Stenogramă plen

3. Proiectul Legii privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc, judeþul Covasna, municipiu (lege organicã).

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal (lege organicã).

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind protecþia patrimoniului cultural naþional mobil (lege organicã).

4. Proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia Internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuitã la Geneva la 10 noiembrie 1972, 23 octombrie 1978 ºi 19 martie 1991.

5. Proiectul Hotãrârii pentru modificarea ºi completarea Regulamentului Camerei Deputaþilor (completarea cu art. 209[1] ºi abrogarea art. 16).

6. Proiectul Hotãrârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor (proiectul de hotãrâre care se referã numai la modificarea art. 176 din regulament).

7. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ (continuarea dezbaterilor).

Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor, discutã procedura de urmat.)

de lucru în perioada 2Ñ6 octombrie 2000

Ñ **ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ñ orele 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 16,00 Ð 18,30 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,00 Ð 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru**

- **Ñ orele 18,30 Ð 19,30 Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 8,30 Ð 9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor**

- **Ñ orel 9,20 Ð 13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ñ orele 14,00 Ð 16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE Ñ orele 8,30 Ð 16,30 Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor Ñ ora 11,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR orele 8,30 Ñ 12,30 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

-

- *****

## **Vineri, 6 octombrie 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

## Doamnelor ºi domnilor,

Pânã începem ºedinþa, rog pe toþi membrii comisiei sã studieze proiectul de hotãrâre, ca sã-l putem multiplica ºi difuza în salã.

Deci îl rog pe domnul preºedinte Sassu sã convoace comisia, de urgenþã, ºi sã ia o decizie.

## Doamnelor ºi domnilor,

Pânã se deschide ºedinþa comunã, fac, pentru Camera Deputaþilor, comunicãrile obiºnuite din programul de joi.

Ordinea de zi ºi programul de lucru ale Camerei Deputaþilor pentru sãptãmâna viitoare v-au fost distribuite la casete.

Aveþi de fãcut vreo observaþie asupra acestor lucruri?

Dacã nu aveþi de fãcut observaþii, supun la vot, numai pentru Camera Deputaþilor, mai întâi ordinea de zi.

Cine este pentru? Vã mulþumim. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Programul. Vreo observaþie este de fãcut? Nu este. Supun la vot programul pentru sãptãmâna viitoare. Vã mulþumim.

Împotrivã? Nu sunt împotriviri.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Deci ordinea de zi ºi programul au fost adoptate. Vã mai citesc informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul statului, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. ªi acest proiect de lege va fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Pentru Senat, aº dori sã supun atenþiei colegilor programul pentru sãptãmâna viitoare, în perioada 2-7 octombrie: luni Ñ de la orele 14,00, lucrãri în grupurile parlamentare; de la orele 15,00 la 19,30, lucrãri în plenul

Senatului; marþi, toatã ziua, lucrãri în plenul Senatului; miercuri, de la 9,00 la 13,00 Ñ lucrãri în plenul Senatului; dupã-amiazã, de la 13,00 la 14,30, ºedinþa Biroului permanent, urmând ca de la ora 15,00 activitatea sã se desfãºoare în cadrul comisiilor permanente; joi, de la 9,00 la 13,00, lucrãri în plenul Senatului.

Dacã sunt observaþii din partea colegilor de la Senat asupra programului pentru sãptãmâna viitoare... Nefiind,

pun votului dumneavoastrã includerea doamnei Pavel Lavinia în Comisia de integrare europeanã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? O abþinere. Împotriviri?

Deci doamna deputat Pavel Lavinia face parte ºi din Comisia pentru integrare europeanã. Pânã se procedeazã la multiplicarea proiectului de Hotãrâre a Parlamentului României privind ancheta F.N.I., v-aº propune sã dezbatem Raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe anul 1998.

Este o chestiune care nu dureazã mai mult de 15, maximum 20 de minute, timp în care se multiplicã proiectul de hotãrâre ºi intrãm în dezbaterea pe fond a acestui proiect.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotriviri? Abþineri?

Deci a fost aprobatã dezbaterea Raportului de activitate al Consiliului Legislativ pe anul 1998.

Raportori sunt cele douã Comisii juridice, de imunitãþi ºi validãri.

Îl invit pe domnul Valer Dorneanu sã prezinte Raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul 1998. Aveþi cuvântul!

**Domnul Valer Dorneanu** Ñ _preºedintele Consiliului Legislativ:_

Domnule preºedinte, Stimaþi senatori,

Distinºi deputaþi,

Îmi cer scuze pentru uºoara întârziere, dar urmãream la monitor lucrãrile ºi credeam cã se deruleazã în continuare raportul.

Am sã vã rog sã-mi permiteþi ca în scurta prezentare a raportului de activitate pe 1998 sã fac totuºi referiri actuale la Õ99, deºi raportul pe Õ99 nu este depus pe ordinea de zi, întrucât mi se pare o chestiune absolut de bun-simþ ºi fireascã sã actualizez mai ales datele statistice.

Cunoaºteþi Ñ ºi nu spun o noutate Ñ cã un stat de drept, pentru a funcþiona în condiþii fireºti, trebuie sã se bazeze pe un sistem legislativ coerent, unitar, uniform, care sã permitã derularea activitãþii de conducere în bune condiþiuni ºi în condiþii de strictã legalitate.

Pentru ca acest sistem sã rãspundã acestor cerinþe, este necesar ca fiecare lege alcãtuind acest sistem, fiecare act normativ sã întruneascã condiþii fireºti specifice actului normativ. Acestui deziderat îºi propune sã rãspundã, de aproape 5 ani, Consiliul Legislativ, organ de specialitate în subordinea Parlamentului.

Dacã doriþi, mai pe scurt, domnule Valer Dorneanu, pentru cã toþi colegii au citit raportul. Vã rog.

Deci v-aº aminti faptul cã noi ne integrãm în toate structurile guvernamentale ºi parlamentare care se strãduiesc sã contribuie la armonizarea legislaþiei noastre cu reglementãrile europene, am fãcut ºi câteva editãri explicative cu privire la termeni, cu privire la stadiul armonizãrii, cu privire la diverse problematici ºi participãm foarte activ în cadrul Comitetului pentru armonizare, ca ºi la activitatea Comisiei parlamentare care îºi propune acelaºi lucru.

Vreau sã închei referindu-mã la o componentã a activitãþii noastre pe care pânã în prezent nu ne-am îndeplinit-o, respectiv aceea de a realiza depozitul oficial al legislaþiei. Potrivit Constituþiei ºi legii noastre de organizare, noi trebuia sã pãstrãm toate originalele legilor, pentru cã suntem organismul specializat în acest domeniu. Întrucât pânã acum nu am avut spaþiul necesar, nu ne-am putut îndeplini aceastã misiune. Recent Birourile permanente ne-au afectat acest spaþiu ºi credem cã în cursul acestui an Consiliul Legislativ va putea sã adune de la Arhivele Naþionale, de la Arhivele Camerei Deputaþilor toate legile originale pentru a le clasa ºi a le pune spre depozitare pe criterii juridice, pe criterii legislative, nu pe alte criterii, cum sunt ele acum depozitate.

Sperând cã nu v-am plictisit ºi fiind convins cã veþi fi analizat foarte atent raportul pe care noi vi l-am pus la dispoziþie, vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã prezinte raportul.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Raport comun privind Raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul 1998 de cãtre Consiliul Legislativ.

Nu vã miraþi, este raportul comun al comisiilor la Raportul Consiliului Legislativ, nu e o greºealã. Cu adresele din iunie 1999, raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul 1998 de cãtre Consiliul Legislativ a fost depus spre dezbatere ºi întocmirea unui raport comun de cãtre Comisiile juridice ale Parlamentului, la sediul acestora. Cele douã comisii s-au reunit în ºedinþã comunã în data de 7 iunie 2000 pentru a dezbate documentul susmenþionat. Raportul asupra activitãþii desfãºurate de Consiliul Legislativ în anul 1998 este structurat în opt capitole care prezintã: 1. Reexaminarea legislaþiei în vigoare, anterioarã Constituþiei; 2. Activitatea de avizare; 3. Armonizarea legislaþiei interne cu reglementãrile comunitare; 4. Evidenþa oficialã a legislaþiei; 5. Informatizarea activitãþii ºi evidenþei legislative; 6. Elaborarea ºi editarea de repertorii legislative ºi culegeri de acte normative; ## 7. Activitate de decumentare ºi informare legislativã;

8. Activitatea logisticã.

În raport mai sunt prezentate în anexe exemplificãri din unele avize favorabile, situaþia avizelor negative, cu unele exemplificãri, bilanþul contabil pe anul 1998.

Prin analiza activitãþii Consiliului Legislativ pe anul 1998, membrii celor douã comisii au hotãrât cã scopul principal al Consiliului, de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizãrii, unificãrii ºi coordonãrii întregii legislaþii, a fost realizat, dar nu pe deplin. Din acest motiv se recomandã Consiliului Legislativ ca pe viitor sã acorde o mai mare atenþie cu privire la corelarea întregii legislaþii, atunci când se întocmesc avizele pentru proiectele de lege.

Faþã de cele prezentate anterior, comisiile avizeazã favorabil raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe anul 1998 ºi, în conformitate cu prevederile art.57 din Constituþia României, supun documentele spre dezbatere ºi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului. Semneazã preºedinþii ºi secretarii acestor comisii.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog, puþinã liniºte. Dacã sunt colegi doritori sã se înscrie la cuvânt...

Domnul deputat Gaspar, dupã care vom trece la dezbaterea proiectului de Hotãrâre F.N.I.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Raportul prezentat de cãtre Consiliul Legislativ, astfel cum a fost actualizat prin cuvântul preºedintelui sãu, evidenþiazã în mod elocvent activitatea desfãºuratã, cu referire directã la atribuþiile pe care acesta le are potrivit prevederilor constituþionale ºi ale legii sale de organizare ºi funcþionare.

Definit prin Constituþie ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului, Consiliul Legislativ ºi-a adus o contribuþie deosebitã pe linia sistematizãrii, unificãrii ºi coordonãrii legislaþiei, organizând concomitent o bunã evi-

denþã a acesteia. Examinând cu atenþie ºi un înalt profesionalism proiectele de acte normative trimise spre avizare, legi, hotãrâri ºi ordonanþe ale Guvernului, Consiliul Legislativ a contribuit efectiv la ridicarea nivelului calitativ al acestora, sprijinind nemijlocit procesul de novare a legislaþiei în perioada pe care societatea româneascã o parcurge.

