aspect.

Cel de al doilea aspect. Este evident cã aceastã foaie de hârtie este un ”samizdatÒ. Nu are nici un fel de numãr de intrare, de numãr de ieºire. Nu face vorbire de o adresã oficialã prin care Birourile permanente sã fi solicitat acest lucru. Citesc din raport, doamnelor ºi domnilor: ”Propunem Birourilor permanente sã aprobe urmãtoarele: Curtea de Conturi a României ºi Ministerul Finanþelor Publice sã verifice, sã aprofundeze sesizãrile din scrisoarea domnului Bleau Gheorghe, sã prezinte pânã la data de...Ò ºi aºa mai departe. Or, nu avem un document prin care Birourile permanente sã fi solicitat acest lucru. Nu avem nici un document oficial prin care Curtea de Conturi sã prezinte mãcar celor douã Comisii pentru buget, finanþe acele constatãri suplimentare ºi cu atât mai puþin nu avem un raport suplimentar al celor douã Comisii pentru buget, finanþe cu referire la aceste aspecte solicitate sã fie verificate ºi care au fost considerate cã sunt aspecte negative. Este foarte clar ºi foarte logic.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Ne aflãm în faþa a douã variante.

Deci doriþi sã reluãm dezbaterile de la început.

Domnul senator Popa, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Pãunescu a recunoscut cã problema financiarã nu a fost tratatã ºi nici nu putea fi tratatã în Comisia de culturã. Domnul ministru a spus cã, de fapt, sunt douã capitole: capitolul financiar ºi capitolul tehnic. Dar nu s-a luat decât un vot. ªi atunci ce s-a votat, capitolul financiar sau capitolul tehnic? Problema se pune, neexistând decât un singur vot, nediscutându-se problema financiarã, concluzia este clarã. Aceastã chestiune nu a fost dezbãtutã. Urmeazã, îndreptãþit, sã se reîntoarcã pentru a fi rezolvatã problema.

Mulþumesc.

Drept la replicã, domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Îmi pare rãu cã trebuie sã revin pentru a treia oarã la acest microfon, dar constat un defect profund, de logicã. Spun încã o datã celor douã Camere: comisiile nu au votat negativ activitatea financiarã. Dacã ea se adaugã la substratul votului negativ e cu totul altceva. Cineva acuza grupul majoritar de spirit gregar. Mai tragic este spiritul gregar când vine din mai multe partide. În momentul de faþã se cautã soluþii pentru a nu se vota. Eu cred cã e o stare de normalitate sã nu se fure banii daþi de Parlament Radiodifuziunii. Felicit pentru normalitate pe cei care nu au furat aceºti bani. Deºi ceea ce ni s-a adus aici, cu privire la voturile ulterioare ale consiliului de administraþie sau comitetului director pentru plecarea în strãinãtate, reprezintã, dupã pãrerea mea, un abuz incalificabil. Nu ºtiu cât de mare este el cantitativ. Dar calitativ este un abuz grav. Dar chiar dacã nu ar fi acest aspect, eu cred cã trebuie sã vedem exact pe ce se întemeiazã

Comisiile de culturã, care nu au atribuþii financiar-contabile. Noi nu ne-am referit la activitatea financiar-contabilã a Radiodifuziunii. Dimpotrivã! Ceea ce am cerut este ca acest aspect sã fie judecat separat. Încât, propun, domnule preºedinte, deºi ar mai fi multe de spus, sã

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Avem douã variante. Continuãm dezbaterile pe fond, pronunþându-ne atât asupra activitãþii, cât ºi asupra contului de execuþie, urmând ca, în final, sã votãm pe fiecare în parte, fie sã procedãm cum a cerut opoziþia ºi sã restituim rapoartele la comisii.

Îmi pare rãu cã trebuie sã-l contrazic pe domnul preºedinte Pãunescu spunându-i, totuºi, cã noi respectãm votul ºi, e clar, nu avem cum sã trecem peste vot. Însã trebuie sã vã contrazic, domnule preºedinte, pentru cã acest final de raport care propune de fapt respingerea spune: ”Þinând cont de toate constatãrile de mai susÒ, ºi mai sus sunt cele douã capitole ”în ºedinþa comisiei...Ò ºi aºa mai departe... Nu mai citesc textul, nu vreau sã vã reþin prea mult. Deci este un vot dat pentru cele douã probleme.

Pe de altã parte, vã spun încã o datã. Conform legii, comisiile nu se pot retrage din ceea ce au fost abilitate prin lege, ºi anume sã voteze ambele lucruri, aºa cum spunea domnul Gaspar, ºi raportul de activitate, ºi contul de execuþie bugetarã. Sunt obligate prin lege sã facã acest lucru. Repet, însã, votul final a fost dat Ñ aºa reiese din raport Ñ, este ºi separat de cele douã capitole. Aratã foarte clar cã a fost dat pentru ambele lucruri. În consecinþã, repet, el trebuie sã se ducã înapoi la comisii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Împotrivã?

Opoziþia, doriþi sã numãrãm?

186 voturi împotrivã ºi 72 pentru restituire. Abþineri dacã sunt? O abþinere.

Cu 72 de voturi pentru, 185 de voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost respinsã propunerea de restituire.

Trecem la dezbaterea pe fond.

Poftiþi, domnul Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

În numele grupului parlamentar P.D. vã cer o pauzã de 15 minute pentru consultãri.

Este evident scopul acestei cereri, dar, din pãcate, este regulamentar. 5 minute pauzã. Dupã 5 minute revenim în salã ºi începem dezbaterile pe fond.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã poftiþi în salã pentru a relua dezbaterile. Cine doreºte sã se înscrie la cuvânt pentru dezbaterile pe fond.

## **Domnul Puiu Haºotti**

:

În prezidiu trebuie sã fie ºi cineva de la Senat! Trebuie sã fie doi de la Camerã, doi de la Senat.

Vã dau cuvântul pe fond. Vã rog!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Conform Regulamentului ºedinþelor comune ale celor douã Camere în prezidiu trebuie sã fie patru persoane. Sunt numai trei, mai trebuie sã aºteptãm puþin.

Vã rog sã mai numãraþi o datã, domnule...! Cine se înscrie la cuvânt la dezbateri cu privire la raportul anual ºi la contul de execuþie al Radiodifuziunii? Poftiþi, domnul deputat Onisei.

Vã rugãm sã anunþaþi timpul pentru dezbateri!

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Pentru cine a citit raportul celor patru comisii în legãturã cu activitatea desfãºuratã în anul 2000 de cãtre Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Radio lucrurile sunt foarte clare. În conþinutul raportului, chiar dacã nu este apreciatã în mod expres activitatea editorialã, nu se gãsesc critici, nu se gãsesc reproºuri la adresa acestui tip de activitate ºi, aºa cum am avut ocazia sã discutãm ºi când abordam chestiuni de procedurã, dincolo de o reclamaþie care a generat solicitarea unui raport suplimentar din partea Curþii de Conturi, activitatea

economico-financiarã a consiliului de administraþie a fost deosebit de bunã în comparaþie cu anul 1999.

Dincolo de aceste lucruri foarte clare, vreau sã vã amintesc cã, cu mai bine de o lunã în urmã, 166 de remarcabili intelectuali din domeniile culturii, artei, ºtiinþei au adresat Parlamentului României un apel de susþinere a activitãþii Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune ºi a preºedintelui director general. Vã spun sincer cã m-au surprins unele opinii afirmate aici, din care eu, cel puþin, am înþeles cã democraþie ar însemna numai votul în comisii ºi votul în plenul Parlamentului. Nu înþeleg de ce nu înseamnã democraþie ºi atitudinea societãþii civile, aºa cum refuz sã înþeleg de ce nu s-a þinut cont ºi de faptul cã majoritatea realizatorilor din Societatea Românã de Radiodifuziune au adresat, la rândul lor, un protest Comisiilor pentru culturã ale celor douã Camere, pentru maniera în care s-a încercat sã se catalogheze activitatea societãþii ºi activitatea redacþionalã drept una partizanã.

Trebuie sã vã spun, ºi membrii Comisiilor pentru culturã, cel puþin preºedinþii celor douã comisii bãnuiesc cã ºtiu cã, de asemenea, principalul sindicat din cadrul Societãþii Române de Radiodifuziune a adresat o scrisoare în care laudã ºi susþine activitatea consiliului de administraþie.

Pentru noi, senatorii ºi deputaþii Partidului Democrat, este limpede cã ceea ce se va întâmpla astãzi aici este, de fapt, un vot politic, un vot care continuã ofensiva P.S.D.-ului ºi a Cabinetului Nãstase de a monopoliza mijloacele de informare în masã, aºa cum s-a fãcut cu ”RompresÒ-ul, aºa cum se face, într-un mod insidios, ºi cu o serie întreagã de posturi de radio, de televiziune sau de publicaþii.

Din partea Partidului Naþional Liberal, doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Poate cã este fãrã justificare intervenþia mea, dupã ce am asistat astãzi la intervenþiile unor oameni de culturã. Eu vorbesc ca senator ºi ca jurist ºi nu pot sã nu-mi amintesc cã în urmã cu foarte mulþi ani Iorga spunea ”Þara asta are mari talente, puþine caractere.Ò

Suntem, astãzi, în postura de a judeca activitatea unei instituþii ºi a unui an, activitatea Radiodifuziunii Române pe anul 2000. Care sunt criteriile, domnilor?! Pentru cã mie criteriile culturale poate cã îmi lipsesc! Eu am sã iau criteriile legale, pe care partidul dumneavoastrã le-a impus în conþinutul Legii nr. 41/1994, care reglementeazã activitatea ºi a acestei instituþii. Conform art. 3 este obligatã Radiodifuziunea Românã sã respecte pluralismul, libera exprimare a ideilor ºi opiniilor, libera comunicare a informaþiilor, precum ºi informarea corectã a opiniei publice.

