Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, bună ziua! Am să-l rog pe domnul secretar Ion Rotaru să facă prezența.

|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Bună ziua, stimați colegi!|| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|delegație| ||externă| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius||

|Belacurencu Trifon|| |---|---| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|| |Chelaru Ioan|| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| ||externă| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan||Nicolae Șerban|| |---|---|---|---| |Croitoru Cătălin||Nistor Vasile|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Niță Mihai|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Nițu Remus Daniel|| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Obreja Marius Lucian|| |Dobrițoiu Corneliu||Oprea Dumitru|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Gabriel|| |Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Iulian<br>Dumitrescu Florinel<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba<br>Pavel Marian<br>Păran Dorin<br>Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>concediu<br>medical| |Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian|prezent|Popa Constantin<br>Popa Florian<br>Popa Ion|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Mihaela|| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Nicolae Vlad|| |Ichim Paul|prezent|Popescu Corneliu|| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu Dumitru Dian|| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent|| |Ilieșiu Sorin|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ioniță Dan Aurel||Rădulescu Cristian|| |Iovescu Ioan|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Jipa Florina Ruxandra||Saghian Gheorghe|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Savu Daniel|| |László Attila|prezent|Severin Georgică|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana|prezent|Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin|| |Motoc Octavian|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Mutu Gabriel|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Nasta Nicolae||Verestóy Attila|prezent| |Năstase Ilie|prezent|Vochițoiu Haralambie|| |Neagu Nicolae||Voinea Florea|| |Neculoiu Marius|prezent|Volosevici Andrei Liviu|| |Nicoară Marius Petre||Vosganian Varujan|| Domnule președinte, au răspuns la apelul nominal 81 de colegi. 81. Cu domnul Nicoară, 82. Ne mai trebuie un coleg și suntem în cvorum. 82.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să-și cheme colegii în sală, pentru că nu avem cvorum.

În momentul de față suntem 82 de prezenți _. (Discuții la prezidiu.)_ A venit și domnul Boeriu. 83.

Bine. OK!

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 164 de senatori, și-au înregistrat prezența până în acest moment 83, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Voi conduce ședința plenului Senatului alături de domnii secretari Ion Rotaru și Mario Ovidiu Oprea.

Stimați colegi,

Înainte de a aproba ordinea de zi, permiteți-mi să fac o scurtă intervenție, o scurtă declarație.

Doresc să vă spun că, în calitate de președinte al Senatului, am avut săptămâna trecută o mare satisfacție, pentru că am putut să organizăm o dezbatere pe o chestiune fundamentală care ține de libertatea de exprimare, libertate de exprimare care face parte din ansamblul drepturilor și libertăților cetățenești pe care le-am obținut cu mari sacrificii în decembrie 1989.

Și satisfacția mea a fost și mai mare pentru că am văzut un consens la nivelul tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament, indiferent de opțiunea fiecăruia.

Al doilea lucru pe care doresc să-l subliniez este că, după multă vreme, Senatul și-a recăpătat rolul esențial de for de dezbatere publică, după ce o lungă perioadă Parlamentul a părut că funcționează într-un fel de letargie.

Așa cum am văzut săptămâna trecută, am avut nu numai prezența prim-ministrului în Senat, ci și prezența unuia din miniștri invitați la ora ministrului.

Astăzi, avem al doilea prilej, să-l avem invitat pe domnul Achim Irimescu, ministrul agriculturii, și vreau ca în continuare, cu sprijinul dumneavoastră, să menținem această dezbatere la un nivel înalt pe diverse teme de interes public și, sigur, ori de câte ori vor apărea probleme sensibile în dezbaterea publică.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi îl aveți, de asemenea, în mapă.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem, așa cum am spus mai devreme, ora ministrului – Dezbateri cu participarea ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Achim Irimescu.

Doamna Federovici, vă rog.

Pardon, doamna Doina Silistru!

Vă rog, iertați-mă!

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac un anunț din partea Grupului Partidului Social Democrat și să anunț înlocuirea domnului senator Constantin Popa din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital cu domnul senator Eugen Orlando Teodorovici.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, pentru dezbaterile parlamentare destinate...

Pentru dezbaterile parlamentare destinate orei ministrului, Biroul permanent vă propune următoarea modalitate de desfășurare:

– punctul 1, prezentarea temei de dezbatere de către comisia permanentă de specialitate, adică Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, 5 minute;

– apoi, la punctul 2, prezentarea punctului de vedere al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Achim Irimescu, 20 de minute;

– urmează intervențiile reprezentanților grupurilor parlamentare, precum și ale senatorilor neafiliați, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar;

– la finalul dezbaterilor ia cuvântul din nou ministrul invitat pentru a da răspunsuri la întrebările ridicate sau explicații. Sunt observații cu privire la acest format?

Dacă nu,

Așadar, invit reprezentantul Comisiei pentru agricultură – da? –, domnul senator Saghian.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Stimați invitați,

În primul rând, permiteți-mi să-i mulțumesc domnului ministru Achim Irimescu, în cadrul ședinței plenului Senatului, pentru disponibilitatea și participarea sa în ședința Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală de acum două săptămâni, unde am avut discuții și dezbateri ample pe teme de mare interes ce privesc dezvoltarea sectorului agricol și al spațiului rural în perioada 2016–2020.

Astăzi, în calitate de ministru invitat la ședința plenului Senatului în cadrul căreia au loc dezbateri parlamentare sub titulatura „ora ministrului”, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă propune, domnule ministru, dezbateri pe câteva teme de mare actualitate care privesc absorbția fondurilor destinate finanțării politicilor agricole comune în perioada 2014–2020, simplificarea cadrului normativ și procedural al accesării finanțării în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, restructurarea activității de cercetare din agricultură și statutul înființării și acreditării fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură.

## Domnule ministru,

În perioada 2014–2020, România beneficiază, conform Programului Național de Dezvoltare Rurală, de alocări de la Uniunea Europeană în sumă de 8.128.000.000 de euro, din care pentru anul 2015 1.723.000.000 de euro, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare derulării fondurilor destinate finanțării politicilor agricole comune.

Pe lângă aceste sume, România mai beneficiază de 9.000.000.000 de euro pentru plăți directe, din care pentru anul 2015 1.600.000.000 de euro. Reforma politicii agricole comune pentru perioada 2014–2020 a reprezentat o schimbare fundamentală, cu noi reglementări, care au fost implementate în legislația națională.