Din cuprinsul raportului, cât ºi din cele cunoscute în mod direct de cãtre noi cu ocazia dezbaterilor proiectelor de lege ºi ordonanþe ale Guvernului, rezultã în mod evident preocuparea Consiliului Legislativ în aceastã privinþã, aceasta dovedind-o nenumãratele observaþii ºi propuneri formulate în cadrul avizelor emise. Pe linia perfecþionãrii cadrului legislativ, în special în ceea ce priveºte zestrea legislaþiei anterioare Constituþiei ºi necesitatea punerii ei de acord cu prevederile legii fundamentale a statului, Consiliul Legislativ a desfãºurat o remarcabilã activitate de asanare a legislaþiei. Rezultã astfel cã de la începutul acestei acþiuni au fost abrogate un numãr de 1.753 de acte normative, constituite din legi, decrete, decrete prezidenþiale, hotãrâri ale Consiliului de Miniºtri ºi ale Guvernului, anterioare adoptãrii noii noastre Constituþii. În raport de rezultatele obþinute, se poate aprecia cã activitatea de asanare a legislaþiei este aproape de a fi finalizatã, excepþie fãcând actele normative a cãror abrogare nu se poate face decât prin înlocuirea cu o nouã reglementare, acþiune ce se va realiza în desfãºurarea procesului legislativ.

Arãtam anterior cã una din atribuþiile de bazã, am putea spune cea mai importantã, ale Consiliului Legislativ o reprezintã activitatea de avizare a proiectelor de lege, propuneri legislative, proiecte de ordonanþe ºi hotãrâri cu caracter normativ ale Guvernului. Este de remarcat cã în cuprinsul avizelor au fost formulate observaþii ºi propuneri care au condus la o îmbunãtãþire substanþialã a proiectelor de acte normative atât sub aspectul fondului reglementãrii, cât ºi în ceea ce priveºte redactarea, pentru a da textului o mai mare claritate ºi funcþionalitate în mediul social.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

ªi-au mai anunþat intenþia de a lua cuvântul urmãtorii domni parlamentari: Rãsvan Dobrescu, Sãndulescu, Gherman, Ninosu, doamna deputat Puwak.

Vã propun sã sistãm înscrierile la cuvânt, pentru a putea intra în dezbaterea proiectului de Hotãrâre asupra anchetei F.N.I.

Domnule preºedinte, ºi eu vreau sã iau cuvântul.

Da. Am reþinut, vã cer scuze. Vã trec, domnule deputat.

Nu le primesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu le primiþi? Nici nu mã aºteptam sã le primiþi. Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Consiliul Legislativ este un organism al Parlamentului. Potrivit Constituþiei ºi legii sale de organizare, el are obligaþia sã prezinte rapoarte anuale ale activitãþii sale.

Din cele douã reguli, constituþionalã ºi legalã, pe care le-am invocat, rezultã cã între Consiliul Legislativ ºi Parlament existã un raport de subordonare a Consiliului Legislativ faþã de Parlament. Iatã cã, astãzi, domnul preºedinte al Consiliului Legislativ, în documentul pe care ni l-a citit ºi pe care l-a intitulat raport, s-a comportat nu ca un subordonat care raporteazã organismului superior despre activitatea sa, ci ca un superior al organismului cãruia are obligaþia sã-i raporteze activitatea sa. S-a erijat într-un inspector ºi comportarea Domniei sale încalcã prevederile Constituþiei, încalcã prevederile legale ºi, pe planul bunei-cuviinþe, se situeazã într-o poziþie de cutezanþã inacceptabilã. Eu consider cã o astfel de compor-

tare nu poate ºi nu trebuie sã fie toleratã din partea Parlamentului ºi cã domnului preºedinte al Consiliului Legislativ trebuie sã-i facem observaþia cea mai severã cu privire la comportarea sa ºi sã-i punem în vedere ca pe viitor sã fie respectuos cu Parlamentul, care este superiorul Consiliului Legislativ.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator ªerban Sãndulescu. Fac precizarea sã vã încadraþi în cele 3 minute alocate. Aveþi cuvântul, domnilor!

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Antevorbitorii mei au incriminat în mod grav, ºi pe bunã dreptate, ordonanþele de urgenþã care au fost date cu sutele. Eu am publicat acum vreo 2Ñ3 sãptãmâni o situaþie numericã a acestei probleme. Dar situaþia este mult mai gravã, fiindcã nu numai ordonanþele de urgenþã trebuie incriminate, ºi foarte multe din hotãrârile de Guvern, fiindcã s-au dat în aceºti 8 ani de când a apãrut Constituþia o mulþime de hotãrâri de guvern care modificã în mod fundamental legile pe care trebuiau sã le expliciteze. Pot sã dau multe exemple în acest sens, dar în 3 minute nu-mi permit sã fac acest lucru. Situaþia este gravã, fiindcã din 1992 încoace, deci dupã aprobarea Constituþiei, þara a fost guvernatã în cea mai mare parte prin hotãrâri de guvern care au încãlcat legile prin ordonanþe de guvern ºi ordonanþe de urgenþã, ceea ce este inadmisibil. A fost guvernatã în mod autoritar, aº putea spune nedemocratic, fiind ocolit Parlamentul, care este singura forþã legislativã, unica forþã legislativã din þarã. Este foarte grav acest lucru. Deci nu numai ordonanþele de urgenþã, ci ºi hotãrârile. Aº putea sã vã dau un exemplu aici, de exemplu în 1996 era prim-ministru domnul Vãcãroiu, au fost date 1.567 de hotãrâri de guvern, iar în anul acela au fost numai 142 de legi votate, hotãrârile de guvern urmând sã expliciteze aplicarea legilor. Adicã cum am fãcut? Am dat 10 hotãrâri de explicitare pentru o lege? Nu vedeþi ce haos a fost?! E inadmisibilã problema!

În legãturã cu faptul cã ar trebui mii de ani sau sute de ani, cum spunea domnul deputat Popescu, vreau sã vã spun urmãtorul lucru: în mod normal ar trebui Camera ºi Senatul sã aibã atribuþii diferite. Anumite legi trec prin Camerã, anumite legi trec prin Senat. La polonezi însã existã acelaºi sistem ca ºi la noi, trec ºi prin Camerã ºi prin Senat, dar acolo existã o oarecare ordine. Se prevede urmãtorul lucru: toate legile se depun în Camerã, se discutã în Camerã ºi se trimit la Senat. Dacã Senatul în 20 de zile nu dã o soluþie la legea respectivã, legea este aplicatã în mod automat ºi în felul acesta se terminã cu acest sistem ºi cu sistemul de a lipsi de la legi, de a nu avea cvorum etc., pe care îl practicã parlamentarii noºtri.

Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnilor preºedinþi,

Stimate colege, stimaþi colegi,

Desigur, dacã nu ar fi fost cele douã intervenþii ale celor doi respectabili preºedinþi de comisii, intervenþia mea ar fi fost inutilã. Voi începe cu intervenþia stimatului coleg Rãsvan Dobrescu, din partea Senatului. Vreau sã precizez un lucru, raportul prezentat de domnul preºedinte nu a avut nici un caracter ofensator la adresa Senatului, a fost un raport sec în care au fost explicitate modalitãþile prin care Consiliul Legislativ ºi-a realizat îndatoririle constituþionale.

Probabil cã dacã vom merge pe aceastã soluþie, a subordonãrii, va trebui ca de acum încolo toate organismele subordonate Parlamentului, eventual, sã vinã cu sãruÕmâna la Parlament.

Raportul este un raport profesionist ºi nu este un raport de subordonare sau, dacã vreþi, de slugãrnicie. Sunt douã lucruri esenþial deosebite. ªi aceastã precizare este necesarã.

În al doilea rând, în ceea ce priveºte argumentaþia domnului preºedinte Popescu, vã rog sã mã credeþi, am rãmas stupefiat. De altfel, înþelegeam acest lucru foarte bine, anume faptul cã am devenit republicã guvernamentalã. Domnia sa ºtie la fel de bine cã o ordonanþã de urgenþã sau o ordonanþã obiºnuitã trebuie sã fie aprobatã prin lege. Deci procesul de trecere prin Parlament nu este eludat sau n-ar trebui sã fie eludat prin ordonanþe.

Prin urmare, argumentaþia Domniei sale, cã ar fi nevoie de 500 de ani, este falsã, deoarece conþinutul ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã este analizat în Parlament ºi este ratificat prin legi. Dar substituirea în grabã a legislativului prin ordonanþe de urgenþã a creat o situaþie...

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

...în care, probabil, în speranþa domnului preºedinte, ar fi bine sã ne îndreptãm spre dictaturã. Dacã ºi aºa Parlamentul este mult prea lent în legislaþie, pãi, sã nu mai dea legi, ci cineva sã dea decrete ºi sã rezolve treaba.

Vã rog sã mã credeþi cã aceastã mentalitate... Se vorbeºte mereu despre o revenire a trecutului. Asta este reveria trecutului, domnilor, atunci când dorim ca Parlamentul sã fie, dacã vreþi, o instituþie de mimat a activitãþii legislative, o instituþie care este eludatã ºi este pusã în faþa unei situaþii incredibile.

Vreau sã mai spun cã Consiliul Legislativ avea datoria ca pe fiecare ordonanþã de urgenþã sã aprecieze nu numai conþinutul ordonanþei, ci ºi urgenþa, adicã dacã ea se supune prevederilor constituþionale în care o ordonanþã de urgenþã este absolut necesarã pentru rezolvarea unei situaþii care nu poate fi rezolvatã legislativ.

Deci critic Consiliul Legislativ deoarece a rãmas strict la analizarea conþinutului, ºi nu la analizarea constituþionalitãþii unui act în care Parlamentul este fãcut de ruºine, un fel de femeie de serviciu la Guvern.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Petre Ninosu.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu** _(din salã):_

Distrugerea Parlamentului, asta se vrea!

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Domnilor senatori ºi deputaþi,

Sunt constrâns sã intervin din douã motive: în primul rând, vreau sã profit de ocazie pentru a aduce mulþumiri Consiliului Legislativ pentru contribuþia ºi colaborarea la adoptarea legislaþiei, pentru contribuþia ºi colaborarea în procesul legislativ, atât de important proces pentru viaþa fiecãrei þãri, ºi sã amintesc cât de greu i-a fost Parlamentului când, câþiva ani dupã 1990, neexistând Consiliul Legislativ, nu am avut aceastã preþioasã consultanþã. Trebuie sã recunosc cã o anumitã dezordine s-a instalat, din acest motiv, în legislaþia adoptatã în acea perioadã.

De altfel, un alt organism foarte important a dispãrut dupã 22 decembrie 1989. Este vorba de Curtea Superioarã de Control Financiar, care a apãrut sub forma Curþii de Conturi, dupã niºte ani în care, din pãcate, bunul public, inclusiv banul public, s-a gãsit în afara oricãrei supravegheri sau control.

Deci doresc sã trec de la aceste mulþumiri ºi aceastã recunoºtinþã exprimatã pentru activitatea Consiliului Legislativ la rolul nostru, al Parlamentului, ºi sã-mi exprim mâhnirea adâncã pentru faptul cã am fost constrâns la finalul acestei legislaturi sã asist la intervenþii violente împotriva instituþiei Parlamentului, aduse din interiorul acesteia.

