Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. V„ anun˛ c„ din totalul de 137 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a 65, dar vor veni pe parcurs. Mai sunt unii colegi care Ónc„ nu ∫i-au ocupat locurile Ón sal„. V„ anun˛ c„ avem 22 de colegi absen˛i motivat.

V„ propun, stima˛i colegi, ordinea de zi care a fost adoptat„ de Biroul permanent.

Ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi? Nu.

V„ rog s„ vota˛i.

Stima˛i colegi, haide˛i, fi˛i de acord.

Domnule senator Popa, domnule chestor, v„ rog eu mult s„ lua˛i loc.

Programul de lucru este p‚n„ la ora 19,30. V„ rog s„ vota˛i programul de lucru.

Cu 86 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a adoptat.

Intr„m Ón primul punct al ordinii de zi: declara˛ii politice.

O invit la microfon pe doamna Cazacu Cornelia, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.

## **Doamna Cornelia Cazacu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ultimele zile ne-au anun˛at o prim„var„ capricioas„. Nici prim„vara politic„ nu pare a fi una lini∫tit„.

Apar provoc„ri pentru rom‚ni, dar ∫i pentru Guvern. Œncr‚ncenarea dezbaterilor politice ne oblig„ de cele mai multe ori s„ uit„m c„ rom‚nii a∫teapt„ de la noi mai mult, s„ uit„m c„ via˛a lor, a noastr„, a tuturor Ónseamn„ o lupt„ continu„ cu greut„˛ile zilnice ∫i, nu de pu˛ine ori, cu boala.

V„ rog, ast„zi, s„ ne aplec„m cu delicate˛e, cu dragoste ∫i Óncredere asupra conceptului de solidaritate uman„. Œn mijlocul acestei furtuni social-politice rom‚ne∫ti mai sunt Ónc„ oameni dedica˛i semenilor lor Ón spiritul unui voluntariat demn de toat„ admira˛ia.

M‚ine este Ziua Interna˛ional„ a Femeii ∫i a∫ dori cu aceast„ ocazie s„ v„ vorbesc despre o echip„ de oameni inimo∫i, cu mult suflet, care ∫i-au capacitat for˛ele, cuno∫tin˛ele medicale ∫i energia Ón sus˛inerea unei organiza˛ii nonprofit ce acord„ o aten˛ie deosebit„ acestei fiin˛e speciale care este femeia: Funda˛ia de ajutorare ∫i integrare social„ îSperan˛a“.

Funda˛ia îSperan˛a“, Ónfiin˛at„ la 5 august 1996 Ón Bucure∫ti, se vrea un r„spuns la constatarea cre∫terii catastrofale a Ómboln„virilor de cancer genito-mamar din ˛ara noastr„, afec˛iunea ap„r‚nd la v‚rste din ce Ón ce mai fragede, iar formele de manifestare devenind atipice ∫i cu agresivitate permanent cresc‚nd„.

Ini˛iatoarea Funda˛iei îSperan˛a“ a fost doamna arhitect Nadia Pascu, personalitate politic„ ∫i social„, care ea Óns„∫i a suferit de aceast„ maladie. Œnc„ de la Ónceput, Funda˛ia îSperan˛a“ are sus˛inerea unor clinici ce manifest„ preocup„ri Ón acest domeniu: prevenirea ∫i combaterea cancerului genito-mamar. Aceste clinici sunt: Clinica Spitalului Militar Central, Clinica Spitalului îPolizu“, Clinica de Ginecologie a Spitalului Universitar Bucure∫ti.

Scopul acestei funda˛ii este ocrotirea femeilor care sufer„ de cancer genito-mamar, reintegrarea psihosocial„ a bolnavelor ∫i aplicarea unui tratament corespunz„tor Ón institu˛ii specializate. De∫i Funda˛ia îSperan˛a“ este o organiza˛ie nonprofit, ea furnizeaz„ servicii de tratament medical complex ∫i asisten˛„ psihologic„.

Cancerul este o boal„ care nu are grani˛„ ∫i nici v‚rst„, lovind cu cruzime, indiferent de ras„, religie, sex. Bolnavii care sufer„ de aceast„ maladie nu au nevoie numai de tratament, ci ∫i de consiliere psihologic„ Ónaintea interven˛iei chirurgicale ∫i de asisten˛„ psihologic„ postoperatorie.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon, din partea Grupului social-democrat pe domnul senator Mircea Geoan„.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, ieri, Ón Republica Moldova, au avut loc alegeri parlamentare. Acestea au fost a∫teptate cu mare interes, mai ales Ón urma schimb„rilor politice ∫i strategice semnificative care au avut loc recent Ón Ucraina ∫i Ón Republica Georgia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Dup„ cum ∫ti˛i, dup„ num„rarea a circa 90% din buletinele de vot, Partidul Comuni∫tilor a ob˛inut aproximativ 46% din voturile exprimate, Blocul Moldova Democrat„ 28,1%, iar Partidul Popular Cre∫tin Democrat 8,56%. Num„rarea continu„, nu sunt cifre finale.

Œn urm„ cu c‚teva ore a fost publicat ∫i un prim raport preliminar al observatorilor interna˛ionali care au participat la alegerile din Republica Moldova, misiune de observatori interna˛ional„ din care a f„cut parte ∫i un important contingent de parlamentari ∫i observatori neguvernamentali din ˛ara noastr„, c„rora a∫ dori s„ le adresez felicit„rile noastre, ∫i cred c„ nu numai din partea Grupului P.S.D., pentru implicarea deosebit„ Ón acest proces electoral.

Peste 1.000 de observatori str„ini au luat parte la alegerile din Moldova ∫i peste 2.500 de observatori interni. Este o dovad„ a unui interes remarcabil ∫i proasp„t pe care Occidentul, Europa, Ól poart„ destinului democratic al Republicii Moldova. Evident, va trebui s„ a∫tept„m un raport final pentru a ne pronun˛a asupra modului Ón care acest scrutin electoral s-a desf„∫urat. Concluziile preliminare arat„ c„, Ón general, acest proces a fost corect, dar s-au constatat o serie de nereguli ∫i neajunsuri care confirm„ anumite accente negative legate de accesul liber la pres„, la ∫ansele egale de exprimare Ón media electronic„ ∫i Ón media public„ care au fost semnalate la alegerile locale din 2003.

Au existat ∫i numeroase Óncerc„ri, mai ales la nivel local, pentru a preveni ca alegerile s„ fie complet libere ∫i corecte. Ne rezerv„m dreptul de a avea o judecat„ ∫i un punct de vedere final dup„ ce observatorii interna˛ionali, inclusiv colegii no∫tri, se vor fi Óntors cu concluzii finale.

Œl invit la microfon pe domnul senator Bindea Liviu Doru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Via˛a politic„ rom‚neasc„ a anului 2005 a debutat prin eviden˛ierea unei necurate Ón˛elegeri politice Óntre Alian˛a D.A. ∫i U.D.M.R. Suntem anun˛a˛i de mass-media, de c‚teva luni Óncoace, despre asaltul politic pe care U.D.M.R. Ól face fa˛„ de Rom‚nia. Zilnic auzim c„ U.D.M.R. ∫i-a impus mini∫tri, secretari de stat, prefec˛i, subprefec˛i, f„r„ a se face referiri la criterii, la argumente, ci doar la Ón˛elegeri politice.

Se pare c„ Guvernul T„riceanu este interesat doar de a-∫i Óncropi o sus˛inere, f„r„ a se g‚ndi la consecin˛ele ∫i la pre˛ul pe care Ól va pl„ti Rom‚nia pentru aceasta.

Nici jude˛ul Maramure∫, pe care Ól reprezint Ón Senat, nu a fost iertat de necru˛„toarele t‚rguri politice. Astfel, de∫i popula˛ia maghiar„ reprezint„ doar 9,8%, a fost numit un prefect U.D.M.R. Nimeni nu a reu∫it s„ Ón˛eleag„ aceast„ decizie, nici politicienii, ∫i nici cet„˛enii jude˛ului.

S-a afirmat, de exemplu, c„ Ón jude˛ul Covasna s-a numit prefect U.D.M.R. pentru c„ maghiarii sunt acolo majoritari. Apoi s-a anun˛at c„ s-a numit Ón jude˛ul Maramure∫ prefect U.D.M.R. De ce? Probabil pentru c„ maghiarii sunt minoritari.

Iat„ deci c„, majoritari sau minoritari, U.D.M.R. are dreptate. Iat„ c„ pentru Domniile lor nu exist„ criterii, ci doar mofturi impuse de interesele lor, corelate cu ale Alian˛ei D.A.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Oamenii nu mai Ón˛eleg nimic, iar cei care au votat Alian˛a D.A. au f„cut-o cu g‚ndul c„ li se face dreptate, Ón raport cu politica de interes obscur practicat„ de P.S.D. Iat„ Óns„ c„ acum constat„ c„ votul lor s-a materializat Óntr-o conducere udemerist„ a jude˛ului, fa˛„ de care doar P.R.M. a luat pozi˛ie Ón situa˛ia creat„. Œn rest, degringolad„ total„, iar din toate acestea rezult„ o grav„ Ónc„lcare a voin˛ei politice a aleg„torilor. BineÓn˛eles, domnilor, tot aleg„torii vor fi aceia care vor pl„ti costurile acestor acte politice nefaste. V„ asigur c„ Óngrijorarea nu are margini, iar U.D.M.R. Ó∫i permite s„ afirme public, prin reprezentan˛ii s„i, c„ numirile au fost f„cute pe criterii de competen˛„ ∫i cu verificarea candida˛ilor — aten˛ie! — inclusiv de c„tre serviciile secrete.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia Ól invit la microfon pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Igen. Ast„zi voi vorbi Ónc„ o dat„ despre o problem„ na˛ional„, a∫a cum am f„cut de nenum„rate ori de la acest microfon. De data asta, ˛inta este Ónv„˛„m‚ntul din Rom‚nia.

## Stima˛i colegi,

De multe ori am v„zut Ón mass-media, articole Ón ziare, reportaje la radio ∫i la televiziune, despre modul cum se prezint„ Ón aceast„ perioad„ ∫coala rom‚neasc„, mai ales Ón mediul rural. Am v„zut c„ majoritatea ∫colilor din mediul rural, dar nu numai, au nevoie de reabilitare. Ca s„ putem asigura condi˛ii decente pentru elevi, dup„ estim„ri, sunt necesare cam 100 milioane euro pentru reabilitarea acestor ∫coli.

Am v„zut faptul c„ mul˛i elevi trebuie s„ str„bat„, prin frig, prin z„pad„, prin ploaie, zeci de kilometri chiar, p‚n„ c‚nd ajung la ∫colile unde Ónva˛„, pentru c„ nu avem suficiente mijloace pentru transportul elevilor. Am v„zut c„ dotarea ∫colilor las„ foarte mult de dorit ∫i condi˛iile care sunt Ón ∫coal„, Ón unele cazuri, nu sunt prielnice pentru Ónv„˛„m‚nt. Am v„zut elevi tremur‚nd, nu numai Ón mediul rural, dar chiar ∫i Ón Capitala ˛„rii, Óntr-o ∫coal„, unde zile Óntregi nu era Ónc„lzire. Sunt probleme generale, probleme care trebuie s„ fie Ón aten˛ia

guvernelor, indiferent de culoarea politic„ pe care o au aceste guverne.

Ast„zi vreau s„ m„ opresc asupra unei alte probleme, ∫i anume, problema salariz„rii personalului didactic.

Dac„ ne uit„m cu aten˛ie, putem observa c„ Ón ultima perioad„ au fost date mai multe ordonan˛e de urgen˛„ ∫i ordonan˛e simple ale Guvernului prin care au fost majorate anumite salarii. E bine, avem nevoie de aceste major„ri de salarii, pentru c„, Ón general, Ón cazul salaria˛ilor de la buget salariile sunt a∫a cum sunt.

Dar s„ v„ spun doar c‚teva exemple. Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2004 au fost m„rite salariile func˛ionarilor publici; prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004, salariile personalului din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor; prin Ordonan˛a Guvernului nr. 9/2005, salariile personalului bugetar, Ón general; prin Ordonan˛a Guvernului nr. 13/2005, salariile personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; prin Ordonan˛a Guvernului nr. 14/2005, salariile personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe, iar prin Ordonan˛a Guvernului nr. 23/2005, salariile magistra˛ilor ∫i a altor categorii de personal din sistemul justi˛iei.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D., pe domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stima˛i colegi,

Am constatat Ón ultima perioad„ c„ Óntre declara˛iile bombastice ale opozi˛iei din Senat, care se laud„ permanent c‚t de constructiv„ este, ∫i realitatea de zi cu zi este o distan˛„ foarte mare. La ultima ∫edin˛„ din plenul Senatului am avut de-a face cu c‚teva situa˛ii care ar trebui s„ fie caracterizate ca absurde, dac„ nu s-ar fi Ónt‚mplat Ón realitate. O ordonan˛„ a Guvernului N„stase, acceptat„ de actuala putere ∫i Ómbun„t„˛it„ la comisii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 referitoare la v‚nzarea spa˛iilor imobilelor circumscrip˛iilor veterinare c„tre medicii veterinari a fost respins„, pentru c„ opozi˛ia P.S.D.—P.R.M. a votat, Ón bloc, Ómpotriv„. Evident, nu conteaz„ at‚t de mult c„ au lipsit doar 2, 3 voturi, dar conteaz„ foarte mult c„ o Óntreag„ categorie profesional„, a medicilor veterinari, a fost îpedepsit„“ de c„tre cei care au aprobat ini˛ial ordonan˛a.

Trebuie s„ c„ut„m c‚teva explica˛ii acestei st„ri de fapt ∫i, ca atare, am Óntrebat c‚˛iva senatori ∫i, din r„spunsurile acestora, am tras urm„toarele concluzii:

Œnt‚i, votul Ómpotriv„ a fost un vot negativ, care s„ demonstreze c„ opozi˛ia actual„ este extrem de puternic„.

A doua variant„ este c„ P.S.D. ∫i-a schimbat punctul de vedere cu 180 de grade, demonstr‚nd, de fapt, c„ nu a dorit privatizarea acestor spa˛ii, ci doar un exerci˛iu de imagine Ónaintea alegerilor.

O a treia sun„ Ón felul urm„tor: aceast„ ordonan˛„ este opera lui N„stase, iar aici, Ón Senat, sunt oamenii lui Iliescu.

Deci s„ ne lase... Citez din opera... îS„ ne lase N„stase dracului Ón pace...“ Se pare c„ votul a fost Ón egal„ m„sur„ unul negativ, dar ∫i unul absurd..., care ne face s„ ne g‚ndim tot mai serios la o metod„ care s„ schimbe aceast„ situa˛ie.

O alt„ situa˛ie extrem de grav„ se Ónregistreaz„ Ón leg„tur„ cu votul asupra Legii de aprobare a ordonan˛ei privind retrocedarea c„tre Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor a unei p„r˛i a p„durilor ce i-au apar˛inut.

Votul a fost am‚nat pentru ast„zi, dup„ ce ordonan˛a a fost returnat„ de dou„ ori la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, sub diferite pretexte. ™i aici, P.S.D.-ul a Óntors-o ca la Ploie∫ti, cu men˛iunea c„ m„ refer doar la parlamentarii P.S.D. din aceast„ circumscrip˛ie... _(Replic„ neinteligibil„ din sal„.) ..._ care, acum, nu mai sus˛in ceea ce a sus˛inut Guvernul N„stase Ónainte de alegeri...

Declar...

Domnule pre∫edinte, adev„rul sup„r„ ∫i reac˛iile acestea sunt explicabile, dar v-a∫ ruga s„ nu fiu Óntrerupt...

Domnul senator, pentru adev„r, joi, dumneavoastr„ a˛i solicitat retrimiterea la comisie, Óntruc‚t a˛i aflat lucruri importante, nu noi... Spune˛i adev„rul...

Domnule pre∫edinte, dar cu o s„pt„m‚n„ Ónainte a fost cererea dumneavoastr„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

de a retroceda integral propriet„˛ile ∫i, numai acolo unde exist„ o imposibilitate fizic„, s„ fie acordate juste desp„gubiri.

Dac„ aceast„ lege, care este prima Ón aceast„ legislatur„ ce vizeaz„ repara˛iile Ón domeniul propriet„˛ilor, nu va fi aprobat„, este clar c„ nu vom putea s„ ne respect„m ∫i restul angajamentelor. Nu vreau s„ ajungem Ón situa˛ia de a fi acuza˛i c„ ne ag„˛„m cu orice pre˛ de fotoliile senatoriale ∫i c„ a∫tept„m s„ treac„ mandatul pentru a spune Ón final, c„ut‚nd tot felul de vinov„˛ii, c„ nu am reu∫it.

Atrag aten˛ia asupra faptului c„ majoritatea din Senat este foarte fragil„, este format„ din 70 de senatori ai coali˛iei.

Ca urmare, orice lege organic„, unde sunt necesare 69 de voturi, poate s„ nu treac„ dac„ doi senatori sunt absen˛i.

Œn aceast„ situa˛ie v„ pot spune, ∫i acum v„ rog s„ fi˛i pu˛in aten˛i, pentru c„ v„ prive∫te ∫i pe dumneavoastr„, v„ pot asigura c„ singura posibilitate pentru a avea o sus˛inere politic„ puternic„, care s„ ne duc„ la Óndeplinirea programului legislativ ∫i a tuturor proiectelor noastre, este aceea a alegerilor anticipate _...(G„l„gie mare Ón sal„, aplauze, strig„te de bravo Ón r‚ndurile opozi˛iei._ ) S„ fie foarte clar! Nou„ nu ne este fric„ _...(Replici neinteligibile din partea opozi˛iei.)_

Dumneavoastr„, la nivel de v‚rf, a˛i declarat altceva, degeaba aplauda˛i... Nu ne este fric„ de alegeri anticipate pentru c„ ∫tim c„ aceast„ metod„ este democratic„ ∫i nu ar face dec‚t s„ l„mureasc„ lucrurile pe scena politic„...

Votul electoratului poate s„ clarifice ponderea fiec„rei forma˛iuni _...(Replic„ neinteligibil„ din sal„ a domnului ™erban Nicolae.)_

Domnul senator Nicolae, v„ rog foarte mult...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Nu a˛i Ón˛eles dumneavoastr„ bine, o s„ v„ ar„t textul: îVotul electoratului poate s„ clarifice ponderea fiec„rei forma˛iuni politice Ón Parlament“, ∫i sunt sigur c„ aceast„ nou„ formul„ ne va avantaja, Ón sensul asigur„rii unei reale stabilit„˛i politice.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon, din partea Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pe doamna senator Silvia Adriana f c„u ∫i se preg„te∫te domnul senator Eugen Mih„escu.

Stimate coleg...

Declar cu toat„ fermitatea...

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea... Ave˛i cuv‚ntul...

Declar cu toat„ fermitatea c„ am venit la putere cu promisiunea de a face dreptate Ón chestiunea propriet„˛ii,

## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**

Bun„ ziua!

Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La scar„ global„, de∫i Ón ultimii ani accesul femeilor la procesul de luare a deciziilor s-a Ómbun„t„˛it, femeile continu„ s„ fie subreprezentate Ón via˛a politic„, inclusiv la Pre∫edin˛ie, Ón Parlament sau la conducerea guvernelor.

Astfel, conform datelor furnizate de Uniunea Interparlamentar„, doar 8 din cele 191 de state membre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 ale Uniunii au ca ∫ef de stat o femeie, ceea ce reprezint„ doar 4,2% din membrii Uniunii.

De asemenea, potrivit aceleia∫i surse, din totalul de 185 de Parlamente membre ale Uniunii Interparlamentare, 69 sunt bicamerale, membrii Uniunii totaliz‚nd astfel un num„r de 254 de Camere parlamentare. La nivelul Uniunii Interparlamentare, doar 19 din cele 254 de Camere parlamentare sunt conduse de femei, reprezent‚nd un procent de 7,5% din totalul pre∫edin˛ilor de Camere parlamentare.

La nivel mondial, media procentului de portofoliu ocupat„ de femei este de 19,5% pentru Camera inferioar„ sau, pentru ˛„ri cu Parlamente unicamerale, de 14,7% pentru Camera superioar„ ∫i de 15,7% pentru cele dou„ Camere combinate.

Cea mai mare prezen˛„ a femeilor Ón Parlament este Ónregistrat„ Ón ˛„rile nordice, unde femeile ocup„ 40,1% din totalul num„rului de parlamentari.

De asemenea, trebuie salutat progresul realizat, Ón acest sens, Ón ˛„ri aflate Ón zone postconflict, precum Ruanda, Ón care femeile ocup„ 48,8% din totalul mandatelor de deputat ∫i 34,6% din totalul mandatelor de senatori.

Œn zona european„, O.S.C.E., femeile ocup„ Ón ambele Camere, combinate, 18,4% din totalul mandatelor, iar dac„ se exclud statele nordice, procentul este de 16,8%.

Œn ceea ce prive∫te Rom‚nia, trebuie amintit c„, Ón ˛ara noastr„, femeile au avut drept de vot Óncep‚nd cu anul 1929, iar prima femeie a fost aleas„ Ón Parlamentul Rom‚niei la alegerile din noiembrie 1946.

Parlamentul Rom‚niei a adoptat, Ón 2004, noi legi pentru alegerile parlamentare ∫i locale. Astfel, au fost incluse prevederi specifice pentru o abordare bazat„ pe egalitatea ∫anselor Óntre femei ∫i b„rba˛i Ón formarea listelor electorale.

Invit la microfon pe domnul senator Eugen Mih„escu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i urmeaz„ domnul senator Aron Ioan Popa.