Orice întârziere în aplicarea cadrului juridic stabilit are consecințe nefavorabile atât în plan economic, cât și în plan social, cu impact negativ asupra sectorului agricol și a investițiilor din agricultura României.

Vă rog, domnule ministru, să ne prezentați care este gradul de absorbție a fondurilor destinate finanțării politicilor agricole comune în perioada 2014–2020 alocate în conformitate cu Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi dau acum cuvântul domnului ministru.

## **Domnul Achim Irimescu** _– ministrul agriculturii și dezvoltării rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Sunt onorat să mă aflu în fața dumneavoastră. Sigur, mi se pare ca o dare de seamă, pentru că am deja trei luni în birou și e normal să mă întrebați ce am făcut și ce intenționez, în condițiile în care pentru un ministru al agriculturii există o responsabilitate extraordinar de mare.

Numai dacă privim bugetul european pentru perioada 2007–2013, care a fost de 14,7 miliarde de euro, și pentru perioada 2014–2020, 20 de miliarde... România are jumătate din fondurile primite de la Uniunea Europeană în această perioadă doar pentru agricultură, deci am egalat fondurile regionale. Este, în mod cert, de importanță deosebită să vedem ce facem și cum reușim să facem ca acești bani să ajungă la producători și să creștem competitivitatea, pentru că aceasta este, de fapt, scopul nostru suprem: să creștem competitivitatea agricultorilor noștri, în contextul în care ne aflăm pe o piață europeană în care cel mai bun, sigur, stăpânește piața. În acest context, permiteți-mi, vă rog, să încep cu o scurtă prezentare a absorbției celor 14,7 miliarde alocate pentru 2007–2013 agriculturii României.

Dacă ne uităm pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR – a absorbit, a cheltuit 4,95 miliarde de euro, la care se adaugă tot din Programul de Dezvoltare Rurală 3,5 miliarde de euro transferați prin APIA: măsuri pentru agromediu, măsuri de bunăstare a animalelor și așa mai departe.

Din cele 8,45 de miliarde, 7,15 miliarde, adică 88,36% este rata absorbției, s-au cheltuit din Programul de Dezvoltare Rurală, din fonduri europene, sigur, la care se adaugă partea de cofinanțare națională.

Problemele... pentru că se pune întrebarea: de ce am avut 88,36% rata absorbției, deși cea mai bună din România, este adevărat, de ce n-am mers 100%, cum a fost cazul Poloniei, spre exemplu?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule ministru. Stimați colegi,

Așa cum am stabilit mai devreme, dau cuvântul pe rând reprezentanților grupurilor parlamentare.

Primul grup care urmează să-și desemneze reprezentantul este Grupul PSD.

Doamna Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am să fac o mică introducere la problema pe care vreau să o pun domnului ministru.

Încălzirea globală, care are ca efect principal schimbările climatice evidente din ultimul timp, și criza alimentară reprezintă două probleme majore de securitate mondială și reprezintă cele mai importante provocări ale secolului al XXI-lea.

În acest context, cercetarea științifică din agricultură este chemată atât la nivel mondial, cât și la nivel național să răspundă provocărilor securității alimentare, în contextul schimbărilor climatice, creșterii demografice, globalizării economiei, scăderii resurselor naturale de apă și a suprafeței terenurilor agricole utilizate.

Cercetarea științifică din agricultură trebuie să facă parte din strategiile la nivel mondial, strategii care să ducă la eliminarea foametei și a malnutriției.

Acest lucru poate fi realizat numai prin susținerea financiară a cercetării științifice de către guvernele fiecărei țări în parte, guverne care trebuie să fie conștiente că progres fără cercetare științifică nu există.

Domnule ministru,

Am înțeles din prezentarea dumneavoastră că o să puneți mare accent pe cercetarea științifică din agricultură.

La momentul la care ați fost învestit ca ministru, la dezbaterile de la Comisiile pentru agricultură, am avut și eu o intervenție și dumneavoastră ați promis că veți fi ministrul care veți ține partea cercetării științifice și o veți scoate din colapsul în care aproape a intrat.

V-am dat credit și cred în continuare că veți susține cercetarea științifică, dar, la momentul dezbaterii pe bugetul de stat, am avut un amendament de eliminare a unui articol din Legea mare a bugetului de stat, articolul 29, prin care, practic, cercetarea științifică din agricultură a fost văduvită de finanțare timp de mai mulți ani.

În fiecare an, Ministerul Finanțelor a fost împotriva eliminării acestui articol care, practic, a blocat dezvoltarea cercetării științifice, și anume condiționarea finanțării cercetării de acele hotărâri de reorganizare a stațiunilor de cercetare, practic Ministerul Finanțelor știind că acest lucru nu se poate întâmpla.

Mulțumesc, doamna senator. Din partea Grupului PNL, domnul senator Flutur.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Foarte pe scurt am să fac cinci precizări și întrebări, totodată.

Mai întâi, vreau să mulțumesc și să apreciez prezentarea aceasta tehnocrată de la această tribună legată de situația agriculturii românești.

Prima problemă pe care o ridic, și cred că toți colegii din Senat sunt de acord și opinia publică – întârzierea nepermisă a acordării subvențiilor la APIA.

Ați spus, domnule ministru, că termenul era de la 1 decembrie până în 30 iunie. Așa este. Primăvara bate la ușă și e vorba de înființarea culturilor de primăvară. Eu știu că defecțiunile, greșelile softului de acolo, de la APIA, nu vin din perioada dumneavoastră, dar vreau să vă întreb ce măsuri vreți să luați, pentru că e îngrijorare și disperare, atât pentru cei care..., fermierii care au producție vegetală – că în martie timpul e favorabil să înființeze culturi –, cât și pentru crescătorii de animale.

A doua problemă, cadastrul. Ați prezentat aici cauze pentru care absorbția nu merge bine.

N-am auzit nimic de cadastru și vă rog să-mi spuneți – și să spuneți opiniei publice – ce aveți de gând, cum sunteți implicați în rezolvarea cadastrului național, pentru că unele din cauzele principale sunt lipsa cadastrului, costurile uriașe și birocrația.