Doamnelor, domnilor senatori ºi deputaþi de la putere sau din opoziþie,

Ne facem cu toþii vinovaþi pentru imaginea pe care o are Parlamentul în prezent, pentru faptul cã Parlamentul a devenit ºi am acceptat, începând cu parlamentarii puterii ºi continuând cu parlamentarii opoziþiei, aceastã dominaþie a Executivului, aceastã inimaginabilã dominaþie a Executivului, acest sistem de reglementare dictatorialã prin ordonanþe, pierderea prestigiului Parlamentului ºi retragerea...

Domnule senator, am rugãmintea sã încercaþi sã încheiaþi.

...multora dintre dumneavoastrã din aceastã activitate se datoreazã Guvernului ºi sistemului ordonanþelor.

Parlamentul din 1990-1992 a elaborat peste 250 de legi ample ºi o Constituþie. Deci s-a dovedit deosebit de eficient. Parlamentul anilor 1992...

datã subliniez, pentru aceastã îndepãrtare de la alinierea la legislaþia europeanã. ªi, în acest context, îmi permit sã vã întreb care sunt propunerile Consiliului Legislativ pentru ca acesta sã-ºi poatã asuma responsabilitatea de a informa Parlamentul asupra oportunitãþii sau inoportunitãþii atribuirii caracterului de urgenþã unei ordonanþe. Vã mulþumesc.

Vã rog sã încercaþi sã încheiaþi, domnule senator.

Vã rog sã nu-mi luaþi dreptul de a-mi exprima gândurile, ºi þin o pledoarie în sprijinul Parlamentului ºi al parlamentarilor...

Parlamentul 1992-1996 a elaborat ºi adoptat ºi au fost promulgate peste 690 de legi ºi legi ample. Deci dacã comparãm acest numãr cu numãrul ordonanþelor, care multe dintre ele au rezolvarea unui singur caz, ca, de exemplu, Ciorbea ºi premier ºi primar, în noianul acesta de ordonanþe de urgenþã, de peste 600, vedem cã eficienþa de legiferare nu este nici pe departe mai fericitã decât eficienþa de legiferare a Parlamentului trecut.

În condiþiile acestea, regret cã tocmai confraþi de-ai mei pretind sã fie subordonat Guvernului Consiliul Legislativ. Consiliul Legislativ este un instrument, este o instituþie constituþionalã, este într-adevãr subordonat Parlamentului, iar rostirea despre haosul care a fost instalat prin sistemul ordonanþelor de urgenþã este, în mod firesc, în cãderea ºi în obligaþia Consiliului Legislativ de a fi exprimate.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe doamna deputat Hildegard Puwak.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Am citit raportul, am ascultat ºi prezentarea domnului preºedinte. Aduc în discuþie ºi în atenþia dumneavoastrã o altã constatare pe care Comisia Europeanã o face în raportul de evaluare a României pentru anul acesta: abuzul de ordonanþe, incoerenþa cadrului legislativ ºi îndepãrtarea de alinierea la legislaþia europeanã.

Cred cã pentru acest lucru se fac vinovaþi în primul rând Guvernul, dar nu pot sã fiu de acord cu afirmaþia domnului preºedinte al Consiliului Legislativ...

...spuneam, domnule preºedinte, cã nu pot sã fiu de acord cu aprecierea pe care aþi fãcut-o transferând asupra Parlamentului necesitatea sau faptul cã trebuie sã decidã asupra oportunitãþii caracterului de urgenþã al unei ordonanþe.

Existã o interpretare a Curþii Constituþionale care dã rãspunsul la aceastã problemã. Existã, pe de altã parte, constituit acest Consiliu Legislativ, tocmai în sprijinul Parlamentului, pentru a stabili aceste situaþii ºi a ne da un sfat, pentru cã, totuºi, acest abuz de ordonanþe s-a dovedit ineficient pentru coerenþa cadrului legislativ, pentru procesul ordonat de desfãºurare a reformei ºi, încã o

Vã mulþumesc ºi eu.

Invit la microfon pe domnul deputat Florin Georgescu, ultimul vorbitor.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Din partea P.D.S.R. vreau sã fac o consideraþie referitoare la afirmaþiile domnilor preºedinþi ai Comisiilor juridice din cele douã Camere.

Pe de o parte, nu suntem de acord cu criticile nemotivate ºi nejustificate care au fost adresate cuvântului domnului preºedinte Valer Dorneanu de la Consiliul Legislativ, pentru cã Domnia sa a înfiinþat o instituþie cãreia i-a conferit prestigiul profesional ºi moral, iar referitor la afirmaþia domnului preºedinte Emil Popescu, care spunea cã ”ordonanþele simple ºi de urgenþã au fost necesare pentru a legifera reformaÒ, eu mi-aº permite sã-l contrazic pe Domnia sa, pentru cã din cele circa 900 de ordonanþe simple ºi de urgenþã, din care 500 de urgenþã, trei sferturi au fost ordonanþe de modificare a legislaþiei existente în 1996, legislaþia reformei ºi a dezvoltãrii mecanismelor de piaþã.

ªi atunci rezultã cã marea majoritate a ordonanþelor au fost emise pentru a se modifica un cadru juridic existent ºi care era pus în concordanþã cu standardele europene. De aceea ºi primim critici cã ne îndepãrtãm de la aceste cerinþe.

Ce rezultã din acest fapt: cã ordonanþele simple ºi de urgenþã, din pãcate pentru þarã ºi pentru cetãþeni, au fost emise de cãtre cele trei Guverne ale C.D.R.-P.D.U.D.M.R. pentru a legifera declinul economic ºi dezastrul economiei naþionale, pentru a legifera haosul ºi pentru a legifera hoþia în România.

Ca efect, s-a instaurat anarhia organizatã, formã de guvernãmânt denunþatã de Hegel încã de acum un secol. Acesta este rezultatul guvernãrii dumneavoastrã, domnilor din dreapta mea.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului preºedinte Dorneanu, a cerut drept la replicã domnul deputat Popescu.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã punctez cu tãrie, ca sã fie clar pentru toatã lumea, cã patru ani de zile P.D.S.R.-ul n-a fãcut reformã! S-a prefãcut cã face reformã! Acum nu vã plac aceste adevãruri ºi timpul politic ºi timpul economic a fost pierdut ºi recuperarea acestui timp politic ºi economic nu se putea face decât prin ordonanþe. N-am inventat noi aceastã procedurã ºi abia acum reuºim sã ne apropiem cât de cât, suntem mereu ultimii în aceastã zonã, din cauza dumneavoastrã. ªi trebuie acum sã recuperãm prin procedeele dumneavoastrã.

## **Domnul Dan Marþian**

:

Inutil pentru o guvernare fãrã rezultate!

Am rugãmintea, stimaþi colegi... avem un proiect de hotãrâre pe care trebuie sã-l dezbatem. Dacã ne încingem acum la dispute inutile, dupã pãrerea mea, pierde Parlamentul României.

Vã rog, doamna deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã mã adresez domnului preºedinte de ºedinþã, amintindu-i cã Regulamentul Camerelor comune îndrituieºte preºedintele de ºedinþã sã atragã atenþia unui coleg dacã acesta nu se comportã la tribunã aºa cum ar trebui sã ne comportãm în Parlamentul unei þãri.

Aº vrea sã vã rog frumos sã atrageþi atenþia atât stimatului meu coleg, domnul deputat Emil Popescu, cât ºi altor colegi care vor mai fi la aceastã tribunã, dar faþã de care nu am sesizat nici o ieºire din termenii permiºi la aceastã tribunã, ca sã ne exprimãm aºa cum ar trebui sã ne exprimãm de la tribuna Parlamentului ºi nicidecum ca ºi cum ne-am afla pe un stadion. Înþelegem, auzim foarte bine fiecare din noi ºi dorim sã avem un comportament civilizat ºi un dialog constructiv.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Atrag atenþia tuturor colegilor care vor mai lua cuvântul sã facã apel la deontologia parlamentarã ºi sã dãm un exemplu cum se cuvine pentru cei care ne urmãresc.

Dau cuvântul domnului preºedinte Valer Dorneanu pentru trei minute, sã rãspundã la întrebãri. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

a verifica, printre altele, ºi natura actului normativ, dacã el are natura cea prevãzutã de lege sau nu. Pe de altã parte, de a verifica constituþionalitatea lui. Or, din moment ce pentru fiecare act normativ, Constituþia îi stabileºte niºte condiþii când poate fi utilizat ºi promovat, trebuia s-o fac.

Vã rog sã mã credeþi cã am fãcut-o cu cea mai mare reþinere. ªi dacã distinºii preºedinþi ai Comisiilor juridice vor citi stenograma acestei ºedinþe vor constata cã deloc n-am fãcut o pledoarie împotriva folosirii ordonanþelor ºi a ordonanþelor de urgenþã.

Am zis cã imprevizibilitatea evoluþiei economico-sociale, nevoia de armonizare, nevoia de a edifica un nou sistem de drept necesitã ºi utilizarea acestor forme. Dar am spus cã ele trebuie utilizate cu raþiune, cu reþinere, pentru a respecta rolul legislativ, suveran, al Parlamentului. ªi aici cred cã tocmai m-am comportat ca un organ subordonat Parlamentului, apãrându-i prestigiul ºi suveranitatea legislativã.

Vã amintesc cã am spus cã nu este cazul ca Consiliul Legislativ sã se pronunþe asupra oportunitãþii utilizãrii acestei formule, pentru cã eu nu ºtiu dacã T.V.A.-ul trebuie modificat imediat, dacã legislaþia fiscalã trebuie modificatã imediat. Deci n-am pledat împotrivã, împotriva ordonanþelor de urgenþã. ªi, repet, Consiliul Legislativ este obligat sã se pronunþe totuºi, atât pentru cã legea sa de organizare îl face rãspunzãtor de a comunica exact. Or, ca organ consultativ ce este, cu valenþe ºtiinþifice, profesioniste, sã comunice atât Guvernului, cât ºi Parlamentului toate informaþiile care sunt necesare pentru a asigura legalitatea actului normativ, constituþionalitatea lui ºi structura lui normativã adecvatã.

Eu regret cã raportul a prilejuit ºi o disputã polemicã. Oricum, pentru noi este un învãþãmânt. Dar, repet, niciodatã nu am pus în discuþie probleme de oportunitate, nu am pus în discuþie dreptul Guvernului de a utiliza ordonanþe de urgenþã, deºi, repet, am fost criticaþi ºi prin mass-media, ºi prin scrisorile pe care le primim asupra faptului cã noi nu încercãm sã restricþionãm, sã restrângem utilizarea prin exces a acestei modalitãþi de promovare.

Vã rog sã încercaþi sã încheiaþi, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Stimaþi parlamentari,

Regret cã cele spuse de mine cred eu cã au fost uºor distorsionate, pentru cã niciodatã nu mi-am permis sã mã comport altfel decât ca o instituþie dedicatã Parlamentului ºi subodonatã lui, deºi nu acesta este cuvântul pe care-l stabileºte Constituþia.