## Stima˛i colegi,

S‚mb„ta trecut„ a fost S‚mb„ta mor˛ilor. Cer∫etori, ca s„-i numesc a∫a, oameni nec„ji˛i ∫i am„r‚˛i, muritori de foame, au fost mai mul˛i ca de obicei. L‚ng„ ei ∫i Mihai I, care cere nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t 30 milioane euro. Dar poporul roman, p„r„sit de rege Ón 1947, tras pe roat„, la Canal, drum f„r„ pulbere, pulberea oaselor celor extermina˛i, la Ocnele Mari, la Aiud, la Pite∫ti, la R‚mnicu S„rat, la Sighet, poporul cu ce este desp„gubit?! Nici m„car cu cenu∫a pe care ar trebui s„ ∫i-o pun„ Ón cap fiii de cominterni∫ti care ast„zi acuz„ rom‚nismul de na˛ionalism ∫i extremism... Indivizi ie∫i˛i din jegul ∫i urdorile Anei Pauker, Chi∫inevski, îTitzm„nitzchi“, R„utu ∫i al˛ii ca ei sunt erija˛i ast„zi Ón elit„ ∫i Óndr„znesc s„ lipeasc„ etichete de extremist ∫i antisemit adev„ratei elite intelectuale rom‚ne∫ti: Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Eugen Ionescu sau Paul Goma. S„ Ónceteze s„ atace rom‚nismul ∫i patriotismul ∫i na˛ionalismul ca pe ni∫te pl„gi, s„ nu uite c„ rom‚nismul este constructor de identitate statal„, cum spunea Dan Culcer deun„zi.

Regele Mihai cere s„ fie desp„gubit pentru c„ ∫i-a l„sat balt„ poporul pentru care ar fi trebuit s„-∫i dea via˛a, asemenea sutelor de mii de solda˛i care au murit pentru patrie?! ™i cine ne scrie Ón numele lui? Fiul ilegalistului Popper, unul dintre cei care l-au suit pe rege Ón trenul bine garnisit ∫i l-au dus departe de ˛ar„. Despre gulagul rom‚nesc de ce nu se discut„? De genocidul rom‚nilor de ce nu se sufl„ o vorb„? De ce? Trep„du∫ii, fiii ilegali∫tilor de ce nu se leap„d„ de p„catele p„rin˛ilor? De ce nu spun nimic despre efectele comunismului criminogen?

Aceia care au suferit direct urgia, urma∫ii ∫i urma∫ii lor s„ caute stabilirea responsabilit„˛ii atrocit„˛ilor ∫i s„ cear„ legitim desp„gubiri morale ∫i materiale, cel pu˛in la nivelul celor care se pl„tesc ast„zi ilegali∫tilor.

S„ sprijinim demersurile f„cute de aceast„ Asocia˛ie a Fo∫tilor De˛inu˛i Politici, s„ ajut„m Funda˛ia îIcar“ s„ ob˛in„ fonduri!

V„ rog, pu˛in„ dreptate ∫i adev„r, domnilor!

V-o cer Ón numele acestui popor min˛it de at‚tea ori f„r„ ru∫ine.

Poporul nu mai suport„ minciuna transformat„ Ón istorie de comisii ∫i comitete.

Din partea Alian˛ei P.D.-P.N.L. invit pe domnul senator Aron Ioan Popa ∫i urmeaz„ domnul senator Ion Moraru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Constat c„ ac˛iunile viguroase ale Alian˛ei D.A. din momentul prelu„rii puterii au avut darul s„ creeze derut„ Ón r‚ndul fo∫tilor guvernan˛i. Numai a∫a se explic„ lipsa de logic„ cu care ace∫tia reac˛ioneaz„ la orice ini˛iativ„ a Guvernului condus de C„lin Popescu-T„riceanu.

M„cinat„ de orgolii ∫i lupte interne pentru ob˛inerea puterii Ón r‚ndul propriului partid, opozi˛ia se treze∫te Óntre dou„ meciuri ale greilor din P.S.D. s„ depl‚ng„ pierderea puterii ∫i s„ arunce cu amenin˛„ri ∫i anatene asupra m„surilor guvernamentale.

Anateme!

## **Domnul Aron Ioan Popa:**

Anatene am spus? Am gre∫it... Anateme.

Pentru c„ nu au argumente cu care s„ se implice Óntr-o dezbatere politic„, public„, logic„ ∫i juridic„, reprezentan˛ii de v‚rst„ ai P.S.D. se arunc„ Ón declara˛ii lipsite de sens prin care acuz„, blameaz„, dar logica demonstra˛iei lipse∫te din discurs.

Nu a trecut mult de c‚nd P.S.D. depl‚ngea introducerea cotei unice de impozitare prevestind catastrofe bugetare ∫i iat„ c„ Óncas„rile bugetare esen˛ial mai mari dec‚t Ón anii preceden˛i i-au redus la t„cere asupra acestui subiect. Poate de aceea acum s-a declan∫at lupta pentru ap„rarea cu orice pre˛ a Codului muncii Ón forma asumat„ de P.S.D.

Nu este important c„ sub semn„tura dumnealor Rom‚nia ∫i-a asumat fa˛„ de Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Banca Mondial„ obliga˛ia modific„rii actualei reglement„ri a raporturilor de munc„, opozi˛ia actual„ nu sufl„ nici un cuv‚nt despre termenele pe care le-a angajat ∫i consultan˛a pe care a solicitat-o de la exper˛ii europeni Ón scopul modific„rii Codului muncii.

A∫a-numitul p„rinte al acestui act normativ, deputatul Marian S‚rbu, Ón urm„ cu numai c‚teva luni recuno∫tea public caren˛ele reglement„rii ∫i angaja negocieri cu partenerii sociali pentru schimbarea normelor din domeniu.

Pentru c„ actualul Guvern, consecvent propriului program de guvernare, demonstreaz„ c„ o politic„ social„ ambi˛ioas„ este un factor de competitivitate ∫i pentru c„ ac˛ioneaz„ Ómpotriva efectelor nocive ale suprareglement„rilor generatoare de costuri economice ∫i sociale mult prea mari, iat„ c„ opozi˛ia amenin˛„ cu mo˛iuni, proteste ∫i nu mai pridide∫te s„ se erijeze Ón ap„r„torii salaria˛ilor pe care chiar dumnealor i-au dus Ón pragul total al s„r„ciei. Dac„ Partidul Social Democrat ∫i-a pierdut credibilitatea Ón r‚ndul cet„˛enilor, aceasta se datoreaz„ ∫i modului duplicitar cu care au mimat europenizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti. Politica lui îÓi p„c„lim noi“ a Óncetat Ón Rom‚nia o dat„ cu instalarea noii puteri.

Guvernul T„riceanu ac˛ioneaz„ cu seriozitate ∫i fermitate pentru aplicarea angajamentelor asumate pentru Ónl„turarea tuturor acelor reglement„ri care sunt str„ine

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti.

Scuza˛i-m„! Domnul Nicolae Iorga ∫i, dup„ aceea, domnul Puiu Ha∫otti.

Nu a∫ putea s„ o iau Ónaintea domnului Nicolae Iorga...

V„ rog, nu v„ invita˛i reciproc. Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion Moraru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia de ast„zi se refer„ la modul Ón care se Óndepline∫te de c„tre actuala putere unul dintre principiile fundamentale cuprinse Ón Programul s„u de guvernare pe perioada 2005—2008, ∫i anume, citez îÓnt„rirea func˛iilor statului de garant al legalit„˛ii“, principiu care, conform Capitolului I din Programul de guvernare, ar constitui o op˛iune fundamental„ pe care teoretic Guvernul o Ómp„rt„∫e∫te ∫i o promoveaz„.

Actuala putere ar trebui s„ ∫tie c„ legalitatea reprezint„ un principiu de baz„ al statului de drept f„r„ de care nu poate exista nici un capitalism puternic, tocmai de aceea dintre multele forme Ón care se poate realiza legalitatea am s„ m„ refer numai la una, c‚t se poate de concret„ ∫i, din p„cate, c‚t se poate de acut„ Ón acest moment. Este vorba despre respectarea legalit„˛ii Ón procesul de elaborare ∫i de adoptare a actelor normative emise de Guvernul Rom‚niei.

Elaborarea ∫i adoptarea actelor normative ale Guvernului nu trebuie s„ constituie un proces haotic, discre˛ionar, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón prezent Ón multe situa˛ii, ci trebuie s„ fie, dimpotriv„, unul extrem de riguros, pentru c„ este reglementat prin Constitu˛ie, prin legi importante, prin hot„r‚ri ale Guvernului.

Din p„cate, ∫i spun asta Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, m„ v„d nevoit s„ constat c„ Ón ultima vreme se Ónregistreaz„ Ón acest domeniu o serie Óntreag„ de abateri, de Ónc„lc„ri ale legii.

Consecin˛ele, unele dintre ele foarte grave, ale acestor abateri le suport„m Óns„ cu to˛ii, at‚t noi, Ón Parlament, c‚nd scade nivelul dezbaterilor parlamentare, c‚t ∫i, mai ales, ceea ce este mult mai grav, Óntreaga societate, mediul de afaceri, via˛a de zi cu zi a oamenilor, care este bulversat„ Ón mod nepermis prin nerespectarea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 c„tre Guvern a legalit„˛ii Ón procesul de elaborare ∫i adoptare a actelor normative.

Avem numeroase astfel de situa˛ii Ón ultima vreme ∫i nu am s„ m„ refer acum dec‚t la c‚teva dintre ele.

Œncepem cu faptul, minor Ón aparen˛„, c„ primul-ministru, spre deosebire de to˛i colegii s„i din Guvern ∫i spre deosebire de to˛i predecesorii s„i, refuz„ s„ contrasemneze actele normative ale Guvernului cu numele s„u Óntreg, a∫a cum este, cum cere legea, ∫i anume îC„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu“.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar P.R.M., ∫i urmeaz„ apoi domnul senator Puiu Ha∫otti.

O s„ Óncep, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi, prin a-i cere voie distinsului meu coleg de la P.S.D. s„ r„m‚n la nivel de Nicolae Iorga, de∫i Ón buletin sunt Nicolae Marian Iorga ∫i tot Ón buletin s„ ∫ti˛i c„ Mugur-ul dumneavoastr„ este Mugurel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Sunt Nicolae Iorga, conform unei declara˛ii notariale semnate de distinsul nostru coleg Nicolae Vlad Popa, pentru c„ a∫a sunt cunoscut la Bra∫ov, unde de 30 de ani fac avocatur„, a∫a cum o fac...

Dovedi˛i....

Nu eu, el dovede∫te c„ sunt cunoscut, domnule pre∫edinte, dar pentru c„ mi-am adus aminte de distinsul meu coleg — Ómi pare r„u c„ nu mai este Ón sal„ —, eu m„ a∫teptam ca Domnia sa s„ ne spun„ cu totul alte lucruri de la aceast„ tribun„ a Senatului.

Eu i-am Ón˛eles oarecum sup„rarea pentru c„ Grupul parlamentar P.R.M. nu a Ón˛eles s„ voteze restituirea sau, m„ rog, trecerea Ón proprietate a cabinetelor medicilor veterinari. Noi am justificat la vremea respectiv„ de ce: pentru c„ ni s-a p„rut c„ legea nu este corect formulat„, pentru c„ nu erau prevederi exprese ca ace∫ti veterinari s„-∫i continue activitatea, ei put‚nd Ón orice moment s„ Ónchid„ cabinetul medical veterinar respectiv ∫i s„-∫i vad„ de treaba lor timp de zece ani, dup„ care s„ deschid„ acolo urma∫ii lor o c‚rcium„, de exemplu.

Iar Ón ceea ce prive∫te p„durile pentru Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, am Ón˛eles c„ sunt pe primul punct al ordinii de zi, dup„ declara˛ii politice. Le vom discuta la acel moment.

A∫teptam Óns„ de la domnul Nicolae Vlad Popa s„ ne spun„ nou„, Ón afara faptului c„ Ó∫i dore∫te anticipate ∫i l-a contrazis pe loc colegul Domniei sale de Alian˛„ ∫i al nostru de Senat, distinsul domn, care va urma la microfon, Puiu Ha∫otti, atr„g‚ndu-i aten˛ia c„ anticipatele sunt o p„rere a Domniei sale, personal„, nu s-au discutat Ón alte cadre, m„ a∫teptam ca domnul Nicolae Vlad Popa s„-mi spun„ ce face puterea pentru Uzina îTractorul“, din Bra∫ov, pentru c„, Ón afar„ de o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care se d„, din nou, un fel de mil„, un Ómprumut, nu s-a f„cut nimic. Ba da, s-a f„cut, ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i ce. O cohort„ de 9 in∫i, Ón frunte cu prefectul jude˛ului, s-au deplasat taman Ón India s„ vorbeasc„ ei cu dou„ firme de acolo. Nu puteau s„ le trimit„ un fax sau s„ vin„ indienii Óncoace dac„ au interes Ón privatizarea Uzinei îTractorul“? Pentru c„ s-au dus Ón India dup„ ce se Óntorseser„ pu˛in din Olanda, acelea∫i persoane, chipurile pentru revitalizarea C.E.T.-ului. Eu v„ garantez dumneavoastr„ c„ C.E.T.-ul Ón 6 luni va fi pe butuci, dac„ merge Ón continuare pe c„rbuni ∫i nu se trece pe central„ de gaz.

Iar acum, mai nou, citesc Ón presa de ast„zi c„ aceia∫i domni de la putere se vor deplasa nici mai mult nici mai pu˛in Ón Tirol, la invita˛ia nu se ∫tie a cui, a domnului George Copos, Ón calitate de senator, de viceprim-ministru sau de om de afaceri, pentru c„ ziarele scriu cam a∫a: îANA vrea Poiana“, ANA fiind deocamdat„ proprietatea domnului George Copos. Ei, ANA vrea Poiana, dar nu o s-o ia, v„ garantez eu, pentru c„ nu se poate s„ ne l„ud„m c„ facem investi˛ii de 6 milioane de euro din cei 11 milioane de euro care ne vin de afar„ — beneficiul net 5 milioane sau pu˛in mai mult pentru ANA — ∫i de ce consiliul jude˛ean s„ aib„ 10%, ∫i consiliul local tot 10%, ∫i ANA... Ana n-are mere, ANA are Poiana Bra∫ov, are 80%.

Invit las microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u.

™i, la sf‚r∫it, un drept la replic„, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ Ón elanul-i cunoscut domnul senator ∫i-a uitat ∫i ochelarii. Am b„gat de seam„ c„ are un auz foarte fin. Dac„ ar avea ∫i un v„z pe m„sur„, i s-ar putea deschide perspective interesante.

Doamnelor ∫i domnilor,

™tim cu to˛ii c„..( _Vocifer„ri Ón partea Grupului parlamentar al P.S.D.)_ Nu era nimeni vizat de la P.S.D... Atentez doar la interesul cuiva...

**Din sal„** ( _din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)_ **:**

Citi˛i f„r„ ochelari, domnule senator!

V„ rog, nu dialoga˛i cu sala, stimate coleg.

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte. (C _omentarii Ón partea Grupului parlamentar al P.S.D.)_

Domnule pre∫edinte, este o barb„ acolo care m„ incomodeaz„. ( _Sala se amuz„.)_

V„ ascult„m, domnule senator.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Œn Senat se vine cu barb„, nu cu b„rbi, domnul...

™tim cu to˛ii c„ valorile europene rezumate la Criteriile de la Copenhaga pun accent pe suprema˛ia legii, pe respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor omului ∫i Óndeosebi pe combaterea corup˛iei, fenomen definit ca, citez: îAbuz al puterii publice Ón interes personal“. A∫adar, corup˛ia reprezint„, f„r„ Óndoial„, o amenin˛are la adresa democra˛iei, pun‚nd serios Ón pericol statul de drept ∫i institu˛iile sale. Corup˛ia Ónseamn„ s„r„cie, inechitate, fric„ ∫i nesiguran˛„, cu alte cuvinte, atentat la siguran˛a na˛ional„. Œn pofida Programului na˛ional de prevenire a corup˛iei ∫i a Planului na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei, ini˛iate de fostul partid de guvern„m‚nt, precum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 ∫i a Ónfiin˛„rii Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, Ón ciuda faptului c„ Rom‚nia a ratificat Ón anul 2002 Conven˛ia civil„ asupra corup˛iei, acest fenomen nu numai c„ nu a fost stopat, dar a continuat s„ se men˛in„ la cote Óngrijor„tor de ridicate. Devalizarea b„ncilor, ob˛inerea unor credite guvernamentale uria∫e de c„tre clientela fostului partid de guvern„m‚nt, g„urile negre din industrie, evaziunea fiscal„, fraudarea fondurilor europene acordate Rom‚niei, privatiz„ri dubioase sunt doar c‚teva exemple care ilustreaz„ amploarea fenomenului corup˛iei Ón ˛ara noastr„. C„ Rom‚nia a continuat s„ r„m‚n„ Ón topul nefericit al celor mai corupte state din lume este un fapt demonstrat at‚t de rapoartele de ˛ar„ elaborate de Comisia European„, c‚t ∫i de cele ale Organiza˛iei Transparence International. Astfel, Ón anul 2004, organiza˛ia amintit„ plasa ˛ara noastr„ printre cele 60 de state ale lumii cu corup˛ie generalizat„. Œn 2004, scorul Rom‚niei era de 2,9 puncte din maximum 10, punctaj mai mic dec‚t celelalte candidate la Uniunea European„. Acestor constat„ri li se adaug„, dac„ mai era oare nevoie, ∫i recentul Raport pe 2004 dat publicit„˛ii de c„tre Departamentul de Stat al Statelor Unite, Ón care se remarc„ faptul c„, citez: îGuvernul rom‚n a f„cut progrese limitate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei la nivel Ónalt, iar P.N.A. nu a reu∫it s„ pun„ sub acuzare oficiali de rang important.“

## Stima˛i colegi,

Œn noiembrie ∫i decembrie 2004 electoratul rom‚n a sanc˛ionat fostul Guvern pentru c„, de∫i a clamat combaterea corup˛iei, nu a fost capabil s„ aplice legea, astfel Ónc‚t adev„ra˛ii beneficiari ai tunurilor date economiei na˛ionale s„ fie pedepsi˛i. At‚t pre∫edintele Traian B„sescu, c‚t ∫i Guvernul T„riceanu ∫i-au exprimat Ón mod clar ∫i ferm, Ónc„ de la instalare, voin˛a politic„ de a diminua drastic corup˛ia, fenomen care, a∫a cum au ar„tat, de altfel, ∫i ultimele semnale venite dinspre Uniunea European„, ar putea afecta aderarea noastr„ la respectivul organism european.

Invit la cuv‚nt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ovidiu Cre˛u ∫i urmeaz„ domnul senator Adrian Cioroianu.

## **Domnul Ovidiu Teodor Cre˛u:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ceea ce voi prezenta Ón continuare sper s„ v„ conving„ c„ titlul pe care l-am ales, îTeroare Ón administra˛ia jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud“, nu reprezint„ o licen˛„ jurnalistic„, ci cruda realitate care s-a instituit Ón administra˛ia jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud dup„ instalarea Guvernului coali˛iei P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.U.R.

Dup„ ce Ón iunie 2004 Alian˛a D.A. a e∫uat Ón tentativa de a forma majoritatea Ón Consiliul Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud ∫i, pe cale de consecin˛„, pierderea r‚vnitelor func˛ii de pre∫edinte ∫i vicepre∫edin˛i ai consiliului, a Ónceput, nu numai pentru consilierii majoritari, dar ∫i pentru electorat, pentru cet„˛enii jude˛ului, un spectacol penibil, nemaiv„zut Ón cei 15 ani care au trecut de la Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Cu o ur„ visceral„, consilierii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ au Ónceput tevatura sabot„rii ∫edin˛elor consiliului jude˛ean ∫i prigoana asupra pre∫edintelui acestuia, Gheorghe Marinescu, spre a-l determina s„ demisioneze ∫i s„ lase locul unuia dintre cei doi dirijori ai Óntregii mascarade, Sabin Ilie∫, pre∫edintele consiliului jude˛ean al liberalilor, sau Ioan Andreica, favoritul pre∫edintelui Filialei jude˛ene P.D., Ioan Oltean. Membrii Alian˛ei au creat presiuni asupra unor consilieri mai fragili psihic spre a-i determina s„ treac„ de partea lor Ón vederea schimb„rii majorit„˛ii Ón consiliul jude˛ean. Nu au reu∫it timp de 7 luni, perioad„ Ón care consilierii jude˛eni P.D. ∫i P.N.L. au refuzat orice colaborare Ón consiliul jude˛ean, inclusiv participarea Ón comisiile de specialitate. Au boicotat adoptarea unor hot„r‚ri, au desf„∫urat o campanie de denigrare a pre∫edintelui ∫i a aparatului consiliului jude˛ean a c„rui activitate a fost sistematic ponegrit„, spre a induce Ón opinia public„ convingerea c„ Óntreaga activitate a consiliului jude˛ean s-a desf„∫urat cu Ónc„lc„ri flagrante ale legisla˛iei Ón vigoare.

La Ónceputul lunii februarie a.c. au reu∫it, folosind de data asta ∫i p‚rghii guvernamentale, s„ racoleze doi consilieri ∫i s„ formeze majoritatea Ón consiliul jude˛ean. Din acel moment a Ónceput calvarul unor ac˛iuni de vendet„, modificarea structurilor comisiilor permanente, demiterea AGA ∫i a consiliilor de administra˛ie la regiile ∫i societ„˛ile comerciale din subordinea consiliului jude˛ean, trocul pentru Ómp„r˛irea posturilor de conducere la serviciile deconcentrate din jude˛ ∫i altele. Toate acestea sunt pe cale s„ blocheze activitatea administrativ„ a jude˛ului. Motivul acestor ac˛iuni este unul singur: satisfacerea clientelei politice, lucru pe care Ól exprim„ f„r„ jen„ Ón expunerile de motive ale proiectelor de hot„r‚ri prezentate Ón ∫edin˛ele Consiliului jude˛ean.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Petre Daea.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Sarcina mea e u∫urat„ de faptul c„, pe de o parte, Ómi dau seama c„ am dep„∫it timpul, pe de alt„ parte, at‚t distin∫ii colegi, domnul Mircea Geoan„, c‚t ∫i domnul Eugen Mih„escu au abordat un subiect comparabil din perspectiva a ceea ce numim istorie recent„. Tot despre istorie recent„ vreau s„ v„ vorbesc ∫i eu ∫i aproape c„ stau ∫i m„ Óntreb ce rost mai are s„ rememor„m unul dintre cele mai dureroase ∫i confuze momente ale istoriei noastre recente, av‚nd Ón vedere c„ unii dintre noi Ón mod sigur ar fi fost afecta˛i Ón mod direct. Ceea ce vreau s„ spun este c„ se vor Ómplini Ón cur‚nd 15 ani de la lansarea Proclama˛iei de la Timi∫oara. De ce a ap„rut la Timi∫oara aceast„ proclama˛ie, nu mai are rost s„ discut„m aici. Acest ora∫ care Óncepuse revolu˛ia anticomunist„ se sim˛ea tr„dat ∫i a reac˛ionat cu acele paragrafe care, sigur, pe unii i-au bucurat, pe al˛ii i-au speriat, dar care, oricum, va r„m‚ne Ón istorie sau Ón unul dintre documentele emblematice ale revolu˛iei, sub chiar acest nume.

Œmi fac datoria de onoare, al„turi de dumneavoastr„, de a omagia aici, fie ∫i Ón treac„t, memoria acelui intelectual ∫i cet„˛ean de excep˛ie care a fost George ™erban, ini˛iatorul ∫i principalul autor al Proclama˛iei de la Timi∫oara.

E foarte limpede c„ atunci Proclama˛ia de la Timi∫oara a accentuat ∫i mai mult dezbinarea Ón care noi, ca societate rom‚neasc„, deja intrasem. Dar, personal, am convingerea c„ aplicarea acelor principii ar fi deschis calea unui proces mai larg care, mai Ónainte de a afecta pe unul sau pe altul dintre noi, ne-ar fi ajutat pe to˛i, ca societate, s„ travers„m mai bine ceea ce numim tranzi˛ie.

De fapt, problema punctului 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara nu este dec‚t un episod dintr-o serie mai larg„ care ne b‚ntuie, ∫i anume rela˛ia noastr„ cu trecutul, anume transparen˛a pe care institu˛iile abilitate o permit Ón rela˛ia cu acest trecut.

Poate c„ unii Ó∫i imagineaz„ c„ acest trecut este dus ∫i Óngropat o dat„ pentru totdeauna, poate c„ unii cred c„ prin t„cere vom anula acest trecut care ne apas„. Nimic mai fals! Ceea ce este valabil pentru indivizi este valabil ∫i pentru societ„˛i, astfel Ónc‚t orice problem„ din trecutul nostru se va Óntoarce iar„∫i ∫i iar„∫i.

Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Petre Daea:**

Stimate domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ca parlamentar, Ómi Óng„dui acum, Ón acest Ónalt forum legislativ, s„ privesc, de la nivelul responsabilit„˛ii pe care o am, la ce se Ónt‚mpl„ Ón zonele Ón care activitatea profesional„ ne-a r‚nduit Ón felul ei, acolo unde decizia este rodul informa˛iei prinse Ón arcul prelucr„rii umane.

Fiind mai tot timpul Ón zona de construc˛ie, de execu˛ie ∫i mai pu˛in de interpretare, evit‚nd de multe ori critica, mi-a fost foarte greu s„ m„ a∫ez la scris pentru a da semnalul, nu al desp„r˛irii mele de actul construc˛iei ∫i evadarea mea Ón zona critic„, ci pentru a r„spunde la nelini∫tea care m-a cuprins fa˛„ de maniera Ón care guvernarea actual„ gestioneaz„ treburile ˛„rii.

Am crezut, Ón naivitatea mea politic„, c„ morbul puterii nu-l poate Óndep„rta pe om de la logica simpl„ a lucrurilor. M-am Ón∫elat Óns„, iar ast„zi asist„m la lucruri pe care le prinzi doar Ón nop˛ile Óntunecate de vise Óncruci∫ate Ón care logica lipse∫te, iar timpul este presat de existen˛a uman„. Nu ∫tii ce s„ crezi, este un vis ur‚t sau o realitate c„ actuala putere are doar compasul politic Ón a m„sura timpul existen˛ei umane. Logica este dat„ la o parte, ceasul nu mai este ceas, zilele nu se mai succed, nop˛ile au disp„rut, totul este nou ∫i altfel v„zut, ∫i, culmea, parc„ prin noi este transmis sensul noii r‚nduiri umane.

Ce po˛i s„ crezi ast„zi c‚nd Ón algoritmul guvern„rii este cuprins ∫i bietul bob de gr‚u care, pentru a-∫i defini identitatea, trebuie s„ treac„ prin sertare politice. Ca s„-i testezi germina˛ia trebuie neap„rat s„ fii sub girul autorit„˛ii P.D., pentru c„ la Laboratorul Central pentru Calitatea Semin˛elor, algoritmul a a∫ezat Ón dreptul de a conduce un om ce apar˛ine acestei forma˛iuni politice. Dac„ vrei s„-i cuno∫ti starea fitosanitar„, trebuie s„ ai ∫tampila Partidului Liberal care, prin acela∫i joc plictisitor, a∫az„ Ón fruntea Laboratorului Central pentru Carantin„ Fitosanitar„ reprezentantul P.N.L., ∫i dac„ vrei s„ vezi c„ Ón s„rmanul bob de gr‚u mai exist„ reziduuri de pesticide Ónt‚lnite Ón drumul lui anevoios de la a fi la a nu fi, trebuie s„ vezi dac„ e îPUR“, pentru c„ la conducerea Laboratorului Central pentru Controlul reziduurilor de Pesticide Ón Plante ∫i Produse Vegetale trebuie s„ fie, conform algoritmului, un membru P.U.R.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, avem, pentru un minut, un drept la replic„.

™i acum trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i din administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor — Romsilva Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

V„ rog, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul senator Eckstein s„ pofteasc„ la pupitru. La fel ∫i reprezentan˛ii ministerelor.

Cine prezint„? Domnul Vasile Lupu?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

Domnul senator Popa, v„ rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Œmi pare r„u c„, m„ rog, colegul meu a plecat din sal„ dup„ ce a f„cut declara˛ia Ón care a amintit numele meu de 5 ori. Nu am nici un amestec Ón ceea ce d‚nsul consider„ c„ este, de fapt, un scenariu.

Noi avem o politic„ Óntr-adev„r proactiv„. Dup„ dezastrul privatiz„rii cu Landini s-a Óncercat o alt„ privatizare. A venit o ofert„ din India ∫i prefectul ∫i al˛i c‚˛iva s-au dus s„ verifice dac„ ce scrie pe h‚rtie este real.

Real, real, da! P„i, ∫i? Dumneavoastr„ care, Ón permanen˛„, v-a˛i g‚ndit doar la comisioane ∫i la c‚t iese din afacere nu pute˛i Ón˛elege c„ pot exista ∫i oameni de bun„-credin˛„.

Domnule senator...

Domnule pre∫edinte,

Œn leg„tur„ cu Kitzbuhel, este vorba de o Ónfr„˛ire Óntre cele dou„ localit„˛i ∫i s-a r„spuns la o astfel de invita˛ie. Nu e nimic necurat Ón aceast„...

Cu to˛ii ∫tim c‚t de important„ este aceast„ Ónfr„˛ire. V„ rog s„ lua˛i loc.

## Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile politice.

Œnainte de a intra pe dezbaterea primului proiect de lege, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛ c„, la secretarul general al Senatului, s-au depus o serie de legi, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón vederea exercit„rii dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2005 pentru stabilirea unor m„suri privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale;

— Lege pentru aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul aliment„rii cu ap„, etapa a II-a, semnat la Bucure∫ti la 15 martie 2004 ∫i la Luxemburg la 19 martie 2004;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2004 privind suplimentarea num„rului de posturi aprobat Ministerului Public.

## **Domnul Vasile Lupu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi sus˛inem proiectul de modificare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietate public„ a statului ∫i din administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, a∫a cum a fost, ast„zi, dat raportul suplimentar de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter, ave˛i dou„ rapoarte suplimentare f„cute, Ón aceste ultime trei zile, de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. V„ rog s„ le prezenta˛i.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Ambele rapoarte suplimentare sunt de admitere. Primul raport are dou„ anexe, una cu amendamentele adoptate Ón comisie, respectiv anexa nr. 2 cu amendamentele respinse, iar cu ocazia discu˛iilor de ast„zi din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, comisia a fost de acord cu un amendament la art. 1, cu un nou alin. 10.

Deci anexele r„m‚n, plus acest amendament adoptat ast„zi.

Trebuie s„ spun, din nou, c„ acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, ∫i Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc foarte mult.

O Óntrebare pentru reprezentan˛ii Guvernului: de acord cu amendamentele admise, propuse de comisie, inclusiv cel de azi?

De acord, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, trecem la dezbateri generale. V„ rog, Ónscrieri la cuv‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Domnul senator Nicolae Vlad Popa, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, voiam s„ spun doar c„ dezbaterile generale au avut loc. Deci s-a luat cuv‚ntul din partea fiec„rui grup parlamentar.

Nu, cred c„ n-au avut loc, domnule senator.

Pofti˛i?

Dezbateri generale n-au avut loc. Probabil, la Bra∫ov. V„ rog eu foarte mult...

Nu, nu!

Domnule pre∫edinte, v„ reamintesc c„ dezbateri generale au avut loc, dup„ care s-a cerut returnarea la comisie. Nu vorbesc de data trecut„, ci de acum dou„ d„˛i.

Stimate coleg, n-au avut loc dezbateri generale.

Foarte pe scurt, domnule pre∫edinte, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. va vota aceast„ ordonan˛„, care a fost Ómbun„t„˛it„, prin amendamente, la comisie. Este vorba despre amendamente ini˛iate ∫i sus˛inute de c„tre noi, este vorba de amendamente — ∫i lucrul acesta Ól subliniez — care fac ca nedreptatea pe care a suferit-o Mitropolia Bucovinei, ini˛ial, ulterior mo∫tenitoarea Ón drepturi a acestei mitropolii Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, s„ fie reparate Ón parte. E vorba de o proprietate de 191.000 de hectare care se afl„ Ón Rom‚nia ∫i de alte 60.000 de hectare de p„dure care se afl„ Ón Ucraina, din care — subliniez — au fost retrocedate doar 90.000 de hectare, cu destina˛ia precis„: Óntre˛inerea m‚n„stirilor, bisericilor, fondului cultural de o valoare imens„ aflat Ón nordul Bucovinei, care, de altfel, se afl„, Ón mare parte, sub protec˛ia UNESCO. Deci este vorba de aceast„ destina˛ie ∫i, totodat„, de asisten˛„ social„, ∫i nu — v„ garantez acest lucru — de beneficii care s„ intre Ón buzunarele unor persoane private.

A∫adar, noi vom vota pentru legea de aprobare.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Verestóy Attila.

Domnule pre∫edinte, ∫i cu Óng„duin˛a colegilor de la P.S.D., pot s„ iau cuv‚ntul ∫i s„ spun c„ noi, Grupul parlamentar al U.D.M.R., vom sus˛ine acest proiect de lege. Œl vom sus˛ine ∫i, Ón consecin˛„, vom vota pentru ca s„ fie retrocedate aceste 90.000 de hectare Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

Sigur c„ noi consider„m c„ este un element, este un punct pe care l-am atins Óntr-un proces. Sunt foarte multe probleme ale propriet„˛ii nerezolvate Ónc„. Noi salut„m fiecare pas ∫i fiecare solu˛ie Ón parte. Suntem convin∫i c„ exact a∫a cum vom solu˛iona acum aceste propriet„˛i, care au fost c‚ndva, Ón istorie, date pentru acest scop nobil de Imperiul Austro-Ungar, sus˛inute pe vremuri Ón proprietate, expropriate ∫i, dup„ aceea, acum, redate — p‚n„ Ón 1949 au fost propriet„˛i private — tot a∫a mai exist„ suprafe˛e — nu at‚t de mari, trebuie s„ recunoa∫tem — care sunt ∫i Ón alte jude˛e ale ˛„rii, cum e Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud sau cum este Ón jude˛ul Harghita.

Consider„m c„, la fel, Ón acela∫i regim, Ón acela∫i tratament, vom putea g„si solu˛ii ∫i pentru propriet„˛ile, bunurile Ciucului, care au acela∫i regim de proprietate, au acela∫i izvor de drept, pentru care noi sus˛inem votarea acestei legi.

A∫tept„m s„ solu˛ion„m aceste probleme, poate nu a∫a, una dup„ alta, ci Óntr-o form„ Ón care s„ reglement„m Óntreaga materie Ón drept. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Antonie Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

La prima vedere, pozi˛ia unui senator al Partidului Social Democrat, Ón momentul Ón care se discut„ o ordonan˛„ care a apar˛inut Guvernului Partidului Social Democrat, ar trebui s„ fie...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

A apar˛inut Guvernului Adrian N„stase.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Da, prietenul meu, profesorul Adrian N„stase...

...ar trebui s„ fie Ón sensul, ∫i cu aplauze, aprob„rii acestei ordonan˛e.

Pozi˛ia noastr„ este Ón sensul aprob„rii solu˛iei de principiu legate de aceast„ materie, ∫i anume problema implic„rii Ón regimul de administrare ∫i de exploatare a structurii biserice∫ti, care are un anumit drept istoric Ón acest sens.

Dup„ p„rerea noastr„ — ∫i este o problem„ asupra c„reia am discutat ∫i am meditat Óndelung —, Óntre obiectivul ∫i, spunem noi Ón limbaj juridic, ra˛iunea ordonan˛ei, corespunz„tor legii care ni se propune, _ratio legis_ , ∫i anume (∫i citesc care este ra˛iunea, este Ón expunerea de motive): îIdentificarea unei solu˛ii ra˛ionale ∫i de durat„ Ón privin˛a asigur„rii mijloacelor necesare pentru conservarea, Óngrijirea ∫i Óntre˛inerea patrimoniului na˛ional, cultural ∫i religios din jude˛ul Suceava.“ Acesta este obiectivul. Pentru ce un act normativ, ne Óntreb„m noi, juri∫tii? ™i r„spunsul Ól g„sim, de regul„, Ón expunerea de motive sau Ón partea introductiv„ a textului sau Ón substan˛a textului, Ón substan˛a reglement„rii. Aceasta a fost ra˛iunea declarat„ a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Œn opinia noastr„, Óntre aceast„ ra˛iune ∫i mijloacele pe care le preconizeaz„ ordonan˛a exist„ un conflict. Abia mijloacele preconizate nu duc la realizarea acestei ra˛iuni, pentru c„, onorat Senat, indiferent cine a emis ordonan˛a, c„ a fost Partidul Social Democrat, c„ ar fi fost alt partid, indiferent cum se cheam„, cum s-a chemat primul-ministru ∫i mini∫trii care au contrasemnat-o, aceast„ problem„, c„ vrem s-o recunoa∫tem sau nu vrem, ea r„m‚ne. Nu se poate spune, cu temei, c„ noi urm„rim realizarea acestui obiectiv — ∫i o spunem expres Ón expunerea de motive —, dar c‚nd trecem la regimul juridic al mijloacelor prin intermediul c„rora trebuie s„ asigur„m fondurile necesare pentru conservarea, Óngrijirea ∫i Óntre˛inerea acestui patrimoniu na˛ional d„m Ón proprietate privat„ proprietatea public„.

P„i, la Facultatea de drept, categoric, nu se trece de examenul de civil, dac„ nu se ∫tiu atributele propriet„˛ii private. Dac„ noi lu„m 90.000 de hectare din proprietatea public„ a statului ∫i d„m aceast„...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

## ™i cum a ajuns acolo?

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnul coleg, eu nu v-am Óntrerupt. Dumneavoastr„ ave˛i obiceiul, de c‚nd a˛i ajuns la guvernare, s„ v„ considera˛i un fel de guru, a∫a... Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ mai sunt ∫i al˛ii care g‚ndesc ∫i eu niciodat„ nu v-am pus la punct c‚nd a˛i fost Ón opozi˛ie. Dimpotriv„, v-am ap„rat c‚t cuprinde, asum‚ndu-mi toate riscurile.

Reiau. Dac„ noi mergem pe aceast„ solu˛ie de principiu ∫i scoatem din proprietatea — noi, vreau s„ spun, noi, statul rom‚n, deci noi, Parlamentul Rom‚niei —, lu„m din proprietatea public„ a statului în“ hectare, zeci de mii de hectare ∫i le d„m Ón proprietate privat„ — ∫i reiau ideea cu Facultatea de drept ∫i cu cursul de drept civil —, proprietate privat„ Ónseamn„ posesie, folosin˛„, dispozi˛ie. Œn virtutea c„ror principii constitu˛ionale ne Óng„duim noi s„-i spunem proprietarului cum s„-∫i utilizeze proprietatea? Nu, nu avem voie. Este un text de Constitu˛ie. Deci acest text din ordonan˛„ — art. 3 —, care spune: îProdusele vor fi folosite...“ nu ∫tiu cum, acela e neconstitu˛ional. Nu te joci cu proprietatea. Ori este proprietate privat„ — ∫i de la Roma Antic„ se ∫tiu care sunt, Ón spa˛iul nostru romano-germanic, atributele propriet„˛ii —, ori dac„ vrei ca uzufructul unei propriet„˛i publice a statului s„ aib„ o anumit„ destina˛ie, atunci nu dai Ón proprietate. Te limitezi la ceea ce Ónseamn„ regimul de folosire a propriet„˛ii publice, ∫i solu˛ia ar fi trebuit s„ fie, logic, pentru c„, de fapt, asta s-a urm„rit, s-a urm„rit s„ i se asigure posibilitatea structurii — ∫i vede˛i c„ m„ feresc s„ spun care este denumirea, tocmai ca s„ nu ajung la oameni ∫i la institu˛ii, discut„m de principiu. Deci s-a urm„rit ca acele bunuri care sunt proprietate public„ a statului, nu numai a statului rom‚n, ci sunt bunuri care trebuie transmise genera˛iilor viitoare, dar m‚n„stirile noastre din Nordul Moldovei sunt un pic pe lista UNESCO, ∫i atunci vine alt„ problem„ foarte serioas„ de drept, pe care n-a rezolvat-o aceast„ ordonan˛„, iar noi nu ridic„m statui, nici lui Adrian N„stase, nici domnilor mini∫tri care au contrasemnat, ∫i nici Guvernului Rom‚niei, ca institu˛ie, dac„ acum, din considerente, p‚n„ la urm„, politicianiste, spunem:

îTrebuie adoptat„ _tale quale_ “. Bun, dac„ o adopt„m, trebuie s„ vedem ∫i implica˛iile. N-a fost timp atunci.

Vor fi ∫i alte guverne Ón perioada de campanie, vor fi ∫i alte guverne supuse, nu este u∫or s„ te duci acolo ∫i s„ fii afurisit ∫i toate m‚n„stirile s„ trag„ clopotele ∫i s„ dea acatiste Ómpotriva p„g‚nilor care sunt la guvernare. Deci a fost o presiune infernal„. Bun. A fost, atunci, presiune, dar acum nu mai trag clopotele, acum, cel pu˛in, nu este acea presiune, parc„ am putea s„ g‚ndim dincolo de presiuni.

™i, atunci, Óntrebarea care se pune este mai departe: se rezolv„ ra˛iunea de a fi a ordonan˛ei, prin acest mijloc, atribuirea Ón proprietate? R„spuns: categoric, nu.

Alt aspect al problemei — ∫i m„ opresc, eu am avut un cuv‚nt elaborat —, v-a∫ ruga s„ re˛ine˛i c„ Ón ordonan˛„, Ón art. 2, exist„, cum spunem noi la Facultatea de drept, un text de trimitere ∫i se spune cam a∫a: îStructura bisericeasc„ — ∫i m„ feresc s„-i spun numele — care prime∫te Ón proprietate, va organiza, se spune, conform legilor Ón vigoare, inspectorat, ocoale, mai Ónt‚i, silvice ∫i la nivel central o structur„ de acest gen“. Conform legisla˛iei Ón vigoare. Vreau s„ spun c„ legisla˛ia Ón vigoare — ∫i Ómi asum r„spunderea Ón leg„tur„ cu aceast„ afirma˛ie, nu numai c„ Ómi asum r„spunderea, dar am Óndr„znit ∫i dac„ cumva am gre∫it Ómi prezint scuze, s„ redactez un material, o scrisoare c„tre to˛i senatorii, Ón 4 pagini ∫i 7 puncte, pe care am pus-o la caseta fiec„rui senator; argumentele sunt acolo, pe larg. Acest text din ordonan˛„, care trimite la legisla˛ie, care legisla˛ie — se las„ s„ se Ón˛eleag„ — ar Óng„dui Ónfiin˛area de ocoale de c„tre structurile biserice∫ti, este un text f„r„ acoperire Ón legisla˛ie ∫i efectul este urm„torul: am dat aceast„ bog„˛ie Ón proprietatea privat„, personalul silvic specializat din sistemul îRomsilva“ Ól scoatem din aceast„ structur„ ∫i Ól facem personal bisericesc, pentru c„ dac„ devine personal la Arhiepiscopie — ce este? — deci, este personal bisericesc. Care este efectul, mai departe? Ocol silvic nu se poate face. Neput‚ndu-se face ocol silvic, tot regimul juridic de protec˛ie a p„durii care este ap„rat„ prin Codul silvic ∫i prin legile adoptate Ónc„ pe vremea lui Radu — era s„ spun cel Frumos — Vasile, Ón aceast„ materie a regimului silvic, sunt inaplicabile.

Potrivit Codului silvic, p„durarii, vajnicii no∫tri p„durari, brigadierii, inginerii silvici ∫i tot personalul din sistemul îRomsilva“ au dou„ calit„˛i: au calitatea de organe de urm„rire penal„. Nu este pu˛in lucru, eu spun c„ este mare lucru, pentru c„, de regul„, calitatea de organ de urm„rire penal„ o are Poli˛ia, care este sistem specializat al statului, ∫i Ól avem pe ministrul administra˛iei ∫i internelor Ón fa˛a noastr„.

Vot‚nd!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Sigur c„ vot„m, domnilor colegi, constat nervozitatea dumneavoastr„.

...admi˛‚nd c„, p‚n„ la urm„, exist„ aceast„ stare conflictual„ Óntre ceea ce s-a urm„rit ∫i ceea ce se preconizeaz„, ∫i atunci trebuie s„ punem Ón consonan˛„ fireasc„ obiectivul, ra˛iunea legii, cu mijlocul juridic.

Care este mijlocul juridic?! Atribuirea, a∫a cum ne Óng„duie Constitu˛ia, pentru c„, p‚n„ la urm„, s„ nu uit„m, sunt totu∫i bunuri proprietate public„ ∫i bunurile proprietate public„, potrivit Constitu˛iei..., eu mi-a∫ Óng„dui s„ ridic ∫i alt„ problem„ de constitu˛ionalitate, cu titlu personal, dac„ poate o ordonan˛„ de urgen˛„ s„ scoat„, potrivit art. 136 din Constitu˛ie, bunurile proprietate public„, pentru c„ art. 136 din Constitu˛ie spune c„, prin lege, bunurile proprietate public„ se dau Ón administrare regiilor autonome sau institu˛iilor publice, se dau Ón concesiune sau Ónchiriere sau se dau Ón folosin˛„ gratuit„ institu˛iilor de utilitate public„.

Un guvern, nu are importan˛„ cum se cheam„ — repet — primul-ministru, dar Ón ˛ara care se cheam„ Rom‚nia ∫i care are aceast„ Constitu˛ie, ∫i-a Óng„duit, dincolo de litera ∫i spiritul ei, s„ dea Ón proprietate unei persoane private zeci de mii de hectare din proprietatea public„.

V„ mul˛umesc respectuos pentru aten˛ia dumneavoastr„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Bindea Liviu Doru, iar cu aceasta Óncheiem dezbaterile.

Un singur grup a mai r„mas, dar nu s-a Ónscris la cuv‚nt.

## **Domnul Nicolae Iorga**

**:**

Pe Hamangiu l-ai adus?!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ m„ refer la c‚teva chestiuni pe care Ómi permit s„ le denumesc fundamentale, tangente acestei ordonan˛e care este propus„ s„ devin„ lege, cu c‚teva amendamente care au fost f„cute de c„tre ini˛iatori.

F„r„ Óndoial„, au fost foarte multe discu˛ii la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, discu˛iile au primit, uneori, conota˛ii foarte interesante, neb„nuite, eu cred c„ va trebui, ca s„ putem s„ d„m un vot bazat pe Constitu˛ie, pe principii doctrinare ∫i pe ra˛iune, s„ Óncerc„m s„ extragem aceste elemente, iar sentimentalismul, firesc, de altfel, de o parte ∫i de alta, al p„rerilor juridice, s„ fie, c‚t se poate, neglijat.

Prima chestiune fundamental„ care, dup„ p„rerea mea, o ridic„ ordonan˛a supus„ adopt„rii este aceea referitoare la mecanismul prin care se dore∫te a fi trecut„

aceast„ p„dure Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

Ce se dore∫te, de fapt? O reconstituire a dreptului de proprietate sau o constituire a dreptului de proprietate? Aceasta este prima chestiune la care trebuie s„ se r„spund„.

V„z‚nd titlul ordonan˛ei, ideea este c„ legiuitorul — chiar dac„ ast„zi, prin reprezentan˛ii pe care Ói are Ón Senat, care vorbesc despre altceva — conduce la ideea unei Ómpropriet„riri, pentru c„ textul spune: î...privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i din administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor — îRomsilva“ Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor“.

Dac„ este a∫a, atunci este limpede c„ exist„ dreptul statului de a Ómpropriet„ri orice persoan„ juridic„, dar din discu˛iile care au fost ∫i la comisie, ca ∫i p‚n„ acum, aici, se consider„ c„ este vorba de o dreptate, de reconstituire a dreptului de proprietate, iar dac„ discut„m de reconstituirea dreptului de proprietate, va trebui s„ vedem care este baza proba˛ional„ pe care se Óntemeiaz„ ea, ∫i pentru aceasta va trebui, Ón primul r‚nd, s„ identific„m care este persoana juridic„ care trebuie s„ devin„ beneficiarul acestui mecanism juridic.

Ini˛iatorul dore∫te ca aceast„ persoan„ juridic„ s„ fie Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor. Din textele de lege — ∫i ca s„ Ói dau satisfac˛ie colegului meu, domnul senator Iorga, mi-am adus Codul civil Hamangiu cu mine — Ón Legea din 1925 privind organizarea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, prima lege care face o asemenea organizare, dup„ Unirea din 1918, ∫i, aten˛ie, este bazat„ pe Constitu˛ia din 1923, deci are ∫i fundament constitu˛ional legea, la art. 2 se prevede: sub raportul or‚nduielii canonice ∫i administrative, Biserica Ortodox„ Rom‚n„ cuprinde, pe l‚ng„ mitropolii, cinci arhiepiscopii, le citesc, ca s„ nu fie nici un dubiu ∫i nici o posibilitate de interpretare ulterioar„:

2. Arhiepiscopia Ia∫ilor;

3. Arhiepiscopia Albei-Iulia ∫i Sibiului;

4. Arhiepiscopia Cern„u˛ilor ∫i Episcopia Hotinului — a∫a spune textul legii;

Domnule pre∫edinte, procedur„!

Numai o secund„!

... ∫i cred c„ ∫i la radio nu stric„ s„ transmit„ o dezbatere din Senatul Rom‚niei.

Domnule pre∫edinte,

Exist„ o procedur„ pe care eu zic c„ n-avem de ce s„ n-o respect„m. Nu-i nimic r„u Ón prevederea constitu˛ional„ ca, dac„ nu s-a pronun˛at Senatul Ón deliberarea lui, proiectul s„ fie trimis la Camer„. S„ respect„m programul ∫i s„ suport„m consecin˛ele.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg....

## Domnule senator Verestóy,

Cu experien˛a dumneavoastr„ parlamentar„ cred c„ e o copil„rie ce-mi spune˛i, nu v„ sup„ra˛i...

Adic„ vre˛i s„ spune˛i c„ au muncit comisiile timp de dou„ luni, au f„cut rapoarte ∫i dintr-o dat„ le trimitem tacit dincolo.

Haide, domnule senator!

Domnilor colegi, dac„ dumneavoastr„...

Domnule senator, numai o secund„! Scuza˛i-m„ o secund„!

Stima˛i colegi, noi avem ast„zi cinci proiecte de lege pentru care ast„zi este ultima zi Ón care le putem discuta ∫i vota.

La ora 18,00 avem Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri transmise la radio. A∫a cum s-a pornit aceast„ discu˛ie, probabil c„ nu ne vom Óncadra Ón program nici m„car cu aceast„ prim„ lege, ∫i atunci sunt dou„ variante, cu aprobarea dumneavoastr„: s„ Óncerc„m s„ mai restr‚ngem argumenta˛ia pe care o aducem de la tribun„, asta pe de o parte, dar tot nu vom reu∫i s„ epuiz„m p‚n„ la ora 18,00.

Ar fi urm„toarea idee: s„ comunic„m la radio c„ nu mai radiodifuz„m ∫i s„ continu„m p‚n„ termin„m cele cinci proiecte de lege — sunt ∫i mini∫trii aici. I-am adus aici, asist„ la dezbateri. Aceasta ar fi o variant„. ™i decal„m Óntreb„rile, interpel„rile cu o s„pt„m‚n„. Dar,

Œmi permite˛i, domnule pre∫edinte...

Dac„ Senatului Ói convine s„ nu se pronun˛e Óntr-o problem„ de mare fond, de mare fond, s„ ∫ti˛i... E o responsabilitate mare votul. Nu-i o glum„... Nu-i o glum„, domnule senator Verestóy, pentru c„ a deplasa anul 1945, de c‚nd restituim propriet„˛ile, la 1700 nu ∫tiu c‚t...

Œmi permite˛i, domnule pre∫edinte... Domnule pre∫edinte, V-a∫ ruga foarte frumos s„-mi permite˛i...

Numai o secund„! Numai o secund„, domnule senator...

V„ rog, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, v„ dau imediat cuv‚ntul. Ave˛i r„bdare.

Am o rug„minte: s„ fi˛i de acord s„ prelungim programul de legiferare p‚n„ la ora 18,30, sigur, cu votul dumneavoastr„.

Acum, rug„mintea mea este: haide˛i, s„ sintetiz„m c‚t se poate de mult.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ prin modul Ón care eu m-am preg„tit pentru aceast„ lege am dat aten˛ia cuvenit„ at‚t ei, c‚t ∫i ini˛iatorilor ∫i nu Ón˛eleg de ce acum cei care-i sus˛in pe ini˛iatori nu dau aceea∫i importan˛„ acestei legi, pe care am dat-o eu? V„ rog foarte frumos, cel pu˛in pentru faptul c„...

A˛i pierdut dou„ minute... V„ rog eu s„ v„ referi˛i la lege.

Domnule pre∫edinte, V„ rog foarte frumos.

A˛i dat cuv‚ntul pe procedur„ pe dezbaterea mea Ón cadrul Parlamentului. P„i nu se poate s„ face˛i praf, Ón timpul lu„rii cuv‚ntului de c„tre un senator... S-a luat cuv‚ntul pe procedur„. A˛i spus dumneavoastr„ ce-a˛i dorit. Toat„ lumea a spus ce-a dorit. Permite˛i-mi s„-mi continuu discursul.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog foarte frumos.

Dumneavoastr„ m-a˛i obligat s„ m„ preg„tesc at‚t de consistent...

V„ rog eu s„ v„ referi˛i la lege.

... prin importan˛a pe care i-a˛i dat-o textului.

Stimate coleg, v„ rog s„ v„ referi˛i la lege... V„ rog frumos.

Ave˛i cuv‚ntul.

Œn fine, ar mai fi o chestiune foarte important„, care sper s„ v„ intereseze mai mult dec‚t v-au interesat celelalte, sau s„ fie Ón˛eleas„ mai bine dec‚t celelalte chestiuni care nu s-au repetat ∫i au fost, repet, fundamentale. Important este dac„ reu∫e∫te cineva s„ Ón˛eleag„ aceste p‚rghii juridice pe care eu le-am expus. Problema este p‚n„ unde trebuie s„ mergem Ón timp anterior, c‚nd discut„m de asemenea reconstituiri ale drepturilor de proprietate. P‚n„ acum... Da, pot exista oameni care s„ ∫tie at‚ta drept, Ónc‚t s„ considere c„ merg Ón paleolitic, dar aceia s„-∫i foloseasc„ cuno∫tin˛ele lor ∫i s„ nu Óncerce s„ fac„ o Rom‚nie modern„ cu asemenea cuno∫tin˛e... ™i atunci trebuie s„ facem un pic de analiz„ asupra a ceea ce a Ónsemnat p‚n„ acum sistemul de legiferare al Rom‚niei postdecembriste Ón domeniu. Este cunoscut c„ s-a ajuns p‚n„ Ón anul 1945. Exist„ o excep˛ie, Ón cazul drepturilor evreilor, cu care s-a ajuns p‚n„ Ón anii 1939, 1940. Dar acum e cazul s„ revenim ∫i s„ mergem Ón spate p‚n„ la 1783, v„ rog, anul Ón care s-a Ónfiin˛at fondul, pentru c„ dac„ discut„m de anul Ónfiin˛„rii Arhiepiscopiei Sucevei intr„m Óntr-o alt„ zon„, unde nu vreau s„ duc discu˛ia, pentru ca s„ fie productiv„. Deci, dup„ 1783 au venit legile de care spuneam, cea din anul 1925, ∫i atunci p‚n„ unde vom merge cu aceste restituiri? Œncerca˛i s„ privi˛i Ón ansamblu ce Ónseamn„ posibilitatea unei abord„ri at‚t de Óndep„rtate Ón timp a institu˛iei restituirilor ∫i Óncerca˛i s„ vede˛i unde se poate ajunge c‚nd discut„m de ansamblul posibilelor preten˛ii. Celelalte chestiuni... Sunt foarte multe chestiuni juridice, iar celelalte le voi aborda c‚nd Ómi voi sus˛ine amendamentele sau c‚nd ne vom pronun˛a asupra amendamentelor formulate de ceilal˛i colegi. Acestea sunt picioarele de pod ale unei construc˛ii juridice Ón leg„tur„ cu aceast„ lege.

S„ nu Ón˛eleag„ cineva, a∫a cum unii au Ón˛eles la comisie... Nu este vorba de o rea-credin˛„ din partea cuiva. Nu este vorba dec‚t de a privi acest text din punct de vedere constitu˛ional, din punct de vedere al legisla˛iei ∫i din punct de vedere al unui ra˛ionament corect. Œn rest, am fost amenin˛a˛i, inclusiv cu alegeri anticipate.

Domnule senator, domnilor senatori care v„ mai men˛ine˛i asemenea amenin˛„ri, ne face˛i s„ credem c„ ar fi bine chiar s„ pice legea, pentru c„ noi suntem preg„ti˛i ∫i pentru alegeri anticipate.

## Stima˛i colegi,

S-a vorbit din partea fiec„rui grup. Dac„ reprezentantul ministerului dore∫te s„ intervin„? Domnule secretar de stat Vasile Lupu, v„ rog.

Nu.

V„ rog s„-mi asigura˛i posibilit„˛i, domnule pre∫edinte, s„ iau cuv‚ntul...

V„ rog... V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea. Ave˛i cuv‚ntul.

Nu.

Domnule senator Eckstein, vorbi˛i Ón numele comisiei?

De unde vorbesc? De aici sau de acolo?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

Nu. Vorbi˛i de acolo...

Domnule pre∫edinte, au fost argumente...

Sta˛i o secund„! Œnseamn„ c„ nu m-a˛i Ón˛eles. Dac„ e s„ respect„m regulamentul, Ól respect„m. Domnul senator Verestóy a vorbit din partea grupului. Deci, un reprezentant de grup. Dumneavoastr„ vorbi˛i din partea comisiei, pe baza discu˛iilor care au fost acum.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn afar„ de pozi˛iile de principiu ale grupurilor parlamentare, s-au ridicat c‚teva probleme juridice, la care a∫ vrea s„ fac o referire, de altfel, foarte scurt„. Eu am o p„rere bun„, de altfel, despre juri∫tii care lucreaz„ ∫i au lucrat la Guvern ∫i proiectul are ra˛iunile lui, de ce sun„ prin titlu: î...privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului Ón proprietatea Arhiepiscopiei“. Deci se evit„ folosirea cuv‚ntului retrocedare. ™i, Óntr-adev„r, sunt ra˛iuni.

Acest fond, mare cum era, era administrat de Fondul bisericesc. El era Ónscris Ón eviden˛ele de carte funciar„. Or, a venit perioada comunist„, acum am Ónceput s„ se reÓnregistreze, dar ce a vrut Guvernul Rom‚niei? Practic, s„ repare o nedreptate. Aceste terenuri Óntotdeauna au fost..., chiar dac„ Ón scripte era acest fond, erau ale Bisericii Bucovinei ∫i din folosul acestor p„duri se administrau m‚n„stirile. Asta era ra˛iunea, ∫i atunci Guvernul a zis: îDau Ónapoi celui care, Ón momentul de fa˛„, administreaz„ aceste biserici“. Nu e vorba de o retrocedare. Este o constituire de drepturi, dar care are Ón vedere faptul c„ aceste terenuri au apar˛inut bisericii ∫i, iertat s„ fiu, majoritatea au fost cump„rate de biseric„. Cum s„ zic? Adic„ biserica a dat bani ∫i a fost deposedat„ ulterior. Asta a fost voin˛a Guvernului N„stase, ∫i noi...

Se poate discuta de corectitudinea solu˛iei invocate de domnul coleg Iorgovan, dar cei mai mul˛i din comisie am considerat c„ statul este un administrator care, mai ales Ón materie de p„duri, ne-a creat multe probleme ∫i credem c„ aceast„ structur„, care va fi condus„, de altfel, cu ajutorul speciali∫tilor, va fi mai bun„. Ceea ce am vrut s„ spun: exist„ exemple, ∫i multiple exemple c‚nd restituirea s-a f„cut nu titularului din perioada interbelic„ sau celui deposedat. Aici amintesc numai Funda˛ia îCaritatea“, care are dreptul ∫i i-au fost date Ón proprietate bunuri imobile care au apar˛inut unor organiza˛ii evreie∫ti, dar care nu mai exist„ Ón momentul de fa˛„. Sunt congrega˛iile de maici, care Ón momentul de fa˛„ nu mai exist„ pe teritoriul Rom‚niei, c„ au fost alungate Ón perioada comunist„, ∫i atunci s-a dat la episcopii ∫i la arhiepiscopii. Deci sunt exemple... Nu facem noi acum un lucru nou sau nelegal...

Bun.

Mul˛umesc foarte mult.

Am Óncheiat dezbaterile generale.

Stima˛i colegi, avem dou„ anexe: îAmendamente admise“, îAmendamente respinse“.

V„ propun s„ Óncerc„m s„ ne mi∫c„m mai operativ. Trecem la dezbaterile legate de amendamente. La îAmendamente respinse“ dac„ sunt interven˛ii? Domnul senator ™erban Nicolae, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cu prilejul dezbaterilor Ón Comisia juridic„, Ómpreun„ cu colegii senatori Antonie Iorgovan, Doru Ioan T„r„cil„, Liviu Doru Bindea, am formulat un amendament la titlul legii, ∫i anume s„ se schimbe Ón îproiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004 pentru trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor — Romsilva Ón folosin˛a gratuit„ a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor“.

Argumentul pentru acest amendament a fost subliniat ∫i cu prilejul dezbaterilor generale. E vorba de faptul c„ scopul pentru care o astfel de m„sur„ a fost instituit„ se asigur„ prin trecerea Ón folosin˛„ gratuit„, inclusiv exploatarea, c„tre Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor a celor 90.000 de hectare, f„r„ a fi nevoie de trecerea Ón proprietate.

Da˛i-mi voie s„ fac o precizare, a∫a cum a f„cut domnul pre∫edinte al Comisiei juridice Eckstein Kovács, legat de Guvern, pentru c„ a vorbit domnul Eckstein Ón numele fostului Guvern ∫i au vorbit al˛i colegi Ón numele fostului Guvern. Ca fost ministru pot s„ explic ra˛iunea pentru care acest text a ajuns Ón aceast„ form„. La vremea respectiv„, nu am vorbit de retrocedare. Nu am vorbit de reconstituire. Personal, m-am cam s„turat s„ se amaneteze viitorul acestei ˛„ri pe tot felul de reconstituiri ∫i retroced„ri merg‚nd p‚n„ Ón paleolitic...

...cum am auzit aici. Unii au spus... c„ acolo se simt bine, probabil, ∫i de aia au vorbit de paleolitic.

Dumneavoastr„ v„ sim˛i˛i bine.

Revenind Óns„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

V„ rog eu, nu dialoga˛i cu sala.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Œmi cer scuze, pentru c„ m‚ine este 8 Martie, Ómi cer scuze pentru duritate ∫i de la domnul Cioroianu, dar eu unul, repet, m-am s„turat s„ se amaneteze viitorul Rom‚niei cu tot felul de retroced„ri. ™i de aceea acest text, la vremea respectiv„, a fost emis Ón considera˛ia unei necesit„˛i de fonduri a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, necesare Óntre˛inerii monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural ∫i universal, cunoscut sub numele de îm„n„stirile Bucovinei“.

La vremea respectiv„ am avut doar punctul de vedere al Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor ∫i l-am considerat corect. Documentele pe care le-am avut la dispozi˛ie cu prilejul acestei cercet„ri la Comisia juridic„ ne-au ar„tat, a∫a cum s-a subliniat ∫i mai devreme, c„ aceste terenuri sunt de foarte mult„ vreme sau au fost de foarte mult„ vreme Ón administrarea unui Fond bisericesc ortodox rom‚n al Bucovinei, f„r„ s„ fie...

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Care este amendamentul?

L-am citit.

Hai, m„i, te rog eu foarte mult, nu mai interveni...

## **Domnul ™erban Nicolae:**

...f„r„ s„ fie vreodat„ Ón proprietate.

Domnule Ha∫otti, dac„ era˛i atent, v„ l„murea˛i.

™i atunci, consider‚nd c„ Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor nu poate s„ fie succesorul unui Fond bisericesc ortodox rom‚n, care era persoan„ juridic„ de drept public, ∫i nu de utilitate public„ — este o mare diferen˛„, ∫i juri∫tii ∫tiu acest lucru—, Óntruc‚t nu este necesar s„ facem o Ómpropriet„rire a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, pentru c„, a∫a cum s-a spus, vor urma ∫i alte solicit„ri de Ómpropriet„rire, propunem aprobarea amendamentului care spune... ∫i repet ∫i pentru domnul pre∫edinte al Grupului P.N.L.-P.D.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Am Ón˛eles.

A˛i Ón˛eles? M-a∫ bucura. Este vorba de trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor — Romsilva Ón folosin˛a gratuit„ a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor. ™i cred c„ acest lucru satisface necesit„˛ile de fonduri pentru m„n„stirile Bucovinei.

V„ mul˛umesc _. (Rumoare, discu˛ii, vocifer„ri.)_

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Mai exist„ vreo interven˛ie?

**Din sal„**

**:**

La vot!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„

Cu 46 voturi pentru amendament, 55 Ómpotriv„, a c„zut amendamentul.

**Din sal„**

**:**

List„... List„...

List„, v„ rog. S-a Ón˛eles.