Ce reproºãm Radiodifuziunii Române?! Cã în anul 2000 nu a respectat aceste principii?!

Pãi, dacã nu le-ar fi respectat, poate n-aþi fi fost astãzi la putere!

Programele Radiodifuziunii Române trebuie sã corespundã standardelor profesionale în materie. Am înþeles în opinia publicã ºi în mass-media cã înalte personalitãþi ale acestei þãri, inclusiv ºeful statului, domnul Preºedinte Iliescu, au avut cuvinte de laudã cu privire la modul profesionist în care o parte din oamenii Radiodifuziunii Române îºi exercitã atribuþiile.

Ce era obligat sã realizeze Radioul Român?! O informare corectã, programe de educaþie, de divertisment, sã prezinte în mod obiectiv ºi imparþial realitãþile vieþii noastre social-politice ºi economice, sã militeze pentru valorile democratice, civice, morale, sã utilizeze ºi sã militeze pentru unitatea naþionalã ºi independenþa þãrii ºi pentru cultivarea demnitãþii umane. Putem sã reproºãm acestei instituþii faptul cã ºi-a încãlcat aceste atribuþii prevãzute de lege?!

Nu în ultimul rând, ca orice instituþie, trebuie sã respecte principiile ordinii constituþionale. Cred cã asta este ceea ce explicã atitudinea noastrã de astãzi, când nu este pentru prima oarã, sper cã este pentru ultima oarã când nu respectãm legile þãrii. Mai sunt trei luni pânã când un mandat al unei instituþii, alese democratic de cãtre Parlament, expirã. Se pare cã dorinþa noastrã de a face imagine cu orice preþ nu mai are rãbdare pânã în aprilie 2002.

## Stimaþi colegi,

Cred cã trebuie sã dãm un vot de conºtiinþã, un vot de responsabilitate ºi mai puþin un vot politic, pentru cã nimic nu poate fi reproºat Radiodifuziunii Române, decât cã nu face imagine cui trebuie, ºi cred cã acesta este votul patriotic pe care dumneavoastrã îl veþi da astãzi.

Domnul deputat Nicolicea, din partea Grupului socialdemocrat ºi umanist.

Într-adevãr, cred cã Legea nr. 41/1994 trebuie respectatã, dar nu cred cã trebuie respectatã numai de Radiodifuziune, ci ºi de preºedintele acesteia ºi de cãtre consiliul de administraþie ºi cred cã încãlcarea acestei legi este suficientã pentru ca sã votãm raportul comisiei.

Din nota pe care a citit-o domnul Florin Georgescu reiese cã în urma controlului s-a constatat cã 11 deplasãri din perioada 1999Ñ2001 s-au fãcut prin încãlcarea prevederilor art. 29 din Legea nr. 41/1994. Evident, consiliul a dat o aprobare ulterioarã, nu ºtiu cât este aceasta de legalã, dar asta nu a fãcut decât sã îl salveze pe domnul Dimitriu sã nu dea banii înapoi, mai precis suma de vreo 200 milioane, 199,4 milioane lei, pentru cã atât au costat deplasãrile dânsului, ºi a fost absolvit de punerea banilor la loc în casierie, dacã aceastã chestiune este legalã. Dar încãlcarea prevederilor art. 29 este foarte clarã, suficient pentru a vota ceea ce s-a votat la comisie.

De asemenea, vreau sã vã mai atrag atenþia cã din punct de vedere al audienþei ºi al editorialismului, o sã vedeþi cã am avut o scãdere, aºa cum am spus la început, dar era o replicã la ceea ce au spus colegii anteriori, de la 57% am ajuns în momentul de faþã la 47%, 10% în scãdere. Dacã aceasta este o conducere care trebuie sã continue scãderea audienþei postului de radio pânã când va ajunge un post de radio cu o audienþã minimã, dacã asta înseamnã sã dãm un vot în favoarea acestei conduceri, pentru ca acest post de radio sã devinã mai puþin decât un post de radio privat dintr-un oraº mai mare, pentru cã mai are puþin ºi va avea audienþã numai în Bucureºti.

Observaþi ºi dumneavoastrã cã s-au comis mai multe ilegalitãþi, care au fost precizate în acel raport. Dacã citiþi mai bine, veþi vedea, ”în urma unor sesizãriÒ, numai cã nu au fost enumerate. ªtiþi foarte bine, dacã se iau stenogramele de la comisie, cã acele probleme le-am ridicat ºi s-au constatat, la Curtea de Conturi eu am sesizat. Uitaþi confirmarea. Au mai fost sesizãri ºi cãtre Parchet ºi vor veni ºi acelea ºi o sã vedeþi cã nu aveþi dreptate în a susþine o conducere care se dovedeºte nu numai falimentarã, dar care se dovedeºte cã nu cunoaºte absolut deloc legea ºi o încalcã cu nonºalanþã. Este de notorietate rãspunsul dat de domnul preºedinte în care a spus cã este adevãrat cã nu s-au aprobat aceste deplasãri, dar n-a reclamat nimeni. Acesta este un rãspuns de preºedinte de consiliu de administraþie ºi dumneavoastrã nu veþi da un vot politic dacã îl veþi susþine în continuare. Dupã pãrerea mea, de data aceasta veþi vota în necunoºtinþã de cauzã.

Domnul deputat çrp‡d M‡rton, din partea Grupului U.D.M.R.

Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Dezbãtând atât în comisie, cât ºi aici, în plen, destul de mult aceastã problematicã, ar trebui sã ne dãm seama cu toþii cã, din pãcate, ºi îmi asum aceastã greºealã, avem o lege pe care am fãcut-o noi, care are foarte multe lacune. Va trebui sã le corectãm.

Din cauza acestei legi, care este acum aºa cum este, ne aflãm într-o situaþie destul de delicatã.

Pe de o parte, legea respectivã vorbeºte despre raportul de activitate al celor douã instituþii, Radiodifuziunea, respectiv Televiziunea, care se supune raportului nostru.

Pe de altã parte, neaprobarea acestui raport are o consecinþã de demitere a consiliului de administraþie. În fond, votul se dã pe activitatea consiliului de administraþie, ºi nu instituþiei, deºi legea aºa prevede.

Va trebui ca într-un timp cât mai scurt sã facem aceastã disjungere ºi, într-adevãr, existã ºi aceastã problemã pe care aþi discutat-o, cum este cu partea financiarã, cum este cu partea editorialã, cum este cu partea managerialã, despre care s-a vorbit, deocamdatã puþin. Deocamdatã, care a fost cutuma?! Pânã astãzi, de fiecare datã, inclusiv astãzi, în cazul raportului pe anul 1999 am dat un singur vot pentru toatã activitatea. Am luat în considerare tot ce a conþinut raportul, în 1999 am arãtat cã are ºi hibe, dar, cu toate acestea, s-a votat pentru.

Celãlalt raport enumerã punctele pozitive, câteva puncte negative ºi aici trebuie sã arãt cã, din pãcate, nu aveþi dreptate, pentru cã conþine aici câteva elemente care s-au discutat foarte mult în comisie, opinii cu care eu nu am fost de acord ºi nu sunt nici acum, de foarte mulþi parlamentari din Grupul Partidului Social Democrat ºi foarte mulþi deputaþi din partea Grupului Partidului România Mare care au avut un atac vehement însãºi la adresa activitãþii instituþiei, nu numai a conducerii instituþiei, ºi s-a fãcut acest raport, care, printre altele, spune cã au ajuns la concluzia cã activitatea consiliului de administraþie nu a fost satisfãcãtare, având în vedere ºi unele reclamaþii ºi sesizãri sosite pe adresa celor douã comisii, care se referã atât la problemele manageriale, cât ºi la unele de ordin financiar.

Ei, vedeþi cã, de aici, într-adevãr, ajungem într-o dilemã, pentru cã, aºa cum am spus atunci, ºi în continuare am aceastã convingere, în anul 2000 Radiodifuziunea a avut o activitate meritorie atât din punct de vedere financiar, care este atestatã de acest document, cât ºi din punct de vedere profesional ºi editorial, fapt constatat inclusiv prin sondaje de opinie publicã în care, în momentul în care s-a dat votul în comisia noastrã, cu câteva sãptãmâni înainte, aceastã instituþie a fost pe primul loc ca credibilitate în faþa opiniei publice.

S-au mai înscris la cuvânt domnul deputat Damian Brudaºca, domnul senator Radu Alexandru ºi domnul senator Grigore Zanc.

Domnule deputat, iertaþi-mã, dar am anunþat-o deja pe doamna Mona Muscã.

## Stimaþi colegi,

În primul rând, vreau sã þinem cont de urmãtorul lucru: este vorba de raportul pe anul 2000, în nici un caz pe 2001, ºi nu intrã în discuþie ceea ce s-a întâmplat în 2001, dacã s-a întâmplat ceva, ci doar ceea ce s-a întâmplat în anul 2000 ºi este vorba de raportul acestei instituþii. Indiferent cã ne place o persoanã sau alta de acolo, este vorba de respectarea legii dupã care funcþioneazã aceastã instituþie, care acordã un mandat de 4 ani consiliului de administraþie.

Dar pentru cã de data aceasta intrãm pe fond þin sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele lucruri: anul financiar 2000 s-a încheiat cu un profit brut de 59,5 miliarde lei, faþã de cel din anul 1999 pe care l-am votat cu toþii, inclusiv dumneavoastrã, cu vot pozitiv, care avea un profit brut de 7,328 miliarde. Practic, în anul 2000 a fost cel mai mare profit din ultimii 11 ani.