Aº vrea sã mã înþelegeþi cã am abordat acea problemã ºi am evitat altele cu privire la analiza sistemului legislativ tocmai pentru a nu da o turnurã polemicã ºi cu atât mai puþin politicã raportului meu. M-am referit la ordonanþe pentru cã am fost obligat s-o fac. În legea de organizare, primul atribut al Consiliului Legislativ este de

Da. Pentru cã am fost întrebaþi ce ar trebui sã se facã. În cadrul preocupãrilor de reformare constituþionalã poate cã ar fi bine sã se defineascã acolo mai exact cazul excepþional ºi condiþiile în care poate fi utilizatã ordonanþa de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu. Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de Hotãrâre a Comisiei de anchetã F.N.I. V-a fost distribuit proiectul de hotãrâre cu cel puþin trei sferturi de orã în urmã. De asemenea, fac apel la toþi colegii parlamentari, care sunt pe la grupurile parlamentare sau pe holuri, sã pofteascã în salã.

Începem prin a pune întrebarea dacã asupra titlului hotãrârii existã observaþii. Nu sunt observaþii.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru acurateþe de redactare, în finalul preambulului, pentru cã se repetã de douã ori cuvântul precum, ultimul precum sã fie înlocuit. Deci tãiem ”precumÒ ºi introducem ”ºi þinând seama de dezbaterile care au avut loc,Ò deoarece cuvântul precum îl gãsim imediat la rândul trei din preambul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. De acord.

Mai sunt ºi alte observaþii asupra preambulului? Nefiind alte observaþii,

## Domnilor colegi,

Art.1 aº spune sã fie formulat în felul urmãtor: ”Parlamentul României ia act de raportul prezentat de Comisia de anchetã, completat cu punctele de vedere depuse ºi cu propunerile fãcute în cadrul dezbaterilor din ºedinþele comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului.Ò

Juridic, asta avem dreptul sã facem, când am luat act. De ce? Pentru cã o sã vedeþi dumneavoastrã cã mai departe rezultã clar, pe altã cale implicitã, cã este însuºitã.

Dar termenul juridic corect acesta este: ia act.

crete de recuperare a pagubelor celor pãgubiþi. ªi vreau sã citesc din poziþia reprezentanþilor F.N.I., litera d) din punctul 10, în care se spune: ”Propunerile 2, 9 ºi 10 din capitolul IX al raportului Comisiei parlamentare de anchetã, care vizeazã recuperarea banilor investitorilor, sunt nedrepte, imprecise ºi inaplicabile, juridic ºi practic.Ò

Dacã cumva investitorii au dreptate cu privire la conþinutul raportului ºi aceastã caracterizare, însuºirea acestui raport de cãtre noi nu s-ar putea face. Într-adevãr, raportul nu rezolvã problema. Raportul, însã, conþine elemente vãdit contradictorii în conþinutul lui în raport cu ceea ce ni se propune a hotãrî astãzi. Astfel, în pagina 149 din raport...

Domnule deputat, am rugãmintea, dacã aveþi observaþii asupra art.1, cu amendamente. Dezbaterile generale asupra raportului le-am fãcut ieri toatã ziua.

Eu doresc sã susþin propunerea fãcutã de cãtre domnul senator Ulm Spineanu, în sensul cã nu ne putem însuºi în termenul prevãzut de hotãrâre acest raport datoritã elementelor contradictorii pe care le cuprinde, ca ºi datoritã faptului cã nu propune nici un fel de soluþie pentru rezolvarea pe fond a problemei investitorilor.

ªi vroiam sã fac argumentarea faptului cã, la pagina indicatã, raportul propune instituirea unei comisii formate din trei parlamentari, ministrul justiþiei, ministrul finanþelor ºi ministrul de interne, care sã hotãrascã, sã stabileascã exact paguba, sã stabileascã care sunt persoanele, societãþile comerciale îndreptãþite sã fie despãgubite ºi care este suma cu care trebuie sã fie despãgubite ºi sã stabileascã de unde sã fie luaþi aceºti bani, iar pe de altã parte, în hotãrârea care ni se propune, se cere Guvernului României ºi Ministerului Public sã facã...Nu, textul care ni s-a publicat acum.

Deci între propunerile raportului pe care le-am arãtat la paginile 149Ñ150 ºi propunerile hotãrârii existã o contradicþie vãditã. De aceea, socot ºi eu cã este bine sã nu folosim termenul de ”ne însuºim raportulÒ, ci termenul de ”ia act de raportul comisieiÒ.

Da. Mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt ºi alte puncte de vedere... Domnul deputat Alexandru Sassu.

Vã rog sã-mi predaþi amendamentul, domnule senator. Domnul deputat Dejeu.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Propunerea de hotãrâre ce ne-a fost înaintatã foloseºte termenul de ”însuºeºte acest raport de cãtre ParlamentÒ.

Aº dori sã remarc faptul cã una dintre þintele esenþiale ale muncii noastre ar trebui sã fie gãsirea soluþiilor con-

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnilor preºedinþi,

Am douã lucruri sã spun: în primul rând cã aºa cum, de altminteri, ieri a rezultat din dezbateri, marea majoritate a grupurilor parlmentare au fost de acord cu ceea ce prezenta raportul, mai ales cã toate grupurile parlamentare au avut reprezentanþi în comisia respectivã. A lua act, în aceste condiþii, este un termen care derogã Parlamentul de rãspunderea pe care a dat-o comisiei respective, deci raportul poate fi respins sau poate fi însuºit. Altfel, înseamnã cã raportul este o chestiune care rãmâne în aer, Parlamentul n-are nici o legãturã cu el ºi nu are nici un fel de implicare în aceastã chestiune.

Pe de altã parte, soluþiile despre care vorbeam acum mai bine de douã sãptãmâni poate erau valabile atunci. Însã, de data asta, dezbaterea raportului s-a fãcut la mai bine de douã sãptãmâni dupã ce a fost depus. La ora actualã, lucrurile stau cu totul altfel. Nu uitaþi cã aºteptãrile acestor oameni, ale acestor pãgubiþi nu se numãrã în sãptãmâni, nici în luni, se numãrã în zile ºi va trebui sã gãsim o soluþie cât mai rapidã. Ceea ce propune Parlamentul la sfârºit este o hotãrâre care se referã la rezolvarea acestor probleme ºi ea trebuie sã fie adoptatã ca atare.

Deci eu sunt pentru menþinerea termenului de ”îºi însuºeºteÒ, sigur, dacã este votat de Parlament ca atare.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Florin Georgescu. Aþi renunþat. Da? Da. Domnul senator Gherman.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimate colege, stimaþi colegi,

Din nou ni se face o propunere de a fi transferaþi într-o situaþie de spectatori. _A lua act_ înseamnã ca ºi când am fi citit în presã cã acest lucru existã. Parlamentul nu este o instituþie de ”a lua actÒ. Parlamentul este o instituþie care îºi însuºeºte sau nu îºi însuºeºte o anumitã treabã. Eu nu vreau sã fac nici un fel de predicþie asupra votului. Dar noi nu luãm act, noi hotãrâm, noi ne însuºim sau nu ne însuºim un document care ne este prezentat. ”A lua actÒ este ca ºi când s-ar spune cã noi toþi aici trebuie sã rãmânem ca niºte spectatori la ceea ce ne-a fost prezentat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

## Domnilor colegi,

Nu vreau sã motivez, îmi retrag amendamentul. Rãmâne aºa pentru cã sunt partenerul ideii cã sigur cã am luat la cunoºtinþã, nu putem sã ne derogãm de aceastã treabã. Vã atrag atenþia însã cã, constituþional, nu putem ”dispuneÒ, doar ”cereÒ urgentarea anchetelor ºi tragerea la rãspundere a vinovaþilor, nu asupra procedurii de urmat de aceste instituþii, apropo de separaþia puterilor în stat.

Eu aceasta am vrut. La punctul 3 voi propune ºi soluþia. Prin urmare, vã voi citi, vã voi propune o soluþie când ajungem la punctul 3, ea împlinea ceea ce am spus, de ce sã luãm act, pentru cã 3 propunea o soluþie, dacã v-o însuºiþi, bine, sau nu! Acesta a fost sensul, dar pentru a nu mai discuta în continuare, îmi retrag eu amendamentul, cã sunt efectiv de acord ºi nu pot sã mã derobez de aceastã chestiune.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Prin urmare, supun la vot art. 1, în redactarea primitã de cãtre dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? 5 abþineri.

Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost adoptat.

Rog reprezentanþii comisiei sã vinã la pupitru, pentru cã pot fi eventuale rãspunsuri la întrebãrile formulate de colegii parlamentari.

Articolul 2. Observaþii?

Doamna deputat Puwak.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak:**

## Domnilor preºedinþi,

Întrucât redactarea art. 2 în proiectul de hotãrâre este neclarã, vã propun reformularea art. 2 în urmãtorul mod, art. 2 sã aibã 3 alineate.

Primul alineat sã aibã urmãtorul conþinut: ”Guvernul României, Curtea de Conturi, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, Banca Naþionalã a României vor extinde ancheta pentru întreaga perioadã de funcþionare a F.N.I. la toate persoanele fizice ºi juridice implicate ºi vor stabili rãspunderile ce le revinÒ.

La alineatul 2 propun urmãtorul conþinut: ”Mãsurile adoptate, sancþiunile aplicate ºi soluþiile de rezolvare a problemei sociale create vor fi prezentate Parlamentului României în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotãrâri în Monitorul Oficial al RomânieiÒ.

Motivez aceastã solicitare de reducere a termenului de la 30 de zile la 15 zile pentru cã problema are o vechime, instituþiile statului au fost implicate în a gãsi soluþii, credem cã nu este nevoie sã mai lãsãm investitorii sã aºtepte 30 de zile pe o problemã care deja comportã ºi implicã atenþia autoritãþilor de mai multe luni de zile.

Alineatul 3: ”Ministerul Public va acþiona pentru finalizarea corespunzãtoare a anchetei într-un termen cât mai scurt posibil ºi va prezenta opiniei publice ºi Parlamentului rezultatele acestei ancheteÒ. Acest lucru este necesar pentru a respecta separaþia puterilor în stat ºi pentru a respecta competenþele instituþiilor, care, din pãcate, în formularea din proiectul de hotãrâre, au fost amestecate într-un mod nefericit. Acestea sunt propunerile de reformulare ale articolului 2.

Vã rog sã mi le predaþi pentru a le supune votului. Are cuvântul domnul deputat Alexandru Sassu.

Îmi pare rãu sã spun cã art. 2, care este, de fapt, pânã la urmã, esenþa acestei dezbateri, a fost reformulat în ideea unei reformulãri tehnice în aºa fel încât, practic, a devenit o chestiune fãrã finalitate. Fãrã sã revin la textul pe care îl propusese comisia iniþial, am sã fac câteva amendamente pe acest text, pentru a ne duce înapoi la ceea ce, de fapt, era discuþia iniþialã. Deci aº spune ca art. 2 sã sune în felul urmãtor: ”Guvernul României ºi Ministerul Public, cu sprijinul Curþii de Conturi, Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, Bãncii Naþionale a României ºi al altor autoritãþi publice vor extinde ancheta pe întreaga perioadã de funcþionare a F.N.I. ºi F.N.A. la toate persoanele fizice ºi juridice implicate, precum ºi la persoanele fizice ºi juridice care au profitat de activitatea frauduloasã a administratorilor F.N.I. ºi F.N.A. ºi vor stabili rãspunderile ce le revinÒ.

Alineatul 2: ”Concluziile acestor anchete, mãsurile adoptate ºi soluþiile de rezolvare a problemei sociale create vor fi prezentate imediat ce vor fi finalizate Parlamentului RomânieiÒ.

Alineatul 3: ”În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei hotãrâri, Guvernul României va prezenta Parlamentului României soluþiile de despãgubire imediatã a celor care au fost fraudaþi în acest cazÒ.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Daniela Popa.

Vã rog, domnule preºedinte Sassu, sã-mi predaþi ºi mie amendamentele.

## **Doamna Daniela Popa:**

Domnilor preºedinþi,

Stimaþi colegi,

Tot la alin. 2 o propunere de amendament. Þinând cont cã toate instituþiile statului prevãzute la art. 2 alin. 1 au avut timp suficient sã analizeze cazul F.N.I., þinând cont cã ”Monitorul OficialÒ poate publica Hotãrârea Parlamentului peste multe zile, înseamnã cã soluþionarea acestui caz va fi dupã alegerile generale, iar investitorii F.N.I. o sã trebuiascã sã aºtepte noul Parlament, numirea noilor miniºtri º.a.m.d.

Þinând cont, de asemenea, cã investitorii F.N.I. au venit aici, la noi, sã asculte nu discursuri politice, nu lecþii, ci doresc soluþii, problema lor este recuperarea imediatã a banilor într-un timp cât mai scurt, propun urmãtorul amendament: ”Concluziile acestor anchete, mãsurile adoptate ºi soluþiile de rezolvare a problemei sociale create vor fi prezentate Parlamentului României în termen de 30 de zile de la aprobarea în Parlamentul RomânieiÒ Ñ deci nu de la publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Sau, dacã sunteþi de acord, sã stabilim un termen fix. Deci, concluziile acestor anchete sã fie în Parlamentul României prezentate pânã la 10 octombrie, deoarece pe 12 octombrie începe campania electoralã ºi, dupã cum aþi vãzut, stimaþi invitaþi, asearã, absenteismul va fi din ce în ce mai mare în Parlamentul României.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Pe probleme de procedurã, domnul deputat Grigoriu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cã acest articol are mai multe alineate ºi mai multe teze, vã rog sã procedãm la discuþia lui pe alineate, pentru ca sã putem face amendamentele în consecinþã.

Am început-o pe întregul articol. Dacã aveþi de fãcut amendamente... Eu o sã supun pe fiecare alineat, dacã doriþi, la vot, amendamentele propuse.

Domnul senator Dobrescu.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Suntem o þarã democraticã ºi aºa trebuie sã rãmânem. S-au propus niºte amendamente prin care Parlamentul dã dispoziþie Parchetului sã întreprindã, sã facã, sã cerceteze, sã urmãreascã ieºirea din þarã ºi aºa mai departe.

Un stat democratic funcþioneazã pe baza principiului separaþiunii puterilor în stat. Eu sunt de acord cã în aceastã afacere murdarã au fost prejudiciate foarte multe persoane pe nedrept. Noi nu putem însã sã facem dreptate cu metode dictatoriale. Noi trebuie sã facem dreptate cu metode democratice, iar metoda democraticã ne interzice nouã, Parlamentului, care suntem puterea legislativã a þãrii, sã dãm dispoziþii Parchetului, care face parte din puterea judecãtoreascã.

De aceea, eu vã rog sã fiþi de acord ºi sã nu fiþi animaþi de un spirit de campanie electoralã, pentru cã aici, în fond, se joacã una din cãrþile României, dacã România sã rãmânã o þarã democraticã sau dacã sã existe tendinþe de înapoiere la autoritarism sau la dictaturã. ªi vã rog, de aceea, sã fiþi de acord sã nu se cuprindã în aceastã hotãrâre nici un fel de referire la vreo dispoziþie pe care Parlamentul ar da-o Parchetului. Ar fi contrar principiilor fundamentale ale democraþiei, ar fi contrar Constituþiei ºi legilor aplicabile în materie.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Domnilor preºedinþi, Stimate ºi stimaþi colegi,

Domnilor asistenþi,

Eu sunt de acord cu textul pe care ni l-a propus spre dezbatere. Cred, însã, cã toate instituþiile, toate la care se referã art. 2 trebuie sã extindã ºi sã urgenteze anchetele pe întreaga desfãºurare a procesului.

Deci pe lângã extindere, propun sã se hotãrascã ca aceste anchete sã fie extinse ºi urgentate în acelaºi timp, pentru ca în cel mai scurt timp sã putem sã luãm o hotãrâre, la rândul nostru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul senator Spineanu.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Cred cã o sã ne blocãm în acest articol. Vã rog sã ascultaþi propunerea la art. 3 ºi solicit conducãtorilor de ºedinþã ...

Nu, domnilor, vã propun treiul, pentru cã în funcþie de aceasta lãmurim doiul mult mai uºor, dacã reuºim sã însuºim aceastã soluþie din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.

Care este propunerea pe care v-o formulez?

Art. 3 alin. 1: ”Parlamentul României solicitã Guvernului României, în baza prezentei hotãrâri, sã acorde despãgubiri investitorilor F.N.I. în limita a 10 salarii medii brute pe economie, conform datelor Comisiei Naþionale de Statisticã pentru luna precedentã lunii de platã. Valoarea despãgubirii va fi egalã cu subscrierea la valoarea unitãþii de fond din ziua subscrierii pentru persoanele la care aceastã subscriere este mai micã de 10 salarii medii brute pe economie. Despãgubirea în cauzã se acordã pe persoanã fizicã, indiferent de numãrul carnetelor deþinuteÒ.

Alt alineat, la acelaºi punct 1: ”Plata se va face de cãtre C.E.C. în baza unor titluri de stat, prin emiterea unui carnet C.E.C. cu dobândã la vedere sau la termen, conform opþiunii titularului. C.E.C. nu va percepe comisioane pentru aceste operaþiuniÒ.

Alineatul 2: ”Pentru sumele pe care le va achita despãgubiþilor, Guvernul se va constitui parte în litigiile civile sau penale cu care vor fi învestite instanþele judecãtoreºti în cazul F.N.I.Ò Aceasta este propunerea de deblocare ºi deblocheazã ºi discuþiile de la art. 2.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Este o chestiune de fond. Dupã opinia mea, acest lucru ar trebui discutat cu liderii grupurilor parlamentare, pentru cã este o decizie extrem de importantã.

Domnul deputat Pambuccian, dupã care domnul deputat Pantiº.

## Vã mulþumesc.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum bine ºtiþi, SOVINVEST nu a fost administrator unic doar la F.N.I. a fost administrator ºi la F.N.A.

De aceea, insist ca în aceastã rezoluþie a Parlamentului României, alãturi de ancheta care se va continua la F.N.I., sã se iniþieze o anchetã ºi la Fondul Naþional de Acumulare Ñ repet Ñ din motivul conform cãruia SOVINVEST a fost administrator al ambelor fonduri. Este o discriminare ca ancheta sã fie fãcutã doar la F.N.I., iar la F.N.A. nu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Pantiº, se pare cã cheia rezolvãrii proiectului nostru de hotãrâre constã în rezolvarea articolelor 2 ºi 3.

De aceea, eu propun ca toate amendamentele propuse sã fie discutate între liderii grupurilor parlamentare ºi preºedintele sau staff-ul de conducere al comisiei de anchetã ºi sã venim cu articolele care sã fie însuºite de marea majoritate a parlamentarilor.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Pantiº!

## **Domnul Sorin Pantiº:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Mie nu mi se pare deloc corect ca acum sã reluãm discuþiile privind acest proiect de hotãrâre, pentru cã acest proiect de hotãrâre a fost discutat în cadrul comisiei în care erau reprezentate aproape toate partidele din Parlament. Mai mult decât atât, soluþia pe care acum domnul senator Ulm Spineanu ne-o propune este incompletã ºi nedreaptã. În consecinþã, credem cã soluþia datã trebuie sã aparþinã eminamente Guvernului ºi trebuie datã într-un termen foarte scurt; ºi spun Guvernului nu pentru cã numai el ar fi rãspunzãtor de ce s-a întâmplat, ci pentru cã indiscutabil aceastã soluþie va implica resurse de la bugetul de stat mai devreme sau mai târziu.

În consecinþã, nu putem noi sã decidem care este soluþia, cã sunt 10, cã sunt 100 de salarii, pentru cã în primul rând trebuie sã fie o soluþie dreaptã, bazatã pe sumele depuse iniþial de investitori ºi calculate în valutã liber convertibilã ºi trebuie sã li se dea înapoi acestor oameni cuantumul eforturilor pe care le-au fãcut ei atunci când au depus sumele.

În consecinþã, sã lãsãm Guvernul sã dea soluþii, sã nu încercãm noi sã ne acoperim de glorie acum. Eu vã propun sã lãsãm hotãrârea aºa cum este, sã o votãm aºa cum este ºi sã nu întârziem în nici un caz procedurile.

Fac acum încã o parantezã, cu permisiunea dumneavoastrã, domnule preºedinte, pentru a scãpa de o altã intervenþie a mea la procedurã, pentru a face cunoscut public cã reprezentanþii Partidului Naþional Liberal au semnat raportul comisiei de anchetã privind Fondul Naþional de Investiþii ºi, mai mult decât atât, suntem printre principalii susþinãtori ai acestui proiect de hotãrâre. Fac aceastã declaraþie pentru cã au fost interpretãri eronate, tendenþioase ºi lipsite de realism din partea unei pãrþi a mass-media sau din partea unor colegi. Repet, am semnat ºi susþinem acest raport.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Ne lungim la vorbe. Invit liderii grupurilor parlamentare sau delegaþii grupurilor parlamentare în sala Biroului per- manent pentru a reformula cele douã articole. Vã predau ºi amendamentele care au fost depuse la prezidiu.

## Domnule preºedinte,

Am dreptul la amendament. Vã rog sã mi-l acordaþi.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnilor colegi,

Vã propun un alineat nou la art. 2.

Sunt de acord cu formularea la nivel sau la modul general, pe alin. 1, dar solicit introducerea unui alineat nou, care sã sune în felul urmãtor: ”În mod special vor fi anchetaþi cei care au ridicat cele mai mari sume, precum Sorin Ovidiu Vântu ºi Popa Nicolae, pentru care Parlamentul cere Parchetului punerea sub urmãrirea penalã ºi instituirea imediatã a interdicþiei acestora de a pãrãsi þaraÒ. S-ar putea sã pãþim ca ºi în cazul celuilalt membru marcant al acestei afaceri, Maria Vlas.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã finalizaþi discursul dumneavoastrã, domnule senator.