Trei. 20 de miliarde de euro, până în 2020, de absorbit. Ce facem cu camerele agricole? Pentru că aceste camere agricole..., toți am vorbit, toată clasa politică, de ele și vor trebui să fie consultantul de bază al celor care vor să facă proiecte. Din păcate, încă lucrurile întârzie și fermierii, țăranii, tinerii nu au unde să meargă să se consulte, să vadă oportunități în agricultură.

Patru. O problemă legată de ce se întâmplă azi în România: lipsa de materie primă. Dacă circulați prin țară, vedeți tot mai multe făbricuțe de vânzare sau în faliment din cauza lipsei de materie primă (și mă refer la fabrici de lapte, la abatoare și așa mai departe). Cred, aici – și fac o recomandare, o sugestie –, că trebuie să consolidați lanțurile de procesatori, producători, depozitari și vânzători, pentru că a scăzut nepermis de mult prețul, vă dau un exemplu, la lapte, și cred că toată lumea e de acord că am descurajat țăranii, fermierii să mai crească vaca de lapte.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului UNPR, domnul senator Teiu Păunescu. Microfonul 3.

## **Domnul Teiu Păunescu:**

## Domnule ministru,

Vă mulțumesc că sunteți prezent astăzi în Senat. Vă mulțumesc, că vă percep ca pe un ministru al agriculturii vizibil, pe care vă preocupă în mod real problemele agriculturii românești.

Permiteți-mi să revin asupra a trei probleme pe care dumneavoastră le-ați expus, dar pe care vreau să le detaliați, dacă este posibil, concret.

Prima se referă la fondurile mutuale. În prezent, fondurile mutuale sunt fonduri moarte, nu funcționează. Fosta Lege nr. 381 este o lege care nu mai funcționează de trei ani, pentru că a fost... nu mai este în funcțiune. Ce doresc de la dumneavoastră? Să ne spuneți ce aveți în vedere pentru a face viabile și active fondurile mutuale.

V-aș sugera două idei. Prima: obligatoriu trebuie să reducem de la numărul de două, trei, cinci, câte au fost prevăzute în lege, la un singur fond mutual, așa cum au și francezii; doi: introduceți obligatoriu cotizația fiecărui fermier pentru fiecare hectar pe care-l aduce în fondul mutual.

A doua problemă pe care vreau să o rețineți: aș vrea ca de azi înainte să nu se mai audă de așa-zisele condiții artificiale. Condițiile artificiale au devenit un babau pentru fermierii români care vor să acceseze fonduri europene. Au fost judecați de către funcționarii APIA după aceste condiții artificiale, condiții care nu erau vizibile, nu erau publicate și nu erau cunoscute de fermieri. Erau scoase de sub masă de funcționarul APIA și se spunea: „Nu îndepliniți condițiile!”. Se respingeau și s-au respins foarte, foarte multe cereri de accesare a fondurilor europene.

A treia problemă pe care dumneavoastră ați amintit-o și aș vrea să faceți referire concretă la ea este problema fondurilor de garantare și a fondurilor de creditare. Când ați afirmat „fonduri de creditare”, v-ați referit concret la o anumită

bancă sau la un grup de bănci care vor putea credita fermierii care accesează fonduri europene sau vă referiți numai la fondul de garantare?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Niță Mihai, din partea Grupului parlamentar liberal-conservator (ALDE).

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, am trei întrebări punctuale.

1. Referitor la irigații. Nu ați făcut nicio referire la strategia Guvernului care trebuia aprobată în 30 de zile de la apariția legislației. Referitor la acest punct, când considerați că se va aproba această strategie și dacă există sumele care să permită începerea lucrărilor în irigații?

Punctul nr. 2. Este vorba de subvenții. Se vehiculează ideea că softul... sau că Guvernul care a fost înaintea Guvernului dumneavoastră nu și-ar fi făcut treaba, dar eu am o întrebare la subiect: la această oră, s-a făcut contract cu responsabilul de soft..., dezvoltatorul de soft, de fapt, care să facă modulul? Că, oricum, este foarte târziu și, dacă nu s-a făcut, trebuie să urgentați această problemă, pentru că se vor întârzia și mai mult decât așa cum ați spus dumneavoastră că se vor da subvenții.

Punctul nr. 3, a treia întrebare: când se vor deschide sesiunile de proiecte? Am înțeles că este o perioadă când se modifică ghidurile. Într-adevăr, sunt 15 ghiduri care trebuie modificate. S-a modificat vreun ghid până la această oră sau care este planul, programul dumneavoastră în această direcție?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Tánczos Barna.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Problemele sectoriale ale agriculturii românești sunt mult mai grave și mai profunde decât cele care sunt abordate zilnic în revistele de specialitate sau despre care se discută în piețe sau în curtea Parlamentului cu ocazia mitingurilor. Dimensiunea medie a fermelor familiale, mecanizarea agriculturii, nivelul cunoștințelor specifice activității agricole în fermele de familie sau lipsa integratorilor, a formelor cooperatiste care să se concentreze pe valorificarea produselor agricole sunt, de fapt, problemele majore ale agriculturii.

Toate politicile, măsurile cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală trebuie subordonate acestor provocări, chiar dacă în activitatea unui ministru sau în dezbaterile zilnice pe tema legislației privind activitatea agricolă apar teme, probleme care ni se par extrem de importante. Trebuie să vedem dincolo de copacul care, de multe ori, acoperă pădurea din fața noastră. Dezvoltarea agriculturii bazate pe cunoaștere, pe cunoștințele specifice domeniului în care activează fermierul este poate cea mai mare provocare pentru noi toți. În ultimii ani, deși s-au cheltuit sume exorbitante pentru așa-zisa formare profesională în agricultură, rezultatele nu sunt nici pe departe satisfăcătoare. Au fost satisfăcătoare probabil pentru cele trei-patru companii care, pe hârtie, au format sau au oferit formare profesională fermierilor din România și care au făcut milioane de euro profit din această activitate.