Au fost alegeri!

## **Doamna Monica Octavia Muscã:**

Volumul totalÉ Au mai fost perioade electorale ºi altã datã! Am spus cã în ultimii 11 ani, în aceºti 11 ani am mai avut perioade electorale!

Volumul total al investiþiilor ºi modernizãrilor în anul 2000 este de 81,7 miliarde, faþã de circa 28 miliarde în anul 1999, raport pentru care aþi dat un vot pozitiv.

În legãturã cu audienþa, de peste patru ani, o datã cu creºterea numãrului de posturi de radio private, existã o tendinþã constantã de scãdere a audienþei posturilor de radio publice. Este firesc ºi este normal. Cu toate acestea, canalul radio ”România ActualitãþiÒ a înregistrat 3,660 milioane ascultãtori, cifra din noiembrie 2000, fiind postul de radio cu cea mai bunã audienþã din România, cota de piaþã situându-se la circa 33%. Studiourile teritoriale ºi locale înregistreazã o cotã de piaþã medie de 19%. În domeniul editorial, nu mai vorbesc de constituirea Consiliului de Onoare care a elaborat primul Cod deontologic al jurnalistului de radio, nu mai vorbesc de constituirea Consiliului Consultativ de Analizã ºi Evaluare care a realizat o foarte apreciatã comunicare cu partidele politice, inclusiv în timpul campaniei electorale, pentru care toþi preºedinþii de partide au trimis scrisori de mulþumire, care stau, dovadã, în arhiva Radioului.

Aº vrea însã sã vã spun apãsat despre constituirea unor noi redacþii sau structuri redacþionale: ”Viaþa religioasãÒ ºi ”Copii-tineretÒ; instituirea medaliei ”Omul AnuluiÒ pentru personalitatea care a influenþat istoria contemporanã, eveniment mediatizat internaþional; extinderea emisiunilor canalului muzical, ca timp ºi suprafaþã; prima transmisiune prin satelit a unui concert din România în Europa, este vorba de 11 februarie 2000, Orchestra Naþionalã Radio, dirijor Horia Andreescu, concert susþinut în Sala Radiodifuziunii. Au urmat peste 30 de astfel de emisiuni. Realizarea primului inventar al fonotecii Radio, circa 77 de mii de discuri, din toate generaþiile ºi genurile; iniþierea colecþiei de carte, împreunã cu editura ”HumanitasÒ, ”Mari personalitãþi la RadioÒ; realizarea unei notabile producþii editoriale de cãrþi, casete audio, compact-discuri. În domeniul investiþiilor investiþiile ºi modernizãrile realizate în anul 2000 au un volum de 81,7 miliarde lei ºi au fost destinate echipamentelor specifice Ñ studiouri digitale, pupitre de sunet digitale, casetofoane digitale, minidiscuri, emiþãtori etc., proiectelor de consolidare a clãdirii din strada Berthelot nr. 60Ð64 ºi a altor proiecte din teritoriu. Un loc aparte în planul managerial al Societãþii Române de Radio îl are realizarea sistemului informatic integrat, inaugurarea noului sediu al Agenþiei de Presã ”RadorÒ, noul sediu al camerei de ºtiri, montarea a cinci emiþãtoare în bandã vest Ñ e vorba de studiouri teritoriale Ñ inaugurarea noului sediu informatizat al centrului de istorie oralã, inaugurarea primului studio radio-ºcoalãÉ

Îmi daþi voie sã vã spun cã aþi vrut discuþii pe fond. Înþeleg cã nici discuþiile pe fond nu vã satisfac. Dumneavoastrã vreþi vot fãrã discuþii.

Cu alte cuvinte, stimate colege ºi stimaþi colegi, prin votul negativ dat în Comisiile pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã acestui raport care are, dupã cum vedeþi, toþi parametrii superiori raportului din 1999 pe care l-aþi votat cu vot pozitiv, înseamnã, în primul rând, sfidarea legii, sfidarea legii dupã care funcþioneazã Radioul, sfidarea legii care spune clar cã mandatul este de 4 ani ºi votul împotriva acestui raport nu are temei, nu are argument sub nici un motiv, nici financiar, nici economic, nici editorial.

În acelaºi timp, e vorba de sfidarea tuturor normelor europene. Instituþiile publice de radio ºi televiziune, instituþiile de media, în general, trebuie sã fie ferite de imixtiunea politicã. Cu alte cuvinte, ferite de un vot politic pe care dumneavoastrã vreþi sã îl daþi acum pentru activitate editorialã ºi financiarã foarte bunã, cea mai bunã

din ultimii 11 ani. Este, în acelaºi timp, ºi o sfidare a cetãþeanului, pentru cã aceste instituþii publice de media, cum sunt Radioul ºi Televiziunea, funcþioneazã pe bani publici, pe banii cetãþeanului, nu pe banii dumneavoastrã. Noi, aici, funcþionãm tot pe banii cetãþeanului, drept urmare interesul public trebuie sã fie în atenþia noastrã, interesul cetãþeanului trebuie sã fie în atenþia noastrã, ºi nu interesul partidului.

Aºa cum se aratã în raportul comisiei, principalele reproºuri aduse Societãþii Române de Radiodifuziune se leagã de adoptarea unor poziþii partizane ºi de incapacitatea de a menþine echidistanþa politicã în anul 2000. Aºa au fost discuþiile la comisie.

Cum este posibil ca o asemenea acuzaþie sã vinã din partea reprezentanþilor unui partid care este pe cale sã monopolizeze emisiunile de ºtiri de la toate posturile de televiziune, fie ele publice sau private? Cum pot sã invoce principiul echidistanþei politice reprezentanþii unui partid ºi ai unui guvern cãruia îi este alocat, aºa cum aratã monitorizãrile, aproape 90% din timpul emisiunilor de ºtiri? Cum pot sã invoce principiul echidistanþei politice când majoritatea P.S.D. dã un vot politic celei mai bune activitãþi de pânã acum a Radioului? Cum pot sã invoce principiul echidistanþei politice când P.S.D., prin acest vot, va înlocui consiliul actual de administraþie al Radioului cu un consiliu în care se vor regãsi doar cei din P.S.D.?

Nu aºtept rãspunsul la aceste întrebãri retorice. Acþiunile ºi practicile de pânã acum ale actualei puteri sunt ele însele un rãspuns suficient. Nu mai lipseºte, doamnelor ºi domnilor, decât schimbarea numelui Societãþii Române de Radio, ceea ce cred cã nu ar crea probleme de conºtiinþã majoritãþii P.S.D., din S.R.R. în P.D.S.R.

Domnul deputat Damian Brudaºca, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

O bunã parte dintre problemele pe care doream sã le aduc atenþiei dumneavoastrã referitoare la discutarea pe fond a Raportului privind execuþia bugetarã ºi activitatea Societãþii Române de Radio în anul 2000 au fost, din pãcate pentru mine, surprinse de cãtre doamna Mona Muscã.

Eu aº fi vrut sã mã refer, în mod concret, în aceste condiþii, doar la situaþia cu totul onorabilã petrecutã în anul 2000, an electoral, când ar fi putut exista atâtea posibilitãþi ca reprezentanþii conducerii postului public de Radiodifuziune sã fi manifestat un _parti pris_ periculos, obstrucþionând, din acest punct de vedere, partidele politice de a-ºi exprima punctele de vedere, de a le aduce la cunoºtinþa electoratului.

Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat, dupã cum s-a evocat aici, marea majoritate a participanþilor la activitatea de campanie electoralã exprimându-ºi în scrisori adresate conducerii Societãþii Române de Radio satisfacþia ºi mulþumirea pentru echidistanþa doveditã de cãtre colectivul acestei instituþii publice.

S-a invocat aici faptul cã în anul 2000 se constatã o reducere a audienþei emisiunilor de radio, lucru care, de asemenea, a fost subliniat ºi a fost explicat, zic eu, destul de convingãtor, prin aceea cã multiplicarea posturilor de radio, apariþia posturilor comerciale a justificat ºi justificã, într-o oarecare mãsurã, aceastã reducere a audienþei. Sã nu uitãm cã, în aceste condiþii, postul de Radio public se menþine încã la peste 30% în audienþa publicului, audienþã care, privitã pe plan internaþional, este cu totul ºi cu totul onorabilã.

Sã nu uitãm, totodatã, cã, în paralel cu aceastã audienþã a postului central de radio, este o audienþã, de asemenea, importantã, 19%, cea înregistratã de posturile regionale, de posturile teritoriale care ºi ele aduc o contribuþie însemnatã la prestigiul instituþiei Radioului românesc.

Aº mai sublinia în intervenþia mea faptul cã Societatea Românã de Radio este, în momentul de faþã, singurul post credibil ºi echidistant din mass-media româneascã.

Dupã câte ºtiþi ºi dumneavoastrã, în repetate rânduri atât presa internaþionalã, cât ºi celelalte posturi de radio ºi televiziune din Europa ºi de pe alte meridiane citeazã în mod curent informaþii care sunt transmise de cãtre Radio din România ºi destul de puþin frecvent informaþiile care vin din partea presei scrise. Acest simplu fapt vorbeºte despre credibilitatea, vorbeºte despre prestigiul pe care ºi l-a câºtigat Societatea Românã de Radio atât pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional.

Stimaþi colegi,

Mai sunt înscriºi domnul senator Radu Alexandru Feldman, domnul senator Grigore Zanc.

Spuneþi-mi dacã mai sunt doritori sã ia cuvântul. Domnul Alexandru Sassu.

Mai existã cineva? Nu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc convingerea cã nu mai existã argumente care pot fi invocate ºi care sã facã sã modifice într-un fel opþiunile pe care le-am îmbrãþiºat fiecare dintre noi privind votul pe care urmeazã sã-l dãm într-un timp cât mai scurt.

Dacã vin, totuºi, în faþa dumneavoastrã este pentru a continua o afirmaþie care s-a fãcut de la acest microfon ºi care mi se pare extrem de gravã.

Domnul deputat M‡rton çrp‡d, membru în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, în finalul unui discurs în care nu putea sã nu recunoascã bilanþul prin excelenþã pozitiv pe anul 2000 al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune, ajunge, în final, sã spunã: ”Astãzi, suntem martori la impasul în care a ajuns Consiliul de admi- nistraþie al Radiodifuziunii, la modul defectuos în care funcþioneazã ºi suntem datori, pentru a îndrepta aceastã situaþie, sã schimbãm Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune.Ò

Cred cã domnul deputat greºeºte ºi toþi cei care gândesc ca domnul deputat greºesc pentru cã, dacã existã, într-adevãr, un vinovat pentru situaþia de crizã în care a ajuns Societatea Românã de Radiodifuziune, în speþã Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune, acel vinovat se numeºte parlamentul României, adicã noi. Societatea Românã de Radiodifuziune este una dintre instituþiile statului care funcþioneazã sub control parlamentar. Nu putem sã spunem cã ne dãm o notã de trecere. Nu putem sã spunem cã suntem satisfãcuþi de felul în care am exercitat controlul asupra Societãþii Române de Radiodifuziune în momentul în care s-a ajuns la o crizã în aceastã societate.

Ca sã mã fac mai bine înþeles, vreau sã vã dau câteva date cronologice care pot marca ceea ce astãzi cred cã putem spune, parafrazând un titlu celebru, ”cronica unei morþi anunþateÒ.

Audierea Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune a avut loc la 25 aprilie. În mod normal Ñ sunteþi oameni cu o semnificativã experienþã parlamentarã Ñ ºtiþi foarte bine, la sfârºitul ºedinþei ar fi fost normal sã se pronunþe votul asupra acelui raport. Era neverosimil de pozitiv, era neverosimil de încurajator. S-a cerut un termen de amânare tocmai pentru a se obþine raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, eventual, de la Curtea de Conturi.

Are cuvântul domnul senator Grigore Zanc.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Raportul anual al Societãþii Române de Radio a fost analizat cu toatã responsabilitatea. Fireºte, este un raport foarte bine întocmit, un raport pozitiv. Nici nu era de aºteptat sã facã un raport în care sã-ºi cuprindã ºi aspectele negative sau neîmplinirile. În discuþii s-au relevat aceste realizãri pozitive, dar, fireºte, n-am putut omite neîmpliniri sesizate pe parcurs sau, aºa cum s-a consemnat în raportul celor douã comisii, sesizate prin intermediul unor audieri solicitate comisiilor în prealabil, al unor reclamaþii sau scrisori primite la comisie.

Între altele ºi cel mai semnificativ dintre reproºuri cred cã poate fi, în mod paradoxal, pentru unul din mijloacele de comunicare extrem de important sau poate cel mai important, lipsa de comunicare ºi lipsa de transparenþã la nivelul consiliului de administraþie, între consiliu ºi conducerea executivã a societãþii, între consiliul de administraþie ºi lucrãtorii din instituþia respectivã.

Sesizãrile cele mai multe au venit din aceastã direcþie, a deciziilor unilaterale, a neinformãrii oamenilor asupra unor reprezentãri sau participãri ale directorului instituþiei, respectiv preºedintelui consiliului ºi, de asemenea, lipsa de audienþã, imposibilitatea unor ºefi de departamente, ca sã nu mai vorbim de personalul din subordinea acestora, de a fi primiþi în audienþã sau de a discuta problemele din sectorul de care rãspundeau.

Am ajuns pânã a fi luate decizii de genul scoaterii la concurs a unor posturi ocupate de mulþi ani, prin concurs, dupã toate regulile ºi, de fapt, neanunþatã sau nedemisã persoana respectivã înainte de a fi scos la concurs.

Cine?

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/21.XII.2001

## **Domnul Grigore Zanc:**

O sã vi se comunice din partea celor care au de rãspuns.

Dincolo de aceste aspecte, aº vrea sã subliniez un aspect care þine de persoana celui care ocupã funcþia de preºedinte. Noi, când am analizat raportul, am analizat, de fapt, raportul consiliului de administraþie. N-am fãcut nici o apreciere ºi nici o evaluare a oamenilor angajaþi în instituþie. Imediat dupã pronunþarea votului negativ, s-a transmis personalului din instituþie aprecierea negativã, cicã, a comisiilor asupra personalului angajat al instituþiei. De unde reacþiile ºi protestele care au urmat.

Acelaºi preºedinte al consiliului de administraþie a provocat conferinþa de presã, a provocat apoiÉ

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

În 2001!

## **Domnul Grigore Zanc:**

Te rog sã taci, cã ºi eu am tãcut când ai vorbit.

Éîn aºa fel încât, s-a ajuns la o situaþie tensionatã de grupuri ºi grupuleþe, de opunere a sindicatelor unul altuia. S-a recurs la lista unor intelectuali care ar protesta, vezi Doamne, împotriva a ceea ce urmeazã noi sã decidem abia astãzi. S-au invocat instituþii care au sãrit în susþinerea domnului preºedinte, fãrã ca unele dintre cele enumerate sã se fi pronunþat în acest sens ºi menþionez, Uniunea Scriitorilor nu s-a pronunþat niciodatã ca atare, pentru susþinerea Domniei sale. De asemenea, ameninþarea cu plângerea la Consiliul Europei ºi alte chestiuni cred cã nu þin de demnitatea unui om care, ca sã rãspund ºi colegilor din opoziþie, fãrã a folosi limbajul ºi etichetele pe care le-au întrebuinþat Domniile lor aici, de ce atâta demagogie privind decizia politicã în acest caz? Votul majoritãþii nu spune nimic atât în comisie, cât ºi dacã va fi un vot majoritar negativ la raportul în discuþie? Ce alte criterii, ce alt argument a intervenit în cazul numirii domnului preºedinte Dimitriu, altul decât cel politic, atunci când a fost numit?

Ce este, în fond, instituþia Parlamentului decât expresia structurii ºi opþiunilor politice din societatea româneascã, în cazul nostru? Cum poate sã fie altfel decât un vot politic? Dar acest vot politic trebuie sã exprime ceea ce þine de reglementãrile legale, ceea ce þine de voinþa politicã ºi de dorinþa unei naþii de a-ºi folosi ºi de a se folosi mai eficient de mijloacele de informare de care dispune.

Vrem ca aceastã instituþie sã devinã în mai mare mãsurã reprezentativã pentru sistemul informaþional, pentru sistemul de comunicare, pentru ceea ce este ca instituþie care realizeazã atât educaþie, cât ºi informare pentru publicul larg, care o susþine ºi o plãteºte.

Dacã scãderea numãrului de ascultãtori nu este un argument, dacã discuþiile ºi starea tensionatã nu sunt un argument în defavoarea consiliului de administraþie, atunci care? Simpla reacþie a unei pãrþi din opoziþie sau a unei pãrþi din societatea civilã? Parlamentul trebuie sã se conformeze tuturor formelor de presiune care vin din afarã, din partea oricãrui grup socioprofesional? Sau poate

Poftiþi, probleme de procedurã.

Stimaþi colegi, regulamentul îi permite doamnei deputat sã ridice o problemã de procedurã.

Vã rog.

## **Doamna Monica Octavia Muscã:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Chiar dacã, de ieri pânã astãzi, se remarcã o evoluþie în comportamentul celor din P.S.D., de la ”Ciocul mic!Ò la ”Te rog sã taci!Ò, pretind ca domnul senator Zanc sã-ºi cearã scuze pentru acea interpelare ieºitã din uzanþe. Dacã nu, ar trebui, atunci, sã începem sã ne educãm unii pe alþii.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimatã colegã,

Eu nu vreau sã vorbesc în numele nimãnui. N-am gãsit ceva jignitor. Eu am crezut cã sunteþi colegi de oraº, colegi de facultate ºi din aceastã cauzã a folositÉ

Deci nu v-a jignit, nu v-aÉ

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Nu cred cã dumneavoastrã nu mi-aþi pretinde sã vã prezint scuze dacã v-aº spune ”Te rog sã taciÒ.

Las aceastã disputã relaþiilor dintre dumneavoastrã. Sunteþi colegi parlamentari ºi cred cã veþi avea ºtiinþa ºi înþelepciunea sã vi le reglaþi.

Are cuvântul domnul Damian Brudaºca. A luat cuvântul.

Domnul deputat Alexandru Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Înainte de a-mi spune punctul de vedere, am sã mã arãt uimit de aprecierea fãcutã mai devreme, ºi anume cã noi, parlamentarii, nu trebuie sã þinem cont de grupurile societãþii civile, de grupurile economice sau de alte tipuri de grupuri. Eu cred cã trebuie sã þinem cont, trebuie sã le ascultãm, trebuie sã vedem ce au de spus ºi, sigur, sã votãm în cunoºtinþã de cauzã.

De asemenea, mi se par ciudate afirmaþii de genul cã nu existã legãturã între angajaþi ºi consiliul de administraþie, atât timp cât sindicatul din Radiodifuziune exact acest lucru spune: ”Salariaþii din Societatea Românã de Radiodifuziune au posibilitatea de a intra oricând în audienþã la actualul preºedinteÉÒ ºi aºa mai departe.

Nu cred cã se poate discuta despre lipsã de legãturã între jurnaliºtii din Radio ºi consiliul de administraþie, atâta vreme cât un numãr de 224 de jurnaliºti semneazã pentru susþinerea actualului consiliu de administraþie, ºi cred cã semneazã în cunoºtinþã de cauzã. Cred cã nu putem sã îi bãnuim pe nici unul de pe acea listã-apel cãtre Parlamentul României Ñ ºi nu vreau sã citez numele, dar vã spun cã sunt 166 de profesori, academicieni ºi oameni de culturã, care semneazã acest apel Ñ, nu cred cã putem sã îi bãnuim cã semneazã fãrã sã ºtie ce semneazã.

Am sã revin, totuºi, la raport. În primul rând, aº vrea sã vã prezint cantitativ o apreciere. Deºi s-a zis cã raportul este raportul de activitate, este raportul anual al consiliului de administraþie, referirile la activitatea consiliului de administraþie în ceea ce priveºte, hai sã zicem, activitatea editorialã, ºi nu cea financiarã, se reduc la un paragraf. Restul de 6 pagini sunt chestiuni financiare. Concluziile raportului însã se referã la amândouã.

În ceea ce priveºte chestiunea pusã în discuþie, pentru cã discutãm de ceea ce s-a realizat în aceastã perioadã Ñ în parantezã fie spus, audienþa posturilor publice în lume este inferioarã acestui 47%, dacã el este real, ºi este normal sã fie aºa, din 1990 încoace au apãrut o puzderie de posturi private, care vin sã facã concurenþã postului public de Radiodifuziune, care, între altele, prin lege, are niºte obligaþii de care trebuie sã se achite ºi care nu sunt cele comerciale ºi care, de obicei, atrag audienþã, însã, revenind, spuneam, la raport, vreau sã pun în discuþie ceea ce se cheamã nerealizãrile pe anul 2000. În cadrul acestor nerealizãri sau ajungerea la concluzia cã existã aceste nerealizãri s-a bazat pe faptul, scrie în raport: ”Având în vedere unele reclamaþii ºi sesizãriÒ, care nu se ºtieÉ

## Stimate coleg,

Nu dialogaþi cu sala. Vã rog, continuaþi-vã pledoaria pro sau contra raportului. Nu dialogaþi cu sala.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Pledoaria mea este la raport ºi nu m-aþi sesizat cum cã ar trebui sã revin la raport. Este concluzia pe care colegii dumneavoastrã de la P.S.D., din salã, ne-au spus-o ºi nu numai cã ne-au spus-o, o susþin ºi în acest moment. Este un vot politic. Vreþi sã subordonaþi Radioul, asta este concluzia.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles, domnule deputat Sassu.

A solicitat cuvântul ºi domnul senator Corneliu Vadim Tudor, peste rând. Îi adresez rugãmintea sã încerce sã fie succint, pentru cã a luat cuvântul, din partea P.R.M.-ului, domnul Damian Brudaºca.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Voi fi cât se poate de succint, domnule preºedinte.

Sã vedem ce ceas aveþi, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnilor preºedinþi, Onoraþi colegi,

Nu aº fi luat cuvântul astãzi, dacã domnul senator Grigore Zanc nu ar fi spus cã s-au creat tensiuni în Societatea Românã de Radiodifuziune. Tensiunile le-aþi creat dumneavoastrã, domnule senator Zanc, ºi partidul de guvernãmânt. Nu puteþi veni aici ºi sã ne prezentaþi o altã realitate decât aceea pe care o ºtim noi.

Eu am debutat la Radio în 1965, pe vremea când unii dintre colegii noºtri mai tineri, inclusiv din partidul pe care îl conduc, nici nu se nãscuserã. ªtiu Radiodifuziunea Românã, este un bun naþional, indiferent cine a condus Radiodifuziunea Românã, cã a condus-o Eugen Preda, cu echipa lui în care strãlucea eminentul om de radio Valeriu Negru, cã a condus-o omul dumneavoastrã, profesorul Tudor Cãtineanu, cã o conduce Andrei Dimitriu, cã mâine s-ar putea sã o conducã domnul Dragoº ªeuleanu, pe care personal eu îl simpatizez ºi am colaborat bine cu el la ”Festivalul de muzicã religioasãÒ, pe care el ºi distinsa lui soþie îl organizeazã la fiecare Sfântã Mãrie Mare, la Sâmbãta de Sus, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, cã s-ar putea sã o conducã o doamnã, dupã cum am înþeles cã se negociazã în interiorul partidului de guvernãmânt, pentru cã dumneavoastrã vã creaþi singuri opoziþia. Dumnevoastrã nu mai aveþi nevoie de opoziþie. Dumneavoastrã creaþi probleme ºi pe urmã vã luptaþi sã pãreþi democratici, cã le rezolvaþi. De fapt, vreþi sã eliminaþi complet opoziþia din viaþa parlamentarã.

Pânã în iunie, când mã sunau colegii noºtri din Parlament, domnul Adrian Pãunescu Ñ pe care îl asigur în continuare de preþuirea mea ºi am auzit cã a avut o poziþie foarte corectã Ñ, mã suna ºi domnul Mihai Mãlaimare, mã sunau atâþia oameni din P.D.S.R., cum se numea pe atunci, eram la Consiliul Europei, la Strasbourg. Pe atunci încã mai negociam, încã mai voiaþi sã ºtiþi ºi pãrerea partidelor din opoziþie. Acum v-aþi asigurat o majoritate, pe care o consideraþi dumneavoastrã nu numai confortabilã, dar ºi redutabilã, ºi vreþi sã ne eliminaþi din viaþa acestei þãri.

Eu vã asigur cã aºa ceva nu se va putea ºi timpul lucreazã în favoarea noastrã. Încã nu este prea târziu sã dialogãm. Politica înseamnã arta negocierii. În þara asta a început sã meargã bine un singur lucru, o singurã maºinã funcþioneazã ºi îi duduie motoarele în plin: maºina dumneavoastrã de vot. Dar, ca orice maºinã, se mai ºi gripeazã. Pe gerul ãsta s-ar putea sã nu mai porneascã la cheia de contact.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Domnule deputat, îmi cer scuze, trebuie sã vã reamintesc cã din partea P.N.L. au luat deja cuvântul douã persoane. În rest, de la celelalte partide au vorbit douã persoane sau una. Aº crea o inegalitate. Insistaþi, în aceste condiþii, sã luaþi cuvântul?

Poftiþi.

Da, domnule preºedinte.

Poftiþi.

Înseamnã cã redeschidem seria dezbaterilor ºi noi am vorbit aici cã o sã stãm pânã analizãm ºi rapoartele Televiziunii. Poftiþi, douã minute. V-aº ruga sã respectaþi acest timp.

## Domnule preºedinte,

Am ceva important de spus ºi cred cã ar fi bine sã audã toþi colegii noºtri.

Domnilor preºedinþi ai Camerelor reunite,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sunt economist ºi am impresia cã discuþia de astãzi este foarte emoþionalã, ºi pe bunã dreptate. Eu aº vrea sã vã spun cã am condus consilii de administraþie, am fãcut rapoarte, am ceva experienþã în acest domeniu ºi vreau sã vã spun cã, citind raportul, am rãmas puþin surprins de anumite dezechilibre în exprimare ºi, mai ales, în modul în care au fost expuse anumite probleme. Noi nu trebuie sã uitãm cã, practic, ceea ce vrem sã facem cu votul nostru astãzi, facem o descãrcare de gestiune într-un sens foarte larg pentru anul 2000, în care noi, astãzi, ne constituim într-un fel de adunare generalã, dar care nu este o adunare generalã a unor proprietari, ci este adunarea generalã reprezentatã de Parlamentul acestei þãri ºi credem cã avem o mare responsabilitate dacã tot noi, cei care am fost la vremea respectivã, am împuternicit acest consiliu de administraþie.

## Domnilor preºedinþi,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Eu nu vreau sã spun cã Radiodifuziunea Românã a dat cel mai fantastic examen în comportament atunci când a radioficat alegerile, rezultatele ºi aºa mai departe, ºi datoritã ºi acestei instituþii toþi suntem aici astãzi, ca sã ne vorbim respectuos unii altora.

Ceea ce vreau sã vã spun, domnilor preºedinþi, stimate colege ºi stimaþi colegi, este cã eu am citit foarte multe rapoarte care se fac de cãtre comisiile din acest Parlament ºi am impresia cã ar trebui sã luãm în considerare o anumitã propunere: acest raport ar fi fost foarte bine...

## Stimate coleg,

Aþi cerut, implicit, o pauzã de consultãri. Respectaþi-vã colegii dumneavoastrã, care vor sã se consulte cu...

## **Domnul Napoleon Pop:**

Am terminat, este ultima frazã. Deci eu aº dori ca acest raport, poate înainte de a trece la vot, sã îl analizeze distinsa noastrã Comisie juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi sã vadã, într-adevãr, dacã el poate sã constituie o bazã realã pentru a lua o decizie astãzi.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Poftiþi. Poftiþi, domnule deputat.

O problemã de procedurã, domnilor preºedinþi. Având în vedere cât de multe lucruri s-au spus aici ºi o parte dintre ele fiind destul de contradictorii, decizia este foarte greu de luat.

De aceea, în conformitate cu prevederile regulamentare, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal solicitã o pauzã de consultãri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

V-am dat deja o pauzã de consultãri. Este evident cã pauza o solicitaþi pentru a nu mai avea cvorum.

Procedurã, domnule preºedinte.

Este cererea unui grup parlamentar pentru o pauzã de consultãri. Dacã o cerere nu este suficientã, vã rog sã luaþi act ºi de cererea noastrã pentru o pauzã pentru consultãri.

Aveþi pauzã de consultãri 5 minute. Rãmâneþi ceilalþi în salã.

Deci, în mod sigur, dupã 5 minute reluãm lucrãrile. PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pauza de 5 minute s-a terminat.

Reprezentanþii opoziþiei care vor sã ne propunã cã nu stau la vot sã-ºi adune colegii, pentru cã urmeazã apelul nominal.

Întreb opoziþia dacã nu permite ºi preºedintelui consiliului de administraþie sã ia cuvântul.

Atunci, vã rog frumos, daþi-mi voie sã-i dau cuvântul domnului Andrei Dimitriu.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

Am ºi eu o obiecþie. Am dat cuvântul unei persoane ºi ar fi cu totul necolegial, ºi pe dumneavoastrã nu vã cred în stare de o asemenea neeleganþã, sã întrerupeþi un vorbitor.

Deci l-am invitat pe domnul Andrei Dimitriu la tribunã ºi daþi-i voie sã ia cuvântul.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Am o obiecþie de procedurã. În lipsã de cvorum, a-l asculta pe domnul Dimitriu n-are rost.

Am rugãmintea sã vã uitaþi în regulament. Cvorumul se numãrã înainte de vot.

Aveþi cuvântul, domnule Dimitriu.

Domnule Dimitriu, vã dau cuvântul, poftiþi.

Domnule Bolcaº, vã rog sã vã uitaþi în regulament, unde scrie textual cã preºedintele este cel care dã cuvântul. Deci nu vã dau cuvântul.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aveþi cuvântul, domnule Dimitriu.

## **Domnul Andrei Dimitriu Ñ** _preºedintele Consiliului_

_de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

În primul rând vã mulþumesc cã mi s-a oferit aceastã ocazie. N-o sã vã reþin mult.

Probabil ultima, cum spuneþi dumneavoastrã. Totuºi, aº vrea sã plecaþi de aici cu o percepþie mai exactã, nepasionalã a situaþiei reale din Radiodifuziunea Românã. Mulþi dintre dumneavoastrã aþi fost acolo. Mulþi dintre dumneavoastrã v-aþi exprimat ºi presupun cã aþi fost sinceri, ºi ceea ce s-a realizat în anul 2000, pentru cã raportul priveºte anul 2000, este un lucru performant. Nu se datoreazã acest lucru lui Dimitriu, ci consiliului de administraþie ºi colegilor care au administrat instituþia.

S-a spus în acest raport al comisiilor, ºi e foarte adevãrat, s-a trecut destul de repede peste activitatea editorialã. Cred cã..., ca sã nu vã obosesc cu cifrele acelea, care, sigur, deja le-aþi auzit ºi sunt, cred cã sunt suficient de sugestive, eu cred cã dacã aþi parcurge din raportul..., din prefaþa la raport se constatã cã instituþia a avut o prestaþie foarte bunã. S-au înfiinþat redacþii. Noi am înfiinþat acuma ºi redacþia de ºtiinþã. Am reuºit câteva proiecte comune cu cei din Basarabia sau pentru cei din Basarabia. Am reuºit sã extindem emisiunea unui canal care este de mare autoritate, un ambasador extraordinar al spiritualitãþii româneºti, ”România MuzicalÒ. Am început proiectul blocului de producþie de la Iaºi. ”Radio ReºiþaÒ emite acum pentru spaþiul din sudul Dunãrii. Sunt lucruri care trebuiau, poate, spuse ºi discutate pe fondul problemei legate de activitatea instituþiei. Târgul de carte ”GaudeamusÒ, aºa cum ºtiþi, de anul acesta Ñ a fost înscris în Catalogul internaþional al târgurilor de la Frankfurt. Sunt proiecte pe care le puteþi vedea: ”Radio ConstanþaÒ, pe care domnul senator Pãunescu l-a ºi vizitat, studioul de acolo, clãdirea care este aproape gata restauratã ºi digitalizatã. Existã cale de transmisii fãcute de instituþie, neimportându-se, numai cu inginerii Radiodifuziunii Române, care au transmis Festivalul ”EnescuÒ, implicarea instituþiei în Festivalul ”EnescuÒ. Pentru prima oarã instituþia Radioului public (ºi s-ar putea sã fie chiar singura instituþie din þarã) a reglementat contractual cu organizaþiile de gestiune colective pentru drepturi

de autor ºi drepturi conexe. Plãtim miliarde pentru scriitori, compozitori, interpreþi.

Vã mulþumesc.

Deci în ce ordine? Luaþi cuvântul în ce ordine doriþi dumneavoastrã.

Voiam sã vã anunþ hotãrârea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat din Camera Deputaþilor ºi al Senatului, luatã în urma consultãrii în pauza care a avut loc. Având în vedere discuþiile care au avut loc, caracterul discuþiilor care au avut loc, faptul cã din ceea ce s-a spus aici ºi din spusele colegilor noºtri din salã acest vot este dat deja ºi, din punctul nostru de vedere, prezenþa noastrã este inutilã, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a luat hotãrârea sã nu participe la un vot care a fost dat înainte de a începe dezbaterea. Vã mulþumim.

Domnul deputat Nicolaescu.

Parlamentarii sunt reprezentanþii cetãþenilor, cetãþeni care sunt plãtitori de taxe ºi impozite, taxe ºi impozite din care funcþioneazã ºi instituþia publicã a Radiodifuziunii. Aceastã instituþie ocupã locul doi în încrederea cetãþenilor, dupã armatã. Decizia politicã a Grupurilor parlamentare P.N.L. este aceea de a nu participa la acest vot ºi nu vom putea fi constrânºi prin nici o metodã sã participãm.

Mulþumesc.

Domnul Lucian Bolcaº.

Este ºi hotãrârea Grupului Partidului România Mare, în acelaºi sens, ºi asta este ºi motivaþia pentru care n-aº fi dorit ca domnul preºedinte Dimitriu sã vorbeascã în faþa unei sãli care nu-l ascultã ºi numai voteazã.

Vã mulþumesc.

Sã înþeleg cã abandonaþi propunerea dumneavoastrã iniþialã de a lucra pânã terminãm ordinea de zi? Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Constat cã nu avem cvorum de lucru. În aceste condiþii sunt obligat sã facem apelul nominal. Începem cu Camera Deputaþilor.

Abiþei Ludovic absent Afrãsinei Viorica prezentã

|Albu Gheorghe|prezent| |---|---| |Ana Gheorghe|absent| |Anastasescu Olga-Lucheria|absentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan<br>Andrei Zeno|prezent<br>absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon|absent<br>prezent| |Apostolescu Maria|absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugen|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|absent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai<br>Baltã Tudor|prezent<br>prezent| |Bar Mihai|absent| |Bara Radu-Liviu|prezent|

## Stimaþi colegi,

Vã rog, nu vã limitaþi la ridicarea mâinii, cã s-ar putea sã nu vã vadã domnul secretar. Spuneþi ”prezentÒ.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

|**Domnul Nicolae Leonãchescu:**|| |---|---| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Dumitru<br>Bãlãºoiu Amalia|absent<br>prezentã| |Bãncescu Ioan|prezent| |Bâldea Ioan|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos|prezent| |Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile|prezent<br>prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|absent| |Boc Emil|absent| |Bogea Angela|absentã| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Lucian Augustin|absent| |Bšndi Gyšngyike<br>BorbŽly L‡szl—|prezentã<br>prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| Brînzan Ovidiu prezent Brudaºca Damian absent Bucur Constantin absent Bucur Mircea prezent Buga Florea absent Burnei Ion prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Buzatu Dumitru prezent Buzea Cristian Valeriu absent Calcan Valentin Gigel absent Canacheu Costicã absent Cazimir ªtefan prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Cãºunean Vlad Adrian prezent Cerchez Metin absent Cherescu Pavel absent Chiliman Andrei-Ion absent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Ciuceanu Radu absent Ciupercã Vasile Silvian prezent Cîrstoiu Ion absent Cladovan Teodor absent Cliveti Minodora prezentã Coifan Viorel Gheorghe absent Cojocaru Nicu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã absent Cristea Marin absent Criºan Emil absent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe absent Dobre Traian prezent Dobre Victor Paul absent Dobrescu Smaranda prezentã Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel absent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru absent Dragoº Liviu Iuliu absent Dragu George prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Dreþcanu Doina Micºunica prezentã Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitriu Carmen absentã Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe prezent Enescu Nicolae absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Eserghep Gelil absent Fâcã Mihail prezent Firczak Gheorghe absent Florea Ana prezentã Florescu Ion prezent Fotopolos Sotiris absent Frunzãverde Sorin absent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Filip absent

Georgescu Florin prezent Gheorghe Valeriu absent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Gingãraº Georgiu absent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Gubandru Aurel prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Haºotti Puiu absent Hogea Vlad-Gabriel absent Holtea Iancu absent Hrebenciuc Viorel prezent Ianculescu Marian prezent Ifrim Mircea absent Ignat Miron absent Ilie Aurel Constantin absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton absent Ionescu Costel Marian absent Ionescu Dan prezent Ionescu Daniel absent Ionescu Mihaela absentã Ionescu Rãzvan prezent Ionescu Smaranda absentã Iordache Florin prezent Iriza Scarlat prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Jipa Florina Ruxandra absentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes K‡roly absent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Lari Iorga Leonida absentã Lazãr Maria prezentã Lãpãdat ªtefan absent Lãpuºan Alexandru prezent Leonãchescu Nicolae prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia absentã Lepºa Sorin Victor absent Loghin Irina absentã Luchian Ion absent Magheru Paul absent Maior Lazãr Dorin prezent Makkai Grigore prezent Man Mircea absent Manolescu Oana absentã Marcu Gheorghe absent Mardari Ludovic absent Marin Gheorghe absent Marineci Ionel absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Mãlaimare Mihai Adrian prezent

Apostolescu Maria ...Sunt amândoi prezenþi. Arghezi Mitzura Domnica Stãniºoarã Mihai absent Ariton Gheorghe Stoian Mircea absent Armaº Iosif prezent Stoica Valeriu absent Baban ªtefan absent Stroe Radu absent Babiaº Iohan-Peter Stuparu Timotei prezent Vã rog sã strigaþi tare, dacã sunteþi prezenþi.

Babiuc Victor Stanciu Zisu prezent Baciu Mihai Suciu Vasile prezent Bahrin Dorel Suditu Gheorghe prezent Bar Mihai prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Barbu Gheorghe Szil‡gyi Zsolt prezent Bartoº Daniela ªnaider Paul absent Bãlãeþ Dumitru ªtefan Ion prezent Bâldea Ioan ªtefãnescu Codrin prezent Berceanu Radu Mircea ªtefãnoiu Luca absent Boagiu Anca Daniela ªtirbeþ Cornel absent Boajã Minicã prezent Tam‡s S‡ndor prezent Boc Emil Tãrâþã Culiþã absent Bogea Angela Târpescu Pavel prezent Boiangiu Cornel Tcaciuc ªtefan absent Bolcaº Lucian Augustin Teculescu Constantin prezent Bran Vasile Timiº Ioan prezent Toader Mircea Nicu absent Brudaºca Damian Bucur Constantin Todoran Pavel prezent Buga Florea Tokay Gheorghe prezent Tor— Tiberiu prezent Buruianã-Aprodu Daniela Buzea Cristian Valeriu Tudor Marcu absent Tudose Mihai prezent Calcan Valentin Gigel Canacheu Costicã Tunaru Raj-Alexandru prezent Cerchez Metin Þibulcã Alexandru prezent Cherescu Pavel Þocu Iulian Costel absent Chiliman Andrei-Ioan Varga Attila prezent Ciontu Corneliu Vasile Aurelia prezent Vasilescu Lia Olguþa absentã Ciuceanu Radu Vasilescu Nicolae absent Cîrstoiu Ion Vasilescu Valentin absent Cladovan Teodor Vekov K‡roly-J‡nos absent Coifan Viorel Gheorghe Verbina Dan prezent Creþ Nicoarã Vida Iuliu prezent Cristea Marin Videanu Adriean absent Criºan Emil Viºinescu Marinache absent Dan Matei-Agathon Voicu Mãdãlin prezent Dinu Gheorghe Voinea Florea absent Dobre Victor Paul Winkler Iuliu prezent Dolãnescu Ion Wittstock Eberhard-Wolfgang absent Dorian Dorel Zãvoianu Ioan Dorel prezent Dragomir Dumitru Zgonea Valeriu ªtefan prezent Dragoº Liviu Iuliu

Drãgãnescu Ovidiu-Virgil

Deci reluãm lista pentru Camera Deputaþilor, strigând numai pe cei care sunt absenþi.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/21.XII.2001

Dreþcanu Doina-Micºunica Dumitriu Carmen Duþu Constantin Enescu Nicolae Eserghep Gelil Firczak Gheorghe Fotopolos Sotiris Frunzãverde Sorin Georgescu Filip Gheorghe Valeriu Gheorghiof Titu-Nicolae Gingãraº Georgiu Haºotti Puiu Hogea Vlad-Gabriel Holtea Iancu Ifrim Mircea Ignat Miron Ilie Aurel Constantin Ionescu Anton Ionescu Costel-Marian Citesc numai absenþii. Ionescu Daniel Ionescu Mihaela Ionescu Smaranda Ivãnescu Paula Maria Jipa Florina Ruxandra Kerekes K‡roly Lari Iorga Leonida Lãpãdat ªtefan Lepãdatu Lucia-Cornelia Lepºa Sorin Victor Loghin Irina Luchian Ion Magheru Paul Man Mircea Manolescu Oana Marcu Gheorghe Mardari Ludovic Marin Gheorghe Marineci Ionel Mãrãcineanu Adrian Mândroviceanu Vasile Mera Alexandru-Liviu Merce Ilie Meºca Sever Miclea Ioan Micula Cãtãlin Mihãilescu Petru-ªerban Mincu Iulian Mircea Costache Mitrea Miron-Tudor Mitu Dumitru Octavian prezent Mînzînã Ion Mocioi Ion Mogoº Ion Moisescu George Dumitru Moisoiu Adrian Moiº Vasile Moldovan Petre Moraru Constantin Florentin

Muscã Monica Octavia Muºetescu Tiberiu Ovidiu Nan Nicolae Naum Liana-Elena Nãstase Adrian Neacºu Ilie Neagu Ion prezent Neamþu Tiberiu-Paul absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Nicolaescu Gheorghe-Eugen absent Niculescu Constantin absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Nistor Vasile absent Olteanu Ioan absent Onisei Ioan absent Palade Doru Dumitru absent Pambuccian Varujan absent Patriciu Dinu absent Pãun Nicolae absent Pãscuþ ªtefan absent Pereº Alexandru absent Petruº Octavian Constantin absent Pleºa Eugen-Lucian absent Pop Napoleon absent Popa Constanþa absentã Popa Cornel absent Popa Virgil absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Popescu Grigore Dorin absent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Popescu Costel Eugen absent

A venit domnul Agathon.

Revenim laÉ Domnul Dan Matei-Agathon, prezent. Reluãm de unde am rãmas: Popescu Costel Eugen absent Popescu Grigore Dorin absent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Popescu Virgil absent Predicã Vasile absent Pribeanu Gheorghe absent Purceld Octavian-Mircea absent Puºcaº Vasile absent Puwak Hildegard-Carola absentã Puzdrea Dumitru absent Raicu Romeo-Marius absent Rãdulescu Grigore Emil absent Roºculeþ Gheorghe absent Rus Emil absent Rus Ioan prezent Ruºanu Dan-Radu absent Sadici Octavian absent Sali Negiat absent Sandache Cristian prezent Sassu Alexandru absent Saulea Dãnuþ absent Savu Vasile Ioan absent Sãpunaru Nini absent Sârbu Marian absent Selagea Constantin absent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan absent Sonea Ioan absent Stana-Ionescu Ileana absentã Stanciu Anghel absent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãniºoarã Mihai absent Stoian Mircea absent Stoica Valeriu absent Stroe Radu absent ªnaider Paul absent ªtefãnoiu Luca absent ªtirbeþ Cornel absent Tãrâþã Culiþã absent Tcaciuc ªtefan absent Toader Mircea Nicu absent Tudor Marcu absent Þocu Iulian Costel absent Vasilescu Lia-Olguþa absentã Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin absent Vekov K‡roly-J‡nos absent Videanu Adriean absent Viºinescu Marinache absent Voinea Florea absent Wittstock Eberhard-Wolfgang absent

Au mai venit.

AcumÉ Popescu Virgil prezent Dreþcanu Doina Micºunica prezentã

ªi Cristea MarinÉ

A apãrut. Da. Bun.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Treceþi la mãsuþa aceea ºi vedeþi cine a mai venit.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, înainte de a face apelul senatorilor, sã dãm cuvântul, pentru Camera Deputaþilor, domnului deputat Tunaru Raj, care vrea sã facã o scurtã declaraþie.

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mã numesc Tunaru Raj-Alexandru ºi fac parte din Grupul parlamentar P.R.M.

Informez plenul Camerei Deputaþilor cã din acest moment demisionez din acest grup parlamentar ºi din toate funcþiile deþinute pe linie de partid, declarându-mã deputat independent.

Din motive strict personaleÉ

Din motive strict personale ºi din respect faþã de anumite persoane din cadrul P.R.M., nu voi motiva aceastã demisie.

## Stimaþi colegi,

Peste câteva zile se împlinesc 12 ani de când mii de tineri s-au jertfit pentru libertate ºi democraþie. Alãturi de ei am luptat ºi eu, obþinând titlul de ”Luptãtor în Revoluþie cu merite deosebiteÒ. În amintirea lor ºi pentru cinstirea sacrificiului fãcut de ei, oricare ar fi viitoarea mea opþiune politicã, voi continua sã lupt, împreunã cu alþi colegi parlamentari revoluþionari din U.N.O.R.D., ºi nu numai, pentru îndeplinirea visurilor acelora care au murit în decembrie 1989 pentru libertate, democraþie ºi unitate naþionalã. _(Aplauze. Domnul Adrian Pãunescu solicitã cuvântul)._

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Numai puþin. Staþi puþin, domnule secretar.

Permiteþi-i domnului senator Adrian Pãunescu sã facã o scurtã intervenþie.

Nu vã speriaþi, cã nu demisioneazã!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Sunt Adrian Pãunescu, senator P.S.D., ºi faþã de faptul cã un senator anunþa aici, anterior, plecarea sa dintr-un partid vreau sã vã anunþ cã, din acest moment, rãmân senator P.S.D.

Ce voiam eu sã vã spun, mai important decât o simplã glumã, e cã, în textul jurãmântului, formula finalã are o puþinãtate stilisticã, pe care vã rog sã-mi îngãduiþi sã v-o sesizez ºi vã rog sã-i gãsim formula strãveche. Jurãmântul sunã, în finalul sãu, aºa: ”Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Priviþi, vã rog, plastic, formula ºi veþi vedea cã omul care spune ”Aºa sã-mi ajute DumnezeuÒ se închipuie pe el într-o posturã de uriaº cãruia Dumnezeu, care e unul mult mai mic, trebuie ”sã-i ajuteÒ.

Formula clasicã, pe care, probabil, unul dintre suveranii României, într-un moment mai mult german decât românesc, a strâmbat-o, este ”Aºa sã mã ajute Dumnezeu!Ò

Aºa cã vã rog, fiind întruniþi noi, cu toþii, aici, sã fiþi de acord cu aceastã retrocedare stilisticã: ”Aºa sã mã ajute Dumnezeu!Ò

Sã cerem staff-ului ºi Comisiilor juridice sã vadã în ce mãsurã aceasta nu este o rectificare a unei greºeli literare, cum pare cã este.

Aveþi cuvântul, domnule secretar. **Domnul Constantin Nicolescu:** KereskŽnyi Alexandru prezent Acatrinei Gheorghe absent Leca Aureliu prezent Alexa Constantin absent Lupoi Mihail absent Alexandru Ionel absent Maior Liviu prezent Marcu Ion absent Apostolache Victor prezent Athanasiu Alexandru prezent Marinescu Simona prezentã Badea Dumitru absent Mark— BŽla prezent Balcan Viorel prezent Matei Vintilã prezent Matei Viorel prezent Bãdulescu Doru-Laurian prezent Bãlan Angela Mihaela absentã Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Mihordea Mircea absent Bãlãlãu Constantin absent Mocanu Vasile prezent Belaºcu Aron absent Munteanu Tudor-Marius prezent Belu Ioan absent Nedelcu Mircea absent Bichineþ Corneliu absent NŽmeth Csaba prezent Bindea Liviu-Doru prezent Nicolaescu Ioan prezent Bîciu Constantin absent Nicolaescu Sergiu prezent Brãdiºteanu ªerban prezent Nicolai Norica absentã Bucur Dionisie prezent Nicolescu Constantin prezent Bunduc Gheorghe absent Novolan Traian prezent Buzatu Gheorghe absent Onaca Dorel-Constantin absent Cârciumaru Ion absent Oprescu Sorin-Mircea prezent Ciocan Maria absentã Opriº Octavian prezent Ciocârlie Alin-Teodor absent Otiman Pãun-Ion absent Codreanu Dumitru absent Paleologu Alexandru absent Constantinescu Dan absent Panã Aurel absent Constantinescu Eugen Marius absent Panã Viorel Marian absent Cozmâncã Octav prezent Paºtiu Ioan absent Crãciun Avram prezent Pãcurariu Iuliu absent Cristolovean Ioan prezent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Dina Carol absent Pãtru Nicolae absent Dinescu Valentin absent Pãunescu Adrian prezent Dinu Marin prezent Penciuc Corin absent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Pete ªtefan prezent Dumitrescu Viorel absent Petre Maria absentã Duþã Vasile prezent Petrescu Ilie prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Fabini Hermann Armeniu absent Pop Dumitru Petru absent Fãniþã Triþã prezent Pop de Popa Ioan prezent Feldman Radu Alexandru absent Popa Nicolae-Vlad absent Filipaº Avram prezent Popescu Dan-Mircea delegaþie Filipescu Cornel prezent în strãinãtate Florescu Eugeniu-Constantin absent Popescu Laurenþiu-Mircea prezent Flutur Gheorghe absent Predescu Ion prezent Frunda Gyšrgy prezent Prichici Emilian prezent Gãucan Constantin absent Pricop Mihai Radu absent Gogoi Ion prezent Prisãcaru Ghiorghi delegaþie Guga Ioan prezent Pruteanu George-Mihail prezent Hanganu Romeo Octavian absent Pujinã Nelu prezent Hârºu Ion prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Hoha Gheorghe prezent Radu Constantin prezent Honcescu Ion prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Horga Vasile absent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Hriþcu Florin prezent Rece Traian bolnav Ilaºcu Ilie absent Roibu Aristide prezent Iliescu Ion prezent Roman Petre absent Ionescu-Quintus Mircea absent Rus Ioan Aurel absent Iorga Nicolae Marian absent Sârbulescu Ion absent Iorgovan Antonie prezent Seche Ion prezent Iustinian Mircea Teodor absent Seres DŽnes prezent Sin Niculae prezent S—gor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Sporea Elena prezentã Stãnoiu Mihaela Rodica prezentã Stoica Fevronia prezentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªelaru Rodica prezentã ªtefan Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan delegaþie Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai absent Vajda Borb‡la prezentã Vasile Radu absent Vãcãroiu Nicolae prezent Vela Ion absent Verest—y Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Zanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe absent.

## **Din salã:**

ÉAlexa ConstantinÉ

ªi domnul Badea e prezentÉ

## **Domnul Constantin Nicolescu:**

Da. Alexa Constantin ºiÉ

ÉCiocârlieÉ ºi PricopÉ Pricop MihaiÉ

Am doi prezenþi aiciÉ Domnul Badea ºi domnul PopaÉ

Da.

Domnul Nicolescu, domnul Badea e prezent, domnul Popa uite-l acoloÉ _(Rumoare în salã, discuþii la prezidiu.)É_ Domnul Brãdiºteanu e prezent _É (Discuþii la prezidiu.)_

## **Domnul Constantin Nicolescu:**

Domnul Badea, vã pun prezentÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ÉMãi, Viorele, nu asta-i problemaÉ Când pãrãseºte sala nu mai are ce sã caute sã spioneze aiciÉ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, suntem prezenþi 244 de parlamentariÉ

É245 cu domnul vicepreºedinte PãcuraruÉ

Vã rog frumos sã vã ocupaþi locurile dumneavoastrã, pentru a supune votului raportul.

Deci urmeazã sã vã pronunþaþi prin vot asupra a douã documente: raportul anual, respectiv raportul de activitate, ºi, în continuare, contul de execuþie bugetarã.

Cine este pentru raportul anual?

Cred cã nu aþi înþelesÉ

Cine este pentru propunerea Comisiei de culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã? Se respinge raportul anual. Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Nici un vot. Un vot împotrivã.

În continuare, asupra contului de execuþie bugetarã, din care, din raportul comisiei, rezultã cã aceasta a fost corespunzãtoare.

Cine este pentru contul de execuþie bugetarã? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. O abþinere. Deci o abþinere ºi un vot împotrivã. Numai puþin. Vreþi sã vorbiþiÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Mã abþinÉ

## A, o abþinereÉ

În continuare, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã-i dau cuvântul doamnei deputat Daniela Buruianã, sã facã o declaraþie în legãturã cu declaraþia domnului deputat TunaruÉ

ªi-a dat ºi dânsa demisia?!

## **Doamna Daniela Buruianã-Aprodu:**

Nu, eu nu mi-am dat demisia, staþi liniºtitÉ Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

A fost destul de emoþionantã declaraþia domnului deputat Raj Tunaru, de a-ºi da demisia din Partidul România Mare.

Pe mine, personal, m-a emoþionat pânã la lacrimi ºi bãnuiesc cã ºi pe dumneavoastrã. A uitat sã spunã un singur lucru, esenþial de altfel: astãzi, la ora 13,00, la ºedinþa comitetului director, dânsul a fost dat afarã din Partidul România Mare. Atâta tot.

De altfel, sã ºtiþi cã-ºi meritã soarta. Probabil cã locul lui este la partidul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Rog comisiile de culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã sã se întruneascã mâine pentru a analiza situaþia exprimatã, mâine, la ora 10,00É ## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Domnule preºedinte, vreau sã spun ceva importantÉ Domnilor colegi,

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala, înainte de a vã spune cã s-a creat o situaþie nouã.

La ora aceasta, Radiodifuziunea Românã nu are conducere. Trebuie luatã, în situaþia care s-a creat, mãsura urgentã de a se numi o conducere interimarã. ªi aº vrea, înainte de a merge mai departe ºi dând timp domnilor preºedinþi sã gãseascã soluþia, sã vã spun, în aceastã zi tensionatã, o scurtã parabolã pe care a scris-o Marin Preda, a dictat-o el ºi am scris-o eu cu mâna.

Doi bãieþi luptau mereu unul cu altul. De câte ori cel mai bun câºtiga, celãlalt avea obiceiul jenant de a elibera o substanþã toxicã pe una dintre porþile organismului sãu. Aºa încât nici o victorie nu pãrea serioasã, pentru cã respectivul nu ºtia sã se comporte în situaþia de învins.

Mi-am amintit aceastã parabolã într-un moment în care, cineva care ne-a þinut pe toþi aici a plecat în final, ca sã ne facã inutili. Important pentru democraþie este ca lupta sã se ducã pânã la capãt. Noi ne-am bãtut azi cu niºte oameni care au plecat în momentul în care trebuia sã consacrãm o opinie. Ei ne-au spus, unii dintre ei ne-

au spus, ”Votul vostru este dinainte dat.Ò ca ºi când al dumnealor era dinainte luat.

Ei bine, asta îmi aminteºte de înþelepciunea unui ºahist, de la Herculane, Ilie Cristescu, care de câte ori jucam ºah cu el îmi spunea: ”Tu de la începutul partidei ºi pânã acum numai împotriva mea jociÉÒ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Raportat la ceea ce a spus distinsul nostru coleg, vã amintesc cã un director interimar se poate numi la propunerea Comisiilor de culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Deci, în acest sens, vã rog sã vã convocaþi cele douã comisii, mâine, la ora 10,00, ºi sã analizaþi propunerile care se vor face.

Deci, pânã când va fi numit un director interimar, conduce preºedintele actual.

Stimaþi colegi,

De la Camerã, programul pentru Camera Deputaþilor a fost anunþat. Mâine, fiecare Camerã îºi urmeazã propriul program.

_ªedinþa s-a încheiat la ora 19,50_ .

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

> Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

> cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 191/21.XII.2001 conþine 48 de pagini.**

Preþul 35.472 lei