Mai ave˛i amendamente de ridicat?

Domnule Popa, v„ rog eu s„ nu v„ agita˛i. Nu mai sunte˛i lider de grup. Am spus îList„“. Trebuie s„ v„ spun dumneavoastr„ personal? Voi veni p‚n„ acolo. Atunci, v„ rog eu mult.

Domnule senator Bindea, la ce amendament v„ referi˛i?

## Domnule pre∫edinte,

Dintre amendamentele care sunt, dou„ vreau s„ sus˛in. Este vorba de amendamentul 6 de la punctul 6...

Ce amendament? La pozi˛ia...

La pozi˛ia 6, care se refer„ la îpredarea Ón folosin˛„ gratuit„, la valoarea actualizat„ pe baz„ de protocol de predare-preluare Óntre p„r˛i“. Am considerat c„ toate aceste bunuri trebuie s„ aib„ Ón vedere, Ón situa˛ia Ón care se ajunge ca s„ fie predate, valoarea momentului Ón care se predau. ™i atunci, amendamentul se refer„ îla actualizarea valorilor, la momentul la care se pred„“. Acesta este amendamentul pe care Ól sus˛in.

Ultimul amendament pe care Ól sus˛in este cel de la punctul 7.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg,

O Óntrebare, ca s„-i l„murim ∫i pe colegii no∫tri. Œn condi˛iile Ón care nu s-a acceptat folosin˛a gratuit„, a c„zut amendamentul legat de titlu, este Ón proprietate ∫i toate bunurile se dau gratuit, care este importan˛a actualiz„rii valorii?

Domnule pre∫edinte, repet, trebuie s„ se fac„ o anumit„ evaluare, trebuie s„ Óncarce cu o anumit„ valoare. Se d„ gratuit sau nu, este alt„ chestiune.

O au Ón contabilitate, stimate coleg.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

O au Ón contabilitate, dar nu la valoarea momentului Ón care se pred„, ci la o alt„ valoare, anterioar„ ∫i mult mai mic„. Trebuie s„ ajungem prima dat„ s„ se fac„. Dup„ p„rerea mea, va veni un moment Ón care va trebui s„ se ∫tie ∫i Ón ce valoare s-a dat, Ón ipoteza Ón care trece proiectul de lege. Nu este lipsit de importan˛„.

Domnule coleg, pentru clarificare. Suntem la pozi˛ia 7 art. 4 alin. 1, deci amendamentul îAcestea nu pot fi Ónstr„inate“, dar pe teoria care ni s-a ˛inut — eu nu sunt jurist de meserie — dar dac„ Arhiepiscopia este proprietar...

Face ce vrea cu el.

Stimate coleg, am Ón˛eles. Mai dori˛i s„ argumenta˛i aici?

™i am spus ∫i penultimul punct, punctul 7, al amendamentelor, Ól sus˛in, de asemenea.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## S-a Ón˛eles.

Stima˛i colegi, se propune la pozi˛ia 3 alin. 6 de la art. 1 formularea dat„ de ordonan˛a Guvernului, la care s„ se adauge îvaloarea Ónregistrat„ nu Ón eviden˛ele contabile, ci valoarea actualizat„“. Deci, o Ónlocuire.

Se mai ridic„ vreun amendament, stima˛i colegi? Domnul senator Bindea, v„ ascult„m.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Amendamentul de la punctul 7 se refer„ la propunerea ca Ón textul care se refer„ la atribuirea construc˛iilor s„ fie inserat„ prevederea c„: îr„m‚n Ón folosin˛a gratuit„ a acesteia ∫i nu pot fi Ónstr„inate“.

Care este argumentul? Œn textul legii, dup„ cum a˛i observat, se prevede imposibilitatea de a fi Ónstr„inate terenurile Ómp„durite. C‚nd este vorba de amendamentul formulat cu privire la construc˛ii, nu se mai face aceast„ prevedere. Este cunoscut c„ exist„ principiul juridic Ón conformitate cu care îsoarta juridic„ a bunului accesoriu urmeaz„ soarta juridic„ a bunului principal“. Dac„ bunul principal la care se refer„ proiectul este p„durea, ∫i acesteia i s-a instituit interdic˛ia de a fi Ónstr„inat„, atunci, cred eu, ∫i bunul accesoriu construc˛iilor trebuie s„ urmeze soarta bunului principal. De aceea, amendamentul se refer„ la instituirea acestei interdic˛ii.

™i ca s„-mi permite˛i-mi doar... Nu cred c„ cineva are interes s„ se poat„ vinde aceste cl„diri dup„ ce vor fi preluate. S-a spus c„ se dore∫te constituirea unui fond cu care s„ se administreze ∫i s„ se repare m„n„stirile. Atunci, v„ rog s„ constata˛i c„, pe l‚ng„ faptul c„ aceste imobile care sunt cabane de v‚n„toare ∫i alte asemenea, nu sunt dintre acelea care s„ fie Óncurajate a se Ónstr„ina, pentru c„ nu vor fi resurse cu care s„ fie Óntre˛inute. ™i e limpede c„ de a doua zi vor Óncepe s„ fie Ónstr„inate. Ca s„ oprim aceast„ chestiune ∫i s„ r„m‚n„ Ón interesul fondului principal, adic„ a p„durii, care este interzis s„ se Ónstr„ineze, am introdus acest amendament pe care v„ rog s„-l vota˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

...face ce vrea cu el.

Din c‚te am Ón˛eles de la domnul Iorgovan...

Nu, domnule pre∫edinte.

Da.

Eroarea este fundamental„. P„i Episcopia este proprietar„ asupra fondului principal c„ruia i s-a pus interdic˛ia de a se Ónstr„ina. P„i, atunci, fondului secundar de ce s„ nu-i pui aceea∫i...

Care fond?

Deci este atipic ∫i modul de constituire a acestui drept de proprietate. Este impus acestei condi˛ii, bunului principal. Deci discu˛ia...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, i se dau toate Ón proprietate, toate cabanele, tot ce-i acolo, gratuit...

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

™i p„durea. ™i p„durii i se pune interdic˛ia de a fi Ónstr„inat„. ™i atunci la bunul secundar de ce s„ nu-i pui?

P„i ne-a l„murit domnul Iorgovan, c„, fiind proprietar, pe Constitu˛ie, face ce vrea.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Domnule pre∫edinte, dar bunului principal care i se d„ Ón proprietate i se pune aceast„ interdic˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Scuza˛i-m„. V„ rog s„ nu ˛ine˛i cont de ceea ce am spus eu.

Mai exist„ vreun amendament?

Domnul senator ™erban Nicolae.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La punctul 4 din amendamentele respinse, din raportul suplimentar, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón textul ini˛ial spune a∫a, este vorba de art. 2 alin. 4:

îMembrii consiliului de administra˛ie se propun de Arhiepiscopul Sucevei ∫i R„d„u˛ilor ∫i se aprob„ de c„tre Guvern“.

Bine, trec peste faptul c„ pe o proprietate a Arhiepiscopiei Guvernul aprob„ consiliul de administra˛ie, dar propunerea de amendament este urm„toarea:

îMembrii consiliului de administra˛ie se propun de c„tre Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor ∫i se aprob„ de c„tre Guvern.“

Logica acestui amendament rezid„ Ón faptul c„ oric‚t ar fi de distins sau capabil arhiepiscopul Sucevei ∫i R„d„u˛ilor — la un moment dat, acela care va fi — nu este normal ca un consiliu de administra˛ie s„ fie propus de o singur„ persoan„, at‚ta vreme c‚t vorbim de administrarea unui teren al Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor. V„ rog ca m„car o dat„ s„ l„sa˛i la o parte culoarea politic„ ∫i s„ accepta˛i logica ∫i bunul-sim˛ ∫i s„ vota˛i pentru acest amendament.

V„ mul˛umesc.

Vot„m.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mai sunt interven˛ii?

Nu.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

George, are cineva vreo interven˛ie? C„ altfel votez îDa“. ™i dac„ nu este cineva acolo s„ spun„ ceva, eu Ón˛eleg logica acestui lucru ∫i votez îDa“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, suntem la pozi˛ia 5 art. 2 alin. 4. Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru amendament, vot‚nd îNu“, cu comisia. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 58 voturi pentru amendament, 39 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, a fost adoptat.

**Din sal„**

**:**

List„... List„...

List„ pentru toate grupurile parlamentare. Mai ave˛i vreun amendament de ridicat, stima˛i colegi? Domnule T„r„cil„, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ observa˛i, stima˛i colegi, c„ Ón anexa nr. 2 la raportul suplimentar, la pozi˛ia 1, exist„ un amendament respins de comisie, este adev„rat, formulat de subsemnatul, Ón nume propriu, nu Ón numele grupului parlamentar. Amendamentul este formulat la articolul unic, Ón sensul respingerii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004.

Voi Óncerca s„ nu reiau toate discu˛iile care s-au f„cut azi aici, deoarece parte dintre argumentele necesare Ón

sus˛inerea acestui amendament au fost formulate ∫i de ceilal˛i colegi senatori care au luat cuv‚ntul.

Dou„ chestiuni sunt Óns„ extrem de importante.

Prima chestiune: v„ rog s„ observa˛i — studiind legile Óncep‚nd cu anul 1873 la zi, respectiv, Legea nr. 23/1873, Legea din 1783, Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, din 1925, ∫i Legea nr. 295/1946 — c„, Ón mod necesar, se ridic„ Óntrebarea: aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ vizeaz„ retrocedarea unei suprafe˛e de teren c„tre Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor? La Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s-au f„cut discu˛ii mult mai mari Ón leg„tur„ cu acest teren, indiferent de suprafa˛„ — sigur, Ón afar„ de suprafa˛a de teren care exist„ Ón afara teritoriului ˛„rii — ∫i Ón leg„tur„ cu suprafa˛a de teren care se mai reg„se∫te Ón prezent Ón Rom‚nia ∫i care este de circa 40 — 50.000 de hectare.

Deci suntem Ón prezen˛a unei legi de restituire a unei propriet„˛i confiscate Óntr-o anumit„ perioad„? Dac„ da, a cui a fost proprietatea? Œn mod firesc, fiind vorba de o lege de reconstituire, trebuie, Ón mod necesar, ca prin lege s„ reconstituim proprietatea proprietarului ini˛ial sau a celui de la care s-a confiscat. Sau suntem Ón prezen˛a unei legi de Ómpropriet„rire, a∫a cum am Ón˛eles eu, cel pu˛in, din dezbaterile de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri?

Œntruc‚t r„spunsul a fost nefavorabil, Ón sensul c„ nu ne g„sim Ón prezen˛a unei legi de Ómpropriet„rire a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne sau a unei p„r˛i din aceasta, am formulat acest amendament pe dou„ chestiuni.

Prima chestiune. Sigur c„ nu s-a f„cut discu˛ie Ón plenul Senatului, dar sunt nevoit s„ o fac, a∫a cum se spune de foarte multe ori, cel pu˛in pentru stenogram„, dac„ nu ∫i pentru altceva, rug‚ndu-v„, stima˛i colegi, s„ citim Ómpreun„, dac„ n-am f„cut-o p‚n„ ast„zi, dispozi˛iile art. 115 — Delegarea legislativ„ — alin. 4: îGuvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„ numai Ón situa˛ii extraordinare, a c„ror reglementare nu poate fi am‚nat„, av‚nd obliga˛ia de a motiva urgen˛a Ón cuprinsul acestora“.

V„ rog, dac„ sunt alte lu„ri de cuv‚nt cu referire la acest amendament?

Deci, pe cale de consecin˛„, domnule senator T„r„cil„, sus˛ine˛i amendamentul de la punctul 1 din anexa cu amendamente respinse.

Domnul senator Eckstein, v„ rog.

Comisia nu a agreat acest amendament din dou„ motive. Unul, c„ la adoptarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ s-a f„cut o analiz„ a situa˛iei de urgen˛„ ∫i s-a considerat c„ reprezint„ urgen˛„, poate chiar datorit„ caracterului electoral al acestui act normativ. Pe de alt„ parte, acest act normativ Ó∫i produce efectele. ™i aici am fost informa˛i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri c„ s-au predat deja aceste terenuri c„tre Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor ∫i cred c„ aici nu putem modifica... Putem tot, dar nu cred c„ e bine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Haide˛i s„

List„ pentru toate grupurile parlamentare!

Stima˛i colegi, trecem la amendamente admise. Dac„ sunt...

Procedur„, domnule pre∫edinte!

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, am dori list„ la votul anterior...

Am spus s„ se scoat„ liste pentru toate grupurile.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

™i dorim, de asemenea, s„ atragem aten˛ia, Óntruc‚t este vorba de o lege organic„, constat„m c„ Ón zona central„, unde sunt grupurile senatoriale ale partidelor care compun coali˛ia, sunt 50 ∫i ceva de senatori prezen˛i Ón sal„ ∫i anun˛„m c„ solicit„m list„.

V„ rog s„ da˛i listele acum. La to˛i liderii de grup.

## **Din sal„:**

Vrem s„ se fac„ ∫i prezen˛a.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, ...

trecem la...

## **Domnul Otilian Neagoe:**

S„ facem ∫i prezen˛a, domnule pre∫edinte!

Ce dori˛i? S„ fac„ prezen˛a?

## **Domnul Otilian Neagoe:**

S„ se fac„ prezen˛a, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

A cerut... Vre˛i s„ v„ spun eu de ce? Au fost num„ra˛i Ón sal„. Sunte˛i 55 ∫i au votat 64. Vor s„ vad„ cine a votat. Asta e singura treab„.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

Da, procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

Prezen˛a se face atunci c‚nd nu exist„ cvorum. Cel pu˛in, a∫a ∫tiu eu. Nu Ón˛eleg solicitarea distinsului coleg de la P.S.D. Avem cvorum, a∫a cum s-a v„zut din vot.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles, domnule senator.

Deci, stima˛i colegi, apropo de prezen˛„, domnul Puiu Ha∫otti are dreptate. Suntem Ón cvorum de lucru. Dac„ nu ∫ti˛i, de la tribun„, ca lideri de grup, s„ solicita˛i ceva, n-o face˛i!

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Domnule pre∫edinte,

Am solicitat s„ se ia act de faptul c„ sunt prezen˛i Ón sal„, Ón zona central„, 50 ∫i ceva de senatori...

... ∫i dorim list„. Asta a fost solicitarea noastr„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

A˛i primit listele, domnule Solcanu?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Nu am primit nimic.

La ce or„ s„ fie lista f„cut„?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

M„i, ce face˛i, m„i?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 ## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Am cerut list„ ∫i nu ni s-a dat.

Domnul senator Iorga.

## Domnule pre∫edinte,

Am preten˛ia c„ eu, Ón legislatura trecut„, am fost foarte corect. De la distinsul meu coleg de Senat ∫i de comisie, domnul senator Radu Berceanu, am Ónv„˛at, Óns„, s„ fiu supercorect Ón aceast„ legislatur„. A∫a cum Domnia sa solicita, ca s„ nu fie dubii, cu alte ocazii, s„ semneze buletinele de vot ∫i a∫a mai departe, av‚nd Ón vedere faptul c„ se c‚nt„, efectiv, la dou„ piane Ón sala de ∫edin˛„, aici, pe centrul puterii, v„ rog foarte mult ca prin secretarii dumneavoastr„ s„ lua˛i m„suri pentru ca votul s„ fie corect ∫i s„ voteze doar cine este Ón sal„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun. Acesta este apelul pe care-l fac.

Domnule Solcanu, v„ rog eu, c„ mai avem 20 de minute. Pofti˛i.

Domnule pre∫edinte, nu dorim dec‚t un vot corect. Nu dorim altceva.

V„ rog.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Ca urmare a consult„rii listei de vot, figureaz„ aici domni senatori care nu se g„sesc Ón sal„ ∫i, Ón mod sigur, sunt Ón alt„ parte.

Dac„ cineva Ómi poate spune c„ a fost domnul C‚mpeanu aici, v„ Ón∫ela˛i. ™tiu exact unde este.

V„ rog!

™tiu exact unde este. Dac„ poate s„ afirme cineva c„ se afl„ Ón sal„ domnul ministru Cintez„, v„ Ón∫ela˛i.

Deci, domnule pre∫edinte, nu cerem dec‚t un vot corect ∫i at‚t. Deci s„ exercite dreptul de vot doar cei care sunt Ón sal„. At‚ta tot.

S-a Ón˛eles. Deci...

Altminteri, domnule pre∫edinte, sunt Óndrept„˛it s„ cer apel nominal.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, fac ∫i eu acest apel. Ave˛i listele acum. f n‚nd seama de importan˛a legii, o lege organic„, cu implica˛ii ∫i cu efectele pe care le-a˛i auzit, nu trebuie s„ le mai spunem, v„ rog s„ voteze numai cei care sunt Ón

sal„, ∫i de la P.S.D., ∫i de la Alian˛„, ∫i de la P.U.R., ∫i de la P.R.M. V„ rog foarte mult.

Se vor da liste la liderii de grup, se bifeaz„ cei

absen˛i, ∫i atunci exist„ motiv pentru anularea votului. Trecem la amendamente admise. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Dori˛i liste?

Scuza˛i-m„, legea are caracter organic.

## **Din sal„:**

La amendamente nu este organic„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, stima˛i colegi, nu ne juc„m de-a votul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**

**:**

V„ rog s„ consemna˛i ∫i s„ preciza˛i, domnule pre∫edinte, c„ a fost adoptat de plenul Senatului cu 60 de voturi pentru, 29 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci a c„zut raportul comisiei...

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**

**:**

## Domnule pre∫edinte, nu a c„zut.

Domnule pre∫edinte, procedur„!

Deci textul nostru se refer„ la proiectul de lege, ∫i nu la raportul comisiei. Deci raportul comisiei trece, s„ vedem ce se va Ónt‚mpla cu textul de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun. Deci

Deci proiectul de Lege de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i din administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor — Romsilva, Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor a c„zut.

Liste pentru toate grupurile parlamentare.

S-a Ón˛eles, da?

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2004 pentru aprobarea unor m„suri financiare privind reglementarea unor obliga˛ii de plat„ ale societ„˛ilor comerciale desprinse din Societatea Comercial„ de Producere a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A. Ón urma procesului de restructurare.

Domnul secretar de stat Cornel Chiriac, v„ rog, foarte pe scurt, o jum„tate de minut, ave˛i cuv‚ntul.

Din partea Comisiei economice ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acest proiect de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2004 vine s„ fac„ ordine Ón ceea ce prive∫te problema crean˛elor.

Prin divizarea S.C. îTermoelectrica“ — S.A., prin trecerea unor unit„˛i Ón administra˛ie local„, crean˛ele au r„mas la îTermoelectrica“ ∫i acum, prin promovarea acestui proiect de lege, se poate reglementa problema crean˛elor prin procedura trecerii la A.V.A.S., centralizat, eliminarea posibilit„˛ii de a se produce alte crean˛e ∫i responsabilizarea Óntreprinderilor luate la administra˛ia local„.

Mul˛umesc foarte mult.

Avem un raport comun, Comisia economic„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Cine prezint„?

Domnul vicepre∫edinte Constantin Gheorghe.

## Domnule pre∫edinte,

Membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t cu majoritate de voturi pentru ∫i o ab˛inere s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Domnule pre∫edinte, raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 112/2004 este negativ. Comisia a hot„r‚t cu 9 voturi pentru ∫i o ab˛inere respingerea proiectului de lege, lucru pe care Ól propunem ∫i plenului Senatului.

Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Domnul senator Neagoe.

Domnule pre∫edinte, vreau s„ informez plenul Senatului c„ aceast„ ordonan˛„ este de fapt f„r„ obiect, Óntruc‚t prevederile ordonan˛ei au fost preluate Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 53/2003 care a devenit Legea nr. 498/2004.

Foarte bine. Cu at‚t mai mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Deci a fost preluat„ Ón alt„ lege.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2004 privind unele m„suri pentru relansarea economic„ a Societ„˛ii Comerciale îLaminorul“ Br„ila.

Domnul secretar de stat Corin Lunganu, v„ ascult„m.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt, nu avem amendamente.

A∫tept„m votul dumneavoastr„.

V„ rog foarte mult, presa, rog televiziunea, v„ rog foarte mult.

Chestorii... Cred c„ nu sunt suficient de clar...

V„ rog s„ v„ dep„rta˛i de acolo. E posibil a∫a ceva?

Stima˛i colegi, nu avem amendamente, raportul este favorabil, legea are caracter ordinar.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere, s-a adoptat ∫i raportul, ∫i proiectul de lege.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 112/2004 privind acordarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unui Ómprumut Societ„˛ii Comerciale îTractorul“ — S.A. Bra∫ov.

V„ rog, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci...

## **Domnul Corin Lunganu** _— vicepre∫edinte al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2004 privind unele m„suri pentru relansarea economic„ a Societ„˛ii Comerciale îLaminorul“ — S.A. Br„ila a avut Ón vedere acordarea unui Ómprumut rambursabil, Ón limita sumei de 95 miliarde lei, de c„tre A.V.A.S., Societ„˛ii îLaminorul“ — S.A. Br„ila, Ón urm„toarele condi˛ii: cu perioad„ de trei ani de zile a creditului, termen de gra˛ie 12 luni at‚t pentru rata de capital, c‚t ∫i pentru dob‚nd„, rata dob‚nzii, dob‚nda medie practicat„ de institu˛iile de credit.

Scopul acestui Ómprumut reprezint„ o necesar„ infuzie de capital de lucru pentru repornirea laminoarelor 3 ∫i 4 la societatea comercial„...

Domnul secretar de stat, mul˛umim foarte mult.

V„ rog, raportul celor dou„ comisii, Comisia economic„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## Domnule pre∫edinte,

La cele spuse de ini˛iator adaug faptul c„ cele dou„ comisii au acordat vot pentru, adic„ 13 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. A∫adar, raportul nostru este de admitere, f„r„ amendamente, drept pentru care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului, Ómpreun„ cu proiectul de lege, Ón forma transmis„ de Guvern.

Dac„ sunt interven˛ii?

Da, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. Domnul Verestóy... Domnul senator Verestóy, v„ rog frumos.

Dac„ vre˛i, d„m o pauz„...

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Cu permisiunea dumneavoastr„, pentru îLaminorul“ din Br„ila, solicit un vot duios din partea Senatului. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ atacul care s-a dat, postdecembrist, Br„ilei, este cu totul special, ∫i ultima redut„ este îLaminorul“.

Œn vederea privatiz„rii, rug„mintea noastr„, dat fiind c„ nu se plaseaz„ Ón zonele critice, s„ zicem, ∫i o s„ amintesc îRafo“ One∫ti, rug„mintea mea este s„ ˛ine˛i cont c„ au picat îProgresul“, c„ a picat Combinatul Chimic îCelhart Donaris“ — S.A., ™antierul Naval, Insula Mare a Br„ilei, c„ s-au dat o mie de hectare — ∫i aici vom avea o interven˛ie — Gala˛iului, Ón ni∫te condi˛ii neclare, a∫a c„ rug„mintea noastr„ este s„ vot„m pentru aceast„ ∫ans„ a îLaminorului“ pentru privatizare. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc domnului senator Sab„u. Dac„ mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt. Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra Societ„˛ii Comerciale îRafo“ — S.A. ∫i îCarom“ One∫ti.

V„ rog foarte mult, domnul secretar de stat Sebastian, s„ face˛i o scurt„ prezentare.

## **Domnul Sebastian Bodu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Deci, pe scurt, punctul de vedere al Ministerului Finan˛elor Publice este de respingere a acestei ordonan˛e.

De asemenea, am la mine punctul de vedere al Consiliului Concuren˛ei care, de asemenea, este pentru respingerea acesteia, consider‚ndu-se un ajutor de stat chiar ∫i conversia crean˛elor Ón ac˛iuni.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Numai o secund„!

Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

La cele men˛ionate de ini˛iator ad„ug„m faptul c„ Ón dezbatere Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, av‚nd Ón vedere ∫anse reduse ca litigiile men˛ionate s„ fie solu˛ionate irevocabil, Ónainte de a expira termenul de suspendare a aplic„rii proiectului de lege, precum ∫i necesitatea intensific„rii efortului pentru recuperarea crean˛elor de˛inute de A.V.A.S. ∫i de Ministerul Finan˛elor Publice, precum ∫i de Direc˛ia Vamal„ Ia∫i la S.C. îRafo“ — S.A. One∫ti, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a hot„r‚t, cu 6 voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„, respingerea proiectului de lege, drept pentru care supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de respingere a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Moraru.

Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œnainte de orice discu˛ie, trebuie s„ spun c„ fac aceast„ interven˛ie din perspectiva Óngrijor„rii miilor de persoane din One∫ti Ón leg„tur„ cu inten˛ia Guvernului T„riceanu fa˛„ de viitorul acestor dou„ societ„˛i comerciale, îRafo“ ∫i îCarom“, Óndrept„˛ire care, Ón opinia noastr„, este pe deplin justificat„.

Dac„ vom analiza starea de fapt ∫i vom vedea situa˛ia juridic„, vom constata c„ afirma˛ia este pe deplin justificat„.

A∫adar, la sf‚r∫itul anului 2004, exista o hot„r‚re judec„toreasc„ prin care se stabileau, Ón principal, dou„ lucruri: activitatea îRafo“ va continua ∫i se aproba planul de reorganizare judiciar„.

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 101/2004, f„r„ s„ modifice cu nici un leu crean˛ele statului, a∫a cum se mai vorbe∫te ∫i ast„zi pe ici pe acolo, a creat condi˛iile pentru aplicarea hot„r‚rii judec„tore∫ti prin care s-a aprobat reorganizarea judiciar„.

Deci, Ón linii mari, aceasta a fost concep˛ia P.S.D. Ón leg„tur„ cu societ„˛ile îRafo“ ∫i îCarom“: pe de o parte, continuarea activit„˛ii, pe de alt„ parte, recuperarea crean˛elor prin aplicarea programului de restructurare judiciar„.

S„ vedem acum care este concep˛ia Guvernului T„riceanu? Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 se suspend„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004, pentru 90 de zile, cu urm„toarele dou„ motiva˛ii principale. Œn primul r‚nd, clarificarea litigiilor ap„rute Ón urma adopt„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 ∫i, Ón al doilea r‚nd, analiza tuturor efectelor economice ∫i sociale.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

S„ vedem ∫i ce s-a Ónt‚mplat vizavi de aceste dou„ considerente.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 nu numai c„ nu a clarificat vreun litigiu, fiindc„ nu avea cum s„ clarifice, ci a generat trei noi litigii, datorit„ faptului c„, acum, creditorii care au aprobat planul de restructurare au sesizat aceast„ imixtiune Ón actul de justi˛ie, prin aceea c„ se Ómpiedic„ punerea Ón practic„ a hot„r‚rii judec„tore∫ti de reorganizare judiciar„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu. Stima˛i colegi...

Dac„ ave˛i pe procedur„?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, O chestiune de procedur„.

Ini˛iatorul a prezentat punctul de vedere al A.V.A.S.-ului ∫i al Consiliului Concuren˛ei ∫i cred c„ ar fi cazul s„ ne spun„ punctul de vedere al Guvernului. Pentru c„ la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci am avut un punct de vedere favorabil de la un minister ∫i un punct de vedere nefavorabil de la alt minister, vrem ca s„ se re˛in„ la stenogram„ punctul de vedere al Guvernului, nu al A.V.A.S.-ului ∫i al Consiliului Concuren˛ei.

V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte ™tefan Viorel, am Ón fa˛„ un text din partea Guvernului Rom‚niei care spune: îDomnule pre∫edinte,

V„ aducem la cuno∫tin˛„ c„ punctul de vedere...“

Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga s„ da˛i curs solicit„rii mele, ini˛iatorul s„ ne spun„ punctul de vedere care s„ r„m‚n„ la stenogram„. Ce s-a discutat la comisie ∫i ce s-a primit ∫tim foarte bine.

V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte, v„ gr„bi˛i pu˛in, am s„ v„ dau spre lectur„ un text care este semnat...

Domnul Varujan Vosganian, v„ rog s„ lua˛i loc. ( _Domnul Borbély László poart„ discu˛ii la masa prezidiului.)_

Domnule László Borbély, Ómi da˛i voie s„ v„d ∫i spre reprezentan˛ii Guvernului? Nu v„d pe direc˛ia aceea.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat, v„ rog.

## **Domnul Sebastian Bodu:**

Eu am sus˛inut punctul de vedere al Ministerului Finan˛elor Publice, colegul meu, punctul de vedere al A.V.A.S.-ului.

™i Guvernul?!

**Domnul Borbély László** _— ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului_ **:**

L-a Ónscris la domnul pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Probabil c„ orele fiind t‚rzii, colegii no∫tri ∫i-au pierdut r„bdarea...

Domnule pre∫edinte, citi˛i punctul de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S„ o citeasc„ dac„ o are... V„ rog frumos...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Cu rug„mintea de a nu mai fi Óntrerupt...

Domnule pre∫edinte,

Tot pe procedur„. Este ora 18,32. Are dreptate domnul pre∫edinte Varujan Vosganian, este cam t‚rziu. Programul a fost votat p‚n„ la 18,30.

Pentru dumneavoastr„ este cam t‚rziu, domnule ™tefan Viorel.

V„ rog s„ da˛i citire.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule pre∫edinte,

îV„ aducem la cuno∫tin˛„ c„ punctul de vedere al Guvernului cu privire la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre A.V.A.S. a unor crean˛e fiscale ale S.C. îRafo“ ∫i S.C. îCarom“ este de respingere a acesteia prin lege de c„tre Parlament.

## Cu stim„“.

Urmeaz„ semn„turile.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu mi-o da˛i mie, stimate coleg, o ˛ine˛i la comisie. Stima˛i colegi,

Avem de-a face cu un raport de respingere.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

V„ rog s„ vota˛i.

60 de voturi au fost pentru, 25 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, raportul comisiei de respingere este adoptat ∫i, pe cale de consecin˛„, proiectul de lege este respins.

List„, v„ rog!

Liste pentru grupuri, v„ rog!

Trecem, stima˛i colegi, la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, care are de adresat o Óntrebare.

V„ ascult„m.

Este aici?

Nu este.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu este.

Domnul Ioan Talpe∫, v„ rog s„ pofti˛i la microfon s„ adresa˛i Óntrebarea.

V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫tea.

Domnule ™erban Nicolae, suntem Ón transmisiune radio. V„ rog foarte mult.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Prin Ordinul nr. 2787/18.02.2005 al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului, pe lista datornicilor a fost inclus„ Ón mod eronat ∫i S.C. îCaromet“ — S.A. din ora∫ul Caransebe∫, pentru o datorie ce figura, Ónainte de privatizare, Ón valoare de aproximativ 41 miliarde lei.

Œncep‚nd cu data de 24 februarie 2005, ca urmare a prevederilor acestui ordin al A.V.A.S., toate conturile bancare ale S.C. îCaromet“ — S.A. au fost blocate, cu toate c„ aceast„ Óntreprindere ∫i-a achitat toate datoriile aferente perioadei postprivatizare at‚t c„tre bugetele de stat, c‚t ∫i c„tre bugetele sociale.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, pun Óntrebarea domnului C„lin Popescu-T„riceanu, primul-ministru al Guvernului: de ce A.V.A.S. nu anuleaz„ efectele Ordinului nr. 2787/2005, care blocheaz„ nejustificat conturile Óntreprinderii S.C. îCaromet“ — S.A., ceea ce prezint„ riscul Óncet„rii activit„˛ii acestei societ„˛i ∫i disponibilizarea Óntregului personal.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Liviu Doru Bindea, v„ ascult„m. Domnule senator, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

## Domnule ministru,

V„ rog s„-mi r„spunde˛i dac„ exist„ un program de Ómp„durire pentru jude˛ul Maramure∫, Ón special pentru zona Bor∫a—Vi∫eu.

Dac„ da, la ce suprafa˛„ se refer„, Ón ce valoare ∫i c‚nd va Óncepe derularea acestui program?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, ave˛i o Óntrebare, da?

V„ rog, pu˛in„ lini∫te.

Da.

## Domnule pre∫edinte,

Domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu s„ ne spun„ despre participarea d‚nsului la Salonul auto de la Geneva, dac„ deplasarea a fost oficial„, din partea Guvernului, personal„, din partea firmei pe care o reprezint„, ∫i cu ce avion s-a deplasat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Liviu Doru Bindea, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Ómpreun„ cu domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i de pus o Óntrebare, v„ ascult„m.

Da, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

V„ facem cunoscut un caz care, dac„ este generalizat, pune Óntr-o situa˛ie dificil„ modul Ón care lucreaz„ Casa Na˛ional„ de Pensii.

Dup„ cum se cunoa∫te, Óncep‚nd cu 1 octombrie 2004 se efectueaz„ opera˛iunile de recalculare a pensiilor publice stabilite Ón fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, potrivit legisla˛iei anterioare datei de 1 aprilie 2004.

Pentru a beneficia de o asemenea pensie m„rit„, pensionarii s-au gr„bit s„ depun„ acte doveditoare de venituri salariale pentru perioada dinainte de 1950.

Din p„cate, dup„ ce casele jude˛ene de pensii i-au Óndrumat pe pensionari s„ ob˛in„ documentele doveditoare, se pare c„ unii dintre ace∫tia Ó∫i bat joc de oameni ∫i le transmit oficial c„ aceste acte, ob˛inute uneori cu mari eforturi, nu le mai sunt de nici un folos. A∫a reiese din adresa nr. 13/5.02.2005 a Casei Jude˛ene de Pensii Cluj, transmis„ doamnei Ana Nicolescu, Ón v‚rst„ de 94 de ani. Ginerele acestei doamne Nicolaescu, Ón v‚rst„ de 75 de ani, a reu∫it s„ ob˛in„ de la Regionala C.F.R. Cluj documentele care atest„ perioada lucrat„ ∫i c‚∫tigul realizat de doamna Nicolescu Ón urm„ cu circa 60 de ani.

S-a prezentat cu documentele respective la Casa Jude˛ean„ de Pensii Cluj, unde, dup„ ce s-a recalculat pensia ∫i s-a constatat c„ aceasta va cre∫te substan˛ial, func˛ionarii institu˛iei au transmis c„ nu vor lua Ón considerare actele doveditoare prezentate, deoarece cre∫te prea mult pensia doamnei Ana Nicolescu.

Œn prealabil Óns„ aceast„ institu˛ie a Óndrumat-o printr-o adres„ scris„ pe doamna Nicolescu ca îÓn termen de 30 de zile de la data prezentei s„ depun„ acte doveditoare Ón acest sens“.

Œn aceste condi˛ii, v„ solicit„m s„-mi r„spunde˛i, domnule ministru, dac„ acest mod de lucru este un accident sau este o situa˛ie generalizat„ la nivelul Óntregii ˛„ri.

Œn acela∫i cadru, v„ solicit„m s„ ne r„spunde˛i, domnule ministru, ce sens mai are mult tr‚mbi˛ata recorelare a pensiilor care ar fi trebuit aplicat„ Óntocmai de la 1 octombrie 2004.

Mul˛umesc foarte mult.

Are de pus o Óntrebare domnul Ion Chelaru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, foarte pe scurt, pentru ca s„ v„ Óncadra˛i Ón timp.

Domnule pre∫edinte,

M„ bucur c„ domnul ministru de interne este prezent. Œntrebarea se adreseaz„ dumnealui ∫i prive∫te activitatea din jude˛ul Neam˛.

O s„ Óncerc ca interpelarea s„ o transform Ón Óntrebare.

V„ rog, foarte pe scurt.

Cu autoritatea ∫i prestigiul func˛iei pe care temporar o de˛ine˛i, v„ rog s„ lua˛i m„suri pentru a detensiona situa˛ia creat„ Ón jude˛ul Neam˛, ca urmare a interven˛iei domnului prefect Toader Mocanu asupra ∫efilor institu˛iilor deconcentrate.

™i, pentru c„ transform interpelarea, pe care o s„ v-o Ónm‚nez ∫i personal, Ón Óntrebare, a∫ vrea s„ revin la Óntrebare. Nerespectarea Ón maniera care a devenit caracteristic„ a Statutului func˛ionarilor publici a dus Ón jude˛ul Neam˛ la o situa˛ie special„, prin anularea unui post de consilier superior din cadrul Oficiului Prefectural Roman ∫i transferarea acestui post la nou-Ónfiin˛atul Oficiu Prefectural T‚rgu-Neam˛, acolo unde, cu simpatie justificat„ pentru ora∫ul natal, Ó∫i concentreaz„ aten˛ia domnul prefect Toader Mocanu. Œntreb, se impune din cauza asta un tratament discriminatoriu cet„˛enilor din municipiul Roman ∫i zona arondat„, zon„ care Ónsemn„ 300 de mii de locuitori?

V„ solicit de urgen˛„ interven˛ia dumneavoastr„ autorizat„ ∫i s„ ne explica˛i de ce s-a ajuns la aceast„ situa˛ie.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are de f„cut o interpelare.

Este aici?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu** _**:**_

V„ rog, v„ ascult„m. Haide˛i s„ ne gr„bim, v„ rog. Nu din sal„, pofti˛i la tribun„.

Sta˛iunea agricol„ pentru producerea de semin˛e, unic„ pentru vestul Rom‚niei, a v‚ndut din fondul s„u de 350 de hectare o suprafa˛„ de 300 de hectare apar˛in‚nd domeniilor statului.

Vrem s„ adres„m interpelarea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, dac„ cunoa∫te aceast„ tranzac˛ie prin care s-au v‚ndut persoanelor private aceast„ suprafa˛„ de 300 de hectare?

Domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar P.S.D., ave˛i o interpelare. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫ ∫i are urm„torul con˛inut:

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 103/2004, Ón Bazinul minier Oltenia s-au Ónfiin˛at, pe teritoriul jude˛ului Gorj, dou„ complexe termoenergetice, respectiv S.C. îComplexul Energetic Rovinari“ — S.A ∫i S.C. îComplexul Energetic Turceni“ — S.A.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne informa˛i Ón leg„tur„ cu politica Guvernului T„riceanu fa˛„ de aceste complexe energetice Ón viitorii patru ani, care sunt principalele coordonate ale activit„˛ii energetice Ón jude˛ul Gorj, nivelul produc˛iei anuale de lignit din Gorj, pe total, din care subteran..., ∫i nivelul produc˛iei de energie electric„ pe c„rbune ∫i hidro pe urm„torii patru ani.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei ∫i domnului ministru Mihai R„zvan Ungureanu, av‚nd Ón vedere declara˛iile reprezentan˛ilor Guvernului privind rela˛iile speciale cu cel de-al doilea stat rom‚nesc creat dincolo de Prut. Datorit„ vicisitudinilor istorice, c‚t ∫i faptului c„ to˛i cet„˛enii rom‚ni, Ón mare, afla˛i sub ocupa˛ie sovietic„, f„r„ voia lor, ast„zi, ei ∫i urma∫ii lor sunt obliga˛i de autorit„˛ile Rom‚niei atunci c‚nd doresc s„ ob˛in„ documente de identitate rom‚ne∫ti s„ fac„ numeroase drumuri la Bucure∫ti, unde, pe l‚ng„ pierdere de timp ∫i stat la cozi umilitoare, li se impune s„ pl„teasc„ taxe ∫i apoi s„ a∫tepte nepermis de mult pentru a ob˛ine respectivele acte, av‚nd Ón vedere prevederile art. 4 alin. (1) ∫i (5) ∫i alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i faptul c„ acestor cet„˛eni rom‚ni nimeni niciodat„ nu le-au dat cet„˛enia rom‚n„, Óntreb: ce m„suri ave˛i Ón vedere pentru a reda, Ón cel mai scurt timp, f„r„ plat„, tuturor rom‚nilor ∫i urma∫ilor lor din teritoriile Rom‚niei Mari documentele de identitate ale Rom‚niei democrate de ast„zi?

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

Iar Óntrebarea, dac„-mi permite˛i, este adresat„ domnului prim-ministru T„riceanu.

Dup„ ce ini˛ial, dup„ 1997, a fost creat un fond special, gestionat de C.N.A.S., Fondul unic de asigur„ri de s„n„tate, de zeci de mii de miliarde anual, acesta a devenit atractiv pentru Ministerul de Finan˛e, care a g„sit ast„zi sacul din care s„ acopere diferitele g„uri negre, lucru recunoscut de actualul ministru al s„n„t„˛ii ∫i de domnul ministru de finan˛e, domnul Ionel Popescu, c„ruia Ói adresez Óntrebarea.

Œntrebarea mea este urm„toarea: ce m„suri are Ón vedere, concret, domnul prim-ministru ∫i actualul ministru de finan˛e pentru a lua m„suri Ómpotriva creatorilor de g„uri negre ∫i a celor care au deturnat efectiv fondul? Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Sever ™ter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, are de f„cut o interpelare c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

V„ ascult„m.

Domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.

Œn cursul lunii februarie a.c., Ón dou„ r‚nduri, prefectul jude˛ului Satu Mare, Radu Bud, a dat ultimatum directorilor institu˛iilor descentralizate c„rora le-a cerut prin media local„ s„-∫i prezinte demisiile de onoare.

Œn cadrul conferin˛elor de pres„ a sus˛inut c„ dac„ ace∫tia nu vor renun˛a la func˛ii Ón termenul stabilit, va dispune controale la s‚nge care s„ duc„ Ón final la schimbarea lor. Principala motivare invocat„ a acestui demers const„ Ón faptul c„ ace∫tia ar fi membri P.S.D. Nu a f„cut referiri la criteriile de performan˛„, de competen˛„ ∫i unele remarcabile realiz„ri ale acestora. Presiuni asupra acestora s-au f„cut ∫i Ón cadrul unor discu˛ii individuale purtate chiar Ón mai multe r‚nduri, exemplific‚nd doar cazul care Ól prive∫te pe directorul Direc˛iei Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD nr. 6, Ioan Marchi∫, care, urmare a presiunilor f„cute Ón ziua de 24 februarie, a Ónregistrat convorbirea avut„ cu prefectul Radu Bud, din con˛inutul c„reia rezult„ elemente clare de ∫antaj Ón contextul Ón care performan˛ele profesionale ale managerului Ioan Marchi∫ au fost din cele mai bune.

Apreciem atitudinea prefectului Radu Bud ca o ac˛iune politic„ direct„, care are ca scop Ónl„turarea unor oameni competen˛i din func˛ii ∫i Ónlocuirea lor Ón mod clientelar, fapt ce poate avea ca efect dezbinarea unor institu˛ii care p‚n„ Ón prezent au func˛ionat Ón condi˛ii bune.

Prin aceast„ interpelare solicit s„ se ia act de aceast„ stare de fapt ∫i s„ se Óntreprind„ m„surile necesare pentru a sista aceast„ ac˛iune, iar schimbarea directorilor institu˛iilor descentralizate s„ se efectueze strict pe criterii profesionale ∫i nicidecum pe criterii ∫i metode de ∫antaj.

Mai am ∫i o Óntrebare, pot s„ continuu? E trecut„ acolo...

V„ rog, foarte pe scurt. Œntrebare s„ fie, v„ rog frumos.

Mai am o Óntrebare pentru domnul ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mircea Miclea.

Œn baza proiectului îBurs„ special„ — Guvernul Rom‚niei“ o elev„ din Satu Mare, pe nume S„l„jan Crina Loreta, a ob˛inut aceast„ burs„ ∫i ea a fost Ónlocuit„, din cei 18 c‚∫tig„tori, ∫i Ón locul ei pu∫i al˛ii, de pe listele de a∫teptare. Motiva˛ia este c„ nu a declarat suma de 30.000 euro ca necesar„. Nu este un motiv. A∫ cere s„ mi se dea un r„spuns Ón scris la aceast„ Óntrebare.

Mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i o interpelare adresat„ Ministerului Justi˛iei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Programul de guvernare pe perioada 2005—2008 prevede faptul c„ Guvernul Rom‚niei va adopta politici privind reglementarea exercit„rii competen˛elor de consilier juridic al Guvernului.

Fa˛„ de cele prezentate, rug„m pe doamna ministru Monica Macovei s„ ne precizeze:

1. Dac„ Ón prezent consilierul juridic al Guvernului este sau nu o categorie profesional„ diferit„ de cea reglementat„ prin dispozi˛iile Legii nr. 514/2003 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier juridic.

2. Dac„ se inten˛ioneaz„ o reorganizare a administra˛iei publice centrale, Ón sensul Ónfiin˛„rii unui organ de specialitate al administra˛iei publice centrale cu personalitate juridic„, denumit Guvern. Dac„ nu, consilierul juridic al Guvernului angajatul c„rei institu˛ii publice va fi?

3. C‚nd se inten˛ioneaz„ promovarea actului normativ prin care va fi reglementat regimul juridic al consilierului juridic al Guvernului?

4. Av‚nd Ón vedere c„ regimul juridic al consilierului juridic al Guvernului va cuprinde atribu˛ii privind verificarea fundament„rii proiectelor ∫i verificarea urgen˛ei proiectelor ordonan˛elor de urgen˛„, cum va fi remediat„ inconsecven˛a Óntre Programul de guvernare ∫i prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 50/2005?

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Trecem la r„spunsuri.

Stima˛i colegi, Ól invit„m pe domnul ministru Vasile Blaga.

Ave˛i un r„spuns pentru domnul senator Gheorghe Funar, care nu este prezent. Ave˛i un r„spuns scris ∫i Ól da˛i, da?

**Domnul Vasile Blaga** _— ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:** Da.

™i ave˛i un r„spuns pentru senatorul de Buz„u, domnul Ion Vasile. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi, Stimate domnule senator,

Prin Óntrebarea dumneavoastr„, adresat„ Ón plenul Senatului la data de 24 februarie, Ónvedera˛i c„ printr-un comunicat de pres„ al purt„torului de cuv‚nt al prefectului de Buz„u i se cere demisia domnului Ionel Tociu, directorul Agen˛iei Jude˛ene de Ocupare a For˛ei de Munc„, afirm‚ndu-se Ón comunicatul respectiv c„ îacesta s-a implicat Ón campania electoral„ a partidului

aflat la putere p‚n„ Ón decembrie 2004 ∫i a candidat chiar la Parlament din partea acestui partid.“ Dumneavoastr„ Óntreba˛i cum se justific„ faptul c„ se Ónt‚mpl„ astfel de lucruri dac„ acestea nu se fac pe criterii politice ∫i invoca˛i o declara˛ie a prefectului de Buz„u. La Óntrebarea dumneavoastr„, v„ comunic urm„toarele:

Prefectul jude˛ului Buz„u nu a f„cut personal nici o declara˛ie public„ — v„ ar„t ∫i ziarul — prin care s„ afirme c„ a solicitat demisia directorului Agen˛iei Jude˛ene de Ocupare a For˛ei de Munc„ Buz„u pentru c„ a candidat la Parlament din partea Partidului Social Democrat. A spus numai c„ domnul Ionel Tociu ar fi trebuit s„-∫i prezinte demisia de onoare pentru c„ Ón campania electoral„ pentru alegerile generale, la care a participat ca ∫i candidat la Camera Deputa˛ilor din partea partidului aflat la putere, a sus˛inut Programul de guvernare al P.S.D. ∫i implicit a atacat vehement Programul de guvernare al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., consider‚ndu-l total lipsit de viabilitate pe domeniul social. Este adev„rat c„ a propus Ónlocuirea din func˛ie a directorului Agen˛iei Jude˛ene pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ Buz„u, Ionel Tociu, pentru c„ a politizat institu˛ia ∫i pentru c„ a f„cut campanie electoral„ pe toat„ perioada mandatului s„u.

Œn sensul celor mai sus men˛ionate, prefectul a precizat c„ directorul Agen˛iei Jude˛ene de Ocupare a For˛ei de Munc„ Buz„u a acceptat ca subven˛iile acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor de ∫omaj ∫i stimularea for˛ei de munc„ s„ se acorde exclusiv pe criterii politice. Astfel, cel Ón cauz„ a trimis adrese exclusiv primarilor P.S.D., prin care li se solicita s„ depun„ documenta˛ia necesar„ aloc„rii de fonduri pentru angajarea ∫omerilor. Din acest motiv primarii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ∫i cei ai P.R.M. au reclamat Ón mod constant faptul c„ nu au primit asemenea adrese prin care s„-∫i prezinte planul de investi˛ii pentru dezvoltarea comunit„˛ilor locale.

Domnul senator Ion Vasile, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Œncerc un foarte bun sentiment la efortul pe care l-a˛i f„cut pentru aceast„ documenta˛ie extraordinar de lung„, dar, din p„cate, consisten˛a ei ∫i ceea ce v-am cerut eu nu reflect„ realitatea, pentru c„, stimate domnule ministru, vreau s„ v„ informez c„ alalt„ieri, mai exact vineri, o comisie format„ din cel pu˛in 4 domni de la Ministerul Muncii a f„cut o evaluare de o s„pt„m‚n„ a activit„˛ii domnului director Tociu ∫i vreau s„ v„ spun c„ am acest document, concluziile. La toate chestiunile reclamate de c„tre domnul prefect BÓgiu rezultatele sunt Ón conformitate cu reglement„rile existente. Deci nu exist„ nici o acuz„ adus„ de inspectorii Ministerului Muncii pe exact toate domeniile pe care dumneavoastr„ le-a˛i precizat. Œn ceea ce prive∫te...

Domnule senator, nu ne ˛ine˛i un discurs. V„ rog frumos, un scurt comentariu.

M„car jum„tate din timpul pe care l-a folosit domnul ministru.

V„ rog foarte mult.

Este bine c„ exist„ aceast„... Óntruc‚t Ól cunosc pe domnul ministru...

Domnule ministru, v„ mai fac o precizare, ca s„ fi˛i... ™ti˛i, noi Ón Regat, nu Ón zona unde tr„i˛i dumneavoastr„, de obicei, avem un obicei r„u: din 85 de primari, 70, la vremea respectiv„, erau ai no∫tri. Era greu s„ discrimin„m c‚˛iva primari care vreau s„ v„ spun c„ sunt tot prietenii no∫tri ∫i, Ónt‚mpl„tor, sunt la dumneavoastr„.Ón partid.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. Mul˛umesc domnului ministru. Domnul ministru Bogdan Olteanu, ave˛i... Numai o secund„.

Am rug„mintea, pentru c„ nici domnul Dinescu, nici domnul Funar nu sunt aici, s„ le da˛i Ón scris ∫i considera˛i c„ a˛i r„spuns Ón numele primului-ministru. Œl invit pe domnul...

Procedur„!

Da, v„ rog.

Domnule pre∫edinte al Senatului,

**E** xist„ o Constitu˛ie, exist„ un regulament, ca lege organic„. La aceste Óntreb„ri trebuie s„ se prezinte personal primul-ministru, ∫i dac„ s-a creat un precedent r„u de c„tre P.S.D. Ón acest sens, este bine ca noua putere politic„ s„ nu-l repete. Deci Ón mod normal nu se pot primi r„spunsuri de la primul-ministru pe aceast„ cale.

R„spunsurile acestea sunt scrise ∫i sunt semnate de primul-ministru, nu? Da, o s„ discut„m ∫i acest aspect. E o treab„, o procedur„î, avem ni∫te cutume de vreo 14, 15 ani...

Œl invit pe domnul ministru Ionel Popescu, ministrul finan˛elor.

Domnule ministru, ave˛i o Óntrebare de la domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar P.S.D., ∫i de la domnul senator Ion Florescu... Dou„ de la domnul senator Ion Moraru. Cam at‚t v„d aici.

V„ ascult„m, domnule ministru.

**Domnul Ionel Popescu** _— ministrul finan˛elor publice_ **:** Cu care Óncepem?

Cu care dori˛i dumneavoastr„. Colegii sunt Ón sal„... Ce ave˛i la Óndem‚n„.

Fa˛„ de Óntrebarea domnului senator Ion Moraru preciz„m c„, Ón cursul lunii ianuarie 2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a demarat procedurile pentru achizi˛ionarea unui serviciu de audit care urmeaz„ s„ analizeze planul de reorganizare al Societ„˛ii Comerciale îRafo“ — S.A. One∫ti, poten˛ialul de viabilitate al acesteia, posibilit„˛ile de redresare ale S.C. îRafo“ — S.A. One∫ti ∫i capacitatea de stingere a crean˛elor bugetare prin plat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Totodat„, Ón cadrul Ministerului Finan˛elor Publice ∫i al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului se analizeaz„ efectele juridice pe care le-a produs at‚t Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004, c‚t ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 ∫i vor fi formulate propuneri pentru Guvernul Rom‚niei Ón leg„tur„ cu aplicarea celor dou„ acte normative. Œntre timp Óns„ mai avem un r„spuns de la Consiliul Concuren˛ei, care ne precizeaz„ urm„toarele:

A∫a cum s-a precizat ∫i Ón punctul de vedere al Consiliului Concuren˛ei, comunicat prin scrisoarea din 25 noiembrie 2004, Ón m„sura Ón care A.V.A.S. va recurge la conversia Ón ac˛iuni a crean˛elor preluate, se contureaz„ astfel premisele existen˛ei unui ajutor de stat, Óntruc‚t societatea este degrevat„ de datoriile sale c„tre bugetul de stat.

Conversia Ón ac˛iuni a crean˛elor, chiar la valoarea de pia˛„, intr„ sub inciden˛a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Óntruc‚t societatea este Ón dificultate financiar„, iar ac˛iunile societ„˛ii pe pia˛a de capital se afl„ Ón declin semnificativ. Citez din r„spunsul pe care l-a dat Consiliul Concuren˛ei: îŒn situa˛ia Ón care se va recurge la procedura de executare silit„, crean˛ele preluate de A.V.A.S. pot avea un rang inferior crean˛elor bugetare, ceea ce va determina o diminuare a veniturilor de Óncasat la bugetul de stat. Œn aceast„ situa˛ie, ceilal˛i creditori ai societ„˛ii, ale c„ror crean˛e dob‚ndesc un rang superior fa˛„ de crean˛ele creditorilor bugetari, sunt avantaja˛i, Óntruc‚t statul, ajuns la masa credal„, Ó∫i pierde pozi˛ia privilegiat„ oferit„ de rangul crean˛ei bugetare. Œn toate situa˛iile prezentate mai sus, rezult„ indicii privind existen˛a unor elemente de ajutor de stat la un nivel foarte ridicat, ceea ce va crea mari probleme Ón evaluarea acestora, cu luarea Ón considerare a criteriilor definite prin legisla˛ia rom‚neasc„, armonizat„ cu cea european„. Œn aceste condi˛ii, se apreciaz„ c„ este nevoie de reconsiderarea situa˛iei reglementate prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 101/16.11.2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra Societ„˛ilor comerciale îRafo“ — S.A. One∫ti ∫i îCarom“ — S.A. One∫ti.

## Numai o secund„!

Domnul senator Moraru, dori˛i s„ interveni˛i suplimentar? V„ rog.

Chiar v-a∫ ruga. C‚∫tig„m timp.

Œmi pare r„u c„ domnul ministru nu a fost aici s„ le aud„ ∫i d‚nsul ∫i, eventual, s„ ∫tim dinainte ∫i noi preciz„rile pe care le-a f„cut.

Numai dou„ lucruri: 1. Este foarte bizar„ pozi˛ia Consiliului Concuren˛ei, at‚ta vreme c‚t la momentul adopt„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 101/2004 Consiliul Concuren˛ei a avut o cu totul ∫i cu totul alt„ p„rere. Acum, ast„zi, ni s-au prezentat ni∫te elemente contrare.

2. Cred c„ o parte din r„spunsul ∫i o parte din preocup„rile Ministerului Finan˛elor Publice au r„mas f„r„ obiect din moment ce ast„zi Senatul a aprobat suspendarea..., adic„ a respins Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 101/2004, ∫i dac„ ∫i Camera Deputa˛ilor va proceda la fel, atunci lucrurile sunt clare. R„m‚ne Óns„ Óntrebarea, ∫i pe mine joi m„ vor Óntreba oamenii, c‚nd m„ voi duce la Bac„u sau la One∫ti, ce a spus domnul ministru al finan˛elor Ón leg„tur„ cu viitorul acestor dou„ societ„˛i, ∫i eu nu ∫tiu ce s„ le r„spund.

V„ pot spune c„, practic, acum, justi˛ia este cea care decide. ™i noi a∫tept„m r„spunsul de la justi˛ie.

Dar, apropo de oameni, dumneavoastr„ a˛i ridicat — ∫i foarte bine, pe bun„ dreptate — ∫i problema social„. Crede˛i-m„ c„ am f„cut un calcul, dac„ to˛i oamenii care lucreaz„ acolo ar fi primit c‚te 4 miliarde de lei ∫i ar fi stat acas„, paguba ar fi fost cam tot aceea∫i. Deci eu cred c„ problema social„ este pus„ de multe ori Ón fa˛„, dar, repet, dac„ asta era principala problem„, cea social„, puteam s„ le d„m acelor oameni c‚te 4 miliarde de lei ∫i n-ar fi fost pierderea mai mare, ar fi fost practic la fel.

## Domnule ministru,

Cu o singur„ precizare, c„ facem confuzie. V„ referi˛i la datoria istoric„. Anul trecut, au dat la buget peste 12 mii miliarde impozit. Œnchiderea, prin aceast„ ordonan˛„, Ónseamn„ Ónchiderea îRafo“ One∫ti. Œn condi˛iile acestea, nu ve˛i mai Óncasa anul acesta 12 mii de miliarde. Nu este o glum„. Ve˛i avea o gaur„ Ón plus de astupat pe l‚ng„ cele pe care deja le ave˛i. G‚ndi˛i-v„, ca istorie, ave˛i dreptate, ca datorie istoric„, dar pentru viitor...

V„ rog, s„ trecem la al doilea r„spuns. S-a terminat transmisia radio.

V„ ascult„m. R„spuns la a doua Óntrebare.

Tot a domnului Ion Moraru.

Suspendarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 84/2005.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V-a∫ ruga s„-mi da˛i voie s„ nu mai reiau considera˛iile pe care le-am prezentat Ón cadrul dezbaterilor generale.

Deci suspendarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 84/2005 pentru modificarea ∫i completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

Rug„minte, mai pe scurt, v„ rog!

Da.

Potrivit prevederilor art. 54 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, p‚n„ la modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, acesta produce efecte pe durata existen˛ei acestuia, Óncep‚nd cu intrarea Ón vigoare. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 84/2005 pentru modificarea ∫i completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ∫i aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 44/2004, au fost modificate ∫i completate normele de aplicare a Codului fiscal, Ón principal ca urmare a modific„rilor care au fost aduse acestuia prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004, dar ∫i pentru clarificarea altor aspecte semnalate de contribuabili ∫i organele fiscale.

Œn m„sura Ón care Codul fiscal va suferi modific„ri sau complet„ri ulterioare prin adoptarea unor acte normative ulterioare, acestea vor fi avute Ón vedere Ón momentul modific„rii normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, dar acum exist„ normele metodologice care func˛ioneaz„ ∫i, dac„ vor mai exista modific„ri ale Codului fiscal, evident c„ ∫i normele vor suferi modific„ri astfel ca acestea s„ fie puse Ón acord cu eventualele modific„ri la Codul fiscal.

Mul˛umesc. Domnul senator Moraru.

Mul˛umesc foarte mult domnului ministru.

Este op˛iunea Domniei sale. Nu am comentarii dac„ a∫a se apreciaz„ c„ se ajut„ mediul de afaceri. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule ministru, mai ave˛i un r„spuns la Óntrebarea domnului senator Ion Florescu referitor la situa˛ia exportatorilor rom‚ni, Ón general. Probabil, legat de curs ∫i de restul.

Aceasta este, Óntr-adev„r, domnule pre∫edinte, domnilor senatori, a∫a cum ∫ti˛i, o tem„ viu dezb„tut„ Ón aceste zile. Ministerul Finan˛elor Publice colaboreaz„ cu Banca Na˛ional„ a Rom‚niei pentru asigurarea stabilit„˛ii macroeconomice, Ón special Ón ceea ce prive∫te strategia de reducere a infla˛iei ∫i men˛inerea deficitului de cont curent Ón limite sustenabile ∫i, Ón acest sens, reducerea deficitului bugetar, adic„ o politic„ fiscal-bugetar„ prudent„, este menit„ s„ tempereze cererile interne, s„ reduc„ presiunea pe importuri ∫i s„ asigure continuarea dezinfla˛iei.

Dar, Óntr-adev„r, atunci c‚nd moneda na˛ional„ se Ónt„re∫te, evident c„ sunt mai stimulate importurile dec‚t exporturile.

Cu aceste probleme, Óns„, s-au confruntat, practic, exportatori ∫i din celelalte ˛„ri care au aderat la Uniunea European„ ∫i care au trecut prin acest proces de Ónt„rire

a monedei na˛ionale. La fel s-a Ónt‚mplat ∫i cu cei din zona euro. Aminti˛i-v„ c„, Ón urm„ cu doi ani, doi ani ∫i jum„tate, practic, paritatea euro—dolar era undeva la 0,86, iar acum este Ón jur de 1,30. Deci practic, de vreo 40%, 40 ∫i ceva la sut„, ceea ce, dac„ am face a∫a, o paralel„ nu tocmai fericit„, dac„ euro era la noi 40.000, ar Ónsemna, dac„ ar ajunge la 24.000, s„ tr„im cam ce au tr„it exportatorii din zona euro.

Evident c„ mul˛i dintre exportatori, din p„cate, au fost obi∫nui˛i s„ aib„ marje mari de profitabilitate ani de zile doar din devalorizarea cursului. Acum vor fi obliga˛i s„ mai umble la cheltuieli, la productivitate, pentru a deveni mai competitivi.

Interven˛iile B„ncii Na˛ionale... A˛i v„zut ce s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, dou„ s„pt„m‚ni. A cump„rat 600 milioane de euro de pe pia˛„. P‚n„ la urm„, am Ón˛eles c„ Ón toat„ luna februarie s-a cump„rat un miliard de euro ∫i, practic, cursul a urcat dou„, trei zile, pe la 38.000, dup„ care, cu toat„ interven˛ia B„ncii Na˛ionale, el a sc„zut din nou, este undeva Ón jur de 36.000 lei.

Cred c„ este o perioad„, Óntr-adev„r, mai grea pentru investitori. Pot fi folosite instrumentele de la EXIMBANK. Mai pot fi folosite ∫i alte metode de c„tre ei, de helping. Sigur, unele b„nci ofer„ astfel de instrumente, altele nu. M„ tem c„ prea mult Ómpotriva Ónt„ririi monedei na˛ionale, nici Ministerul Finan˛elor Publice ∫i nici Banca Na˛ional„ nu cred c„ pot face.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule senator Ion Florescu. Dori˛i s„ interveni˛i suplimentar?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc domnule ministru pentru r„spuns. Œntrebarea mea se referea la eventuale m„suri de protec˛ie ale Ministerului Finan˛elor Publice, de a Óndulci pu˛in situa˛ia Ón care se afl„, la aceast„ or„, exportatorii, Ón vederea eventualelor derapaje majore ale bugetelor lor.

Œn acela∫i timp, domnule ministru, v-am rugat s„ primesc ∫i un r„spuns scris. Mul˛umesc.

Sigur c„ da. Domnule senator, dac„-mi permite˛i, dac„ dumneavoastr„... Eu v„ propun colaborarea, dac„ crede˛i c„ putem g„si Ómpreun„ vreo metod„ care s„ nu fie considerat„ nici ajutor de stat, s„ nu avem probleme nici cu Uniunea European„, v„ propun s„ colabor„m ∫i s„ discut„m pe aceast„ tem„ oric‚nd dori˛i dumneavoastr„.

Deocamdat„, au luat o serie de m„suri cei din Banca Na˛ional„ care au la Óndem‚n„ o serie de p‚rghii, inclusiv prin rezervele minime obligatorii, ni∫te lucruri care sper„m s„ dea rezultate.

Ministerul Finan˛elor Publice, c‚nd vor avea bani, probabil, vom introduce ∫i noi prime de export, func˛ie de gradul de valorificare.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte.

Domnul secretar de stat Adrian Cioc„nea este aici?

Da.

Secretar de stat Adrian Cioc„nea? Nu e.

Este, este!

Numai o secund„. Sta˛i acolo! Domnul senator ™erban Mih„ilescu care v-a pus o Óntrebare referitor la salarizarea consilierilor pentru integrare nu este prezent. Œi transmite˛i Ón scris r„spunsul.

Domnul secretar de stat Mario B„lu e aici?

Da.

La fel. Domnul senator Ilie Petrescu este Ón Republica Moldova, dac„ nu m„ Ón∫el. Rug„mintea este s„-i transmite˛i Ón scris.

Domnul secretar de stat Eftimescu este aici?

Am aceea∫i rug„minte. Domnului senator Gheorghe Funar, care este Ón Republica Moldova, Ón leg„tur„ cu alegerile, s„-i transmite˛i Ón scris, de asemenea.

Domnul secretar de stat Zoltán Székely.

Aceea∫i rug„minte. Domnului senator ™erban Mih„ilescu Ói transmite˛i Ón scris, de asemenea, ∫i am solu˛ionat problema.

Domnul secretar de stat László Borbély a plecat. Cine este Ón locul d‚nsului?

Domnul Buza∫u.

V„ rog frumos, lua˛i loc aici la tribun„.

Re˛ine˛i, la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar privind taxa pentru scoaterea terenului agricol din circuitul agricol transmite˛i r„spuns Ón scris.

C„tre domnul senator R„zvan Theodorescu, la Óntrebarea privind reabilitarea unor drumuri, transmite˛i r„spunsul Ón scris.

Da˛i r„spuns numai pentru domnul senator Ion Florescu, Partidul Social Democrat, referitor la programul reabilit„rii drumurilor na˛ionale Ón jude˛ul Gorj.

## **Domnul Septimiu Buza∫u** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Transporturilor_ **:**

Œn prezent, Ón jude˛ul Gorj, se desf„∫oar„ proiectul de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, cofinan˛at de B.E.I. ∫i Guvernul Rom‚niei, Ón cadrul c„ruia este prev„zut„ reabilitarea sectorului de drum DN 66, respectiv Drumul european 79 Filia∫i — Petro∫ani.

Sectorul de la Filia∫i la Petro∫ani urmeaz„ s„ fie executat Ón baza a 3 contracte, iar lucr„rile de reabilitare s„ fie finalizate p‚n„ Ón martie 2008, durata de execu˛ie a lucr„rilor pe tronsoanele Filia∫i—Rovinari ∫i Rovinari— Bumbe∫ti Jiu este de 24 de luni, iar durata de execu˛ie pe tronsonul Bumbe∫ti Jiu—Petro∫ani este de 30 de luni.

Œn urm„torii 4 ani, aceasta va fi singura lucrare de reabilitare Ón jude˛ul Gorj.

Domnul senator Ion Florescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule ministru.

De r„spuns, Ón sine, sunt mul˛umit, Óns„, este prea pu˛in, ∫i asta cu at‚t mai mult cu c‚t avem un drum, de la Severin, la V‚lcea, cu un segment nereabilitat de 20 de kilometri, este vorba de o reabilitare primar„ ∫i era programat, Ón continuare, drumul peste Par‚ng, 67C, care are mare influen˛„ Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea zonei, Ón special, ∫i, mai ales, a sta˛iunii R‚nca, care reprezint„ mare interes pentru gorjeni.

Acesta a fost un set de probleme.

Cel„lalt, rug„mintea ∫i la dumneavoastr„, ca ∫i la domnul ministru al finan˛elor publice, s„ primim ∫i r„spuns scris.

Mul˛umesc.

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, un minut.

V„ rog.

Deci, a∫a cum este definit„, ca no˛iune tehnic„, reabilitarea este o lucrare foarte complex„, care poate s„ ajung„ Ón jur de 700 — 800.000 de euro pe kilometru. Reabilitarea primar„ este o lucrare de Óntre˛inere periodic„, impropriu botezat„ îreabilitare“, pentru c„ genul de lucr„ri care se execut„ la o reabilitare primar„ sunt lucr„ri de suprafa˛are, de corec˛ie, tratamente bituminoase. Deci nu intervenim la structur„, nu reabilit„m drumul. Dar astfel de lucr„ri de Óntre˛inere periodic„ fac obiectul unui program de Óntre˛inere periodic„ ∫i face parte din categoria cheltuielilor curente ∫i care noi am considerat c„ nu este obiectul Óntreb„rii dumneavoastr„. Lucr„ri de abilitare, a∫a cum este definit acest termen tehnic, sunt lucr„ri foarte complexe, care ˛in ∫i de modificarea geometriei drumului, structur„, scurgerea apelor, consolid„ri ∫i a∫a mai departe.

Domnule ministru, mul˛umesc.

Eu, din p„cate, am ceva tangen˛„ cu sectorul acesta de activitate.

Eu v„ Óntrebam de reabilitare, pentru c„ a∫a ∫tiu c„ se nume∫te, reabilitarea e primar„ ∫i, e adev„rat, nu s-a intervenit la elementele geometrice ale drumului, Ón schimb, s-a turnat un covor asfaltic de peste 20 de centimetri, dar este o Óntrerupere, de undeva, de la localitatea C‚lnic, p‚n„ Ón T‚rgu-Jiu, de 20 de kilometri, exact pe por˛iunea cea mai dificil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005 Rug„mintea ∫i insisten˛ele mele ar fi de a completa ∫i acel segment. A r„mas exact ca o pat„ neagr„, pe un drum foarte bine ref„cut, de la Severin la R‚mnicuV‚lcea, prin T‚rgu-Jiu, a∫a cum v„ mai spuneam. Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Mihai ™eitan, v„ rog, ave˛i o Óntrebare adresat„ de domnul senator Liviu Doru Bindea referitoare la recalcularea pensiilor publice.

## **Domnul Mihai ™eitan** _— pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„-i mul˛umesc domnului senator Liviu Doru Bindea pentru cazul pe care ni l-a ridicat, de la Cluj. Nu vreau s„ dau r„spunsul citindu-l pe cel pe care o s„-l Ónaintez oficial Ón scris, ci vreau doar s„-i transmit domnului senator c„, Óncuno∫tin˛at, am luat leg„tura cu Clujul, am cerut toate actele care sunt Ónvederate ∫i transmise de persoana pe care d‚nsul o men˛ioneaz„, o doamn„ Ón v‚rst„ de 95 de ani. Am analizat datele Ón leg„tur„ cu legisla˛ia Ón vigoare — Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005, Decretul nr. 92/1976 ∫i a∫a mai departe —, acele acte nu sunt ob˛inute de la C.F.R., cum se specific„, ci sunt ni∫te arhive personale ale doamnei din perioada Ón care lucra, ele trebuie transformate Ón forma ∫i con˛inutul pe care legea le cere, pentru c„, altfel, nu pot fi luate Ón considerare. ™i atunci, eu vreau s„ v„ asigur c„ pentru a rezolva acest caz — mai sunt foarte pu˛ine Ón ˛ar„ — ∫i pentru a nu pune astfel de oameni pe drumuri, ca s„-∫i caute aceste documente, ∫i pentru c„ legea ne d„ voie s„ mai a∫tept„m o perioad„ s„ putem face calculul final corect, d‚ndu-i pensia care va fi at‚t de mare c‚t rezult„ din calcul, nu va fi expulzat„ din motivul c„ este prea mare.

Personal, Ómi iau angajamentul Ón aceast„ situa˛ie ∫i am ∫i f„cut-o, am cerut Clujului ca actele doamnei, a∫a cum le are, s„ fie transmise oficial de Direc˛ia de pensii de la Cluj, la C.F.R., pentru a ob˛ine documentul care s„ stea la baza recalcul„rii ∫i cred c„ luna aceasta vom putea face acest lucru, chiar dac„ doamna o s„ primeasc„ decizia, acum, acas„, pensia, cu rezultatul recalcul„rii, urm‚nd, conform legii, s„-i facem recalcularea viitoare ∫i s„-i d„m din urm„ sumele.

V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte, domnule senator.

De acord, domnule senator Liviu Doru Bindea?

V„ mul˛umesc.

Problema era, a∫a, de principiu, ca nu cumva s„ se extind„ acest obicei, ca, atunci c‚nd rezult„ pensii mult prea mari s„ nu se instituie...

Nu exist„ a∫a ceva, este imposibil. Cine a spus a∫a ceva trebuie penalizat, ∫i eu nu am fost informat de a∫a ceva.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Mul˛umesc, domnule ministru. Œl invit pe domnul secretar de stat Dumitru Miron. V„ rog.

Ave˛i interpelarea domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, situa˛ia institutorilor ∫i a asisten˛ilor medicali. V„ ascult„m.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

R„spunz‚nd la interpel„rile formulate de domnul senator Aurel Ardelean referitoare la specializarea îinstitutori“ — una dintre ele — ∫i referitoare la asistentele medicale — cealalt„ —, vreau s„ v„ precizez urm„toarele:

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Óncep‚nd cu acest an, a conferit un suplimentar nivel de autonomie decizional„ universit„˛ilor. Pentru aceasta, noi am propus ca prin hot„r‚re de guvern s„ se reglementeze doar domeniile fundamentale de studiu ∫i am comunicat cifrele de ∫colarizare per total universitate.

Conform acestei noi arhitecturi educa˛ionale, lansate Ón prelungirea gestion„rii îProcesului Bologna“, universit„˛ile vor proceda la trecerea Ón lichidare a colegiilor universitare sau la transformarea lor Ón forma˛ii de studiu de formare ini˛ial„, nivel licen˛„.

Ca atare, potrivit Hot„r‚rii de Guvern nr. 88/2005, men˛ionate, toate universit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt superior public ∫i privat — vreau s„ fac precizarea c„ Óntre nivelul Ónv„˛„m‚ntului public de stat ∫i cel privat nu vrem s„ mai facem nici un fel de discriminare — sunt institu˛ii de utilitate public„, acreditate ∫i autorizate. Toate institu˛iile vor proceda la reformarea planurilor de Ónv„˛„m‚nt ale specializ„rilor acreditate ∫i/sau autorizate s„ func˛ioneze provizoriu, pentru a asigura dob‚ndirea cuno∫tin˛elor ∫i competen˛elor generale ∫i de specialitate, definitorii pentru domeniul de studiu ∫i pentru a realiza un Ónv„˛„m‚nt centrat pe student.

Ca atare, universit„˛ile sunt cele care vor proceda Ón parteneriat, Óntre ele, Ón sensul c„, pe domenii mari de profile educa˛ionale, universit„˛ile sunt invitate s„ reflecteze, pentru ca s„ ofere acela∫i produs educa˛ional, fie c„ sunt la Ia∫i, Cluj, Arad sau Bucure∫ti, Timi∫oara.

V„ rog, pe scurt, domnule secretar de stat. Nu avem timp... Ave˛i maximum dou„ minute la dispozi˛ie. V„ rog.

Œn acest context, a∫ vrea s„ spicuiesc doar din r„spunsul scris faptul c„ au fost f„cute unele monitoriz„ri Ón cadrul mecanismului de îpeer-review“ al rela˛iei noastre cu Uniunea European„ ∫i c„, Ón august-septembrie, urmeaz„ o nou„ astfel de misiune de analiz„ integrat„ Ón domeniul recunoa∫terii reciproce a calific„rilor profesionale Ón domeniul medical.

Œn concluzie, spun: Ón urma rezultatelor acestei vizite a exper˛ilor europeni, a discu˛iilor ∫i rapoartelor care vor fi formulate, atunci Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va lua m„surile ce se impun pentru respectarea cerin˛elor europene.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule senator Aurel Ardelean, sunte˛i de acord, da?

Mul˛umesc.

Domnule ministru, a∫ vrea s„ primesc ∫i r„spunsul scris.

V„ d„ ∫i r„spunsul scris.

Domnul secretar de stat Cornel Chiriac, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, referitor la îUzina de produse speciale“ F„g„ra∫.

Œntrebare, domnul senator Otilian Neagoe.

Dup„ care, r„m‚nem s„ lucr„m mai mult numai cu domnul secretar de stat Vasile Lupu.

Domnule pre∫edinte, Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ — de fapt, a cuprins, Ón fa˛„, ∫i alte dou„ l„muriri, una legat„ de asocierea cu îTransbus“ —, ac˛iunea Ón sine nu este anulat„, ci este doar preluat„ de îBrafco“ — S.R.L. Bra∫ov, exact cu acela∫i obiect, cu acelea∫i caroserii, cele 250 de buc„˛i complete de autobuze, ∫i-au exprimat inten˛ia, au depus toate documentele, a∫tept„m finalizarea lor.

La îCarfil“ Bra∫ov, la modernizarea Turn„toriei de font„, este Ón curs de finalizare ∫i dorim acest lucru, pentru c„ avem ∫i posibilitatea desfacerii spre Germania a produselor turnate. Deja s-a luat leg„tura ∫i cu Oficiul Participa˛iilor Statului ∫i din partea ministerului nostru au pornit toate ac˛iunile Ón aceast„ direc˛ie.

Referitor la îNitramonia“ F„g„ra∫, aceasta a fost divizat„ ∫i o parte din ea s-a numit îUzina de produse speciale“ F„g„ra∫. Prin protocolul de separare, 28% din utilit„˛i reveneau îUzinei de produse speciale“, aceasta a fost f„cut„ Ón mod mecanic, chiar ∫i atunci c‚nd îUzina de produse speciale“ nu a func˛ionat, s-a ajuns la datorii enorme, la un proces care este la cea de a 9-a Ónf„˛i∫are,

este pentru 10 martie, c‚nd, probabil, se va face pronun˛area definitiv„.

Datoria total„ este de 94 de miliarde lei ∫i probabil c„ vom g„si o solu˛ie de compromis. Deja a fost declan∫at„ administrarea special„ la îUzina de produse speciale“ ∫i Óncerc„m salvarea acestei uzine, care este unic produc„tor al TNT-ului ∫i are instala˛ii moderne de concentrare a acidului azotic ∫i sulfuric.

Vreau s„ ar„t c„ Ón 2004 au produs 36 de miliarde lei ∫i pentru anul acesta sunt deja contracte de 45 de miliarde lei. Deci aceasta este ideea salv„rii acestei unit„˛i. Evident c„ nu am dori o aprovizionare din import, Ón condi˛iile Ón care avem aceast„ unitate. A∫adar, aten˛ia este total focalizat„ spre aceast„ unitate ∫i Óncerc„m, cu Oficiul Participa˛iilor Statului, s„ g„sim cea mai bun„ solu˛ie de salvare.

At‚t, domnule senator.

De acord, domnule senator Neagoe?

Vreau numai s„ Óntreb, pentru îCarfil“ — Bra∫ov, care e sursa de finan˛are pentru finalizarea lucr„rilor la Turn„torie.

Deci este din fondul ministerului ∫i deja suntem Ón curs de a aloca sumele cu pricina. Œns„ am trimis o comisie care s„ fac„ evaluarea exact„, s„ nu ajungem Ón situa˛ia s„ furniz„m bani care nu s-ar reg„si Ón aceast„ lucrare de investi˛ii.

A∫adar, am f„cut o separare a lucr„rilor Ón cadrul programului general ∫i d„m drumul numai la partea de font„.

Bine. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit„m acum pe domnul secretar de stat Vasile Lupu, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

V„ rog s„ lua˛i loc.

Domnii senatori: Ilie SÓrbu, Petre Daea, Aurel Gabriel Simionescu, Vasile Ion.

Rug„mintea este — v„ rog s„ m„ urm„ri˛i, domnule secretar de stat...

Domnul Vasile Ion nu mai este aici, da?! Am rug„mintea, dac„ ave˛i r„spunsul scris, s„ i-l trimite˛i.

Da, am r„spunsul scris.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Foarte bine.

Pentru domnul Petru Stan, de la P.R.M.? Absent?

De asemenea, Ói trimite˛i r„spunsul scris. Iat„ c„ am simplificat.

Mai ave˛i dou„ Óntreb„ri puse de domnul senator Ilie S‚rbu, P.S.D.

## **Domnul Ilie S‚rbu**

**:**

Am primit r„spunsul, s„pt„m‚na trecut„, direct de la domnul ministru Flutur.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci a˛i primit r„spunsul Ón leg„tur„ cu SAPARD-ul?

## **Domnul Ilie S‚rbu**

**:**

Le-am primit pe am‚ndou„. Dac„ le ave˛i scrise...

Le am ∫i scrise.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

La am‚ndou„? Mul˛umesc foarte mult. Domnul Daea?

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Eu a∫tept.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul Petre Daea are dou„ Óntreb„ri. Una referitoare la stadiul preg„tirii campaniei de prim„var„ ∫i a doua referitoare la patrimoniul... pastoral?!

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Programul na˛ional de Ómbun„t„˛ire a paji∫tilor.

De paji∫ti, da, pastoral, am zis simplificat. V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ din 24 februarie 2005: care este stadiul preg„tirii campaniei agricole de prim„var„?

Suprafe˛ele pe culturi, programate a se Óns„m‚n˛a Ón prim„vara anului 2005, se prezint„ astfel: cultura ∫i suprafa˛a...

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Dac„ ave˛i scris, nu-mi trebuie...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Œl am scris.

## **Domnul Petre Daea**

_**:**_

Atunci nu-mi trebuie. M„ intereseaz„ mecanismele ∫i...

Gradul de asigurare cu semin˛e, pesticide, Óngr„∫„minte, motorin„ ∫i mecanismele de sprijin pentru produc„torii agricolii ∫i derularea acestora.

Pe ansamblul ˛„rii, se asigur„ Óntreaga cantitate necesar„ de semin˛e la toate culturile, a∫a cum au fost stabilite mi∫c„rile de semin˛e din jude˛ele produc„toare, c„tre jude˛ele deficitare.

Nu vre˛i r„spunsul scris?

Domnule secretar de stat, am o rug„minte. Œl ave˛i scris?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da.

## **Domnul Petre Daea**

**:**

™i dac„ a ajuns vreun ban la ˛„rani, Ón prim„vara aceasta?

Deci numai dac„ sume financiare au plecat, pentru campania de prim„var„, c„tre produc„torii agricoli, subven˛ii? Da˛i domnului senator r„spunsul scris ∫i dac„ dup„ aceea mai are nel„muriri intervine.

Da, domnule pre∫edinte.

Deci sursa financiar„ a ajuns, prin subven˛ie, la produc„torii agricoli? Asta este problema principal„.

Domnule pre∫edinte, de diminea˛„ stau Ón comisie, trebuie s„ Ól g„sesc acum, repede, ∫i...

Erau sub form„ de motorin„, nu?

Da.

Cred c„ nu au ajuns.

Nu au avut cum s„ ajung„.

Nu aveau cum s„ ajung„ mai Ónt‚i bonurile valorice ∫i dup„ aceea.... Am rug„mintea s„ da˛i r„spunsul...

Un sprijin direct al statului de 2,5 milioane pentru produc„torii agricoli.

Statul sprijin„ produc„torii agricoli, prin acordarea a 2,5 milioane lei pe hectar Ón anul 2004 ∫i 1,5 milioane lei pe hectar, pentru culturile ce se vor Óns„m‚n˛a Ón prim„vara anului 2005, cu excep˛ia porumbului, ov„zului ∫i plantelor furajere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine.

Domnul Simionescu, da?!

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Nu, mai are un r„spuns pentru mine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Ba da.

Mai ave˛i unul?! Referitor la paji∫ti. V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/14.III.2005

## **Domnul Vasile Lupu:**

Tot Ón data de 24 februarie 2005, pentru prim„vara anului 2005, din bugetul ministerului, s-a prev„zut suma de 100 miliarde lei pentru subven˛ionarea produc˛iei de semin˛e certificate ∫i utilizate la Óns„m‚n˛are.

Pentru zece specii de plante furajere s-a prev„zut suma de 42,17 miliarde lei, av‚ndu-se Ón vedere relansarea produc˛iei de semin˛e din aceste specii, Ón principal pentru categoriile biologice superioare, prebaz„ ∫i baz„, provenite din produc˛ia intern„.

Institutul de Paji∫ti Bra∫ov ∫i Institutul Fundulea au Óntocmit programe de multiplicare pentru fiecare specie ∫i soi ∫i acestea Óncep s„ se materializeze Ón prim„vara acestui an. Œn acest fel se realizeaz„ baza necesar„ producerii de semin˛e certificate, destinate pentru Ónfiin˛area paji∫tilor sau supraÓns„m‚n˛„rii Ón anul 2006.

Se prevede ca Ón anul 2007 s„ se poat„ asigura cantit„˛ile de semin˛e de plante furajere necesare la nivelul programului de refacere a paji∫tilor, inclusiv prin completarea sortimentului de import.

Ajutorul financiar pentru semin˛ele de plante furajere se va acorda ∫i Ón prim„vara anului 2006 ∫i va continua ∫i dup„ aderarea la Uniunea European„. De asemenea, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale finan˛eaz„, anual, din fondul de ameliorare, constituit conform Legii nr. 18/1991, proiecte pentru ameliorarea ∫i amenajarea terenurilor agricole degradate, constituite Ón perimetre de ameliorare.

Œn anul 2005 sunt prev„zute s„ se realizeze lucr„ri pentru combaterea eroziunii solului, eliminarea excesului de umiditate, amenajarea terenurilor alunecate, regulariz„ri de cursuri de ap„, Ón 296 de perimetre de ameliorare, din 35 de jude˛e, cu o valoare total„ de 448 miliarde lei.

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Dac„ da˛i ceva, acum, din cele 500.000 lei la hectar?

Asta nu era Óntrebare aici.

Pofti˛i la microfon, domnule senator.

Era Óntrebarea.

Sigur, eu am Ón˛eles dificultatea Ón care se afl„ ministerul ∫i de aceea am ∫i fost atent Ón momentul Ón

care am g‚ndit Óntrebarea, s„ o transmit Ón a∫a fel Ónc‚t r„spunsul s„ vin„ _volens-nolens._

Spuneam c„ dumneavoastr„ a˛i promis 500.000 lei pentru fiecare hectar de paji∫ti din Rom‚nia. Œntrebarea a fost: da˛i ceva din ace∫ti 500.000 lei, Ón acest an?

R„spunsul poate fi da sau nu. Dac„ e da, c‚t, dac„ nu, este treaba dumneavoastr„.

Cu siguran˛„ noi ne ˛inem de Programul de guvernare ∫i probabil c„ la bugetul rectificat se va avea Ón vedere acest aspect.

L„sa˛i-o a∫a, a c„zut bine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul Simionescu este aici, da?

V-a pus o Óntrebare legat de pre˛ul.... Poftim?!

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu**

**:**

Legat de pre˛ul motorinei a r„spuns deja. Legat de Óngr„∫„minte...

Am r„spunsul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Vre˛i scris sau ∫i oral?

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu**

**:**

Dac„ este scris, s„ mi-l dea a∫a.

Œl am.

V„ rog s„ i-l da˛i scris.

V„ rog s„ primi˛i r„spunsul scris ∫i, dac„ trebuie, reveni˛i cu o Óntrebare.

Ne oprim aici.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor. Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,40._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007222]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 25/14.III.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 77.000 lei vechi/7,70 lei noi