Rezultatele din agricultură, atât cele din ferme, cât și cele la nivel macro, depind de deciziile luate de fermieri, de fiecare fermier în parte, de utilajele alese la un program de finanțare, de sămânța certificată, de modul de pregătire a solului, de tipul și de cantitatea de îngrășământ folosit. Toate aceste decizii sunt deciziile pe care stă, de fapt, agricultura din România. Atâta timp cât aceste decizii se vor lua după regula de aur: „așa a făcut și bunicul meu” sau „așa am văzut la vecinul”, agricultura românească nu are nicio șansă în competiția pentru piețele de desfacere europene și mondiale. Atâta timp cât nu reușim să depășim stadiul agriculturii rudimentare, extensive și să trecem la agricultura intensivă, bazată pe știință și pe cunoaștere, România rămâne o colonie agricolă, o colonie agricolă care exportă produse agricole primare și le aduce înapoi procesate, cu valoare adăugată mare, cu profitul realizat în alte țări decât România.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Tămagă, Grupul PSD.

## **Domnul Constantin Tămagă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Nu voi dezvolta foarte mult temele pe care le pregătisem, pentru că timpul nu ne mai permite. Ați fost, de altfel, și la noi la comisie, unele dintre ele le-am dezvoltat acolo. Două, punctuale, aș dori să le prezint și, eventual, dacă sunteți în situația să răspundeți sau să le pregătiți.

Întâi, legat de irigații, temă abordată și de domnul Niță, dar eu vreau să fiu mai concret și să vă întreb: aveți în vedere, prin strategia pentru irigații, să mergeți pe reabilitarea sistemelor existente sau e vorba de o nouă politică, de o nouă abordare a acestei teme?

Pentru că, dacă vreți mai mult, eu vă spun că a reabilita sistemele de irigații înseamnă sigur a consuma banii fără rezultate.

Noi trebuie să revedem politica de irigații – știu ce vorbesc, am studiat mult treaba asta – pe două considerente:

Întâi nu lăsăm apa să curgă în Dunăre, să o repompăm înapoi pe patru trepte cu costuri extraordinare. Deci e vorba de a o aștepta și a folosi cât se poate căderea.

Doi. Este vorba de consumul de apă pe hectar, care nu poate fi în niciun caz acoperit prin resursa aproape singulară – Dunărea. Eu vă spun tuturor celor care vreți să auziți chestiunea asta că, atunci când este secetă, în Dunăre nu este apă pentru irigații. Atunci când se restricționează la Porțile de Fier consumul, când nu se mai..., când se pune întrebarea dacă reactorul de la Cernavodă are cu ce se răci, dacă se mai navighează pe Dunăre sau nu, credeți că, dacă ai avea sistem, îți dă cineva apă? Niciodată! E vorba de un miliard de metri cubi pe o udare, la trei milioane de hectare, câte ziceam noi că avem.

Și, dacă mai vreți o apreciere, întotdeauna politica privind irigațiile au dirijat-o cei care au consumat banii în șantiere pentru canale și așa mai departe. Atunci era o politică. Era uzina de la Brăila, care trebuia să producă buldozere, excavatoare, era la Piatra Neamț – S1800. Trebuiau să producă și să fie plătite de agricultură. Închei... Pe asta e mult de discutat.

Mai e o chestiune pe care vreau să v-o spun. M-a surprins atitudinea tuturor miniștrilor de până acum, dar și a ministrului agriculturii din România, dar și a comisarului european Cioloș, care au acceptat cu atâta ușurință politica organismelor modificate genetic, inclusiv soia, sau în primul rând soia, fără nicio justificare.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Boeriu, de la PNL.

Cine? Nu e Boeriu...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Rotaru, atunci.

La tura următoare.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, vă mulțumesc că sunteți astăzi lângă noi.

Probabil că această discuție ar trebui să dureze mai mult și să o regândim într-un format în care să ne putem exprima și noi punctele de vedere, să poată răspundă și miniștrii, în așa fel încât întâlnirile de acest gen să aibă și eficiența necesară, și satisfacția colegilor că au putut să exprime puncte de vedere și, mă rog, opinii referitoare la problematica ministerului respectiv.

Domnule ministru,

Ne-ați vorbit aici de câteva lucruri care țin de strategie. Mie îmi e greu să înțeleg cum un guvern care este pe un termen limitat ca mandat poate să stabilească strategii pe termen lung. Cred că principalele probleme pe care ar trebui să le gestioneze Ministerul Agriculturii în perspectiva apropiată și până la încheierea mandatului ar trebui să reprezinte prioritățile, urgențele care sunt astăzi.

Și s-a vorbit aici despre faptul că nu s-au dat la timp subvențiile, lucru care nu s-a întâmplat până acum în niciun an. Este, dacă vreți, o premieră neplăcută pentru agricultori. Există o mare nemulțumire din punctul ăsta de vedere și v-aș ruga să avem un răspuns ferm și clar: când pot primi oamenii subvenția. Mai mult decât atât, au fost probleme legate și de acordarea acelor adeverințe pentru a putea accesa credite de la bănci.

A doua problemă pe care vreau să o ridic și eu – și reiau ce spunea colegul meu, Tămagă – este cea a irigațiilor.

Eu reprezint județul Brăila, județul care are încă, la ora actuală, un sistem de irigații care mai funcționează în linii mari, în care s-au depus eforturi și s-au făcut și ceva investiții pentru a funcționa și județul care a irigat cel mai mult în ultimii ani la nivel național. Cu toate acestea, sunt mari probleme în ceea ce privește finanțarea stațiilor de plutitoare și de pompare. Și am o listă, pe care o să v-o prezint la final, domnule ministru, cu banii necesari pentru a pune în funcțiune și a funcționa la capacitate aceste stații.

A doua problemă este aceea a desecării. Sunt probleme deosebite în județul Brăila pe zona în care băltesc apele, pentru faptul că toate canalele de desecare sunt nedecolmatate, sunt pline de vegetație, sau, hai să nu spunem toate, marea majoritate. Probleme mari sunt pe terasa Viziru, Brăila, probleme mari sunt pe așa-numita zonă Burta Encii, zona Movila Miresii, dar nu numai, și în județul Ialomița, unde putem vorbi de zona Giurgeni, Vlădeni, unde sunt probleme cu desecările. Deci probabil că aceasta este o urgență pe care trebuie să o tratați cu toată responsabilitatea și să o gestionați în așa fel încât să funcționeze din punctul ăsta de vedere, al desecărilor.

Mulțumesc, domnule senator. Urmează domnul senator Grigoraș, de la PNL. Microfonul 2.

## Domnule ministru,

Permiteți-mi să salut și eu prezența dumneavoastră în plenul Senatului și să apreciez faptul că..., venind aici cu o echipă restrânsă, dovedește faptul că sunteți un bun cunoscător al activităților ce se desfășoară la ministerul pe care-l coordonați și stăpâniți problemele agriculturii.

