Valer Dorneanu

## **Domnul Adrian N„stase** — _prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Preafericirea Voastr„, Eminen˛a Voastr„, Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor reprezentan˛i ai institu˛iilor statului, Stima˛i ambasadori, Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie, cu acest prilej aniversar, s„ v„ adresez, Ón primul r‚nd, sincere felicit„ri ∫i cele mai calde ur„ri. S„rb„torim ast„zi o institu˛ie-cheie a democra˛iei ∫i consider c„ asemenea ocazii trebuie Óntotdeauna valorificate pentru a reflecta la lec˛iile trecutului ∫i pentru a proiecta repere spre viitor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Senatul este o institu˛ie de c„p„t‚i a democra˛iei, Ónso˛ind istoria umanit„˛ii civilizate Ónc„ din antichitate, Ón forme diferite, cu scopuri diferite. Nu vreau s„ fac un excurs istoric referitor la aceast„ institu˛ie, ∫ti˛i bine aceste lucruri, dar vreau s„ precizez c„ tradi˛ia pe care ast„zi o celebr„m este rezultatul eforturilor mai multor genera˛ii de politicieni care au vrut ca Rom‚nia s„ fie o democra˛ie veritabil„.

M„ bucur c„ m„ aflu ast„zi aici, al„turi de dumneavoastr„, la un eveniment care marcheaz„ consacrarea tradi˛iilor democra˛iei rom‚ne∫ti.

Senatul are o istorie zbuciumat„. Œnfiin˛at sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Corpul Ponderator, cum se numea pe vremea aceea, era un organism a c„rui componen˛„ era decis„ atunci de domnitor ∫i se afla sub controlul puterii executive. Institu˛ia Senatului vine dintr-o tradi˛ie european„, din care s-au inspirat legiuitorii de la 1864, Óntr-un moment c‚nd, dup„ Revolu˛ia de la 1848, Óntreaga Europ„ se zb„tea Óntre modernitate ∫i tradi˛ie. Practic, Senatul se na∫te la momentul Ón care genera˛ia pa∫optist„ preia fr‚iele societ„˛ii ∫i se afla la v‚rsta maximei implic„ri Ón activit„˛ile publice.

Senatul a fost de la Ónceput acea Camer„ a Parlamentului Ón care accesul era mai dificil, fiind limitat de v‚rst„, de experien˛„, de statut. Este o realitate care se Ómplete∫te, Óntr-un fel, cu tradi˛ia rom‚neasc„ a Sfatului Œn˛elep˛ilor.

Senatul a reunit Óntotdeauna oamenii politici cei mai experimenta˛i ai ˛„rii, iar aceast„ tradi˛ie va fi, f„r„ Óndoial„, perpetuat„. La Ónceputurile sale, Senatul avea rolul de a-l sprijini pe domnitor, iar o dat„ cu venirea lui Carol I ∫i adoptarea Constitu˛iei regimul parlamentar rom‚nesc a cunoscut o nou„ faz„ a evolu˛iei sale.

Pus„ sub semnul Óntreb„rii Ón Adunarea Constituant„ din acel timp, existen˛a Senatului a fost motivat„ de nevoia unei pun˛i de echilibru Óntre Guvern ∫i Camera Deputa˛ilor, pentru elaborarea unor legi c‚t mai bune.

Dintre cele mai importante acte adoptate de Senatul Rom‚niei doresc s„ amintesc, Ón mod special, ratificarea Marii Unirii, la 29 decembrie 1919, ∫i Legea pentru reforma agrar„ din 1921, prin care ˛„ranii au fost Ómpropriet„ri˛i cu p„m‚nt. Sunt dou„ acte care stau la baza intr„rii definitive a Rom‚niei pe drumul spre modernitate.