...celelalte organe vor stabili un lucru care a fost, de fapt, statuat de dumneavoastrã aici. S-au creat prejudicii. Deci ”Guvernul României, cu sprijinul Curþii de Conturi, Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, Banca Naþionalã a României vor stabili soluþiile concrete de returnare a banilor cetãþenilor prejudiciaþi.Ò

ªi, în fine, vine alin. 3, aºa cum a spus ºi doamna senator, ”mãsurile adoptate ºi soluþiile de rezolvare pe problema civilã a problemei sociale vor fi prezentate Parlamentului României în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei hotãrâri în Monitorul Oficial.Ò Acesta va fi prezentat de cãtre organele respective, nu vinovãþiile oamenilor.

Ultimul vorbitor pentru un minut, dupã care suspendãm ºedinþa jumãtate de orã, pânã când vin colegii cu reformulãrile la articole. Dacã ne lungim aºa, nu terminãm nici poimâine.

Ultimul vorbitor, domnul senator Turianu, dupã care, în termen de jumãtate de orã, rog colegii care vor redacta, reformula cele douã articole sã vinã cu propunerile pentru a da votul final.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum este formulat textul art.2, încalcã principiul separaþiei puterilor în stat. Sunt douã probleme distincte. Parlamentul României a însãrcinat o comisie special instituitã sã procedeze la o anchetã parlamentarã, lucru care s-a fãcut. Ancheta stabileºte niºte probe, niºte începuturi, niºte indicii de vinovãþii, pe de o parte, pe de altã parte stabileºte cu certitudine cã cetãþenii au fost prejudiciaþi.

Nu putem sã facem un amalgam într-un text de lege, sã ordonãm unor instituþii ale statului sã facã ceva pentru care n-au competenþe. Nu poate fi obligat Parchetul, de braþ cu Guvernul României, cu Curtea de Conturi, cu Banca Naþionalã, sã facã o anchetã perpetuã. Aici se traseazã, deci Parlamentul a însãrcinat o comisie sã facã o anchetã, comisia însãrcineazã ºi noi însãrcinãm alte organe sã continue ancheta, o anchetã perpetuã. Textul respectiv trebuie divizat. Fiecare din aceste organe are atribuþii proprii.

În alin. 1 al textului vã propun sã scriem în felul urmãtor: ”Ministerul Public va începe, va declanºa ancheta pe întreaga perioadã de funcþionare a F.N.I. la toate persoanele fizice ºi juridice implicate ºi va stabili rãspunderile ce le revinÒ. Este vorba de rãspunderi penale.

Celelalte organe n-au a stabili vinovãþii. Nu-i de competenþa lor, este de competenþa organului care...

Domnilor preºedinþi, Stimaþi senatori, Stimaþi deputaþi, Stimaþi invitaþi,

Vã propun un proiect de hotãrâre care sã fie votat în paralel cu proiectul de hotãrâre al comisiei. Dau citire textului: ”Hotãrâre pentru prelungirea mandatului Comisiei de anchetã privind modul de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi a pieþei monetare de cãtre Banca Naþionalã a României.

În temeiul art. 86 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului:

1. Se prelungeºte activitatea Comisiei de anchetã pentru urmãtorul obiectiv: cercetarea situaþiei generale a F.N.A.

2. Componenþa comisiei parlamentare de anchetã va rãmâne neschimbatã.

3. Comisia de anchetã va prezenta spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul final pânã la data de 31 octombrie 2000.

4. Prevederile cu caracter organizatoric ale Hotãrârii Parlamentului nr. 23/27 iunie 2000 rãmân valabile.Ò Vã mulþumesc.

Ultimul vorbitor. Aveþi cuvântul, domnule deputat, dupã care reluãm lucrãrile la ora 12,20 de minute.

## Stimaþi colegi,

Aº fi vrut sã vã atrag atenþia cã votând ceea ce probabil cã vom vota se creeazã un precedent. ªi dacã tot creãm un precedent, eu cred cã acest precedent ar trebui sã se încadreze în logica generalã a modului în care funcþioneazã sistemul financiar-bancar în România.

Deci cred cã modelul pe care ar trebui sã-l avem în vedere pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui sã semene cu modelul pe care-l avem pentru garantarea depozitelor bancare.

Deci eu v-aº propune sã folosim acel model în rezolvarea problemei, deci sã considerãm cã aceste depozite ar fi fost într-adevãr garantate de sistemul bancar ºi sã aplicãm acelaºi mod de despãgubire care se dã celor care au avut depozite în sistemul bancar, pentru cã cel puþin acolo, dacã vom adopta o asemenea hotãrâre, avem o legislaþie clarã ºi avem un drum clar, mai clar decât ideea aceasta de a stabili un numãr de salarii care oricum este discutabil ºi nu cred nici eu cã este echitabil pentru cei care au investit la Fondul Naþional de Investiþii. Vã mulþumesc.

Suspendãm lucrãrile pentru jumãtate de orã. Ne revedem, aºa cum spuneam, la ora 12,30, cu rugãmintea de a fi cu toþii prezenþi, pentru cã în 15 minute dupã, putem finaliza întreaga hotãrâre.

Vã mulþumesc.

## PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

## Reluãm dezbaterile.

În urma consultãrilor s-a ajuns la anumite reformulãri în cadrul art. 2 ºi 3. Vom supune aprobãrii plenului Parlamentului fiecare alineat în parte. La acele alineate unde a existat unanimitate de voturi din partea reprezentanþilor tuturor grupurilor parlamentare trecem direct la vot, acolo unde au existat obiecþiuni din partea unuia sau mai multor grupuri parlamentare, o sã dãm cuvântul fiecãrui grup parlamentar, câte unui reprezentant, sã prezinte obiecþiunile ºi eventualele amendamente.

Prin urmare, îl rog pe domnul preºedinte Sassu...

Iar procedurã, domnule senator? ªi reprezentanþii P.N.Þ.C.D.-ului au fost la aceastã dezbatere ºi nu mai înþeleg ce probleme de procedurã mai pot exista...

## Domnule preºedinte,

Noi suntem acum în faza de centralizare a amendamentelor. Vã rog sã mergeþi ºi sã daþi citire fiecãrui amendament, pentru cã s-au fãcut amendamente. Deci, nu sunt de acord cu acest sistem, de a se cãdea la pace în niºte grupuri parlamentare, fãrã sã se þinã seamã de procedura în care trebuie sã lucrãm.

S-au fãcut amendamente, vã rog sã le citiþi ºi sã le supuneþi la vot pe fiecare.

Domnule senator, cred cã ºi dumneavoastrã faceþi parte dintr-un grup parlamentar, în aceastã dezbatere au fost reprezentate toate grupurile parlamentare ºi, acolo, la articolul sau alineatul...

Domnul meu...

Domnule senator, vã rog sã mã lãsaþi sã termin! Vã dau eu cuvântul!

Am fãcut precizarea: unde existã alt punct de vedere, grupul parlamentar respectiv poate veni la microfon sã-ºi susþinã amendamentul. Ce doriþi mai mult?

## **Domnul Andreiu Oprea:**

Regulamentul spune cã fiecare senator ºi deputat poate sã-ºi susþinã amendamentul. Fac parte dintr-un grup parlamentar, dar, în primul rând, sunt senator, vã rog sã-mi acordaþi acest drept al meu, de senator!

Procedurã? Da, vã rog.

Se pare cã nu existã voinþa politicã de a termina acest proiect de hotãrâre...

Vã rugãm frumos sã nu faceþi referiri, sã riscaþi referiri, fiindcã, în Parlamentul României, în clipa aceasta, anumite grupuri parlamentare nu mai reprezintã dorinþa electoratului! Suntem un grup foarte important de independenþi ºi, conform Regulamentelor celor douã Camere, fiecare are dreptul la o poziþie, mai ales cã am avut ºi amendamente!

Deci vã rugãm sã respectaþi în totalitate Regulamentele celor douã Camere ºi regulamentul comun. Mulþumesc.

Nu ºtiu din ce grup faceþi parte dumneavoastrã, dumneavoastrã sunteþi deputat independent...

## **Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamãn** _(din salã):_

Pãi tocmai de aceea! Avem aceleaºi drepturi!

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Nu aveþi! Grup parlamentar de independenþi nu existã!

## **Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamãn** _(din salã):_

Prezentaþi regulamentul!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Dar ceilalþi vinovaþi?

Vã rog sã vã aplecaþi foarte atent asupra textului, sã vedem dacã se încadreazã în prevederile constituþionale privind separaþia puterilor în stat.

Domnul deputat Alexandru Sassu, preºedintele comisiei, doreºte sã ia cuvântul. Aveþi cuvântul!

Am sã încerc sã spun de ce cei care au adoptat aceastã propunere de modificare a proiectului de hotãrâre au respins acest lucru. Din douã motive: pe de o parte, pentru cã, având în vedere separarea puterilor în stat, noi nu putem da ordin Parchetului sau celorlalte instituþii abilitate sã facã anumite acþiuni Ñ de exemplu, sã blocheze, sã aresteze sau alte lucruri de genul acesta Ñ, ci putem indica în ce direcþie sã se ducã ancheta; pe de altã parte, textul pe care îl propunem este acoperitor în ceea ce priveºte cererea fãcutã de domnul Oprea. Aici, în text, spunem la un moment dat: ”Extinderea anchetei pentru întreaga perioadã de funcþionare, la toate persoanele fizice ºi juridice implicate ºi la persoanele fizice ºi juridice care au profitat de activitatea frauduloasã º.a.m.d.Ò Este o chestiune care acoperã acest lucru, însã nu este o ilegalitate. Parlamentul nu poate da ordin organelor abilitate ce tip de acþiune sã facã. Acesta a fost motivul.

Mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Domnule senator, v-am citit amendamentul, plenul Parlamentului este cel care decide dacã va fi cuprins în textul de hotãrâre sau nu.

Domnule preºedinte, noi, oricum, prin art. 2, dãm ordin Guvernului României ºi altor unitãþi, precum Banca Naþionalã: ”vor exercitaÒ! Dãm ordin: ”Veþi face!Ò

Amendamentul meu vine sã detalieze ºi sã evite pe undeva ca aceastã anchetã sã înceapã, de exemplu, cu a 299-a persoanã implicatã în scandalul F.N.I.! ªi, atunci, celui care, de fapt, ar trebui sã i se facã aceastã operaþiune prima datã, scapã ºi va fi judecat sau pus sub urmãrire peste 7 ani! Nici o problemã!

ªi, atunci, sugerãm Parchetului ca aceastã anchetã sã înceapã, de fapt, în ordinea fireascã, cu cei care au luat sume mai mari de bani ºi asta sã o prevedem noi aici! Nu e nici o ilegalitate.

ªi, ca textul sã fie chiar legal, dupã ”sumeÒ: ”de la 500 de milioane de lei în sus.Ò Ca sã precizãm totuºi un prag de la care sã înceapã aceastã anchetã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Eu contez pe maturitatea tuturor colegilor noºtri parlamentari, sunt în deplinã cunoºtinþã de cauzã asupra amendamentului, de aceea

Foarte pe scurt. În primul rând, dacã noi am accepta acest amendament, ar însemna ca astãzi sã nu luãm nici o hotãrâre.