De aceea, nu-mi permit să vă dau sfaturi, dar totuși acceptați ca, în strategiile dumneavoastră, ale ministerului, să aveți în vedere că agricultura este prima activitate, prima ramură economică – trebuie să recunoaștem – cu care România poate ieși în Uniunea Europeană și chiar în lume, vizavi de import-export.

Eu voi ridica două probleme.

Prima. Ne amintim cu toții, în primăvara anului 2013, a fost un întreg scandal legat de laptele contaminat cu aflatoxină. Iată, o problemă proaspătă a apărut, din nou, zilele acestea, legată de laptele procesat de două ori. Din păcate, n-ar trebui, dar ăsta este adevărul, se importă lapte mai ales din Polonia. Ce ne puteți spune în legătură cu laptele procesat de două ori?

Problema nr. 2. Dacă distinsul meu coleg, domnul secretar, domnul senator Rotaru, de la Brăila, spunea că în județul Brăila există apă care băltește, eu țin să vă subliniez că la Botoșani este secetă, fântânile nu mai au apă. Anul trecut, o secetă severă a fost la nivel de județ Botoșani.

V-aș ruga ca, la nivel de APIA, să spuneți, să-i învățați – de ce nu?! – să gândească la acele dosare depuse pentru calamități, pentru secetă mai exact. Doi fermieri care au pământurile vecine, din cauza acelei documentații care, poate, într-adevăr, n-a fost în timp depusă, cu toate hârtiile care trebuiau, nu se poate admite ca unul să primească despăgubiri și celălalt nu. Deci mai multă înțelegere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, domnule ministru, știți că pe data de 15 decembrie ne-a vizitat o mare masă de ciobani. Ei au avut niște probleme clare și punctuale, erau trei: câinii de la stână, perioada de pășunare și subvențiile.

Subvențiile am înțeles că se vor rezolva după data de 8 aprilie. În fine, nu înțeleg de ce așa târziu, dar bine că este mai târziu decât niciodată.

Problema este că, atunci, sub presiune, s-a încheiat un protocol cu reprezentanți ai crescătorilor de oi, și nu ai ciobanilor ca atare.

Normal este, dacă parafezi ceva, să te și ții de cuvânt. Între timp, am înțeles că nu mai este valabil respectivul protocol, că ați revenit dumneavoastră, ca minister, asupra punctului de vedere privind câinii și, de asemenea, asupra perioadei de pășunat.

Rugămintea mea este să-mi explicați și mie dacă este adevărat ce am citit eu în presă sau dacă nu este adevărat. Și, dacă este adevărat, dacă vi se pare normal ca, atunci când sunt trei-patru mii de oameni în curtea unei instituții, să promitem că facem un lucru, iar, când pleacă oamenii acasă, să nu ne mai ținem de cuvânt.

Cu tot respectul! Mulțumesc.

Domnul senator Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Patru probleme foarte punctuale. Domnule ministru,

1. În urmă cu doi ani de zile, s-a aprobat în Guvern o ordonanță prin care se prevedea acordarea de garanție de stat pentru achiziționarea de terenuri agricole, până la maximum 1.000 de hectare, de către o unitate economică, o fermă. Vă informez că este neoperabilă această garanție de stat. Nicio bancă nu a încheiat protocol pentru aplicarea acestui program.

2. Subvențiile APIA. Problemele de anul trecut, plățile încă nu s-au făcut... De ce nu introduceți acum, foarte urgent, o fazare a aplicanților APIA? În ce sens? Într-o lună de zile, toți cei care au aceeași declarație de făcut pentru subvenție identică cu anul trecut, verificată, răsverificată de către

autorități, se poate depune și, în două luni, să le dați adeverința, iar, până la termenul final, cei cu modificări sau cu cereri noi, și am rezolvat problema finanțării, încă din primăvară, a fermierilor prin adeverință și creditare.

3. Irigațiile. Toți antevorbitorii mei vorbesc de irigațiile din zonele tradiționale, cu lucrări făcute de pe vremuri.

Vă informez că și în Transilvania există fermieri, dar nu există sisteme de irigații. Și în Transilvania există secetă și nu există sisteme prin care să putem să ne apărăm, nu există sisteme antigrindină, nu există programe prin care să se poată da acele mici lucrări făcute de îmbunătățiri funciare, care traversează o fermă, două canale de desecare, ca să poată fi utilizate. Nu se poate face un puț sau un mic lac de acumulare din apele meteorice sau dintr-un pârâiaș, sau dintr-un puț, pentru că terenul poate nu este în proprietate și este doar arendat acolo unde se poate face puțul, că nu putem să facem puțul unde avem noi terenul în proprietate, îl facem acolo unde este apă. Trebuie schimbată destinația agricolă, făcută o microfermă piscicolă, eventual, și apa să se poată utiliza.

Pentru Transilvania, dacă nu v-ați gândit, vă rog să vă gândiți să faceți un program distinct față de celelalte zone ale țării, unde sunt probleme specifice. Nu se pot face organizații de udători, pentru că n-ai cu cine să te asociezi la un pârâiaș, și acolo trebuie făcut distinct. Nu poți să iei un canal de la îmbunătățiri funciare, că n-ai organizație de udători, dar n-ai cu cine să te organizezi!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea, PNL.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să-i dați cuvântul și lui Bumbu...

Îi dau și lui Bumbu, da.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu aveam de gând să intervin, dar sunt câteva aspecte care m-au determinat să am o intervenție. Mă uitam că, la mijlocul secolului XIX, mari gânditori ai României au formulat, pe vremea aceea, mult discutata temă „România – eminamente agrară”. Dacă ne dăm seama cât de vizionari au fost... Trăim acum, în secolul XXI, și subestimăm teoriile care demonstrau cu atâta lux de amănunte că eram printre providerii, printre furnizorii mondiali de cereale, legume, fructe și toate acestea erau justificate cu valori concrete.

În aceste condiții, am ascultat și intervenția domnului..., destul de plină de amănunte, a domnului ministru, dar, din nou, omul simplu este uitat. Și-i rog pe cei de la Ministerul Agriculturii să-l ia ca un model pe cel care a făcut ca, în 2006, să ia Premiul Nobel pentru Pace, din Bangladesh, Muhammad Yunus. Este preluat în Statele Unite ale Americii, în fiecare an, alt stat preia modelul de microcreditare și microfinanțare rurală, în care acționarii sunt cei mai sărmani oameni; inclusiv cerșetorii lor au devenit acționari. Este conceptul care a venit cu o provocare mondială. Deci un astfel de model se gândește și la omul simplu, care n-are de la 10 hectare în sus, domnule ministru. Sunt pentru cei care au o palmă de pământ, 10 ari, 30 de ari, dar lor li se oferă un microcredit de către comunitate, nu trebuie să vină cineva... Și cred că, împreună cu dumneavoastră, am putea să generăm un astfel de curent.

Acum vreo trei ani, reprezentantul Muhammad Yunus, susținut de Banca Comercială, a fost în Parlamentul României. Nimeni nu știe lucrul acesta. De fapt, se promova un astfel de curent.

Al doilea lucru. Domnul ministru, frumos, s-a mirat că există pesticide inteligente.

## Domnule ministru,

Există și praf inteligent, „ _smart dust_ ”. Anglia pompează zeci de miliarde de lire sterline în următorii ani pe acest curent: „internetul lucrurilor” sau „internetul tuturor lucrurilor”, „ _Internet of Things_ ”, „ _Internet of Everything_ ”, pentru că plăntuțele comunică între ele prin acest nou concept.

Noi nu suntem în stare să dăm drumul unui soft, ca să dea drumul subvențiilor, nicidecum n-avem curajul să gândim într-un viitor destul de apropiat.

Domnul senator László Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă salut, domnule ministru, și mă bucur că sunteți printre noi. Aș dori să vă semnalez o problemă un pic atipică meseriei dumneavoastră, pentru că, în aceste zile totuși, suntem și asistăm la adevărate drame în zona Piteștiului.

Vă spun acest lucru pentru că, fiind pediatru, cunosc un pic mai bine această problemă și trebuie să vă spun că ne confruntăm cu o problemă a cărei incidență este de 0,5 până

la 6 la suta de mii de locuitori. Incidența variază foarte mult de la o țară la alta sau de la un an la altul.

În cazurile rare, când se identifică germenii care au cauzat această nenorocire, atunci, o bună parte..., în marea majoritate a cazurilor, se identifică un microb ai cărui depozitari sunt bovinele, respectiv ovinele. Și vă semnalez acest fapt pentru că, până acum nu foarte de mult, exista o obligativitate de monitorizare coprologică a efectivelor de animale la nivel național, mai ales în zonele legumicole, respectiv fructifere, și, prin eforturile depuse în decursul zecilor de ani, s-a ajuns la o scădere a apariției acestor fenomene.

Întrebarea mea este... și aș dori să vă atrag atenția că rezolvarea acestor situații implică niște eforturi din partea unor instituții care țin sau sunt în subordinea diferitelor ministere, și această problemă poate fi ținută sub control sau monitorizată, atunci când există o cooperare ireproșabilă.

Întrebarea mea se referă... că, din punct de vedere profesional, eu, vă spun sincer, n-am reușit să înțeleg de ce am renunțat la această activitate de prevenție sau de monitorizare chiar specifică în acest domeniu și de ce trebuie să așteptăm de fiecare dată tragedii, ca să ne dăm seama că s-au făcut greșeli când s-au luat astfel de decizii. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Suciu, de la PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că țara noastră are un potențial agricol absolut semnificativ, potențial care, în opinia mea, nu este fructificat decât în mică măsură, și nu mă gândesc aici la producții agricole care pentru noi devin aproape incredibile, dar care se obțin în unele state (colegii din Uniunea Europeană), ci mă refer la optimizarea sistemului agricol tradițional și la valorificarea tuturor resurselor și a tuturor oportunităților pe care ni le conferă factorii de mediu și de climă și calitatea terenurilor agricole...

Ministrul afacerilor, prin politicile sale, poate interveni în sensul sprijinirii agricultorilor români și, în acest sens, vin cu două întrebări punctuale, la care aștept un răspuns la fel de punctual.

În primul rând, în cazul unui fermier care cultivă 100 de hectare cu cereale tradiționale, respectiv grâu, porumb, floarea-soarelui, care este nivelul subvenției pe hectar în acest an și dacă este mai mare sau mai mic decât ceea ce s-a oferit în anul precedent?

A doua întrebare. În momentul de față, se fac schimburi de teren între lucrătorii de terenuri agricole, între fermieri, în sensul formării suprafețelor mai mari, pentru a se obține, sigur, profituri mai mari. Însă acest fapt nu este stipulat prin norme sau ordine de ministru și se întâmpină o serie de probleme... Deci aceste schimburi nu sunt stipulate prin aceste ordine de ministru și se întâmplă o serie de probleme în momentul în care se solicită subvenția de la APIA. Dacă aveți în plan emiterea unor astfel de acte normative pentru a simplifica procedura de obținere a subvențiilor de la APIA.

În final, v-aș întreba dacă aveți în vedere o inițiativă legislativă diferită de cele de până acum, care să aibă ca rezultat eliminarea situației de fărâmițare a terenurilor. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Duruț, tot PSD. Microfonul central.

## **Domnul Aurel Duruț:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Am audiat prezentarea dumneavoastră. De asemenea, și întrebările colegilor, numeroase ca număr.

De aceea, aș reveni sau revin cu o singură întrebare, și mă refer la amenajamentele pastorale. Mereu se amână această problemă și v-aș întreba: în viziunea dumneavoastră, cine trebuie să le facă, când începe acțiunea, când se va finaliza? Pentru că, altfel, știm că România are în jur de 9,5 milioane de hectare de teren arabil și în jur de 5 milioane de pășuni și fânețe sau așa-zisele pajiști, riscăm să pierdem subvenția europeană pe aceste 5 milioane de hectare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bumbu, UNPR. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Până acum, eram într-o postură de frondă cu Ministerul Agriculturii, din cauza superficialității, uneori chiar a neseriozității cu care erau abordate problemele specifice.

De data aceasta, trebuie să vă laud, pentru că am văzut și cunosc profunzimea și seriozitatea cu care abordați aceste probleme. Și, pentru colegi, vreau să informez că, de foarte mult timp, lumina în cabinetul ministrului și al consilierilor nu se stinge decât după ora 19.00 sau 20.00, asta fără a vă ridica pe soclu.

Mulți au vorbit mai mult ca să arate că sunt mai deștepți decât ministrul. Fără să cad în această pantă și a mă supune acestui risc, totuși îmi permit să vă ridic câteva probleme. Le puteți lua și ca recomandări.

În primul rând, nu vă consider un guvern de tranziție sau interimar, ci un guvern serios, care are obligația să facă strategii, iar cei care urmează să le continue și să le îmbunătățească. Mă refer, în primul rând, la siguranța alimentară, așa cum o definește FAO, adică alimente suficiente la prețuri accesibile, mai ales având în vedere contextul regional și schimbările imprevizibile, zicem noi, dar poate, pentru unii, previzibile în jocul, în concertul mondial.

Cred că trebuie să știm cu exactitate, nu statistic, cât producem, unde se duce, unde se depozitează și, eventual, chiar o formă de intervenție, nu în contradicție cu normele europene, de a controla plecarea alimentelor și chiar

și prețurile în situații deosebite. Vă recomand extinderea RICA, chiar dacă implică niște costuri, pentru că este un mijloc sigur de a avea aceste date.

Vreau să vă rog să vă aplecați, așa cum ați început, asupra patrimoniului Ministerului Agriculturii, pentru că au fost pierderi enorme în acest domeniu, atât în ce privește terenul, dar mai ales clădirile, inventarul agricol și, mai ales, patrimoniul genetic. Vă rog să dispuneți, prin Corpul de control, să se ajungă până la răspunderi personalizate.

Ați abordat foarte curajos cercetarea agricolă și vă susțin atât cât pot – și nu sunt singurul –, și vă rog să aveți curajul să abordați urgent probleme de restructurare a acestui sistem, să scoateți cercetarea din mâna unei instituții conduse de gerontocrați, să scoateți instituția din sistemul de căpușare și să o repuneți pe picioare. Și știți foarte bine, că am discutat în alt context, putem lua modele care funcționează, nu trebuie să inventăm roata. Exemplul Poloniei ar fi concludent.

Mai este cineva doritor să intervină?

Dacă nu, atunci îi dau cuvântul domnului ministru. Domnule ministru Irimescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Achim Irimescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Sigur, ați atins cred că exact cele mai importante și mai sensibile aspecte din domeniul agriculturii și am să mă străduiesc să răspund la toate. Sper că avem timp.

Pentru doamna senator Silistru. Așa este, aveți dreptate cu cercetarea. Este o problemă în legislația națională cu finanțarea cercetării. Eu chiar am prins în buget 75 de milioane suplimentar, dar, ulterior, mi s-a explicat că degeaba le-am prins, pentru că nu pot fi cheltuite. Mi s-au dat asigurări din minister că, dacă este nevoie, vom pune acești bani la dispoziția cercetării. Aceste asigurări mi s-au dat la minister. Notificarea la Comisia Europeană pentru stațiunile de cercetări, pentru partea de ajutoare de stat. Suntem în curs de analiză. Sigur, și partea..., dacă reușim să restructurăm cercetarea, trebuie să acoperim, din ajutor de stat, 200 de milioane. E un subiect foarte sensibil, dar sper să găsim soluția cea bună.

Referitor la declarația comisarului Phil Hogan privind terenurile, vânzarea terenurilor. La momentul în care noi am adoptat Legea nr. 17 sau în perioada pregătirii, chiar eu am fost, ca secretar de stat, la Bruxelles și am discutat la DG Competition și acolo mi s-a spus: puteți..., pentru că legea inițială avea o mulțime de restricții, să le spunem, prevederi utile, cred eu, Comisia ne-a spus: puteți să adoptați restricții, cu condiția să aveți niște obiective pe care trebuie să le atingeți, adoptând aceste restricții. Deci nu ne-a interzis. Ulterior, nu știu din ce cauză, nu mă ocupam eu – întâmplător am fost la Bruxelles la Consiliu și m-am ocupat de... și am discutat cu Comisia –, au dispărut acele elemente.

În această perioadă, sigur – și este o mare presiune de la fermieri –, vrem să reluăm legea, să modificăm și vom face un grup de lucru să discutăm cu fermierii, să vedem ce putem face, pentru că o mulțime de state membre... De exemplu, este un caz celebru, în care un eurodeputat german a vrut să cumpere teren în Franța și i s-a refuzat categoric, că nu-i fermier. Deci se pot adopta.

Pentru domnul senator Flutur, cadastrul. Sigur, este un element extrem de important și, chiar dacă nu l-am menționat eu, pentru că, într-adevăr, cadastrul nu este la Ministerul Agriculturii, situația este tragică.

Nu, n-am uitat omul simplu. Sigur, noi ne propunem ca microcreditarea să intre în program prin fondul de creditare de care spuneam.

Agricultura inteligentă și, de exemplu, managementul integrat...

Fiind mulți ani în Belgia, vreau să vă spun că am văzut ferme care sunt gestionate extraordinar, care sunt prietenoase cu mediul, cum se spune, cu cercetare de ultimul... să spunem... dezvoltare la cel mai înalt nivel. Sigur, discutăm în România de o medie la hectar, de exemplu, la cereale, sub 4 tone. În cercetarea modernă s-a ajuns la 20 de tone pe hectar. Știința progresează, dar fără cercetare și fără introducerea inovării... Cum poți să ajuți un fermier cu introducerea inovării? Noi avem, vreau să vă spun, măsură prevăzută în Programul de Dezvoltare Rurală pentru introducerea inovării. Suma este minimă, pentru că avem mari dubii că vom fi în măsură să acordăm fermierilor noștri asistența necesară pentru introducerea inovării.

Pentru domnul doctor Attila, dacă am înțeles bine, problema cu monitorizarea coprologică a animalelor. Am să discut cu colegii de la ANSVSA, să vedem ce este de făcut.

Ați întrebat, domnule senator Suciu..., subvenția concretă pentru 100 de hectare. Este 170 de euro pe hectar în acest an. Ea crește de la an la an. Anul trecut a fost 1,59 de miliarde. Anul acesta este 1,7 către 1,8 miliarde. În 2019 va ajunge la 1,9 miliarde și 196 de euro pe hectar. Sigur, de anul acesta aplicăm, mai exact de anul trecut – subvenția de 170 de euro se referă la anul trecut –, aplicăm plata redistributivă între 5 și 30 de hectare. Sunt 220 de euro pe hectar. Peste 30 de hectare, 170 de euro pe hectar.

Cu amenajările pastorale...

Am avut discuții cu colegii și sperăm să o rezolvăm. Este o chestiune foarte sensibilă. Într-adevăr, se pierde subvenția. Vă rog, dacă puteți, să ne sprijiniți în acest efort, știu că e o chestiune foarte sensibilă.

Pentru domnul senator Bumbu.

Sigur, aveți dreptate. Securitatea alimentară este o chestiune tot mai sensibilă. Din păcate, încă, în România, sunt persoane afectate de problema asigurării hranei zilnice. Din acest motiv, avem – sigur, nu mai este gestionat de către Ministerul Agriculturii – un program de defavorizați, care este gestionat actualmente de către Ministerul Fondurilor Europene. Suma este undeva la 55-56 de milioane de euro pe an. Nu știu dacă este suficientă.

să continuăm cu ordinea de zi cu punctele înscrise pe ordinea de zi și să votăm legile ordinare, dacă reușim să terminăm de dezbătut.

Vă propun această modificare de program.

Am deschis votul.

Știu că nu merge...

Tot nu merge. Tot nu merge.

Merge? A mers?

Nu. Haideți să mai încercăm o dată.

Acum am deschis.

Nu mai avem semnal sonor?

Gata. Merge.

74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Programul a fost modificat.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Supun aprobării plenului Senatului acele inițiative care sunt susținute.

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, precum și a Legii nr. 200 din 2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

Se susține?

Nu se susține.

Următoarea propunere.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 407 din 2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Se susține?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Da!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Da. Doamna senator o susține.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Se susține?

Nu se susține.

Nu se votează.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim și noi domnului ministru Achim Irimescu pentru prezență și pentru participare la plenul Senatului.

Vă propun, stimați colegi, să continuăm ședința până la ora 13.00, dar, înainte, trebuie să facem o modificare de program pe care s-o adoptăm.

Având în vedere că nu am reușit să avem la 12.00 votul final, vă propun, în primul rând, ca cele două legi organice care erau pentru vot final să le transmitem pentru votul de luni, de la ora 17.00, clasic, al legilor organice, și noi

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Se susține?

Nu se susține. Nu se votează.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Se susține? ## **Domnul Ovidiu Liviu Donțu**

**:**

Se susține!

Se susține. Deschid votul.

73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abținere. Procedura de urgență a fost aprobată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Se susține?

Da!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, se susține. Am deschis votul.

70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abținere. Procedura de urgență a fost aprobată.

7. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Se susține?

Nu se susține.

Nu se votează.

Punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi. Avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3 lit. u) și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Propunerea legislativă se transmite către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

educației naționale nr. 1/2011.

Am deschis votul.

77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 4 abțineri.

Se transmite Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, această propunere legislativă.

Următorul punct, 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Am deschis votul.

78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 4 abțineri.

Și această propunere se transmite Camerei Deputaților. Și ultima, 6, Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Am deschis votul.

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri. Se transmite Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi, inițiative legislative.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Microfonul 9.

Domnul Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

## **Domnul Gabriel Biriș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acord sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dobânzi, dividende și redevențe, salarii și pensii, a veniturilor obținute de profesori, cercetători, studenți, stagiari, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe să prezinte raportul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia economică, industrii și servicii.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Biriș, Ministerul Finanțelor. Microfonul 9.

Aceleași comentarii. Este vorba tot de un acord pe modelul OECD privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii fiscale.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe.

Mulțumesc.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru afaceri europene.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la convenție, semnate la Riga la 25 aprilie 2015.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul, de asemenea, domnului secretar de stat Gabriel Biriș.

Microfonul 9.

Aceleași comentarii. Este vorba de un acord pe modelul OECD privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii fiscale.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Viorel Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe.

Aceleași avize favorabile.

Membrii comisiei, în unanimitate, au adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo la 27 aprilie 2015.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Biriș. Microfonul 9.

Aceleași comentarii ca la cele trei proiecte anterioare. Este vorba de un acord de evitare a dublei impuneri și de combatere a evaziunii fiscale pe modelul OECD. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș.

Microfonul 7.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte tot un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne spune punctul de vedere, domnul Nicușor Marian Buică, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Microfonul 8.

## **Domnul Nicușor Marian Buică** _– secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ a fost nevoie să-l aplicăm la sfârșitul anului trecut pentru a maximiza accesarea fondurilor europene, astfel încât plafonul s-a modificat... creditarea din partea Guvernului României, de la 5 miliarde la 6 miliarde, precum și extinderea reglementării mecanismului instituit prin art. 11 în vederea asigurării fondurilor necesare pentru onorarea cererilor de lichidare și a plăților, conform art. 17. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, pentru a ne prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 9.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ, așa cum spuneați și dumneavoastră, se propune prorogarea până la data de 31.03.2016 a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, respectiv posibilitatea acordată persoanelor juridice să desfășoare și activitate de distribuție angro de medicamente, care-și înceta aplicabilitatea la data de 1 ianuarie 2016.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține promovarea prezentului proiect de lege, în baza raportului de admitere, fără amendamente, al comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Bodog Florian, microfonul 7, reprezentantul Comisiei pentru sănătate publică, să ne prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În urma dezbaterilor din ședința din 9 februarie 2016, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 684 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa propune introducerea posibilității solicitării unei noi expertize unor comisii special constituite la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene.

Din expunerea de motive nu rezultă date referitoare la o eventuală corespondență cu entități similare din state UE în ceea ce privește agrearea posibilității de a analiza dosare de malpraxis din România și nici date cu privire la existența unor prevederi legislative care să permită acest fapt.

De asemenea, considerăm oportun a se avea în vedere faptul că aceste proceduri suplimentare prelungesc termenul prin care părțile pot introduce cauze pe rolul instanțelor de judecată. Atunci când nu a fost agreată posibilitatea de despăgubire, să fie acordată pe cale amiabilă.

Având în vedere aceste aspecte, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Bodog Florian, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă a primit aviz negativ de la Comisia juridică, aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului și minorități, iar în ședința din 2.02.2016 membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Vă propun să încheiem ședința.

Declar încheiată ședința plenului Senatului de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942691]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/2.III.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei