Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 martie 2005
procedural · respins
Adrian Mihai Cioroianu
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Discurs
## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Sarcina mea e u∫urat„ de faptul c„, pe de o parte, Ómi dau seama c„ am dep„∫it timpul, pe de alt„ parte, at‚t distin∫ii colegi, domnul Mircea Geoan„, c‚t ∫i domnul Eugen Mih„escu au abordat un subiect comparabil din perspectiva a ceea ce numim istorie recent„. Tot despre istorie recent„ vreau s„ v„ vorbesc ∫i eu ∫i aproape c„ stau ∫i m„ Óntreb ce rost mai are s„ rememor„m unul dintre cele mai dureroase ∫i confuze momente ale istoriei noastre recente, av‚nd Ón vedere c„ unii dintre noi Ón mod sigur ar fi fost afecta˛i Ón mod direct. Ceea ce vreau s„ spun este c„ se vor Ómplini Ón cur‚nd 15 ani de la lansarea Proclama˛iei de la Timi∫oara. De ce a ap„rut la Timi∫oara aceast„ proclama˛ie, nu mai are rost s„ discut„m aici. Acest ora∫ care Óncepuse revolu˛ia anticomunist„ se sim˛ea tr„dat ∫i a reac˛ionat cu acele paragrafe care, sigur, pe unii i-au bucurat, pe al˛ii i-au speriat, dar care, oricum, va r„m‚ne Ón istorie sau Ón unul dintre documentele emblematice ale revolu˛iei, sub chiar acest nume.
Œmi fac datoria de onoare, al„turi de dumneavoastr„, de a omagia aici, fie ∫i Ón treac„t, memoria acelui intelectual ∫i cet„˛ean de excep˛ie care a fost George ™erban, ini˛iatorul ∫i principalul autor al Proclama˛iei de la Timi∫oara.
E foarte limpede c„ atunci Proclama˛ia de la Timi∫oara a accentuat ∫i mai mult dezbinarea Ón care noi, ca societate rom‚neasc„, deja intrasem. Dar, personal, am convingerea c„ aplicarea acelor principii ar fi deschis calea unui proces mai larg care, mai Ónainte de a afecta pe unul sau pe altul dintre noi, ne-ar fi ajutat pe to˛i, ca societate, s„ travers„m mai bine ceea ce numim tranzi˛ie.
De fapt, problema punctului 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara nu este dec‚t un episod dintr-o serie mai larg„ care ne b‚ntuie, ∫i anume rela˛ia noastr„ cu trecutul, anume transparen˛a pe care institu˛iile abilitate o permit Ón rela˛ia cu acest trecut.
Poate c„ unii Ó∫i imagineaz„ c„ acest trecut este dus ∫i Óngropat o dat„ pentru totdeauna, poate c„ unii cred c„ prin t„cere vom anula acest trecut care ne apas„. Nimic mai fals! Ceea ce este valabil pentru indivizi este valabil ∫i pentru societ„˛i, astfel Ónc‚t orice problem„ din trecutul nostru se va Óntoarce iar„∫i ∫i iar„∫i.
Tot ce putem face este s„ am‚n„m, eventual, deznod„m‚ntul, putem fugi, putem fugi, dar nu ne putem ascunde de trecutul nostru. Orice secret, chiar ∫i cel mai bine ascuns, Ón cele din urm„ se afl„ ∫i poate c„ nu ne r„m‚ne dec‚t satisfac˛ia palid„ de a nu mai fi contemporani cu aceast„ decamuflare a secretelor din spatele nostru.
V„ aduce˛i aminte ce cutremur a fost Ón lumea literelor rom‚ne∫ti, acum vreun an — nu? —, c‚nd s-a aflat c„ unul dintre cei mai importan˛i poe˛i ai secolului XX, din nefericire mort Óntre timp, al„turi de so˛ia sa, ea Óns„∫i artist„, a avut un anume tip de rela˛ii cu Securitatea. V„ pute˛i imagina surprinderea care s-a iscat Ón lumea istoricilor din aceast„ ˛ar„ atunci c‚nd s-a vehiculat numele unui ilustru academician Ón leg„tur„ cu aceea∫i problem„. ™i nu sunt singurele cazuri.