## **Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamãn** _(din salã):_

N-are legãturã!

## Ba da, are legãturã.

În al doilea rând, ºi noi ne-am pus aceastã problemã, Ñ ºi îl rugãm pe domnul deputat sã refacã aceastã propunere separat Ñ, sã constituim o nouã comisie, chiar dacã în aceeaºi componenþã. Nu astãzi, însã, în nici un caz! Sã lãsãm sã rezolvãm prima datã aceastã problemã, problema F.N.A. este în atenþia, oricum, a Comisiilor pentru buget, finanþe, dacã e nevoie de o altã comisie Ñ în aceeaºi componenþã, repet Ñ vã rog frumos sã faceþi aceastã propunere ulterior.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cu o mare majoritate, amendamentul a fost respins. ## **Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamãn** _(din salã):_

Nu-i nimic! Vã asumaþi rãspunderea!

Îl rog pe domnul preºedinte Sassu sã prezinte textul convenit în cadrul dezbaterilor din comisie la art. 2. Pe alineate, domnule preºedinte!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Îl

Înainte de aceasta, aº vrea sã spun douã lucruri. Unul, cã, având în vedere cã în conformitate cu hotãrârea pe care o dãm, Guvernul României, statul va fi obligat sã meargã la despãgubirea celor pãgubiþi de la F.N.I., eu cred cã interesul lui este sã recupereze banii ºi va începe ancheta cu cei care au luat sumele cele mai mari de bani. De aceea, cred cã nu mai are rost sã insistãm asupra acestui lucru. În al doilea rând, în ceea ce priveºte problema F.N.A., în hotãrâre vorbim ºi despre extinderea anchetei organelor abilitate la F.N.A. ºi, în consecinþã, sperãm ca acest lucru sã se rezolve pe aceastã cale.

Dupã dezbaterile care au avut loc, art. 2 are urmãtorul conþinut: ”Guvernul României ºi Ministerul Public, cu sprijinul Curþii de Conturi, al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, al Bãncii Naþionale a României ºi al altor autoritãþi publice, vor extinde ancheta pentru întreaga perioadã de funcþionare a F.N.I. ºi F.N.A., la toate persoanele fizice ºi juridice implicate, precum ºi la persoanele fizice ºi juridice care au profitat de activitatea frauduloasã a administratorilor F.N.I. ºi F.N.A., ºi vor stabili rãspunderile legale ce le revin acestora.Ò

Domnule preºedinte, aici a existat consens, la acest amendament?

Da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

”Concluziile acestor anchete ºi mãsurile adoptate vor fi prezentate Parlamentului României imediat ce vor fi finalizate.Ò

Consens ºi la acest alin. 2?

Da.

”Guvernul României va prezenta Parlamentului României, în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotãrâri în Monitorul Oficial al României, soluþiile de rezolvare a problemei celor care au fost pãgubiþi.Ò

A existat consens?

P.N.Þ.C.D.-ul are un alt punct de vedere.

Existã o obiecþiune a Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. Aveþi cuvântul, domnule senator Ulm Spineanu!

## Domnilor colegi,

Eu am susþinut punctul de vedere al Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., idee pe care o împãrtãºesc. Vreau sã vã spun cã aceasta era numai prima parte a soluþiei care era prevãzutã pentru situaþia F.N.I.; era ºi un alin. 3 care reglementa acest lucru. Pentru buna înþelegere a lucrurilor, nimeni nu ºi-a propus sã trateze în mod diferit investitorii F.N.I.

Se pare cã nu se vrea ca Parlamentul... deºi s-a imputat în cursul zilei trecute, în totalitatea zilei, cã nu oferã o soluþie... Am avut ºi eu aceastã obiecþiune ºi am dorit sã rãmân constant în opþiunile pe care le-am avut asupra acelui raport.

La discuþiile ºefilor de grup parlamentar nu s-a dorit, nu s-a ajuns la concluzia sã se susþinã aceastã precizare. Fãrã discuþie, repet încã o datã, aceastã chestiune nu rezolva în integralitate, dar rezolva numai prima etapã, a majoritãþii celor care au fost pãgubiþi aici, urmând ca ºi ceilalþi, fãrã discuþie, pe baza completãrii acestei hotãrâri care mergea în sprijinul propunerii care s-a fãcut anterior, sã socoteascã mai departe ºi sã-i punã pe toþi în condiþii egale Ñ era alin. 3, care prevederea acest lucru Ñ, ºi sã þinã cont ºi de soluþiile juridice. Dar soluþia e interpretatã, oricum, ºi n-a fost în defavoarea Domniilor lor.

Însã, eu doresc, mai înainte, pentru cã este vorba de o propunere a unui grup parlamentar, pentru care am avut toate acordurile, sã vã rog sã o puneþi la vot.

Vã rog sã o citiþi de la microfon.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mã rog, dacã doriþi, o sã o mai citesc o datã.

Vã rog, domnule senator!

Pãi, unii zic sã citesc, alþii sã nu mai citesc!

Domnule senator, vã rog sã daþi citire amendamentului propus de grupul dumneavoastrã parlamentar.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci, propuneam la art. 3 urmãtoarea formulare Ñ la alin. 1: ”Parlamentul României solicitã Guvernului României, în baza prezentei hotãrâri, sã acorde despãgubiri investitorilor F.N.I., în limita a 10 salariiÒ Ñ se mai putea discuta aici, dar aceasta este media; ºi eu vorbesc pe date, domnilor colegi! Ñ ”medii brute pe economie, conform datelor Comisiei Naþionale de Statisticã pentru luna precedentã lunii de platã. Valoarea despãgubirii va fi egalã cu subscrierea la valoarea unitãþii de fond din ziua subscrierii pentru persoanele la care aceastã subscriere e mai micã de 10 salarii medii brute pe economieÒ Ñ existã asemenea valori ºi-s majoritare! Ñ ”În cazul celorlalþi investitori despãgubirea acordatã va fi de 10 salarii brute pe economie. Despãgubirea în cauzã se acordã pe persoanã fizicã, indiferent de numãrul carnetelor deþinute. Plata se va face de cãtre C.E.C., în baza unor titluri de stat, prin emiterea unui carnet cec cu dobândã la vedere sau la termen, conform opþiunii titularului. C.E.C.-ul nu va percepe comisioane pentru aceastã operaþiune.Ò

Alin.2: ”Pentru sumele pe care le va achita despãgubiþilor, Guvernul se va constitui parte în litigiile civile sau penale cu care vor fi învestite instituþiile judecãtoreºti în cazul F.N.I.Ò

Alin. 3: ”Despãgubirile avansate de stat, conform alin. 2, se vor armoniza cu soluþiile definitive ºi irevocabile ale instanþelor judecãtoreºti.Ò Ceea ce aratã ceea ce eu am spus, cã nimeni nu va fi exonerat de un drept pe care îl are.

Aceasta este propunerea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., vã rog sã o supuneþi la vot.

ªi am spus: Guvernul este de acord cu aceastã propunere! ªi v-am spus, declaraþia publicã doreºte s-o aplice ca o propunere a Parlamentului!

Domnul preºedinte Alexandru Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Mie mi se pare foarte interesant cã Guvernul României ne transmite pe alte cãi cã este de acord cu o soluþie sau alta ºi, dacã avea aceastã soluþie, ar fi trebuit

sã o dea înainte, ca oamenii aceºtia care sunt aici sã nu mai stea atâtea zile ºi sã sufere de atâta vreme ºi probabil cã lucrurile erau mult mai liniºtite în acest moment.

Pe de altã parte, dacã primul-ministru al României avea o soluþie, era bine sã vinã ieri în faþa Parlamentului ºi sã ne-o spunã ºi eram ºi noi mai liniºtiþi.

Însã, existã câteva lucruri pentru care am respins aceastã soluþie. În primul rând cã o astfel de hotãrâre nu poate echivala pentru C.E.C. cu un ordin în urma cãruia sã facã anumite plãþi ºi anumite transferuri de sume din conturile sale. Pentru aºa ceva este nevoie de o lege, în mod clar, sau de o hotãrâre a Consiliului de administraþie al C.E.C. sau de o altã chestiune de tipul acesta, care, oricum, trebuie sã aibã la bazã o lege.

Altfel, înseamnã, practic, cã se trimite o hotãrâre Guvernului, apoi Guvernul va trebui sã ne spunã dacã se poate, dupã care noi, eventual, sã dãm o lege sau sã hotãrâm ca Guvernul sã dea o ordonanþã de urgenþã. Astfel cã timpul pe care îl propunem pentru rezolvarea acestei situaþii s-ar prelungi foarte mult.

Pe de altã parte, e o soluþie parþialã ºi nu cuprinde ºi ceilalþi paºi. Ceea ce cerem noi în proiectul de hotãrâre pe care l-am elaborat este rezolvarea unei situaþii, cu toate termenele, cu toate problemele, astfel încât oamenii sã ºtie foarte bine despre ce e vorba, astfel încât Parlamentul sã ºtie la ce se aºteaptã ºi care sunt urmãrile acestor chestiuni.

Acesta este motivul pentru care nu am fost de acord cu aceastã chestiune. Dacã Guvernul considerã cã aceasta este soluþia, sã ne-o propunã!

Mulþumesc. Numai o clipã, vã rog.

S-au mai înscris la cuvânt: doamna deputat Daniela Popa, domnul deputat Florin Georgescu, domnul senator Ulm Spineanu ºi domnul deputat Grigoriu.

## **Doamna Daniela Popa:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt de acord cu alin. 2 citit de domnul preºedinte Sassu, deci sunt de acord cu acel termen de 15 zile, dar de la adoptarea prezentei hotãrâri. Implicit, se înþelege ºi publicarea în ”Monitorul OficialÒ.

## **Un investitor F.N.I.**

:

Domnule preºedinte Diaconescu, aþi uitat de cei care v-au votat?

Vã rog foarte mult sã pãstraþi liniºtea dacã doriþi sã rezolvãm aceastã chestiune!

Domnul deputat Florin Georgescu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

P.D.S.R. s-a pronunþat pentru rezolvarea de fond, globalã ºi integralã, a problemei celor care au fost pãgubiþi în cazul F.N.I., ºi nu pentru rezolvãri parþiale, pentru rezolvãri ”pe piciorÒ, care nu au o fundamentare corectã, profundã, care nu aduc în faþa Parlamentului ºi a opiniei publice toate cauzele, toate efectele, toate consecinþele acestei mãsuri.

De aceea, pentru a nu ne hazarda în niºte mãsuri arbitrare: de ce 10 salarii ºi nu 20? Noi am vrea sã se dea 20, propunem, vine altcineva ºi spune: ”30 de salarii medii pe economie!Ò... ªi Guvernul are suficiente informaþii, de când a izbucnit scandalul F.N.I., din luna mai, inclusiv raportul comisiei, care este foarte bogat în informaþii; are elemente de la Ministerul de Interne, de la Ministerul Finanþelor, de la alte instituþii guvernamentale pentru a oferi în maximum 15 zile o soluþie globalã, eventual mai multe alternative, pentru ca problema pãgubiþilor F.N.I. sã fie integral rezolvatã.

Parlamentul, ca urmare a acestor dezbateri de ieri ºi de astãzi, a dat soluþia politicã, ºi aceasta este cuprinsã în alineatul pe care l-a citit domnul preºedinte Sassu. Soluþia politicã este cã vrem, noi, parlamentarii, ca cei care au fost pãgubiþi în cazul F.N.I. sã fie despãgubiþi. Sã ne spunã Guvernul cum va proceda la acest lucru ºi noi vom aproba aceste propuneri imediat!

Are cuvântul domnul senator Spineanu.

## Domnilor colegi,

Vreau sã vã spun urmãtorul lucru Ñ ºi dacã este sã jucãm politic, vã voi da ºi un rãspuns politic, pentru cã este necesar! Ñ eu nu sunt atât de sigur cã soluþiile pot fi atât de rapide ºi cã la prima etapã nu se va proceda... care înseamnã: ”Bani azi!Ò Este operabilã astãzi ºi rãspunde majoritãþii acestor investitori! ªi asta trebuie înþeles ºi nu vreþi sã înþelegeþi!

Soluþia, aºa cum se propune, înseamnã ”ad calendas graecasÒ! ªi eu nu vreau sã spun care sunt procedurile judiciare, cum se încurcã, cum se dau termene de amânare º.a.m.d.! Asta o vor constata Domniile lor!

ªi, în al treilea rând, îmi permit sã vã pun o întrebare, nu doresc rãspunsul, pentru cã îl ºtiu. Existã cazuri similare, dacã vreþi, este vorba de ce s-a întâmplat cu banii depuºi la C.E.C., de ani de zile, cu autoturismele ”DaciaÒ, dacã tot suntem atât de cunoscãtori, de ce nu am rezolvat-o, domnilor colegi de la P.D.S.R. cã nu aparþine acestei guvernãri! ªi problema nu e rezolvatã nici astãzi!

ªi, atunci, pe soluþii globale, vom ajunge tot poimâine, tot rãspoimâine º.a.m.d.!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoriu.

Îmi pare foarte rãu, dar trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã cã din discuþiile care au avut loc la ºedinþa cu reprezentanþii grupurilor parlamentare, în esenþã, ºi P.D.S.R.-ul a spus cã Guvernul va veni cu acelaºi gen de soluþie, ºi anume va spune ce se poate da acum, ce se va întâmpla în viitor.

Toatã lumea este de acord cã soluþia finalã, soluþia definitivã o stabileºte instanþa de judecatã: care stabileºte frauda, stabileºte cuantumul despãgubirilor ºi dã în executare recuperarea sumelor ºi plata celor pãgubiþi. Ceea ce am oferit noi acum a fost un cuantum care se apropie de 30 de milioane de lei Ñ 10 salarii medii, care acoperã peste 70% din depunerile din carnete ºi ale persoanelor fizice care au investiþii, întrucât în datele pe care le-am primit de la Ministerul Finanþelor se spune foarte clar cã 87% din investitori au sub 50 de milioane de lei ºi cã media carnetelor este de 30 de milioane.

Rezultã cã cuantumul de 10 salarii satisface peste 50% din investitori, cu despãgubire integralã la valoarea subscrierii. Ceea ce nu înseamnã cã aceºti oameni nu vor primi dreptul pe care îl vor stabili instanþele judecãtoreºti pentru creºteri sau surplus ºi pentru perioada de timp cât banii nu au produs nimic!

Deci, aceasta era soluþia pentru ca oamenii, care, acum, reclamã cã au probleme sociale, sã primeascã banii ºi sã îºi rezolve problemele! Dar dacã nu se doreºte acest lucru, este pãcat... Nu s-a înþeles! Nici un moment nu ne-am propus faptul cã aceastã soluþie este definitivã ºi cã rãmâne finalã!

Dumneavoastrã, care sunteþi pãgubiþi Ñ în primul rând dumneavoastrã mã adresez Ñ, veþi constata cã, solicitându-se o soluþie globalã ºi totalã din partea Guvernului, acesta va veni la termenul dat sã spunã cã trebuie sã aºtepte justiþia. Este neconstituþional ca Guvernul sã poatã face altceva decât sã avanseze niºte resurse materiale cãtre cei pãgubiþi. Pentru cã, obligatoriu, cuantumul despãgubirilor va fi stabilit doar de cãtre justiþie! Acolo se va hotãrî dacã este la valoarea creºterii, dacã este la valoarea subscrierii º.a.m.d.

De aceea, faptul cã se refuzã aceastã soluþie este o chestiune regretabilã pentru interesele investitorilor. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Pantiº.

## **Domnul Sorin Pantiº:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Nu putem ca un fenomen soldat cu o mare nedreptate, ºi problema socialã este a tuturor investitorilor la F.N.I., sã îl rezolvãm printr-o altã nedreptate, respectiv sã împãrþim investitorii F.N.I. în unii mai buni ºi unii mai rãiÉ

Toþi au pierdut ºi toþi trebuie sã fie despãgubiþi cu sumele reale pe care le-au pierdut.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Aº vrea sã pun acest alin.3 în legãturã cu alin.4, care spune ceva de genul cã Guvernul va consulta Asociaþia Investitorilor în legãturã cu soluþiile propuse, ºi atunci vã daþi seama de ce este nevoie ca astfel de soluþii sã fie date de Guvern, ºi nu sã impunem noi niºte soluþii.

În plus faþã de toate argumentaþiile aduse aici, noi cerem în alin.4 ca Asociaþia Investitorilor sã fie consultatã în legãturã cu soluþiile propuse anterior venirii acestor soluþii în Parlament.

Pe de altã parte, apropo de ceea ce spunea doamna Daniela Popa, ºi eu am spus iniþial cã ar fi bine sã curgã termenul de 15 zile de la publicarea prezentei hotãrâri. Din nefericire, din punct de vedere al regulamentului ºi al Constituþiei, acest lucru nu este valabil; el se face o datã cu apariþia în ”Monitorul OficialÒ.

Ceea ce însã putem face ºi este în puterea Parlamentului este ca aceastã hotãrâre sã aparã imediat în ”Monitorul OficialÒ, având în vedere cã ”Monitorul OficialÒ este subordonat Parlamentului.

Da. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Aº vrea sã citez forma propusã de grupul care a lucrat aceastã hotãrâre ºi sã

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Domnule senator Spineanu, insistaþi asupra amendamentului? Era la art. 3 amendamentul dumneavoastrã, domnule Spineanu, deci nu este la art. 2. Alin. 2 l-am parcurs.

## Stimaþi colegi,

## **Domnul Sorin Pantiº:**

Este un amendament propus de Grupul parlamentar naþional liberal ºi însuºit de cãtre toþi membrii comisiei, ºi sunã în felul urmãtor: ”Guvernul va consulta Asociaþia Investitorilor F.N.I. în legãturã cu soluþiile propuse anterior prezentãrii lor în Parlament.Ò.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Întrucât existã consens la acest alineat, îl

Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? 7 abþineri.

Cu o largã majoritate, alin.4 a fost adoptat. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Trebuie votat art. 2 în totalitate.

Exact. Trebuie supus votului art. 2, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? 6 abþineri. Art. 2 a fost votat. Art. 3.

Art. 3 are un alineat în plus. Eu voi citi întâi alineatul care a fost deja propus: ”Secretariatele generale ale celor douã Camere ale Parlamentului României vor transmite Guvernului ºi autoritãþilor publice cu competenþe în domeniul analizat de comisie: a) raportul Comisiei parlamentare de anchetã privind modul de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi a pieþei monetare de cãtre Banca Naþionalã a României, pornind de la constatãrile stãrii de încetare a plãþii la F.N.I. Ñ SOVINVEST, precum ºi pentru verificãri la societãþile comerciale cu capital majoritar de stat ºi instituþiile publice implicate în cazul F.N.I. Ñ SOVINVEST; b) stenograma dezbaterilor din ºedinþele comune ale celor douã Camere ale Parlamentului României din 27 ºi 28 septembrie 2000; c) copii de pe documentele anexate raportului.Ò.

Acesta este alineatul care existã deja în propunere. Propunerea comisiei este sã introducem un alineat nou: ”Guvernul României ºi autoritãþile publice cu competenþe în domeniul analizat de comisie vor transmite Parlamentului, în termen de 30 de zile, propuneri de modificare ºi completare a legislaþiei în domeniul economico-financiar, în scopul prevenirii situaþiilor de acest fel.Ò.

Da, mulþumesc. A fost consens la acest art. 3.

## **Domnul Alexandru Ioan Badea** _(din salã):_

Procedurã!

Pe problemã de procedurã, aveþi cuvântul!

Am o chestiune de procedurã la care nu am avut posibilitatea sã intervin, întrucât era vot la articolul precedent.

Rog sã se consemneze în stenogramã acest lucru, pentru cã nu mai putem reveni asupra unui lucru votat: nu a fost supus la vot, aºa cum este normal ºi cum s-a procedat întotdeauna conform regulamentului dupã care încã ne mai conducem, amendamentul propus de cãtre domnul Ulm Spineanu ºi însuºit de întregul grup parlamentar.

Vã rog sã se reþinã acest lucru. Putea sã fie respins, dar mi se pare normal sã-ºi asume rãspunderea cei care voteazã ºi sã fie respins prin vot, ºi nu prin omisiune.

Vã mulþumesc, ºi încã o datã rog ca sã fie consemnat acest lucru în stenogramã, precum ºi textul amendamentului care nu a fost supus votului plenului Camerelor reunite.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Asupra art. 3 existã consens ºi îl

Pe problemã de procedurã, doamna deputat Afrãsinei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº vrea sã vã rog sã-mi permiteþi sã fac o referire la procedurã, având în vedere intervenþia anterioarã, a domnului coleg Badea. Acest lucru aº vrea sã fie menþionat în stenogramã, ºi anume faptul cã conducerea de astãzi a Camerelor reunite, atât domnul preºedinte, cât ºi colegii din comisie, ca ºi noi toþi, ne-am dat votul în conformitate cu procedurile legale atât ale Camerelor reunite, cât ºi ale Camerelor separate Ñ ale Senatului ºi ale Camerei Deputaþilor.

Vã voi spune cã, într-adevãr, art.100 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ca ºi la Senat, spune cã: ”Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii ºi continuã cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. În cazul în care existã mai multe amendamente de acelaºi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond.Ò.

Iar Regulamentul Camerelor reunite, la art. 89, spune cã dispoziþiile acestui regulament, deci al ºedinþelor comune, se completeazã cu dispoziþiile regulamentelor fiecãrei Camere în parte.

Aºadar, s-a procedat corect, ºi votul l-am dat în consecinþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Nu ne rãmâne decât sã

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Procedurã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,30._

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000

70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/9.X.2000 **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro