Oliviu Gherman

## Domnilor preºedinþi,

Stimate colege, stimaþi colegi,

Desigur, dacã nu ar fi fost cele douã intervenþii ale celor doi respectabili preºedinþi de comisii, intervenþia mea ar fi fost inutilã. Voi începe cu intervenþia stimatului coleg Rãsvan Dobrescu, din partea Senatului. Vreau sã precizez un lucru, raportul prezentat de domnul preºedinte nu a avut nici un caracter ofensator la adresa Senatului, a fost un raport sec în care au fost explicitate modalitãþile prin care Consiliul Legislativ ºi-a realizat îndatoririle constituþionale.

Probabil cã dacã vom merge pe aceastã soluþie, a subordonãrii, va trebui ca de acum încolo toate organismele subordonate Parlamentului, eventual, sã vinã cu sãruÕmâna la Parlament.

Raportul este un raport profesionist ºi nu este un raport de subordonare sau, dacã vreþi, de slugãrnicie. Sunt douã lucruri esenþial deosebite. ªi aceastã precizare este necesarã.

În al doilea rând, în ceea ce priveºte argumentaþia domnului preºedinte Popescu, vã rog sã mã credeþi, am rãmas stupefiat. De altfel, înþelegeam acest lucru foarte bine, anume faptul cã am devenit republicã guvernamentalã. Domnia sa ºtie la fel de bine cã o ordonanþã de urgenþã sau o ordonanþã obiºnuitã trebuie sã fie aprobatã prin lege. Deci procesul de trecere prin Parlament nu este eludat sau n-ar trebui sã fie eludat prin ordonanþe.

Prin urmare, argumentaþia Domniei sale, cã ar fi nevoie de 500 de ani, este falsã, deoarece conþinutul ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã este analizat în Parlament ºi este ratificat prin legi. Dar substituirea în grabã a legislativului prin ordonanþe de urgenþã a creat o situaþie...