Sigur, ați atins cred că exact cele mai importante și mai sensibile aspecte din domeniul agriculturii și am să mă străduiesc să răspund la toate. Sper că avem timp.
Pentru doamna senator Silistru. Așa este, aveți dreptate cu cercetarea. Este o problemă în legislația națională cu finanțarea cercetării. Eu chiar am prins în buget 75 de milioane suplimentar, dar, ulterior, mi s-a explicat că degeaba le-am prins, pentru că nu pot fi cheltuite. Mi s-au dat asigurări din minister că, dacă este nevoie, vom pune acești bani la dispoziția cercetării. Aceste asigurări mi s-au dat la minister.
Notificarea la Comisia Europeană pentru stațiunile de cercetări, pentru partea de ajutoare de stat. Suntem în curs de analiză. Sigur, și partea..., dacă reușim să restructurăm cercetarea, trebuie să acoperim, din ajutor de stat, 200 de milioane. E un subiect foarte sensibil, dar sper să găsim soluția cea bună.
Referitor la declarația comisarului Phil Hogan privind terenurile, vânzarea terenurilor. La momentul în care noi am adoptat Legea nr. 17 sau în perioada pregătirii, chiar eu am fost, ca secretar de stat, la Bruxelles și am discutat la DG Competition și acolo mi s-a spus: puteți..., pentru că legea inițială avea o mulțime de restricții, să le spunem, prevederi utile, cred eu, Comisia ne-a spus: puteți să adoptați restricții, cu condiția să aveți niște obiective pe care trebuie să le atingeți, adoptând aceste restricții. Deci nu ne-a interzis. Ulterior, nu știu din ce cauză, nu mă ocupam eu – întâmplător am fost la Bruxelles la Consiliu și m-am ocupat de... și am discutat cu Comisia –, au dispărut acele elemente.
În această perioadă, sigur – și este o mare presiune de la fermieri –, vrem să reluăm legea, să modificăm și vom face un grup de lucru să discutăm cu fermierii, să vedem ce putem face, pentru că o mulțime de state membre... De exemplu, este un caz celebru, în care un eurodeputat german a vrut să cumpere teren în Franța și i s-a refuzat categoric, că nu-i fermier. Deci se pot adopta.
Pentru domnul senator Flutur, cadastrul. Sigur, este un element extrem de important și, chiar dacă nu l-am menționat eu, pentru că, într-adevăr, cadastrul nu este la Ministerul Agriculturii, situația este tragică.
Dacă în 2020 nu vom avea cadastru, după 2020 nu vom mai putea plăti 2 miliarde de euro anual, bani europeni, subvenții către fermierii noștri. Am avut o discuție cu... pentru că ANCPI-ul este la MDRAP, am avut o discuție cu premierul, am avut o discuție cu domnul vicepremier Dîncu, am solicitat deja oficial ca să se dea prioritate la realizarea cadastrului extravilanului pentru a reuși să finalizăm întâi pentru agricultorii noștri cadastrul.
Sunt fonduri, vestea bună este că sunt fonduri; vestea mai puțin bună este că nu ANCPI-ul sau MDRAP-ul este direct implicat, ci se organizează licitații la nivel de UAT-urilor. Ca urmare, sigur, rămâne la primar să organizeze licitațiile și să stabilească cadastrul.
Eu am propus în ultima ședință de guvern să facem o monitorizare măcar trimestrială în Guvern, ca să vedem cum progresează acest proces de cadastrare. Altfel, repet, nu cred că va fi un guvern sau un ministru al agriculturii sau premier, în 2020, să spună fermierilor: „Nu pot să vă plătesc, pentru că nu am cadastrul gata!”, pentru că programul de cadastrare este prevăzut să se finalizeze în 2023. Deci avem o mare problemă aici.
Altă întrebare, subvențiile la APIA. Sigur, aici au fost foarte multe discuții și trebuie să clarificăm puțin lucrurile. Faptul că vechea politică agricolă comună avea pentru România o singură plată, iar acum sunt cinci plăți, a complicat foarte mult, să spunem, și legislația, și procedurile. Însă Ordinul nr. 619/2015 s-a adoptat în 6 aprilie, deci după data de depunere a cererilor de plată, care este 1 martie – 15 mai. Deci, din start, a fost un decalaj. Primele plăți..., cereri de plată, anul trecut, s-au depus în 18 aprilie, față de 1 martie. Deci faceți și dumneavoastră socoteala. Sigur, ministerul
a fost cel care a adoptat ordinul respectiv și, de aici, în principiu..., pe principiul dominoului, s-a răsfrânt întârzierea până am ajuns în situația de astăzi. Am reușit cu mari eforturi să plătim avansuri de 255 de milioane, față de 382 de milioane, cât ne propusesem, pe ultima sută, efectiv.
Ce pot..., ce am făcut eu, pentru că vorbele multe, știți bine..., și mi se reproșează că mai mult să fac și mai puțin să vorbesc, sigur, dar trebuie să vă informez ce am făcut.
1. Am stabilit..., pentru că există o procedură cerută de Curtea de Conturi, de raportare în detaliu a procedurilor între dezvoltatorul de soft și un evaluator extern, care ia șase săptămâni.
Și, aici, să vă răspund..., mai este o întrebare: cum se contractează cu dezvoltatorul de soft? Deci el raportează și, după șase săptămâni, evaluatorul spune: „este OK” și, atunci, se încheie contractul. Se încheie contract pe fiecare subvenție în parte, ca să înțelegeți, că e un proces complex, pentru că este un contract-cadru de 30 de milioane, dar pentru fiecare operațiune se încheie un contract.
În acest sens, am decis ca să inversăm puțin procesul. Ulterior, mi s-a spus ca să facem un precontract și, ulterior, să se încheie, după obținerea avizului evaluatorului extern. Din păcate, mi s-a reproșat că nu s-a respectat caietul de sarcini. Și, în final, am reușit, cu promisiunea dezvoltatorului de soft că va respecta termenul de 8 aprilie, iar la nivel de agenție am dispus lucrul în două schimburi și în weekend, cu promisiunea că le voi da liber, și încerc să găsesc soluții pentru stimularea financiară. Am verificat, weekendul trecut s-a muncit – și APIA, și SIVECO. Deci facem mari eforturi.
Repet, eu înțeleg perfect fermierii, atât pe cei mici, care, sigur, s-au obișnuit în anii trecuți să primească subvențiile undeva până în luna aprilie, cât și fermierii mari, care au cea mai mare problemă, au luat credite, au cumpărat inputuri și au mari probleme.
Deci, ca să precizez, plățile pe cererile unice vor începe la 8 aprilie – dacă se poate să câștigăm câteva zile ar fi foarte bine, desigur, și facem eforturi în acest sens –, iar plățile unice includ și plata pe suprafață, și cererea pentru animale. Există un număr de cereri pentru animale, 55.000, care nu vor putea începe decât de la sfârșitul lui mai și se vor finaliza în iunie. Îmi pare rău, dar aceasta este realitatea.
O altă solicitare, privind sectorul laptelui. Din păcate, sectorul european al laptelui este în mare criză. Am fost la Consiliul de Miniștri și statele membre au solicitat măsuri ferme din partea Comisiei Europene. O propunere a fost, la care am aderat și eu, să se introducă limitarea voluntară a producției de lapte de către fermieri și să fie stimulați. S-a aplicat deja în Olanda și li s-a dat de către procesatori 2 eurocenți pe litru, și a funcționat. Sigur, rămâne de văzut dacă se va adopta o astfel de decizie la nivel european. A fost un principiu mai vechi menționat: poluatorul plătește! Deci cine produce în exces și perturbă piața să fie tras la răspundere. Din păcate, deocamdată nu s-a aplicat. Sigur, sunt – trebuie să recunoașteți –, sunt interese mari pe piață. Să nu uităm că Germania și Franța produc laptele pentru... 30% din laptele procesat în produse lactate. E o piață unică și, sigur, cel mai performant câștigă. Un fermier german are media la 8 tone de lapte pe cap de animal; în România, sub 4 tone. Vedeți că, de aici, derivă o grămadă de probleme pentru producătorii noștri.
O altă întrebare ridicată de domnul senator Flutur: corelarea între cele două programe. La infrastructură, din păcate, pe noul program nu se mai permite aceeași abordare ca până acum. S-a spus, pe regionale se face infrastructură, infrastructură, zicem noi, mare, relativ mare. Pe PNDR s-au redus posibilitățile. Vedem ce se poate face. Sigur că ne corelăm, pentru că interesul este național.
Pentru domnul Teiu Păunescu, fondurile mutuale. Aveți dreptate, exact aceasta este și gândirea noastră: un singur fond mutual cu cotizație obligatorie. Dar, repet, după ce conturăm pe..., în maximum 10 zile, un proiect, venim să-l discutăm cu dumneavoastră. Am să vă rog, la Comisia pentru agricultură, să mă primiți.
Condițiile artificiale. Așa cum mai mulți senatori au ridicat, sigur, este una dintre problemele cele mai sensibile în Programul Național de Dezvoltare Rurală. Sigur, comisia mi-a reproșat că noi suntem cei care, practic, am inventat aceste condiții artificiale, „din exces de zel”, spun unii. Suntem, repet, în curs de adoptare a unui ghid care să nu mai lase funcționarului liberul arbitru în a decide asupra condițiilor artificiale și, sigur, vom consulta toți partenerii sociali, atunci când va fi finalizat acest ghid.
Fondul de creditare, am spus, va fi un fond efectiv de creditare, și nu de garantare. Avem fonduri, două fonduri de garantare cu care lucrăm, FGCR-ul și FNGCIMM-ul. Acolo, v-am spus, problema este a comisionului, care este foarte mare, 3,8%. Deci vom face un fond de creditare.
Și, sigur, am să vin aici... un domn senator de la PNL m-a întrebat: dacă este un guvern tehnocrat și e pe perioadă scurtă, de ce avem proiecte pe o perioadă mai lungă? Eu cred că un minister al agriculturii trebuie să lucreze în continuare pe o strategie care, de fapt, s-a agreat de-a lungul anilor și cred că toți suntem de acord că irigațiile sunt necesare, că un fond mutual e necesar. Deci nu cred că este ideea să lucrăm doar pe bucățele, să vedem ce se întâmplă astăzi și să abordăm: o să vină alt Guvern, o să continue... De fapt, sunt ale României și ale Ministerului Agriculturii, indiferent cine-l conduce. Asta e opinia mea și cred că sunteți de acord cu ea.
La irigații. Sigur, aici sunt foarte multe opinii. Eu cred că sunt de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește câteva lucruri.
Pe de o parte, avem sistemul de irigații, care, într-adevăr, deși am investit de-a lungul deceniilor foarte mulți bani, nu avem un sistem de irigații. Și, aici, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, că trebuie făcut și altceva. De aceea, abordarea mea este, zic eu, se regăsește exact și în gândirea dumneavoastră, să avem o abordare mai complexă a irigațiilor: și baraje... lacuri de acumulare, și perdele de protecție forestieră. Și aici, sigur, sunt multe de spus. Ideea e foarte bună, cu utilizarea pomilor fructiferi. Avem o mare problemă, de exemplu, că s-au stabilit deja în Constanța, în județ, perdele de protecție forestieră cu salcâmi și Comisia Europeană, în actul legislativ, interzice salcâmul. Și, zilele acestea, voi transmite o solicitare, pentru că noi avem alte condiții. Nu poți pune în perdelele de protecție forestieră la secetă plop, ci salcie. Deci e clar că aici Comisia va trebui să ne dea dreptate. În aceste zile, am să scriu o adresă... o adresă comisarului Hogan pentru a clarifica lucrurile.
Referitor la noi sesiuni de proiecte. În martie vom lansa noi sesiuni de proiecte pe dezvoltare rurală. Problema este că softul care trebuia contractat încă nu s-a contractat și va trebui să introducem manual în sistem.
Pentru domnul Tánczos Barna. Sigur, aveți dreptate, s-au cheltuit sume foarte mari pe formare profesională și nu și-au atins scopul aceste sume. Este păcat, pentru că fără consultanță, fără camere agricole funcționale... fermierul chiar are nevoie foarte mare de sprijin prin formare profesională.
Schimbăm abordarea și chiar vă invit la discuții, pentru că special am întârziat lansarea unei noi sesiuni pentru formare profesională. Am să vă dau și un amănunt, anterior s-au acordat 60 de euro pe cap de fermier, acum se propune mai mult decât dublu, 128, și nu văd logica, 128 de euro, dar s-ar putea să fie ce spune domnul senator Tánczos acolo.
Schimbarea mentalității. Cred că toți suntem de acord că, din păcate, mulți dintre funcționarii agențiilor au interpretat într-un anumit fel faptul că ei sunt cei care acordă subvenții. Este dreptul fermierilor, beneficiarilor noștri, deci nu facem niciun favor. Deci am insistat și insist să schimbăm abordarea vizavi de fermieri. Noi existăm ca agenții de plăți pentru că există fermierii și beneficiarii, altfel n-ar fi nevoie de funcționarii noștri.
PNDR-ul – 7.3. La fel, ce a sesizat domnul Barna, de acord și vom proceda cum ați sugerat. La fel și la măsurile 11.1 și 11.2. Chiar îl rog, pentru că avem o colaborare foarte bună cu dânsul, să mai discutăm.
Pentru domnul Tămagă, sigur, cu irigațiile. Aveți dreptate, strategia, dacă o reactivăm, ceea ce există, s-ar putea să nu câștigăm nimic. Așa cum am spus, am investit în irigații și nu avem irigații. Este o strategie pe care au discutat-o colegii zilele trecute în minister. Eu îmi pun semnul de întrebare dacă într-adevăr această strategie este exact cea de care avem nevoie.
Pentru acest an, vă reamintesc că avem, în prima parte a anului, 135 de milioane de lei, dar avem credite de angajament și putem suplimenta în iunie.
Întru totul de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește apa, nu doar din Dunăre. Și, de aceea, am spus, am discutat cu ministrul energiei și ministrul mediului, există deja lacuri de acumulare care ar putea fi transferate în utilizarea Ministerului Agriculturii – sigur, trebuie decolmatate –, pe care să le folosim la irigație prin gravitație la costuri minime.
OMG-urile, organismele modificate genetic. Sigur, aveți întru totul dreptate, România a avut rezultate foarte bune în perioada preaderării, când a cultivat soia modificată genetic. Vreau să vă spun că la Bruxelles s-a discutat anul trecut și s-a adoptat un nou regulament, care lasă la latitudinea statelor membre decizia privind cultivarea organismelor modificate genetic, deci va fi la noi decizia. Sigur, cu condiția ca EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, să dea verdict pozitiv, favorabil că OMG-ul în cauză nu este dăunător omului, mediului și animalelor. În acest sens, sigur, a mai fost încă un act legislativ la nivel european respins, cu utilizarea produselor OMG-urilor, care nu se va lăsa, așa cum a propus Comisia, tot la latitudinea statelor membre decizia, ci să fie la nivel european. Deci, aici, deocamdată, lucrurile sunt în blocaj.
Domnului senator Rotaru. Plățile directe, cred că v-am răspuns; cu irigațiile, la fel. Sigur, cred că, dacă vă faceți timp să discutăm pe soluții, sunt convins că aveți multe idei bune, sunt deschis total.
La împăduriri, am spus.
Comasarea terenurilor. Sigur, este un proces care ar fi trebuit să înceapă de mulți ani. Din păcate, nu a fost o politică agreată, cel puțin politic, de tot eșichierul politic pentru a ajunge la comasarea terenurilor. Faptul că nu avem cadastru și nu avem o piață reală funciară pune mari probleme în stabilirea unui program de comasare. Sigur, nu pot să spun că, în acest moment, am niște idei geniale pe acest sector, dar există și mi s-a oferit la un moment dat de către Uniunea Europeană experiența din alte state membre și ne putem inspira. Sunt deschis să avem o discuție și să vedem ce putem face.
Produsele care intră în țară.
Sigur, multe dintre ele, dar și produsele care se realizează în țară pot avea probleme cu pesticide peste limită. Eu am dispus: de la 1 ianuarie se realizează controlul de către ANSVSA, ei au laboratoarele respective de control al fructelor și legumelor care intră în țară. Până în prezent, primesc zilnic rapoarte, nu s-au detectat pesticide peste limite, dar, sigur, în condițiile în care nu acoperim nici 10% din produsele care intră în țară, vă imaginați că nu e o surpriză că nu am descoperit încă.
În 2012, când eram secretar de stat, am identificat un transport din Turcia de grepfrut și i-am blocat până în 15 martie 2013.
Se poate face o analiză de risc și se poate merge chiar și pe control 100%. Avem un nou președinte la Autoritatea Veterinară și sperăm ca, împreună, să reușim să controlăm cum trebuie.
La nivel național este Agenția Națională Fitosanitară, care realizează teste pentru produsele realizate în România. Sigur, aici am un mare semn de întrebare, în condițiile în care, spre comparație, la nivel de veterinari avem 8.000 de funcționari, la nivel de agenție fitosanitară 450. Deci cât putem controla cu 450 de inspectori?
Și să nu uităm că sunt o mulțime de mici fermieri care, efectiv, nu știu cum să dozeze produsele chimice și, efectiv, riscăm să otrăvim populația și din interior, e adevărat, cu produsele din interior.
Pentru domnul senator Grigoraș: laptele cu aflatoxine și laptele procesat de două ori.
Sigur, cred că este o prioritate pentru noi să vedem ce vine în România și ce oferim consumatorului și, în acest sens, există o soluție foarte simplă, etichetarea originii produselor. Cred că orice român preferă să consume produse locale, naționale. Să nu uităm, spre exemplu, că sunt diverse practici la nivel european, nu nominalizez un stat membru, dar în scandalul cărnii de cal România a pierdut cel mai mult, s-au închis, efectiv, abatoare.
Sunt multe alte practici de susținere, sigur, a producătorilor locali în acest sens.
Pentru doamna senator Anghel.
Nu, noi ne-am ținut de promisiune. A fost un grup de lucru între Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului și partenerii sociali, respectiv ciobanii. Cu propunerile noastre s-a mers la colegi, la Camera Deputaților, pentru că de la dânșii a pornit
legea inițial, și s-au agreat, în principiu, exact pe punctele sensibile și urmează legea să pornească pe circuit. În principiu, s-a renunțat la numărul de câini. Deci poate să fie oricât de mare numărul, iar la problema pășunatului, care este cea mai sensibilă, s-a ajuns la concluzia ca între 6 decembrie și 31 martie să poată pășuna numai pe terenurile pe care le dețin, deci fără să afecteze în deplasare. Pentru că noi trebuie să ținem cont și de fermierii noștri. Noi trebuie să avem întotdeauna un echilibru foarte bun între crescătorii de ovine și fermierii noștri.
Pentru domnul Bota.
Am să verific ce s-a întâmplat cu garanțiile pentru mia de hectare. Recunosc că, în acest moment, nu știu.
Subvenția APIA. Fazarea aplicațiilor. Eu cred că, în condițiile în care, așa cum mi s-a..., cum facem eforturi de la 8 aprilie să începem plățile și în maximum o lună și jumătate să le finalizăm, sper eu ca să nu fie probleme. S-au propus diverse variante, dar vă spun: în toate discuțiile pe care le-am avut atât cu furnizorul de soft, cât și cu specialiștii de la APIA am rămas la această soluție.
Irigații și în Transilvania.
Sigur, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră și, așa cum spuneam, dacă venim cu lacuri de acumulare care se aplică în alte state... Am văzut în Portugalia, Spania, Cipru, Turcia. Când am vizitat Turcia, era deja inaugurat lacul cu numărul 600 din 1.000 pe care și le-au propus.
Ține de noi, repet.
Și aici vreau să vă spun despre un efort, și zilele următoare va veni directorul de cabinet al vicepreședintelui Comisiei, Katainen, care răspunde de Planul Juncker, în care noi avem o solicitare de proiect pentru irigații, 200–300 de milioane. Dacă reușim să aducem cu eforturile diplomatice necesare acest proiect să fie finanțat de către Comisia Europeană, sperăm să mergem, în paralel, pe partea de lacuri de acumulare, cu perdele de protecție forestieră.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.