Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 23 septembrie 2004 · monitorul.ai

Ne onoreaz„ cu prezen˛a reprezentan˛ii Corpului diplomatic acredita˛i Ón Rom‚nia, de asemenea, reprezentan˛i ai mass-media, societ„˛ii civile ∫i al˛i invita˛i. Doamnelor ∫i domnilor,

## Onorat„ asisten˛„,

Sesiunea solemn„ de ast„zi este consacrat„ unui eveniment care a marcat pentru totdeauna istoria politic„ a Rom‚niei. Œn urm„ cu 140 de ani, pe temeiul plebiscitului din 23—26 mai 1864, prin care rom‚nii se pronun˛aser„ asupra unei Constitu˛ii _sui generis_ , numit„ atunci Statut, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat la 3—15 iulie 1864 Statutul desvolt„tor al Conven˛iei de la Paris. Statutul nominaliza dou„ corpuri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 legiuitoare: Camera cea de Ob∫te, Ón spe˛„ Camera Deputa˛ilor de ast„zi, ∫i Corpul Ponderator, Senatul, instituindu-se astfel sistemul parlamentar bicameral Ón Rom‚nia.

A∫adar, constituirea Corpului Ponderator semnific„, pe de o parte, Ónceputul bicameralismului Ón spa˛iul rom‚nesc, iar pe de alt„ parte, intrarea Rom‚niei Ón clubul statelor europene cu sistem parlamentar modern, care se va dovedi viabil ∫i util evolu˛iilor de pe scena noastr„ politic„.

Dup„ cinci luni de la promulgarea Statutului desvolt„tor, la 6 decembrie 1864, Óntemeietorul Senatului ∫i al bicameralismului rom‚nesc, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, deschidea cea dint‚i ∫edin˛„ a primei sesiuni parlamentare din prima legislatur„ a Senatului, adres‚nd mesajul tronului. Documentul preciza c„ misiunea noii institu˛ii este s„ evite îciocniri Óntre puterile statului, s„ men˛in„ aceste puteri Ón echilibru ∫i s„ nu aduc„ nici o atingere Pactului fundamental ∫i libert„˛ilor publice ale Rom‚niei“.

Œndemnul transmis parlamentarilor de domnitorul Unirii avea claritatea ∫i prospe˛imea ac˛iunii temeinice: îApuca˛i-v„ serios de lucru. Œn cercetarea legilor ce vi se vor prezenta pune˛i acea realitate care decurge din t„ria convingerilor, c„ci t„ria convingerilor d„ putere pentru consilii ∫i dovede∫te cu at‚t mai mult„ credin˛„ ∫i patriotismul cet„˛eanului.“ ™i, a∫a cum se obi∫nuia Ón democra˛iile bine a∫ezate, Senatul a preg„tit un r„spuns la mesajul tronului. Acel r„spuns, Óntocmit chiar de la debutul noii entit„˛i Ón via˛a politic„, surprinde ∫i azi prin maturitate politic„ ∫i Ón˛elegerea profund„ a rosturilor institu˛ionale. îSenatul...“, se sublinia Ón r„spunsul la mesajul tronului, î...nu va pierde niciodat„ din vedere c„ misiunea sa cea mai important„ este aceea de a Ónconjura tronul de toate garan˛iile ce pot asigura ˛„rii lini∫tea ∫i stabilitatea, de a men˛ine echilibrul Óntre puterile statului, precum ∫i de a ap„ra, pentru a le Ónt„ri, Pactul fundamental ∫i libert„˛ile noastre publice.“

Dar de unde at‚ta claritate privitoare la misiunea noii institu˛ii? Ne face pl„cere s„ reamintim c„ Senatul Rom‚niei nu s-a ivit pe un teren gol, ci dimpotriv„. Izvoarele lui veneau din vechime, din tradi˛ia de demult care se exprima prin obiceiul p„m‚ntului, bine cump„nit de sfatul b„tr‚nilor Ón˛elep˛i ai ob∫tii, prin domeniile p„m‚ntene, prin Divanul sau Sfatul domnesc. Iar cine cerceteaz„ documente de epoc„ privind aceste tradi˛ii observ„ c„ acele institu˛ii str„vechi aveau rol deliberativ ∫i ajutau domnitorul pe plan jurisdic˛ional ∫i legislativ.

Onorat„ asisten˛„,

Implica˛iile op˛iunii parlamentare bicamerale s-au ar„tat a fi benefice pe parcursul Rom‚niei Ón matricea european„. Dup„ Óntemeiere, Senatul ∫i-a dovedit de-a lungul vremii responsabilitatea istoric„ fa˛„ de interesul public. Pe plan intern a asigurat Ón fiecare epoc„ legile necesare ordinii, stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii. Pe plan extern, Senatul a ∫tiut s„ conecteze Rom‚nia la valorile democra˛iei europene, des„v‚r∫ind constituirea puterii legislative bicamerale moderne. Reformele, blocate anterior din cauza disensiunilor existente Ón Camer„, au fost relansate de Senat, care a facilitat modernizarea ∫i democratizarea Principatelor Unite, apoi a dat expresie juridic„ statului na˛ional unitar ∫i a asigurat Ómpreun„ cu

cel„lalt corp legiuitor temeiuri legislative pentru stabilitatea Rom‚niei reÓntregite la 1918, pentru dezvoltarea societ„˛ii pl„m„dite Óntre grani˛ele na˛ionale.

Distins auditoriu,

Relevant e aici faptul c„ din anul 1864 ∫i p‚n„ acum pre∫edin˛ia Senatului a fost onorat„ de 38 de personalit„˛i. Œn perioada de Ónceput, pre∫edin˛ii institu˛iei au fost cu prec„dere Ónalte fe˛e biserice∫ti ∫i generali ai Armatei Rom‚ne. Cei mai longevivi Ón demnitatea de pre∫edin˛i ai Senatului au fost: mitropoli˛ii Nifon ∫i Calinic Miclescu (c‚te trei mandate, deci 12 ani), Dimitrie Ghica (mai mult de 10 ani), generalul Ioan Emanoil Florescu (de asemenea, ∫i-a asumat Ón dou„ r‚nduri responsabilitatea pre∫edin˛iei senatoriale). Tot c‚te dou„ mandate au avut ∫i Constantin Boerescu, George Cantacuzino, Dimitrie Sturza, Eugeniu St„nescu, Petre Aurelian, generalul Constantin Coand„. Alte personalit„˛i care au prezidat cu str„lucire Senatul Rom‚niei au fost: Mihail Sadoveanu, Alexandru Lep„datu, Nicolae Iorga, apoi Constantin Argetoianu ∫i al˛ii.

Senatul, a∫adar, a fost ∫i a r„mas o institu˛ie a stabilit„˛ii ∫i a continuit„˛ii, optimiz‚nd textul legislativ, perfec˛ion‚nd conexiunile cu puterea care promulga ∫i cu puterea care aplica legea. C‚nd a fost puternic„, institu˛ia senatorial„ a direc˛ionat eforturile spre consolidarea statului ∫i spre europenizarea perpetu„ a rom‚nilor. C‚nd a fost sl„bit, Senatul a trebuit s„ treac„ prin perioada numit„ Ón discursuri politice înesiguran˛a situa˛iunii politice“; ba chiar a fost for˛at s„-∫i Ónceteze temporar existen˛a. Reamintesc pragul critic 1940—1946, Ón care statul a r„mas f„r„ Parlament, suspendat prin actul regal din 4 septembrie 1940. Mai mult, peste circa 6 luni, Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 161 din 15 iulie 1946, Decretul Pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri privind exercitarea puterii legislative oficializa o realitate grav„ cu impact nefast asupra istoriei viitoare: Senatul era suprimat, s-a l„rgit deci bre∫a trecerii de la democra˛ie la totalitarism. Art. 18 stipula: îPrevederile Constitu˛iei din 1923 referitoare la Senat ∫i Adunarea Deputa˛ilor se vor considera c„ se refer„ la Adunarea Deputa˛ilor.“

Œn perioada iulie 1946—decembrie 1989, dictatura proletariatului a instituit Ón Rom‚nia un sistem politic al partidului unic, iar pe plan legislativ s-a trecut la sistemul unicameral Marea Adunare Na˛ional„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989 a Ónl„turat regimul totalitar, iar institu˛iile preparlamentare, C.F.S.N. ∫i C.P.U.N., au gestionat vremelnic puterea. Via˛a politic„ a cunoscut valori noi prin Ónregistrarea ∫i func˛ionarea partidelor politice ∫i a organiza˛iilor ob∫te∫ti din Rom‚nia, prin reÓnfiin˛area Senatului prin Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990.

Acest act normativ cu valoare constitu˛ional„ preciza organizarea bicameral„ a Parlamentului Rom‚niei ∫i repunerea Senatului Ón drepturile sale legitime, ca parte component„ a puterii legiuitoare. Pe aceast„ baz„ s-au desf„∫urat alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din 20 mai 1990, dup„ care am tr„it de fapt momente de revenire la democra˛ie. Bicameralismul a ren„scut Ón spa˛iul rom‚nesc. Œn iulie 1990 s-a constituit primul Parlament democratic de dup„ Ónl„turarea regimului comunist. La 8 decembrie 1991 a fost adoptat„ noua Constitu˛ie a Rom‚niei, care a consacrat juridic sistemul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 parlamentar bicameral. Acest act juridic fundamental a fost revizuit Ón 2003. S-a produs alternan˛a democratic„ la putere; Rom‚nia a revenit _de jure_ Ón matricea european„.

Pentru noua realitate trebuie s„ se afirme ∫i s-a afirmat puternica dimensiune legislativ„, care a legiferat noul curs al evolu˛iei Rom‚niei. Efortul legislativ din perioada 1990—2004 a fost impresionant. Prin Senat, Ón legislatura 1990—1992, au trecut 184 proiecte de lege ∫i propuneri legislative, sporind la 631 proiecte ∫i propuneri Ón perioada 1992—1996, ajung‚nd la 1.158 Ón perioada 1996—2000, ∫i aproape s-au dublat Ón actuala legislatur„, c‚nd au fost adoptate peste 2.200 de acte normative.

De asemenea, Ón aceea∫i perioad„, Senatul a adoptat peste 460 de hot„r‚ri, a adresat Guvernului peste 5.400 Óntreb„ri ∫i interpel„ri, a dezb„tut 28 de mo˛iuni simple ∫i, Ómpreun„ cu colegii de la Camera Deputa˛ilor, 19 mo˛iuni de cenzur„. De fapt, s-a construit un nou sistem legislativ prin care, optimiz‚nd legisla˛ia privind statul de drept, privatizarea, afirmarea economiei de pia˛„, macrostabilizarea economic„ Ón contextul complex al integr„rii Ón structurile europene, Senatul r„spunde cerin˛elor vremii.

Remarcabil r„m‚ne faptul c„, treptat, institu˛ia ∫i-a onorat ∫i intensificat prezen˛a Ón sistemul puterii. Relevant„ pe acest plan este ameliorarea conlucr„rii Óntre componentele sistemului: Senat—Camera Deputa˛ilor, Senat—Curte Constitu˛ional„, Senat—institu˛ie preziden˛ial„, Senat—putere executiv„ ∫i Senat—putere judec„toreasc„.

Competen˛a ∫i responsabilitatea institu˛iei sunt eviden˛iate ast„zi ∫i de exercitarea altor drepturi: numirea a trei judec„tori la Curtea Constitu˛ional„, validarea a 14 membri ∫i alegerea a noi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Totodat„, Ón ∫edin˛„ comun„ cu Camera Deputa˛ilor, Senatul alege avocatul poporului, membrii Cur˛ii de Conturi, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului, Consiliul de Administra˛ie al Societ„˛ii Na˛ionale de Radio ∫i, respectiv, de Televiziune, alte autorit„˛i publice.

Perfec˛ionarea ∫i accentuarea func˛iilor sale sunt eviden˛iate Ón domeniul reformelor societ„˛ii rom‚ne∫ti dup„ modelul european. Se edific„ tot mai dinamic cadrul legislativ performant, armonizarea cu legisla˛ia comunitar„, perfec˛ion‚nd ansamblul societ„˛ii ∫i apropiind Rom‚nia de cerin˛ele specifice structurilor europene ∫i euroatlantice, Ónt„rindu-i, totodat„, statutul s„u interna˛ional.

A∫adar, de-a lungul multor decenii, Senatul s-a modernizat ∫i a modernizat Rom‚nia, a consolidat dimensiunea constitu˛ional„, s-a dovedit flexibil, deschis Ónnoirilor, viabil, util ∫i rezistent Ón fa˛a vicisitudinilor. Aceste calit„˛i le-a putut afirma Senatul coopt‚nd ∫i folosind Ón structurile sale resurse umane caracterizate prin Ón˛elepciune ∫i prestigiu, merit public, experien˛„ ∫i valoare.

Se cuvine la acest ceas aniversar s„ aducem un omagiu distin∫ilor no∫tri senatori ∫i func˛ionari parlamentari din toate timpurile, care, Ón cei 140 de ani Ómplini˛i de la intrarea institu˛iei noastre pe scena politicii rom‚ne∫ti, au afirmat, confirmat cu str„lucire pentru institu˛ia noastr„ adagiul academic latin: _Vivat, crescat, floreat_ .

## Onorat„ instan˛„,

Œnchei relu‚nd un fragment din discursul distinsului parlamentar ie∫ean Petre Andrei: îDe∫i aser˛iunile respective au fost rostite Ón ∫i pentru alt„ epoc„, totu∫i ele Ó∫i p„streaz„ pe deplin actualitatea. Valorile prezentului...“, constata distinsul parlamentar, î...formeaz„, ca ∫i valorile trecutului, documente dup„ care urma∫ii vor caracteriza timpul nostru. Sfor˛„rile ∫i luptele aprige, precum ∫i tot zbuciumul vie˛ii actuale a societ„˛ii vor forma pentru viitorime numai o verig„ din lan˛ul nesf‚r∫it istoric.“

V„ mul˛umesc foarte mult.

Valer Dorneanu

#14514

... pentru abnega˛ia lor pus„ Ón slujba construirii unui cadru constitu˛ional ∫i legal modern, Ón acord cu nevoile procesului de integrare european„ ∫i euroatlantic„ a Rom‚niei.

Ei au contribuit decisiv, al„turi de colegii lor din Camera Deputa˛ilor, la normalizarea vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i la Óndep„rtarea consecin˛elor Ón planul legislativ ale celor aproape 50 de ani de regimuri totalitare. Aduc, al„turi de dumneavoastr„, omagiul meu tuturor membrilor ∫i conduc„torilor Senatului Rom‚niei, de la Ónfiin˛area sa Ón urm„ cu 140 de ani. Ei au pus bazele statului rom‚n modern, au contribuit la ob˛inerea ∫i consolidarea independen˛ei de stat a Rom‚niei, la des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛iunii rom‚ne ∫i la Ómplinirea multora dintre idealurile Rom‚niei. Lor de dator„m respectul ∫i recuno∫tin˛a noastr„.

Senatul Rom‚niei este produsul reformelor radicale introduse de Alexandru Ioan Cuza dup„ Unirea Principatelor Rom‚ne, r„spunz‚nd nevoii de modernizare institu˛ional„ ∫i de racordare a t‚n„rului stat rom‚n la valorile ∫i principiile civiliza˛iei occidentale.

Op˛iunea pentru un sistem parlamentar bicameral nu a fost rodul Ónt‚mpl„rii sau rezultatul imit„rii unor modele occidentale, ci expresia unei st„ri de fapt, aceea a nevoii unui arbitru, a unui punct de echilibru Óntr-o via˛„ politic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 tumultuoas„ ∫i adesea marcat„ de accese temperamentale.

Prin componen˛„ ∫i atribu˛ii, Senatul Rom‚niei a fost, p‚n„ la desfiin˛area sa, locul Ón care ∫i-au exprimat interesele specifice comunit„˛ile locale ∫i diversele categorii sociale ale na˛iunii rom‚ne. Personalit„˛i marcante ale vie˛ii culturale, economice ∫i sociale, Ónal˛i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe ∫i ai altor culte au fost senatori sau senatori de drept. Prin activitatea lor au dat prestan˛„, autoritate moral„ ∫i profesional„, credibilitate acestei institu˛ii.

Prestan˛a ∫i autoritatea Senatului din perioada premerg„toare dizolv„rii sale, o dat„ cu instaurarea dictaturii regale, ne-au impus, aproape de la sine, adoptarea, dup„ Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989, a unui sistem parlamentar bicameral ∫i, Ón ciuda unor imperfec˛iuni, a faptului c„ p‚n„ la amendamentele aduse Constitu˛iei din 1991, Ón octombrie 2003, at‚t Senatul, c‚t ∫i Camera Deputa˛ilor aveau practic acelea∫i atribu˛ii Ón plan legislativ, Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei a reu∫it s„-∫i Óndeplineasc„ cu onestitate ∫i eficien˛„ menirea.

Œn ace∫ti ani, Parlamentul Rom‚niei a desf„∫urat o ampl„ activitate pentru construirea noului cadru legislativ al ˛„rii, Ón acord cu nevoile ∫i aspira˛iile ei europene ∫i euroatlantice.

Ca fost senator, Ón perioada 1996—2000, pot aprecia spiritul de solidaritate ∫i excelenta conlucrare cu to˛i membrii Senatului Ón probleme de interes vital pentru Rom‚nia. Diferen˛ele de opinii, atitudinile ∫i interesele diverse sunt fire∫ti ∫i chiar necesare Óntr-o democra˛ie. îUnanimitate“ este un adversar al func˛ion„rii normale a democra˛iei. Ceea ce am reu∫it noi s„ construim a fost nu unanimitate, ci un consens amplu ∫i trainic Ón probleme precum integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, con˛inutul reformelor esen˛iale Ón plan politic, economic ∫i social, principiile ∫i valorile constitu˛ionale, care constituie, p‚n„ la urm„, proiectul nostru de viitor. Acest consens s-a reg„sit ∫i la nivelul societ„˛ii rom‚ne∫ti, fapt care a constituit un argument important Ón favoarea admiterii ˛„rii noastre Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„.

Noul statut al Rom‚niei cere o reform„ pe m„sur„ a clasei politice rom‚ne∫ti. Trebuie s„ remarc„m ∫i s„ apreciem la adev„rata lor valoare eforturile tuturor for˛elor politice de Ónnoire at‚t a programelor, a modului de ac˛iune politic„, c‚t ∫i a liderilor ∫i reprezentan˛ilor Ón Parlament. Rom‚nia are nevoie de aceast„ schimbare de genera˛ii Ón politic„ pentru a reflecta corect schimb„rile care au avut loc Ón societate Ón ultimii 15 ani. Viitorii senatori ∫i deputa˛i trebuie s„ fie preg„ti˛i s„ reprezinte ∫i s„ apere interesele Rom‚niei at‚t Ón Parlamentul Uniunii Europene, c‚t ∫i Ón Adunarea Parlamentar„ a statelor membre NATO.

Prestigiul unei institu˛ii se construie∫te greu, dar se poate pierde foarte u∫or. Senatul Rom‚niei, al„turi de alte institu˛ii ale statului rom‚n, trebuie s„ ac˛ioneze astfel Ónc‚t s„-∫i construiasc„ o imagine pozitiv„, bazat„ pe profesionalism, eficien˛„, autoritate moral„, respect fa˛„ de cet„˛ean ∫i de banul public. Calitatea legilor este un parametru esen˛ial pentru buna guvernare a unei na˛iuni. Calitatea dezbaterii publice este la r‚ndul ei o m„sur„ a

respectului datorat de parlamentari celor care le-au acordat Óncrederea lor. Legi clare ∫i u∫or de aplicat, o ˛inut„ demn„ a senatorilor ∫i deputa˛ilor, transparen˛„ ∫i eficien˛„ Ón activitatea lor, toate acestea sunt elementele care vor duce la cre∫terea Óncrederii Ón Parlament, institu˛ia simbol a democra˛iei, ∫i la consolidarea func˛ion„rii democratice a statului rom‚n.

Dator„m cu to˛ii cet„˛enilor o atitudine demn„ ∫i responsabil„ Ón exercitarea responsabilit„˛ilor publice, decen˛„ ∫i modestie. Cel care dore∫te s„ accead„ Ón Senatul Rom‚niei, ca ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, trebuie s„ fie motivat doar de dorin˛a de a servi interesul public. Actele de corup˛ie, traficul de influen˛„, folosirea func˛iei publice Ón vederea ob˛inerii de avantaje sau privilegii sunt incompatibile cu demnitatea de senator sau de deputat.

Coruperea unei societ„˛i Óncepe cu corup˛ia func˛ionarilor publici ∫i a corpului politic. Istoria, chiar ∫i cea mai recent„, este plin„ de astfel de exemple, ∫i cred c„ a venit vremea s„ manifest„m toleran˛„ zero fa˛„ de corup˛ia Ón politic„.

Cet„˛enii Rom‚niei, ca ∫i partenerii ∫i prietenii no∫tri din str„in„tate, a∫teapt„ ca alegerile din toamna acestui an s„ dea un semnal de schimbare radical„ a modului Ón care politicul r„spunde realit„˛ilor rom‚ne∫ti ∫i nevoii de cre∫tere a capacit„˛ii administrative a statului. Prin ceea ce vom face, avem posibilitatea s„ demonstr„m maturitatea societ„˛ii noastre, normalizarea vie˛ii publice, s„ ar„t„m c„ am integrat Ón sistemul nostru de valori valorile civiliza˛iei europene.

Œnchei felicit‚ndu-v„ cu prilejul anivers„rii a 140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului, ca ∫i pentru activitatea dumneavoastr„ pus„ Ón slujba edific„rii ∫i consolid„rii democra˛iei rom‚ne∫ti.

La mul˛i ani Senatului Rom‚niei!

Valer Dorneanu

#21294

## **Domnul Adrian N„stase** — _prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Preafericirea Voastr„, Eminen˛a Voastr„, Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor reprezentan˛i ai institu˛iilor statului, Stima˛i ambasadori, Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie, cu acest prilej aniversar, s„ v„ adresez, Ón primul r‚nd, sincere felicit„ri ∫i cele mai calde ur„ri. S„rb„torim ast„zi o institu˛ie-cheie a democra˛iei ∫i consider c„ asemenea ocazii trebuie Óntotdeauna valorificate pentru a reflecta la lec˛iile trecutului ∫i pentru a proiecta repere spre viitor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Senatul este o institu˛ie de c„p„t‚i a democra˛iei, Ónso˛ind istoria umanit„˛ii civilizate Ónc„ din antichitate, Ón forme diferite, cu scopuri diferite. Nu vreau s„ fac un excurs istoric referitor la aceast„ institu˛ie, ∫ti˛i bine aceste lucruri, dar vreau s„ precizez c„ tradi˛ia pe care ast„zi o celebr„m este rezultatul eforturilor mai multor genera˛ii de politicieni care au vrut ca Rom‚nia s„ fie o democra˛ie veritabil„.

M„ bucur c„ m„ aflu ast„zi aici, al„turi de dumneavoastr„, la un eveniment care marcheaz„ consacrarea tradi˛iilor democra˛iei rom‚ne∫ti.

Senatul are o istorie zbuciumat„. Œnfiin˛at sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Corpul Ponderator, cum se numea pe vremea aceea, era un organism a c„rui componen˛„ era decis„ atunci de domnitor ∫i se afla sub controlul puterii executive. Institu˛ia Senatului vine dintr-o tradi˛ie european„, din care s-au inspirat legiuitorii de la 1864, Óntr-un moment c‚nd, dup„ Revolu˛ia de la 1848, Óntreaga Europ„ se zb„tea Óntre modernitate ∫i tradi˛ie. Practic, Senatul se na∫te la momentul Ón care genera˛ia pa∫optist„ preia fr‚iele societ„˛ii ∫i se afla la v‚rsta maximei implic„ri Ón activit„˛ile publice.

Senatul a fost de la Ónceput acea Camer„ a Parlamentului Ón care accesul era mai dificil, fiind limitat de v‚rst„, de experien˛„, de statut. Este o realitate care se Ómplete∫te, Óntr-un fel, cu tradi˛ia rom‚neasc„ a Sfatului Œn˛elep˛ilor.

Senatul a reunit Óntotdeauna oamenii politici cei mai experimenta˛i ai ˛„rii, iar aceast„ tradi˛ie va fi, f„r„ Óndoial„, perpetuat„. La Ónceputurile sale, Senatul avea rolul de a-l sprijini pe domnitor, iar o dat„ cu venirea lui Carol I ∫i adoptarea Constitu˛iei regimul parlamentar rom‚nesc a cunoscut o nou„ faz„ a evolu˛iei sale.

Pus„ sub semnul Óntreb„rii Ón Adunarea Constituant„ din acel timp, existen˛a Senatului a fost motivat„ de nevoia unei pun˛i de echilibru Óntre Guvern ∫i Camera Deputa˛ilor, pentru elaborarea unor legi c‚t mai bune.

Dintre cele mai importante acte adoptate de Senatul Rom‚niei doresc s„ amintesc, Ón mod special, ratificarea Marii Unirii, la 29 decembrie 1919, ∫i Legea pentru reforma agrar„ din 1921, prin care ˛„ranii au fost Ómpropriet„ri˛i cu p„m‚nt. Sunt dou„ acte care stau la baza intr„rii definitive a Rom‚niei pe drumul spre modernitate.

Sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial ∫i instaurarea regimului comunist au dus, practic, Ón 1946, la desfiin˛area Senatului.

Catalogat pe nedrept, timp de 44 de ani, ca institu˛ie reac˛ionar„, Senatul este ast„zi una dintre institu˛iile fundamentale ale statului rom‚n. Œn acest an Senatul se va muta Óntr-un sediu nou, ceea ce-i va Ónt„ri statutul ∫i prestan˛a.

Dup„ Revolu˛ie, reapari˛ia Senatului a fost un moment important, pentru c„, al„turi de Camera Deputa˛ilor, a contribuit Ón mod esen˛ial la construirea statului de drept ∫i a democra˛iei politice de ast„zi. Reformele economice ∫i politice care au urmat dup„ 1989 au fost girate de legile adoptate Ón Parlamentul bicameral al ˛„rii.

Rena∫terea Senatului, pe 9 iunie 1990, a fost, cumva, o dovad„ a dorin˛ei noastre, a rom‚nilor, de a relua ceea ce a fost bun din tradi˛ia interbelic„, pentru a forma baza

noii societ„˛i deschise ∫i democratice Ón care ne puneam cu to˛ii speran˛ele.

Ast„zi, Senatul se preg„te∫te de o nou„ etap„ Ón via˛a sa, la finalul unui mandat care a adus Rom‚nia mai aproape de Óndeplinirea marilor sale obiective na˛ionale.

Prin modific„rile aduse Constitu˛iei, Senatul va prelua un rol special Ón viitor, un rol mai aproape de prestan˛a pe care aceast„ institu˛ie o eman„.

Orice Óncercare de a celebra cum se cuvine acest moment nu se poate face f„r„ a aminti c‚teva dintre personalit„˛ile de seam„ care au trecut prin aceast„ institu˛ie. Senatul Rom‚niei a fost dintotdeauna un spa˛iu al Ón˛elepciunii ∫i al spiritului dinamic, iar acest lucru a permis afirmarea unor lideri f„r„ egal, indiferent de culoarea politic„. Dintre ace∫tia enum„r oameni precum Mitropolitul Nifon, primul pre∫edinte al Senatului, liberalul Dimitrie Ghica, conservatorul Theodor Rosetti, ˛„r„nistul Traian Bratu sau Mihail Sadoveanu, sau Nicolae Iorga, to˛i consacr‚ndu-∫i experien˛a ∫i competen˛a politic„ Ón perioada de dinainte de cel de-Al Doilea R„zboi Mondial.

De asemenea, vreau s„-i amintim pe cei care au condus aceast„ institu˛ie de tradi˛ie dup„ Revolu˛ia din 1989: Alexandru B‚rl„deanu, Oliviu Gherman, Petre Roman, Mircea Ionescu-Quintus, Nicolae V„c„roiu.

Liderii Senatului ne-au adus aminte, Ón activitatea lor, de rolul liderilor din trecut, care au f„cut ca aceast„ ˛ar„ s„ dep„∫easc„ obstacolele istoriei ∫i s„-∫i Óndeplineasc„, pe r‚nd, obiectivele na˛ionale: ob˛inerea independen˛ei, unirea cea mare, modernizarea institu˛iilor statului, Ón trecut, ∫i integrarea european„ ∫i euroatlantic„, ast„zi.

Dincolo de activitatea de legiferare, Parlamentul are, Óns„, o puternic„ component„ de reprezentare, at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate. Chiar dac„ la Ónceput, Ón primii ani de dup„ Revolu˛ie, au intrat Ón Parlament foarte pu˛ini oameni cu specializare extern„, aceast„ dificultate a fost reglat„ Ón timp.

Modul Ón care a fost conceput„ activitatea Senatului, prin Constitu˛ie ∫i prin legile ˛„rii, a condus la acumularea unei puternice experien˛e pentru corpul senatorial, dar ∫i pentru speciali∫tii — subliniez —, pentru speciali∫tii care au lucrat ani de zile Ón acest aparat. Œn acest fel, s-a ajuns ca de la entuziasmul de multe ori amator al Ónceputului anilor ’90 s„ se poat„ vorbi ast„zi de o institu˛ie matur„, solid„, Ón care activeaz„ profesioni∫ti de bun„ calitate.

Un alt element despre care a∫ vrea s„ v„ vorbesc, ca parte a experien˛ei mele de parlamentar, este cea a dialogului. Dialogul este forma cea mai evoluat„ de rela˛ie interuman„ civilizat„ ∫i din acest motiv eu consider c„ Parlamentul este un spa˛iu de o mare for˛„ civiliza˛ional„. Faptul c„ st„m aici, Ón acela∫i loc, oameni de orient„ri politice, p‚n„ la urm„, abord„ri diferite, ∫i reu∫im s„ punem adeseori la punct legi, proiecte, ac˛iuni comune Ónseamn„ foarte mult.

O societate care ∫tie s„ evolueze pe baza dialogului, ca resurs„ ultim„ a consensului, a regulii majorit„˛ii, este o societate care poate aspira la dezvoltare ∫i la bun„stare.

Œmi amintesc, din aceast„ perspectiv„, de experien˛a colabor„rii pe care am avut-o cu regretatul Ion Ra˛iu. Chiar dac„ f„ceam parte din partide diferite, Domnia sa a fost printre cei cu care eu m-am Ón˛eles cel mai bine

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Ón Parlament ∫i pentru pu˛inii care nu l-au cunoscut — m„ refer la cei din aceast„ sal„ — vreau s„ subliniez faptul c„ Ion Ra˛iu a fost un om extraordinar, un om Ón˛elept, Ón sensul dat de vasta lui experien˛„ ∫i de cunoa∫tere a realit„˛ii. Colaborarea pe care am avut-o de-a lungul anilor ∫i experien˛a pe care a adus-o din afara ˛„rii, din experien˛a parlamentarismului britanic, ne-au fost de fiecare dat„ extrem de utile.

Este important, dragi colegi, dragi prieteni, ca la acest moment s„ ne g‚ndim la faptul c„ tr„im vremuri extrem de interesante, cum spune un proverb chinezesc, Óntr-un sens ceva mai complex, pentru c„ at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón restul lumii echilibrele se schimb„, raporturile de putere nu sunt Óntotdeauna foarte stabile, exist„ criz„ de cre∫tere Ón multe zone din lume ∫i tranzi˛ia Rom‚niei, Ón momentul de fa˛„, Óntr-un context at‚t de complicat, cum este cel al rea∫ez„rilor raporturilor interna˛ionale, creeaz„ pentru noi to˛i o responsabilitate deosebit„. De aceea, Parlamentul va avea un rol special, Senatul va avea acel rol ponderator, de Ón˛elepciune, pe care ni-l dorim cu to˛ii.

A∫ vrea, Ón final, s„ adresez felicit„rile mele senatorilor de ast„zi, fo∫tilor senatori, fo∫tilor membri ai Senatului Rom‚niei ∫i s„ Óncerc„m Ómpreun„ s„ men˛inem aceast„ tradi˛ie excep˛ional„ a parlamentarismului rom‚n dincolo de dispute ∫i av‚nd, p‚n„ la urm„, ca obiectiv principal bun„starea rom‚nilor ∫i realizarea interesului na˛ional.

Felicit„ri Ónc„ o dat„ ∫i la mul˛i ani!

Valer Dorneanu

#30195

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru,

Preafericirea Voastr„ Teoctist,

Œnalt Preasfin˛ia Voastr„ Mitropolit Robu,

Domnule pre∫edinte al Academiei,

Domnilor pre∫edin˛i ai importantelor autorit„˛i ale statului,

Domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi parlamentari,

Onora˛i invita˛i,

De∫i Camera Deputa˛ilor este al doilea element al bicameralismului rom‚nesc, pentru a da Cezarului ceea ce e al Cezarului, respectiv Senatului, Ómi voi dimensiona astfel discursul pentru a nu rezulta c„ noi, Camera Deputa˛ilor, am fi avut un rol mai important dec‚t al Senatului.

Particip„m ast„zi, distin∫i colegi, la o semnificativ„ adunare solemn„, consacrat„ marc„rii a 14 decenii de la constituirea Senatului Rom‚niei ∫i de la instituirea sistemului parlamentar bicameral Ón ˛ara noastr„.

Celebr„m, Ón fapt, Ónscrierea ∫i evolu˛ia ˛„rii pe calea democra˛iei ∫i, totodat„, analiz„m prezentul ∫i prefigur„m perspectiva pe care o dorim, Ón consonan˛„ deplin„ cu Ónf„ptuirile ∫i imperativele lumii moderne, a c„rei esen˛„ trebuie s„ fie definit„ de m„sura Ón care sunt garantate democra˛ia ∫i principiile statului de drept.

V„ rog s„-mi permite˛i ca de la aceast„ tribun„ s„ exprim ∫i eu sincera gratitudine fa˛„ de to˛i cei care au pus bazele institu˛iei parlamentare din ˛ara noastr„, fa˛„ de cei care de-a lungul vremii ∫i-au pus sufletul ∫i mintea Ón slujba edific„rii ∫i consolid„rii fundamentului democra˛iei ∫i al legisla˛iei rom‚ne∫ti, a institu˛iei Parlamentului ∫i, fiindc„ distinsul meu coleg a amintit figuri celebre de senatori, permite˛i-mi ∫i mie s„-i evoc pe Titulescu, Ion C. Br„tianu, C. A. Rosetti, Constantin Br„iloiu, ™tefan Cico Pop, Nicolae Iorga, Alexandru Vaida Voevod, mul˛i dintre ei pre∫edin˛i ai Camerei Deputa˛ilor.

Este, cred, momentul s„ aducem omagiul nostru Ónainta∫ilor, care au g„sit inspira˛ia, ∫tiin˛a ∫i realismul de a asigura elaborarea unor reglement„ri ce s-au dovedit viabile, unele dintre ele d„inuind, dac„ nu Ón forma ini˛ial„, cel pu˛in Ón esen˛„ ∫i spirit, peste timp, supravie˛uind trecerii acestuia ∫i vitregiilor vremurilor.

Este, totodat„, ocazia nimerit„ s„ adresez cuvinte de mul˛umire tuturor membrilor celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, care Ón perioada postrevolu˛ionar„ au contribuit ∫i contribuie la buna lucrare a forului legislativ al ˛„rii, ad„ug‚nd valen˛e convingerii, verificate Ón timp, c„ Parlamentul constituie mecanismul esen˛ial al democra˛iei.

Doamnelor ∫i domnilor,

Istoria parlamentar„ Ón teritoriile rom‚ne∫ti Óncepe Ón anul 1831, c‚nd Ón fiara Rom‚neasc„ a fost adoptat Regulamentul Organic, act cu v„dit caracter constitu˛ional, aplicat Ón urm„torul an ∫i Ón Moldova. S-a trecut prin mai multe etape, Óntre care cea a Divanurilor ad-hoc. Dubla alegere a lui Cuza ca domnitor a pus, cum este cunoscut, temeiul unirii Principatelor. Œntr-o perioad„ a domniei acestuia au fiin˛at la Bucure∫ti ∫i Ia∫i c‚te o Adunare Electiv„. Œn ianuarie 1862 a existat o singur„ adunare a Principatelor. La 24 ianuarie/5 februarie 1862 domnitorul Cuza a inaugurat primul Parlament al Principatelor Unite, Adunarea Legislativ„ a Rom‚niei, care a constituit, deci, primul Parlament unicameral al ˛„rii. Voi adresa de la aceast„ tribun„ urma∫ilor mei din 2012 provocarea de a s„rb„tori atunci 150 de ani de la acest m„re˛ eveniment.

Peste doi ani, c‚nd a fost creat„ institu˛ia Senatului ∫i se n„∫tea astfel sistemul bicameral Ón Rom‚nia, o dat„ cu adoptarea Statutului desvolt„tor al Conven˛iei de la Paris, considerat prima Constitu˛iune a Rom‚niei, structura parlamentar„ a fost consacrat„ expres Ón textele fundamentale ale Constitu˛iilor din 1866 ∫i 1923.

Din p„cate, vitregiile vremurilor au viciat, chiar au anulat mersul spre democra˛ie Ón Rom‚nia. Œn 1938 Parlamentului i s-au r„pit principalele atribu˛ii. Œn 1940 activitatea acestuia a fost suspendat„, iar Ón 1948, Ón noi ∫i vitrege condi˛ii politice, determinate de instaurarea dictaturii comuniste, s-au desfiin˛at, practic, at‚t Parlamentul, c‚t ∫i spiritul democra˛iei, conceptul de democra˛ie.

A∫adar, se Ómplinesc 14 decenii de c‚nd rom‚nii s-au pronun˛at asupra unui Statut Ón virtutea c„ruia domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea temelia sistemului parlamentar bicameral, moment Ón care Camerei cea de Ob∫te i s-a ad„ugat Corpul Ponderator, Senatul. Se n„∫tea o tradi˛ie de esen˛„ democratic„ ce avea s„ fie consolidat„ prin Constitu˛iile puse Ón lucru Ón anii ce au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 urmat, efectele const‚nd Ón modernizarea statului, democratizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, men˛inerea Rom‚niei Ón aria valoric„ a Europei.

Œn timp, Senatul ∫i-a demonstrat viabilitatea, contribuind, Ómpreun„ cu Adunarea Deputa˛ilor, la cristalizarea unui sistem legislativ integrat spiritului european, la asigurarea stabilit„˛ii ∫i continuit„˛ii Ón Rom‚nia, Óntr-un cadru ce s-a dovedit flexibil, viabil, favorabil Ónnoirilor.

Œn fapt, prin acel act din 1864, Alexandru Ioan Cuza devine ctitor al unui nou sistem politic Ón Rom‚nia. Este deosebit de relevant c„ Óntr-un asemenea moment el reamintea domnilor senatori ∫i domnilor deputa˛i deosebita misiune de a Ónt„ri bazele ∫i tr„inicia institu˛iilor constitu˛ionale, mai trebuitoare Ón Rom‚nia dec‚t oriunde, pentru c„ ele, aici, sunt sorgintea tuturor puterilor statului.

Aceste baze au fost Ón anii trecu˛i prea mult zdruncinate, prin intrigile ∫i luptele partidelor. Ele nu se pot reÓnt„ri dec‚t printr-o str‚ns„ armonie Óntre toate puterile statului.

S„ recunoa∫tem c„ ast„zi, dup„ 140 de ani, Óndemnurile marelui domnitor Cuza, ctitorul Unirii, sunt actuale ∫i ne pun pe umeri ∫i Ón con∫tiin˛„ o mare r„spundere, aceea de a trece de la Óndemn, de la posibilitate, la certitudine.

Doamnelor ∫i domnilor participan˛i la aceast„ m„rea˛„ adunare,

Revolu˛ia din Decembrie 1989 a permis revenirea Rom‚niei la un regim democratic autentic, Ón aria c„ruia un loc important Ól de˛ine Parlamentul. Constitu˛ia adoptat„ prin referendum Ón 1991 a consacrat din nou regimul parlamentar bicameral.

Se cunoa∫te c„ au fost discu˛ii animate, Ón urma c„rora s-a ajuns la o asemenea solu˛ie Ón privin˛a structurii forului nostru legislativ. A prevalat punctul de vedere potrivit c„ruia, Óntr-un stat unitar cum este Rom‚nia, sistemul bicameral este justificat de necesitatea evit„rii concentr„rii puterii politice Ón Parlament ∫i de asigurarea, Ón cadrul procedurii legislative parlamentare, a dezbaterii ∫i adopt„rii legii de c„tre fiecare Camer„ a Parlamentului, Ón cadrul unui echilibru care presupune at‚t un filtru suplimentar, care Ómpiedic„ gre∫eala ∫i cre∫te calitatea, c‚t ∫i o cenzur„ reciproc„. Totodat„, structura bicameral„ a Parlamentului evit„ practica mai multor lecturi, specific„ Parlamentului unicameral, la intervale minime, care s„ le asigure eficacitatea. Se poate ajunge, Ón cadrul sistemului parlamentar unicameral, la Ónt‚rzierea Ón adoptarea legii, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón sistemul actual.

Prin Legea de revizuire din 2003, concep˛ia asupra rela˛iilor dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului a evoluat, instituindu-se bicameralismul func˛ional. Camerele au atribu˛ii diferen˛iate, cu specializare legislativ„, ∫i joac„ Ón mod alternativ rolul de Camer„ decizional„.

Noul sistem presupune un dialog al Camerelor, o coordonare Óntre ele, dar decizia final„ este Óntotdeauna a uneia dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului, ∫i anume Camera decizional„. F„r„ a nega egalitatea Camerelor, se asigur„, Ón acela∫i timp, cum am spus, specializarea lor func˛ional„, Óndeosebi Ón domeniile Ón care fiecare Camer„ Óndepline∫te rolul de Camer„ decizional„.

## Stima˛i participan˛i,

Cred cu sinceritate c„ o retrospectiv„ a activit„˛ii desf„∫urate de Parlament, Ón ansamblu, Óncep‚nd cu 1992, pune Ón lumin„ aprecieri Óncurajatoare ∫i rezultate substan˛iale. Nu voi face un bilan˛, dar consider c„ s-a ajuns aici printr-o conlucrare politic„ profesional„, prin eforturi ale tuturor parlamentarilor sau ale marii majorit„˛i a lor, Ón spiritul responsabilit„˛ii fa˛„ de activitatea ∫i calitatea actului legislativ.

S-a avut Ón vedere, Ón cea mai mare parte a activit„˛ii depuse, necesitatea contribu˛iei la consolidarea statului de drept, la accelerarea reformelor economice ∫i sociale, la Ómplinirea obiectivului declarat al ˛„rii noastre, de integrare Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Totodat„, am urm„rit ∫i cred c„ Óntr-o m„sur„ apreciabil„ am reu∫it s„ demonstr„m propriilor no∫tri cet„˛eni, dar ∫i lumii, c„ Rom‚nia este un stat cu un sistem democratic stabil, cu o evolu˛ie predictibil„ ∫i ireversibil„. Din acest unghi, se impune privit„ ∫i activitatea complex„ consacrat„ revizuirii Constitu˛iei, context Ón care s-a eviden˛iat c„, dincolo de pozi˛iile diferite Ón unele probleme, a prevalat preocuparea for˛elor politice parlamentare de a se consacra Ón Legea fundamental„ acele prevederi care, pornind de la prezent, s„ fie orientate spre viitor, s„ preg„teasc„ fundamentul normativ, conform cerin˛elor pe care le implic„ r„spunsul concret la dolean˛ele societ„˛ii rom‚ne∫ti, ca ∫i dob‚ndirea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, deziderat pe care Ól dorim materializat Ón 2007.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Mul˛umindu-v„ pentru aten˛ie, da˛i-mi voie, Ón Óncheiere, s„ reÓnnoiesc ur„rile de bine adresate tuturor celor implica˛i Ón procesul legislativ din ˛ara noastr„, Óncredin˛at fiind c„ sunt con∫tien˛i de majora responsabilitate ce le revine Ón aria realit„˛ilor din Rom‚nia ∫i c„ Ón acest spirit vor conlucra pentru a spori ∫ansele de amplificare a Óncrederii poporului rom‚n Ón institu˛iile sistemului nostru parlamentar, pe care Ól doresc, cu justificat„ Óndrept„˛ire, fundament ∫i garant al drept„˛ii, model de echitate, corectitudine, onoare ∫i demnitate.

S„ avem permanent Ón minte cuvintele-crez ale marelui om de stat, membru marcant al forumului legislativ al Rom‚niei, Óntr-o perioad„ tulbure a istoriei Rom‚niei ∫i a Europei, Nicolae Titulescu: îPrefer s„ fiu vinovat de legi, dec‚t de f„r„delegi.“

Cu aceea∫i pietate s„ d„m ascultare ∫i titanului Nicolae Iorga, care spunea: îFiecare are de f„cut un singur lucru: datoria lui, datoria lui Óntreag„, orice s-ar alege dup„ d‚nsul dup„ ce ∫i-a f„cut datoria, pentru c„ nu intereseaz„ acel ce-∫i face datoria, ci intereseaz„ datoria care s-a f„cut.“

Iar dincolo de timp r„zbate Óndemnul adresat cu 140 de ani Ón urm„ de domnitorul Cuza, Óndemn pe care l-a citit ∫i distinsul meu coleg, dar cred c„ nu v„ sup„ra˛i dac„ vi-l repet: îApuca˛i-v„ serios de lucru!“, spunea marele nostru domnitor. îŒn cercetarea legilor ce vi se vor prezenta pune˛i acea realitate care decurge din t„ria convingerilor, care d„ putere consiliilor ∫i care dovede∫te cu at‚t mai mult„ credin˛„ ∫i patriotismul cet„˛eanului.“

S„ l„s„m, a∫adar, stima˛i colegi, deoparte disputele sterile, g‚lcevile, orgoliile ∫i vanit„˛ile ∫i s„ ne punem exclusiv Ón slujba M„riei Sale, poporul rom‚n!

V„ mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#41242

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul Ioan Vida, pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale.

## **Domnul Ioan Vida** — _pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare, Domnule prim-ministru, Preafericite Patriarh, Eminen˛a Voastr„, Domnilor parlamentari, Stima˛i invita˛i, Onorat auditoriu,

Œmplinirea a 140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului ∫i de la na∫terea bicameralismului Ón Rom‚nia Ómi ofer„ prilejul de a confirma c„ bicameralismul nu este un fenomen legat Ón exclusivitate de federalism ∫i mai ales c„ Rom‚nia s-a n„scut, s-a situat de la Ónceputurile sale pe un trend istoric pozitiv.

Din secolul al XIX-lea ∫i p‚n„ Ón secolul XXI bicameralismul a ajuns la cote remarcabile la nivel mondial. Aproape 70 din statele federale ∫i unitare ale lumii au parlamente bicamerale.

Cred c„ nu Ónt‚mpl„tor istoria rom‚nilor a legat consacrarea sistemului parlamentar bicameral ∫i constituirea Senatului, ca, ini˛ial, Corp Ponderator, de momentul decret„rii ∫i promulg„rii de c„tre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 2 mai 1864, a primei Legi fundamentale a Rom‚niei, ce emana de la o autoritate rom‚neasc„, anume Statutul dezvolt„tor al Conven˛iei de la Paris din 7/19 august 1858.

N„scut„ Óntr-o conjunctur„ politic„ intern„ tensionat„, aceast„ lege exprima prin con˛inutul s„u, mai mult dec‚t ar fi putut s„ o fac„ orice alt instrument interna˛ional, fr„m‚nt„rile ∫i necesit„˛ile unei societ„˛i ale c„rei clase politice Ó∫i asuma din ce Ón ce mai evident rolul de reprezentant al nevoilor na˛ionale. Œn acest context, realitatea unui joc politic veritabil a condus la tensiuni insurmontabile Óntre institu˛iile statului, disensiunile ∫i contradic˛iile dintre puterea executiv„ ∫i cea legislativ„ unicameral„ neput‚nd fi rezolvate. Astfel, s-a impus necesitatea unei a treia for˛e, care, a∫a cum anun˛a domnitorul Alexandru Ioan Cuza îva ∫ti a feri ciocnirile Óntre puterile statului, va men˛ine echilibrul Óntre d‚nsele ∫i a∫a va ap„ra neatinse Pactul fundamental ∫i libert„˛ile publice ale Rom‚niei“.

Departe de a r„m‚ne doar un moment izolat Ón istoria parlamentarismului rom‚nesc, generat de nevoi temporare, bicameralismul s-a impus ∫i Ón Constitu˛ia din 1866, g„sindu-∫i un generos sprijin Ón reprezentan˛ii curentului conservator ∫i Ón Ónsu∫i noul domnitor Carol I.

Justificat„ at‚t de modelul bicameral al statelor europene, dar ∫i de necesitatea de a modera ac˛iunea legislativ„, reduc‚nd atotputernicia unei singure adun„ri, existen˛a Senatului venea s„ asigure echilibrul at‚t de necesar al societ„˛ii, Ón procesul elabor„rii ∫i adopt„rii unei legisla˛ii dedicate cu prec„dere marilor reforme.

Asumat deja ca o tradi˛ie, bicameralismul ∫i, implicit, existen˛a Senatului au fost preluate Ón Constitu˛iile din 1923 ∫i 1938.

Œn toat„ aceast„ perioad„ de timp, prin vocea Senatului au fost exprimate cu curaj, talent ∫i spirit de r„spundere cele mai acute n„zuin˛e na˛ionale. Astfel, pot fi amintite numele lui Constantin I. Nicolaescu, pre∫edintele Senatului, care Ón 1927 se pronun˛a Ómpotriva tendin˛elor preconizate de fascism, de desfiin˛area vie˛ii constitu˛ionale, a lui Grigore Gafencu, care Ón 1934 aten˛iona asupra pericolului care Ól reprezint„ cel de-Al Treilea Reich, dar ∫i al senatorului academician ™tefan Ciobanu, care s-a pronun˛at Ón numele parlamentarilor ∫i frunta∫ilor vie˛ii publice ∫i culturale dintre Prut ∫i Nistru.

Dup„ 1946 Senatul a fost desfiin˛at, iar reprezentarea voin˛ei poporului a fost conferit„ unei singure adun„ri, fapt ce a dus, practic, la deprecierea vie˛ii parlamentare, devenit„ un instrument de ratificare facil„ a deciziilor adoptate la nivelul Partidului Comunist.

Urmare a Revolu˛iei din Decembrie 1989, problema op˛iunii Óntre un sistem parlamentar monocameral sau bicameral s-a conturat iar ca un obiect al preocup„rii politice, d‚ndu-se c‚∫tig de cauz„ bicameralismului. Subordon‚ndu-se acestei idei, Constituanta a Ómbr„˛i∫at formula bicameralismului integral, de inspira˛ie italian„, care a a∫ezat Senatul pe o pozi˛ie de egalitate cu Camera Deputa˛ilor, conferindu-i aceea∫i legitimitate ∫i aceea∫i putere cu aceasta.

Determinate, a∫adar, de nevoia de a preÓnt‚mpina concentrarea puterii Ón Parlament, a∫a Ónc‚t nici una dintre Camerele acestuia s„ nu devin„ despotic„ sau suport al unui regim autoritar, c‚t ∫i de dorin˛a de a optimiza procesul de legiferare, organizarea ∫i func˛ionarea aproape identic„ a celor dou„ Camere ∫i-au demonstrat eficien˛a Ón anii ce au urmat adopt„rii Constitu˛iei din 1991, dar au relevat ∫i o serie de neajunsuri pe care Rom‚nia, Ón urma exerci˛iului democratic dob‚ndit, dar ∫i Ón perspectiva integr„rii Ón structurile euroatlantice, trebuia s„ le solu˛ioneze.

Analiz‚nd anii de existen˛„ ∫i evolu˛ie a institu˛iei Senatului Ón societatea rom‚neasc„ este greu s„ nu observ„m rolul esen˛ial pe care acesta l-a jucat Ón momentele-cheie ale istoriei noastre, Ón special Ón acelea Ón care Rom‚nia a dorit s„ se afirme ca un stat democratic, Ón care suveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n, iar separa˛ia ∫i echilibrul puterilor Ón stat reprezint„ un principiu suprem, de sorginte constitu˛ional„.

N„scut ca urmare a n„zuin˛elor ∫i fr„m‚nt„rilor interne, Senatul s-a constituit, astfel, Óntr-un adev„rat punct de echilibru, at‚t de necesar societ„˛ii rom‚ne∫ti, adapt‚ndu-se evolu˛iei acesteia, dar ∫i determin‚nd traiectoria ei. Acestui trecut glorios Ói dorim un viitor pe m„sur„.

La mul˛i ani Senatului Rom‚niei ∫i membrilor s„i!

Nicolae V„c„roiu

#47732

V„ mul˛umesc.

Senatul Rom‚niei, constituit Ón prima legislatur„ constitu˛ional„ postdecembrist„, trebuia s„ r„spund„ unor provoc„ri deloc neglijabile, printre care se situa, nu Ón ultimul r‚nd, nivelul de excep˛ie al Senatului care a func˛ionat Ón timpul Adun„rii Constituante. O dificultate suplimentar„ a provenit din faptul c„ senatorii ale∫i, cu infime excep˛ii — remarc cu mare pl„cere lec˛iile de democra˛ie pe care le-am primit de la fostul coleg, vicepre∫edintele Radu C‚mpeanu —, aveau o minim„ experien˛„ legislativ„, iar structura rezultat„ Ón urma alegerilor legislative nu se sprijinea pe o majoritate consistent„, impun‚ndu-se alian˛e fragile, at‚t Ón zona majorit„˛ii, c‚t ∫i a opozi˛iei.

Dar dificultatea cea mai important„ a provenit din cerin˛ele economice presante ale tranzi˛iei, care s-au acumulat Óngrijor„tor Ón ultimele luni ale Adun„rii Constituante: eliminarea imperativ„ a subven˛iilor de stat, liberalizarea adaosului comercial ∫i introducerea taxei pe valoarea ad„ugat„. Numai una dintre acestea, oricare, ar fi fost suficient„ pentru supunerea popula˛iei Rom‚niei la sacrificii enorme, cu at‚t mai mult punerea Ón aplicare simultan„ a celor trei m„suri. Indiferent c„ se con∫tientizeaz„ sau nu acest aspect, primii doi ani ai legislaturii 1992—1996 s-au desf„∫urat cu aceast„ piatr„ de moar„ legat„ de picioare.

Ca o consecin˛„ a polimorfismului politic din Senat, presiunile populiste s-au exercitat din toate p„r˛ile, majoritate ∫i opozi˛ie, partidul relativ majoritar din care f„ceam ∫i eu parte reu∫ind cu greu s„ opereze Ón aceste condi˛ii.

O problem„ la fel de dificil„ provenea din necesitatea de a adapta din mers legile elaborate Ón timpul Constituantei sub lozinca îNu ne vindem ˛ara!“ la cerin˛ele reale ale economiei de pia˛„.

Optimismul hazardat privitor la termenele de punere Ón practic„ a retroced„rii terenurilor agricole proprietarilor de drept s-a soldat cu un jaf masiv la nivelul utilajelor agricole necesare pentru asigurarea hranei, seceta endemic„ amplific‚nd dezastrul.

Al„turi de problemele economice multiple ilustrate mai sus prin c‚teva exemple, un obiectiv la fel de important sau poate chiar mai important era acela de a cultiva ∫i amplifica virtu˛ile democra˛iei. Era greu s„ Ó˛i convingi mai ales partenerii c„ democra˛ia nu este un concept vid, c„ opozi˛ia nu este un obiect de decor, c„ majoritatea are

puterea votului, iar opozi˛iei trebuie s„ Ói fie asigurat„ posibilitatea real„ de a se exprima Ón promovarea legilor. Era la fel de greu s„ convingi opozi˛ia c„ simpla negare a tezelor promovate de Guvern este un mod pervers de autoanihilare. Altfel spus, legislatura la care m„ refer trebuia s„ se constituie Óntr-o ∫coal„ de democra˛ie care s„ consolideze pa∫ii mode∫ti f„cu˛i Ón timpul Adun„rii Constituante.

Era necesar ca a∫a-zisa eficien˛„ Ón procesul legislativ s„ fie Ónlocuit„ treptat printr-o dezbatere consistent„, Ón care solu˛ia final„, legea, s„ nu fie o simpl„ repetare a tezei ini˛iale, proiectul.

Nu voi face o enumerare a principalelor legi elaborate Ón cursul men˛ionatei legislaturi, de∫i îproduc˛ia“ legislativ„ a fost consistent„ ∫i mai ales ascendent„ de la an la an. Œn mod deliberat, m„ voi opri la trei dintre legile elaborate: Legea Ónv„˛„m‚ntului, Legea acceler„rii procesului de privatizare ∫i Legea locuin˛ei.

Incontestabil, Legea Ónv„˛„m‚ntului fixeaz„ un cadru generos pentru dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului Ón Rom‚nia. Œntrebarea fireasc„ este: Ón condi˛iile globaliz„rii, poate pretinde cineva c„ are solu˛ii pentru dezvoltarea Ón perspectiv„ a Ónv„˛„m‚ntului? Nu cumva m„surile ulterioare privitoare la Ónv„˛„m‚nt au modificat con˛inutul legii? Este un panaceu solu˛ia american„ a unui Ónv„˛„m‚nt foarte lax, desprins„ de realit„˛ile americane?

Œn locul discu˛iilor de substan˛„, s-a preferat o competi˛ie populist„ privitoare la procentul din P.I.B. acordat Ónv„˛„m‚ntului ∫i principalii sus˛in„tori ai unor solu˛ii populiste au fost chiar parlamentari ai partidelor de guvern„m‚nt, iar opozan˛ii erau, paradoxal, reprezentan˛ii Guvernului care, pe baza unor argumente economice solide, uitau c„ Ónv„˛„m‚ntul este o prioritate na˛ional„.

Era mai bine s„ nu se elaboreze o Lege a Ónv„˛„m‚ntului, Ón haosul postdecembrist care a transformat Ónv„˛„m‚ntul Óntr-o afacere? Era necesar s„ se elaboreze unele repere consistente, dar rigide? Iat„ doar c‚teva Óntreb„ri pe care mi le pun Ón leg„tur„ cu aceast„ lege.

Referitor la Legea acceler„rii privatiz„rii, am un singur regret, care coincide poate cu cel al mali˛io∫ilor: c„ nu mi-am dat demisia din fruntea propriului partid ∫i a Senatului dup„ Ónfr‚ngerea la vot, Ón forurile de conducere ale partidului, a propunerii mele de promovare a legii prin asumarea r„spunderii Guvernului. M„ Óntreb ∫i acum, ca ∫i atunci, cum se accelereaz„ un proces printr-o lege trecut„ cu Óncetinitorul prin Parlament. De ce nu s-a acceptat promovarea unei legi destinate acceler„rii prin procedeul at‚t de solid al angaj„rii r„spunderii Guvernului, un procedeu constitu˛ional?

Œmi recunosc incapacitatea de a Ón˛elege. M„ Óntreb Ón treac„t c‚te procente am pierdut la alegerile din 1996 din cauza acestei Ónt‚rzieri.

Legea locuin˛ei, pe l‚ng„ meritele sale incontestabile, se caracterizeaz„ prin laitmotivul legislativ — se preocupa, de preferin˛„, cu ceea ce era interzis, ∫i nu cu ceea ce trebuie promovat.

™i, acum, un singur punct delicat: este nevoie de un Corp Ponderator?

Dac„ privim Parlamentul ca o structur„ deliberativ„, este evident c„ Senatul este necesar. Am vorbit despre o structur„ conversant„, Camer„—Senat, ∫i nu despre un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 ecou la un sunet identic cu acesta, a∫a cum a func˛ionat Senatul Ón legislaturile de p‚n„ acum.

Prevederile Constitu˛iei modificate, completate printr-o Lege electoral„ curajoas„, pot genera o structur„ conversant„. Nu este esen˛ial cum se aleg senatorii; este esen˛ial s„ se precizeze ce interese reprezint„. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t descentralizarea deciziei va trebui s„ contrapun„ Óntr-un mod democratic interesele locale celor globale.

V„ mul˛umesc.

Petre Roman

#54104

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului, Domnule prim-ministru, Preafericirea Voastr„, Eminen˛a Voastr„, Stimate ∫i stima˛i colegi, Stima˛i invita˛i,

Œntr-adev„r, la aceast„ aniversare, cred c„ Óntrebarea care a existat ∫i persist„ este aceea∫i: este nevoie de Senat?

La aceast„ Óntrebare a∫ Óncerca s„ r„spund foarte pe scurt.

Mai Ónt‚i c„ ar fi de remarcat un lucru care s-a mai spus, c„ Senatul s-a n„scut Ón Rom‚nia ca o Camer„ ponderatoare, iar nu ca o Adunare de tip federativ sau regional. Este un fapt foarte important. Prin urmare, de pe aceast„ pozi˛ie a∫ dori s„ d„m r„spunsul — Camer„ ponderatoare.

Experien˛a mea, ca senator, ca pre∫edinte al Senatului, Ón acest mandat, membru Ón Comisia juridic„ a Senatului, m„ Óndeamn„ s„ afirm c„ existen˛a Senatului este un fapt politic pozitiv. Existen˛a Senatului este util„ ∫i Óntr-o anumit„ m„sur„ eficient„.

Ca s„ fiu mai exact, Ón sensul politic al cuv‚ntului, cred c„ avantajele existen˛ei Senatului precump„nesc asupra dezavantajelor, exist‚nd desigur ∫i dezavantaje, Óntre care costurile de Óntre˛inere sunt desigur foarte importante.

Dar cea mai mare Óntrebare este cea cu privire la legi. Parlamentul face legi. Legile sunt bune dac„ cet„˛enii le consider„ bune. Legile sunt de calitate dac„, Ón aplicarea lor, magistra˛ii, judec„torii ∫i to˛i cei care opereaz„ Ón c‚mpul juridic le pot utiliza cu eficien˛„, f„r„ ambiguit„˛i, f„r„ a da r„spunsuri care s„ fie uneori Óntr-un fel, alteori Ón alt fel, cu alte cuvinte, care s„ duc„ la confuzii ∫i la dureri ale cet„˛enilor.

Dac„ noi am pune Óntrebarea concet„˛enilor no∫tri îOare legile sunt bune?“, mi-e team„ c„ am fi aproape Ón imposibilitate de a face fa˛„ p„rerilor negative, din p„cate. De ce? Pentru simplul motiv c„ oamenii v„d Ón legi o speran˛„. O lege trebuie s„ fie bun„ pentru c„ le d„ ceva, le d„ un drept, le aduce un mai bine, ∫i, pentru foarte mul˛i, din p„cate, aceste legi pe care le d„m, care la un moment dat chiar pot fi bune, se depreciaz„. Dar,

pe de alt„ parte, Ón ceea ce prive∫te calitatea textelor juridice, aici a∫ plasa avantajele existen˛ei Senatului cu experien˛a pe care o am. Calitatea legifer„rii am convingerea c„ a fost net Ómbun„t„˛it„ prin faptul c„ a existat, pe l‚ng„ Camera Deputa˛ilor, al„turi de Camera Deputa˛ilor, ∫i Senatul.

Am asistat la foarte multe situa˛ii, foarte multe Ómprejur„ri Ón care texte de lege care erau neclare, str‚mbe chiar, au fost corectate, puse unde trebuie, puse Óntr-o Ón˛elegere clar„, Óntr-o coeren˛„, Óntr-o logic„ datorit„ muncii realizate de Senat.

De asemenea, a∫ spune, de aceast„ dat„, Ón fosta calitate de pre∫edinte al Senatului, c„ a contat foarte mult aceast„ modalitate care este reunirea celor dou„ Camere, deci existen˛a a dou„ Camere care lucreaz„ ∫i Ómpreun„ Ón cazul unor evenimente majore, ∫i, din perioada mandatului Ón care am fost pre∫edinte, a∫ men˛iona dou„ care au avut consecin˛e foarte importante ∫i neap„rat pozitive.

Ianuarie 1999, c‚nd Rom‚nia a fost pe punctul din nou de a se pr„bu∫i Ón haos datorit„ ultimei mineriade, fenomen care la vremea aceea nu mai putea fi imaginat de nici o ˛ar„ european„ care pornise pe drumul democra˛iei. Atunci, for˛ele politice, cu o excep˛ie, au Ón˛eles s„-∫i dea m‚na pentru a salva democra˛ia, pentru a salva ceea ce Ónseamn„ o guvernare normal„.

™i un alt eveniment care a fost de asemenea Ón 1999, ∫i anume atunci c‚nd, prin votul Parlamentului, Rom‚nia s-a al„turat NATO Ón opera˛iunile din Iugoslavia. ™ti˛i foarte bine c„ au fost ∫i pozi˛ii contrare. Cu toate acestea, rezultatul final, ca urmare a dezbaterilor, care nu au fost dezbateri u∫oare, au fost dezbateri complicate Ón care s-au adus, pe bun„ dreptate, tot felul de argumente, fiecare consider‚nd c„ interesul na˛ional ar fi de partea g‚ndirii sale, cu o anumit„ legitimitate fiecare, a precump„nit Ón mod cert interesul pentru ˛ar„ ∫i, Ón cele din urm„, Rom‚nia a dat atunci un semnal care i-a fost folositor ulterior, ∫i Ónc„ Ón cel mai Ónalt grad.

Iat„ de ce, stimate ∫i stima˛i colegi, cred c„ precump„nesc avantajele fa˛„ de dezavantajele Ón ce prive∫te existen˛a Senatului.

C‚ndva, Óntr-o anumit„ Ómprejurare, ca pre∫edinte al Senatului, am spus: îNoi suntem Senatul!“. Aceast„ propozi˛ie a fost oarecum controversat„. Eu m„ g‚ndeam pur ∫i simplu: noi suntem Senatul, adic„ Senatul exist„ chiar ∫i atunci c‚nd unii sunt sup„ra˛i foarte tare ∫i al˛ii se bucur„ prea mult.

Ast„zi, da˛i-mi voie s„ spun: noi salut„m, noi respect„m, noi admir„m Senatul Rom‚niei acum ∫i v„ rog mult, ∫i pentru viitor.

V„ mul˛umesc.

Mircea Ionescu-Quintus

#59400

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Preafericite P„rinte Patriarh,

Eminen˛a Voastr„,

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului,

Domnule prim-ministru – Ónc„ sunte˛i Ón sal„ –,

Doamn„ ∫i domnilor mini∫tri,

Distin∫i invita˛i, de aici ∫i de sus,

Excelen˛ele voastre, reprezentan˛i ai Corpului diplomatic,

Doamnelor ∫i domnilor colegi ∫i, Óng„dui˛i-mi s„ spun, ∫i prieteni,

Onorat„ asisten˛„,

Œntre interesantele ∫i documentatele alocu˛iuni rostite la aceast„ sesiune solemn„, am socotit c„ interven˛ia pe care o fac nu trebuie s„ fie mai lung„ dec‚t scurta durat„ a dreg„toriei mele de pre∫edinte al Senatului.

Œns„, cum po˛i cuprinde Ón c‚teva cuvinte o istorie parlamentar„ de 140 de ani, Ómpletit„ cu Óns„∫i istoria ˛„rii, dar Óntrerupt„ cu brutalitate de un regim instalat de tancurile armatei ro∫ii Ómpotriva tradi˛iilor ∫i n„zuin˛elor noastre democratice?

Cum s„ nu te cutremuri amintindu-˛i de alc„tuirea de tip sovietic a Marii Adun„ri Na˛ionale, numai Ón fa˛a c„reia doreau s„ r„spund„ cei doi simpli cet„˛eni, al c„ror sf‚r∫it a fost pe c‚t de grabnic hot„r‚t, pe at‚t de meritat?

Nu m„ voi Óntoarce Ón timp, ci m„ voi opri doar Ón zilele noastre, c‚nd ne str„duim s„ ne facem datoria, urm‚nd pilda marilor no∫tri Ónainta∫i ∫i, mai ales, s„ r„spundem Óncrederii Ónvestite Ón noi de milioane de concet„˛eni, adesea nemul˛umi˛i ∫i dezam„gi˛i de modul Ón care Ói reprezent„m. Desigur c„ nu toate judec„˛ile care ne privesc sunt corecte, dup„ cum multe din observa˛iile critice sunt Óndrept„˛ite.

Este de net„g„duit c„ o parte dintre parlamentari nu Ó∫i exercit„ eficient mandatul, fie ned‚ndu-i importan˛„, fie av‚nd alte preocup„ri, fie pur ∫i simplu nefiind preg„ti˛i pentru astfel de Óndatoriri. Din acest motiv, poate, opinia public„ nu ne este favorabil„, a∫ez‚ndu-ne nediferen˛iat ∫i adesea nedrept pe ultimele trepte de credibilitate.

Dar la fel de incontestabil este faptul c„ la Ónceputul anilor ’90 ne g„seam Ón fa˛a unui grav vid legislativ ∫i c„ am fost obliga˛i s„ dezbatem ∫i s„ adopt„m Óntr-un r„stimp foarte, foarte scurt mii de acte normative, Óncep‚nd cu o Constitu˛ie de care ne m‚ndrim ∫i sf‚r∫ind acum c‚teva zile, cu adoptarea Ón Senat a importantului Cod civil, tot at‚t de b„tr‚n ca ∫i Senatul nostru.

Œmi amintesc c„ imediat dup„ alegerea mea ca pre∫edinte, adres‚nd mul˛umiri colegilor senatori, le ceream ca Ómpreun„ s„ desf„∫ur„m o activitate rodnic„, Óncerc‚nd astfel s„ Ómbun„t„˛im imaginea, repet, nedreapt„ a unui Senat care nu se ridica la Ón„l˛imea Óndatoririlor.

Iar acum aproape patru ani, la deschiderea ultimei noastre legislaturi, Ómi exprimam credin˛a c„ nici o

prioritate nu vine Ónaintea obliga˛iei de a ne dedica experien˛a, competen˛a ∫i Óntreg timpul nostru disponibil r„spunderilor ce ne revin. ™i tot atunci, ca pre∫edinte de v‚rst„, Ómi manifestam speran˛a c„ noul Senat va constitui un cadru stimulativ pentru to˛i membrii s„i, indiferent de culoarea politic„, ∫i c„ vom putea g„si c„ile unei conlucr„ri fructuoase pentru adoptarea legilor pe care aleg„torii le a∫teapt„ din partea noastr„.

Domnule pre∫edinte,

Onorat„ asisten˛„,

Œn aceste clipe aniversare, c‚nd ne Óntoarcem Ón timp pentru a putea privi cu Óncredere ∫i n„dejde viitorul, Óng„dui˛i-mi s„ sper c„ alegerile din noiembrie, la care eu nu voi participa dec‚t ca votant, vor trimite Ón Parlament oameni mai destoinici ∫i mai hot„r‚˛i Ón asumarea r„spunderilor, iar peste 10 ani, la s„rb„torirea unei v‚rste rotunde a Senatului, cei de atunci ∫i pu˛ini dintre cei de ast„zi Ó∫i vor aminti poate cu nostalgie ∫i cu gratitudine de pionierii legislaturilor de la cump„na dintre milenii care s-au Ónvrednicit s„ trezeasc„ la via˛„ ∫i s„ rea∫eze pe f„ga∫ul lor tradi˛iile democratice ale poporului rom‚n.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care am fost ascultat.

Nicolae V„c„roiu

#63252

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului Eugen Simion, pre∫edintele Academiei Rom‚ne. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Ion Solcanu, pre∫edintele Grupului senatorial al Partidului Social Democrat.

## — **Domnul Eugen Simion** _pre∫edintele Academiei Rom‚ne_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului, Preafericite Patriarh,

Monseniore,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Senatul Rom‚niei Ómpline∫te 140 de ani.

Da˛i-mi voie ca, dup„ at‚tea cuvinte de laud„, s„ aduc ∫i firitisirile Academiei Rom‚ne, o institu˛ie doar cu doi ani mai t‚n„r„ dec‚t Parlamentul pe care Ól s„rb„torim azi. Diferen˛a este chiar mai mic„ dac„ lu„m Ón seam„ faptul c„ Ón realitate Senatul ∫i-a deschis lucr„rile Ón decembrie 1864, iar Societatea Literar„, prima denumire a Academiei Rom‚ne, a Ónceput s„ func˛ioneze la Ónceputul lunii aprilie 1866.

F„c‚nd o socoteal„ simpl„, vedem c„ Óntre primul Corp Academic ∫i primul Corp Ponderator al Senatului este o distan˛„ de doar 16 luni.

Ele s-au n„scut aproape deodat„, din fervoarea ∫i Ón˛elepciunea acelei superbe genera˛ii de intelectuali ∫i de oameni politici, genera˛ia care a pus Ón fond bazele unui stat na˛ional rom‚n, independent ∫i modern. O genera˛ie str„lucit„ Ón care reg„sim pe mai v‚rstnicii Heliade R„dulescu ∫i Vasile Alecsandri, logofe˛i, adic„ Óntemeietori de ∫coal„ ∫i creatori de limb„, ∫i pe mai tinerii Mihail Kog„lniceanu, George Bari˛iu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi ∫i at‚˛ia al˛ii veni˛i din toate p„r˛ile rom‚nit„˛ii, inclusiv din acele ˛inuturi care Ón momentul acela se g„seau sub st„p‚nire str„in„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Dac„ consult„m listele celor care au fondat Academia Rom‚n„ ∫i listele primilor senatori rom‚ni, constat„m un fapt interesant: mul˛i dintre tinerii academicieni erau sau fuseser„ mini∫tri, senatori sau membri ai Adun„rii Elective, Ón fine, participau intens la via˛a politic„ a Principatelor Unite. Kog„lniceanu, Ghica, Titu Maiorescu sunt doar trei nume. A∫ putea cita numeroase altele.

Pentru ei, ∫tiin˛a, artele ∫i politica mergeau Ómpreun„, ∫i ei doreau s„ se pun„ Ón slujba na˛iunii rom‚ne pe care vor s„ o uneasc„ ∫i s„ o consolideze.

F„c‚nd iar„∫i o simpl„ socoteal„, am constatat c„ 12 dintre fo∫tii pre∫edin˛i ai Senatului au fost membri ai Academiei noastre, iar din 1923 pre∫edintele Academiei Rom‚ne era senator de drept pe timpul mandatului s„u. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Montesquieu spunea Ón îScrisori persane“ c„ îPrivilegiile trebuie s„ fie pentru Senat, iar respectul simplu pentru senator.“

Œn privin˛a privilegiilor, nu am c„derea s„ m„ pronun˛. Socotesc doar c„, Ón afar„ de respect, senatorii trebuie s„ se bucure de privilegiul cel mai mare, acela de a reprezenta o na˛iune care ∫i-a g„sit voca˛ia ei european„.

Pentru noi, rom‚nii, Senatul este o institu˛ie fundamental„. Ea trebuie s„ fie respectat„ ∫i s„ se bucure de respectul celor ce v„ trimit pe dumneavoastr„, domnilor senatori, Ón acest Ónalt, repet, Corp Ponderator. De la el a∫tept„m legi bune, legi drepte, legi care s„ fac„ s„ func˛ioneze Rom‚nia modern„, Rom‚nia profund„.

Academia Rom‚n„ ˛ine Ónc„ o dat„ s„ v„ felicite pentru ceea ce a˛i f„cut, pentru ceea ce a˛i f„cut bine pentru ∫tiin˛a ∫i cultura rom‚n„.

Academia ˛ine s„-∫i exprime speran˛a c„ Senatul va ini˛ia ∫i va vota de aici Ónainte mai multe legi Ón favoarea culturii ∫i a cercet„rii ∫tiin˛ifice.

Academia Rom‚n„, care este o institu˛ie autonom„, simbolul, cum ∫ti˛i, al unit„˛ii spirituale ∫i al spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, nu are alt protector dec‚t Parlamentul Rom‚niei.

Cei 3.500 de cercet„tori din Academie a∫teapt„ ca Senatul s„-∫i g„seasc„ timp ∫i s„ discute o dat„ situa˛ia cercet„rii Ón Rom‚nia ∫i s„ ridice modestul procent de 0,012% din p.i.b. pentru cercetare la procentele cerute de Comunitatea European„.

Academia Rom‚n„ a∫teapt„ ca cele 500 de mii de documente luate samavolnic din Biblioteca Academiei, prin ordin de la cabinetul 2 Ón anii ’70, ∫i trimise la Arhivele Statului s„ se Óntoarc„ acolo de unde au fost smulse.

Academia Rom‚n„ a∫teapt„ cu r„bdare ∫i Óncredere ca injusta ordonan˛„ de guvern care interzice Academiei Rom‚ne s„-∫i revendice cele 35 de cl„diri din Bucure∫ti ∫i din alte localit„˛i, cl„diri donate de oameni de bine din aceast„ ˛ar„, s„ fie anulat„, ∫i bunurile Academiei s„ fie restituite.

Membrii Academiei Rom‚ne a∫teapt„, Ón fine, ca Parlamentul Rom‚niei ∫i Guvernul Rom‚niei s„ nu Óng„duie s„ fim alunga˛i din Casa oamenilor de ∫tiin˛„, cu asentimentul Secretariatului General al Guvernului, de ni∫te mo∫tenitori dubio∫i.

Œn final, domnule pre∫edinte ∫i domnilor senatori, Academia Rom‚n„ a∫teapt„ s„ ap„ra˛i Ón chip mai

eficient institu˛iile statului rom‚n, printre care, cu voia dumneavoastr„, se g„se∫te ∫i Academia Rom‚n„, cu un an ∫i jum„tate mai t‚n„r„, cum am spus, dec‚t Ónalta institu˛ie pe care o s„rb„torim ast„zi.

S„ o ap„ra˛i, de pild„, de invazia de academii ∫i de legi care acord„ aproape Ón chip rapsodic titluri de academician ∫i indemniza˛ii viagere oricui dore∫te din aceast„ ˛ar„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Relu‚nd propozi˛ia lui Montesquieu, a∫ Óncheia:

Senatul Rom‚niei s„ aib„ via˛„ lung„ ∫i s„ se bucure de tot respectul nostru, iar senatorii s„ aib„, Ón afar„ de stima noastr„, privilegiile pe care legile ˛„rii ∫i legile morale ale societ„˛ii noastre le Óng„duie!

Fi˛i, dar, Ón continuare un corp ponderator Óntr-o lume care se mi∫c„ repede!

V„ mul˛umesc.

Ion Solcanu

#69091

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare, Preafericirea Voastr„, Eminen˛a Voastr„, Doamn„ ministru, Domnilor mini∫tri, Onora˛i membri ai Corpului diplomatic,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Distin∫i invita˛i,

Omagiem ast„zi, Ón sesiune solemn„, aniversarea a 140 de ani de existen˛„ a Senatului Rom‚niei.

Acest frumos jubileu vine s„ Óncheie practic o serie Óntreag„ de proiecte, simpozioane ∫i reuniuni ∫tiin˛ifice, manifest„ri dedicate anivers„rii evenimentului Ón ˛ar„, la Ia∫i ∫i la Cluj-Napoca, dar ∫i Ón str„in„tate.

Œn asemenea momente, se apeleaz„ la recursul la istorie. Œn parte, o voi face ∫i eu.

Institu˛ia politic„ a Senatului Ó∫i are sorgintea Ón zorii pl„m„dirii Rom‚niei moderne.

Œntemeietor de stat modern rom‚n, domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, va pune bazele sistemului bicameral rom‚nesc prin adoptarea Statutului desvolt„tor al Conven˛iei de la Paris, Ónfiin˛‚nd Corpul Ponderator, Senatul, a doua Camer„ legiuitoare, al„turi de Camera cea de Ob∫te, Adunarea Electiv„.

Institu˛ia Senatului era, se poate spune, veriga lips„ a reformei politico-administrative, aflat„, al„turi de reforma agrar„, Ón centrul operei de consolidare ∫i modernizare a statului na˛ional rom‚n, oper„ dificil„, Ón slujba c„reia se va pune domnitorul rom‚n, al„turi de ilu∫trii s„i colaboratori Mihail Kog„lniceanu, Nicolae Kretzulescu, Costache Negri ∫i alte figuri remarcabile ale istoriei noastre moderne.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Distins auditoriu,

La Ónceputurile sale, Corpul Ponderator, Senatul, era compus din membri de drept Ón num„r de 9, pe de o parte, ∫i din al˛i 64 de membri numi˛i de domn, pe de alt„ parte.

Cu prilejul Óntrunirii celor dou„ Camere, Senatul ∫i Adunarea Electiv„, domnitorul Alexandru Ioan Cuza ar„ta Ón mesajul s„u îRosturile institu˛iei nou create“: îAst„zi“, spunea domnitorul, îrea∫ez ˛ara Ón deplinul exerci˛iu al constitu˛iunii sale. Institu˛iile noastre s-au completat prin Ónfiin˛area Senatului, carele, fiind Corp Ponderator, va ∫ti a feri de ciocnirile Óntre puterile statului, va men˛ine echilibru Óntre d‚nsele.“

## Onorat„ asisten˛„,

Ca orice organism perfectibil, ∫i Corpul Ponderator, creat Ón 1864 de Alexandru Ioan Cuza, a suferit mai t‚rziu, Ón 1866, reorganizarea dup„ modelele occidentale, unul dintre cele agreate fiind cel belgian.

Dup„ detronarea lui Cuza, toate grup„rile politice, cu excep˛ia moldovenilor modera˛i ai lui Kog„lniceanu ∫i a c‚torva munteni, au contestat Senatul, amenin˛at chiar cu desfiin˛area sa.

Potrivit noii Constitu˛ii a Principatelor Unite, promulgate de Carol I la 1 iulie 1866, membrii Senatului nu mai erau numi˛i, ci ale∫i, ca ∫i deputa˛ii. De abia din acest moment apare bine definit termenul de îSenat“, corp legiuitor care urma s„ func˛ioneze Ómpreun„ cu Adunarea Deputa˛ilor, ambele rezultate Óns„ exclusiv din alegeri.

Senatul Rom‚niei va da proba de t„rie Ón timpul unor momente de foc, cruciale pentru destinul Rom‚niei, precum R„zboiul de Independen˛„, R„zboaiele balcanice ∫i Primul R„zboi Mondial.

## Stimat auditoriu,

Am evocat aceste momente de neuitat tocmai pentru a eviden˛ia rolul decisiv al acestei institu˛ii pe care o servim ∫i noi ast„zi, Ón modernizarea statului nostru ∫i Ón democratizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti.

De-a lungul vremii, membrii Senatului au ∫tiut s„ se mobilizeze Ón momentele de cump„n„ ∫i au slujit cu prec„dere interesul na˛ional, men˛in‚nd ˛ara Ón leg„tur„ direct„ cu valorile reale ale democra˛iei. Tocmai din acest motiv este regretabil faptul c„ tradi˛ia noastr„ parlamentar„ a fost brusc Óntrerupt„ pentru aproape o jum„tate de secol — Óntre 1940 ∫i 1989 — ∫i, Ón aceste condi˛ii, rolul Revolu˛iei din Decembrie 1989 Ón repunerea Ón drepturi a sistemului parlamentar bicameral este cu adev„rat salutar.

Nu pot s„ nu amintesc aici c„ structurile provizorii de putere ale Revolu˛iei, reprezentate de C.F.S.N., apoi de C.P.U.N., de p‚n„ la alegerile din 20 mai 1990, au preg„tit rena∫terea sistemului parlamentar Ón varianta sa bicameral„, Ón conformitate cu Decretul-lege nr. 92 din martie 1990.

Ast„zi, la aproape 15 ani distan˛„ de la alegerile din 20 mai 1990 ∫i de la primul Senat postrevolu˛ionar, suntem datori s„ privim Ónapoi cu luciditate ∫i s„ constat„m c„ am parcurs Ómpreun„ toate etapele, de la v‚rsta copil„riei democra˛iei, c‚nd ne prezentam Ón competi˛ia electoral„ cu peste 70 de forma˛iuni politice, la maturitate, prin sedimentarea a c‚torva partide importante. De altfel, Alexandru B‚rl„deanu, primul pre∫edinte al Senatului Rom‚niei de dup„ Revolu˛ie,

anticipa Ónc„ din 1990, cu un adev„rat spirit vizionar, acest rezultat.

Œn viitor, cred c„ vor r„m‚ne trei, patru partide mai importante care s„ reflecte Óntr-adev„r structura social„ a societ„˛ii noastre.

## Onorat auditoriu,

Sunt convins – ∫i sper s„ fiu Ón asentimentul dumneavoastr„ –, c„, de-a lungul celor 140 de ani de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ ast„zi, Senatul ∫i-a dat adev„rata m„sur„ a capacit„˛ilor sale, factor de stabilitate ∫i mediator Óntre puterile statului, garant ∫i ap„r„tor al interesului na˛ional, al libert„˛ilor publice ∫i al Constitu˛iei Rom‚niei. Dar, dincolo de propriile noastre opinii, trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ istoria va fi instan˛a nep„rtinitoare care ne va judeca, a∫ez‚nd institu˛ia pe care o reprezent„m ∫i noi ast„zi la locul cuvenit.

La mul˛i ani, Senatul Rom‚niei!

Corneliu Vadim Tudor

#74862

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Doamnelor ∫i domnilor,

Permite˛i-mi s„ Óncep prin a acuza cenzura aplicat„ acestui moment aniversar care se petrece o dat„ la un deceniu: de∫i Televiziunea Rom‚n„ se pare c„ Ónregistreaz„ totul, dar nu transmite nimic, Radio Rom‚nia a transmis Ón direct doar p‚n„ acum c‚teva minute, leg„tura fiind Óntrerupt„. Nu mi se pare corect acest comportament.

Onorat„ asisten˛„,

Œn urm„ cu 140 de ani, p„rintele statului rom‚n modern, Alexandru Ioan Cuza, sus˛inut de principalul sfetnic al s„u, Mihail Kog„lniceanu, Óntemeia o institu˛ie fundamental„, care avea s„ contribuie decisiv la f„urirea Rom‚niei Mari, Senatul.

De altfel, Ón scurta sa domnie de numai ∫apte ani, cifr„ biblic„, cifr„ pitagoreic„, iubitul prin˛ al Unirii a revolu˛ionat totul, a cur„˛at putregaiurile reminiscen˛elor fanariote, a Ónfiin˛at un num„r impresionant de institu˛ii at‚t de necesare ∫i a deschis larg ferestrele ˛„rii c„tre lumea modern„.

Se poate spune c„ aceea a fost prima integrare a Rom‚niei Ón Europa. Iar cel care i-a urmat la c‚rma noului stat, domnitorul ∫i mai apoi regele Carol I, a ascultat de glasul celor mai lumina˛i frunta∫i ai clasei politice, continu‚nd ∫i des„v‚r∫ind opera de reformare din temelii a Rom‚niei.

Erau timpuri eroice, de elanuri ∫i desc„tu∫are a ceea ce istoricul Vasile P‚rvan avea s„ numeasc„ îenergiile na˛ionale“. Erau timpuri Ón care pe prima scen„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti nu ar fi putut Ón ruptul capului s„ p„trund„ analfabe˛ii, de˛inu˛ii de drept comun ∫i evada˛ii din caverne, fiindc„ spiritul public i-ar fi respins imediat cu un dispre˛ suveran.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 M„ aflu Ón posesia unui document original Ón care numero∫i protagoni∫ti ai acelor vremuri au consemnat cu m‚n„ proprie g‚nduri vizionare despre locul, rolul ∫i destinul mesianic al neamului rom‚nesc. Unul dintre ei este Dumitru Dr„ghicescu, Ónt‚iul mare sociolog rom‚n, cel care ne-a l„sat oglinda veridic„ a capodoperei intitulate îDin psihologia poporului rom‚n“. Ei bine, la 10 decembrie 1919, acest om dificil, care aducea ve∫ti proaste pentru cei obi∫nui˛i cu c„delni˛a trufiei, a scris ceva antologic: îNeamul rom‚nesc reunit, fiind puntea de trecere Óntre Orient ∫i Occident, are o menire providen˛ial„ Óntre cele dou„ lumi — s„ continue, s„ dezvolte ∫i s„ propage civiliza˛ia latin„ ∫i ideea de drept a str„mo∫ilor romani“.

Din p„cate, dup„ un an, mai exact la 8 decembrie 1920, ˛ara proasp„t reÓntregit„ a fost zguduit„ de atentatul cu bomb„ de la Senat. Autorul acelui prim act de terorism din Rom‚nia secolului XX, poreclit îomul cu c‚rligul“, fiindc„ era ciung ∫i avea un fel de protez„, a plasat bomba Ón spatele fotoliului pe care ∫edea pre∫edintele Senatului, generalul Constantin Coand„, fost prim-ministru, tat„l t‚n„rului om de ∫tiin˛„ Henry Coand„. Urmarea: au murit instantaneu episcopul greco-catolic al Oradei, Dumitru Radu, ∫i ministrul Greceanu, iar dup„ 24 de ore a Óncetat din via˛„ ∫i senatorul Spiru Gheorghiu, devenit ulterior nume de strad„ Ón Bucure∫ti. Pre∫edintele Senatului s-a ales cu nu mai pu˛in de 58 de r„ni, dar a supravie˛uit.

Propun ca Ón noua sal„ a Senatului, Ón care vom lucra probabil Óncep‚nd de anul viitor, s„ fie amplasat„ o plac„ de marmur„ Ón memoria acelor victime nevinovate. La fel cum nevinova˛i au fost ∫i minerii uci∫i Ón 1999, P.R.M. fiind, din fericire, acea singur„ excep˛ie de care vorbea un preopinent de la acest microfon.

Apreciez, f„r„ exagerare, c„ ocupa˛ia bol∫evic„ ne-a dat Ónapoi cu cel pu˛in 50 de ani. Atunci au disp„rut ∫i Senatul, ∫i Camera Deputa˛ilor. Aveau s„ reapar„ dup„ Decembrie 1989, ∫i cred c„ trebuie s„ le fim recunosc„tori acelor oameni care au f„cut posibil„ reÓnnodarea firului de aur al tradi˛iei.

Totdeauna eu m-am pronun˛at pentru un parlament bicameral. De ce? Fiindc„ aceasta a fost tradi˛ia Ón politica rom‚neasc„ ∫i pentru c„, la urma urmei, un parlament format dintr-o singur„ camer„ nu mai este parlament, ci eventual garsonier„. Mai ales la noi, la popoarele latine, Senatul este o agora care are o semnifica˛ie aparte, fiind o mo∫tenire a maicii Rome. De altfel, aceasta ∫i Ónsemna Senatus: sfatul b„tr‚nilor, r„d„cina semantic„ respectiv„ fiind ∫i la baza cuvintelor îsenectute“ ∫i îsenior“.

A nu se uita c„ tot din Roma ne vine pe fluviul timpului sigla magnific„ s„pat„ Ón monumentele epigrafiei l„sate de legiuni Ón Dacia — îS.P.Q.R.“, adic„ _Senatus Populusque Romanus_ , ceea ce Ónseamn„ îSenatul ∫i poporul roman“.

™i tot din Roma ne parvine pilda jertfei sublime pe care membrii Senatului au l„sat-o Ón anul 218 Ónainte de Hristos Ón cea mai cr‚ncen„ b„t„lie din Óntreaga antichitate, la Canne, pe r‚ul Ofanto. Atunci, Ón lupta cu Cartagina, au murit eroic nu mai pu˛in de 80 de senatori romani. Au murit pentru patrie! S„ nu se uite asta!

Onorat„ asisten˛„,

Aducem ast„zi omagiul acestui Forum excep˛ional care este Senatul Rom‚niei.

Avem un Senat b„tr‚n, Óntr-adev„r, Ón v‚rst„ de 140 de ani, ∫i totu∫i at‚t de t‚n„r.

Œntr-o ˛ar„ care Óncepe s„ se pr„bu∫easc„ pe noi, indiferent c‚te cosmetiz„ri, statistici ∫i sondaje false sunt popularizate, Senatul r„m‚ne ca un far luminos Ón noapte, ca un reper ∫i o speran˛„. Din p„cate, la ora actual„, Parlamentul este sfidat Ón permanen˛„ de un guvern pe care nu m„ sfiiesc s„ Ól numesc abuziv.

Numai de noi depinde s„ red„m demnitatea no˛iunii de îsenator“, mai ales c„ importan˛a Camerei superioare este marcat„ ∫i de Constitu˛ie, pre∫edintele Senatului fiind al doilea om Ón stat, dup„ pre∫edintele ˛„rii.

Œn acest furtunos Ónceput al mileniului III, avem nevoie de o nou„ ordine moral„ nu numai Ón Rom‚nia, ci ∫i Ón Óntreaga lume, o lume zguduit„ de cele trei flageluri Óngem„nate Ón aceea∫i tulpin„ — terorismul, corup˛ia, mizeria.

Œn lupta pentru salvarea patriei de la dezastru, s„ ne amintim de apelul lansat de Nicolae Iorga tot Ón vremuri de restri∫te, Ónaintea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial: îŒnapoi la na˛iune!“ Tot astfel vom spune ∫i noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare.

Pentru a merge Ónainte Óntr-o Europ„ unit„, este imperios necesar s„ ne p„str„m specificul na˛ional, frumuse˛ea moral„, valorile esen˛iale ale poporului rom‚n ∫i ale cre∫tinismului. Altminteri, risc„m viitorul copiilor no∫tri, iar a∫a ceva ar fi de neiertat.

Nu ne pretinde nimeni s„ facem sacrificiul suprem, a∫a cum l-au f„cut senatorii altor timpuri. Tot ceea ce ni se pretinde este s„ fim drep˛i, cinsti˛i ∫i patrio˛i, s„ ap„r„m interesul na˛ional ∫i s„ contribuim la crearea unei lumi a p„cii ∫i a concordiei Óntre oameni. Œn definitiv, M‚ntuitorul Iisus Hristos nu ne cere s„ murim ca El, ci s„ tr„im ca El. Este, oare, at‚t de greu?

V„ mul˛umesc.

Nicolae-Vlad Popa

#81841

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor pre∫edin˛i, Preafericirea Voastr„, Eminen˛a Voastr„, Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor invita˛i,

Evenimentul la care particip„m ast„zi, Ómplinirea a 140 de ani de la crearea Senatului Rom‚niei, reprezint„ pentru noi, cei care avem privilegiul de a fi fost ale∫i ca membri ai acestei prestigioase institu˛ii, un prilej de evocare istoric„, dar ∫i de asumare a p„str„rii prestigiului ei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Prin Ónfiin˛area Ón iulie 1864 a Senatului Rom‚niei, numit ∫i Corp Ponderator, domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea bazele sistemului bicameral Ón Rom‚nia. Œn prima sa form„, noul organism era alc„tuit din membri de drept ∫i din persoane numite de c„tre domnitor ∫i avea ca rol efectuarea unui control, cu excep˛ia bugetului, put‚nd s„ amendeze sau s„ resping„ legile adoptate de Adunarea Legislativ„ ∫i exercit‚nd totodat„ o verificare a constitu˛ionalit„˛ii legilor.

Ulterior, Constitu˛iile din 1866 ∫i respectiv din 1923, Óntemeiate pe principii democratice moderne, au consacrat institu˛ia Senatului, men˛in‚nd existen˛a unor senatori ale∫i ∫i a unor senatori de drept.

Din evocarea acestui eveniment aniversar nu poate lipsi sublinierea contribu˛iei fundamentale pe care frunta∫ii Partidului Na˛ional Liberal, urma∫i direc˛i ai pa∫opti∫tilor, ∫i-au adus-o la dezvoltarea regimului parlamentar din Rom‚nia.

Numai Ón perioada 1866—1900, din cele dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei f„ceau parte peste 300 de deputa˛i ∫i senatori liberali, dintre care circa 200 erau senatori.

Œn acela∫i interval, respectiv septembrie 1868 — aprilie 1899, conducerea Senatului Rom‚niei a fost asigurat„ de opt pre∫edin˛i liberali: ™tefan Golescu, generalul Nicolae Golescu, Constantin Bosianu, Dimitrie Grigorie Ghica — dou„ mandate, Nicolae Kretzulescu, Dimitrie A. Sturza, Eugeniu St„tescu, Nicolae Gane.

Nu putem omite din aceast„ enumerare personalit„˛i ca Ion C. Br„tianu, C. A. Rosetti sau Mihail Kog„lniceanu, care au avut o contribu˛ie decisiv„ la dezvoltarea sistemului parlamentar rom‚nesc, sus˛in‚nd cu t„rie ∫i curaj opinii care vizau ap„rarea interesului na˛ional ∫i a institu˛iilor democratice ale Rom‚niei.

Dup„ o perioad„ de Óntrerupere a activit„˛ii Ón timpul regimului comunist, Senatul ∫i-a reluat, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, rolul s„u de for legislativ.

Œn ceea ce Ói prive∫te, senatorii liberali s-au remarcat Ón legislaturile 1990—1992, ca ∫i Ón 1996—2000, ∫i respectiv 2000—2004, afl‚ndu-se alternativ Ón opozi˛ie sau la putere, printr-o sus˛inut„ activitate — prin elaborarea unor numeroase ini˛iative legislative, amendamente ∫i participarea activ„ la dezbateri.

Œn mod inevitabil, au existat ∫i neÓmpliniri, pe care ni le asum„m. Ele sunt legate mai ales de faptul c„ unele ini˛iative legislative liberale nu s-au putut concretiza Ón acte normative necesare reformei la care Rom‚nia s-a angajat.

Am fi nedrep˛i, din aceast„ succint„ evocare, dac„ am omite s„ Ól men˛ion„m pe domnul Mircea IonescuQuintus, pre∫edintele nostru de onoare, c„ruia i-a revenit sarcina de a conduce Senatul Ón calitate de pre∫edinte Ón ultima perioad„, februarie — noiembrie 2000.

Ne exprim„m speran˛a c„, ∫i de acum Ónainte, asemenea ilu∫trilor s„i Ónainta∫i, Partidul Na˛ional Liberal, prin cei care vor fi ale∫i senatori din r‚ndurile sale, Ó∫i va aduce o contribu˛ie valoroas„ la procesul legislativ.

V„ mul˛umesc.

Maria Petre

#85522

## **Doamna Maria Petre:**

Domnilor pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei,

Onora˛i invita˛i,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Prezen˛a mea, ast„zi, la aceast„ Ónalt„ tribun„, este marcat„ de o puternic„ emo˛ie. Un asemenea moment Ónc„rcat de semnifica˛ii istorice, de umbrele marilor personalit„˛i ce au cugetat la buna legiuire a r‚nduielilor ˛„rii este mai mult dec‚t cople∫itor.

Istoria Senatului se identific„ Ón mare m„sur„ cu volbura timpurilor de restri∫te prin care poporul rom‚n, Ón lungul drum spre democra˛ie, l-a str„b„tut. Au fost Óncerc„ri nenum„rate, unele reu∫ite, altele mai pu˛in, de aliniere a n„zuin˛elor neamului nostru la tradi˛iile de cultur„ ∫i civiliza˛ie european„.

Œn acest context, institu˛ia pe care o anivers„m ast„zi se preg„te∫te pentru o er„ nou„, motivat„ de mari provoc„ri, ridicate de hot„r‚rea cu care poporul rom‚n bate la por˛ile Europei.

Mihail Kog„lniceanu afirma c„ rom‚nii au devenit o na˛ie respectat„, o na˛ie care Ó∫i are con∫tiin˛a drepturilor sale ∫i curajul de a le ap„ra.

Dorim s„ fim accepta˛i ca parteneri egali, cu sufletul nostru mare ∫i de prea multe ori Óndur„tor, cu doinele noastre, cu legendele noastre despre b„tr‚nii ∫i Ón˛elep˛ii daci, cu h„rnicia ∫i iste˛imea ˛„ranilor no∫tri, cu destinul nostru.

Cu Óng„duin˛a colegilor mei din Grupurile parlamentare reunite ale Partidului Democrat, Ómi voi permite s„ felicit pe to˛i cei peste 400 de colegi actuali ∫i fo∫ti senatori ale∫i Ón cele patru legislaturi post1989, indiferent de apartenen˛a politic„, ∫i s„ Ómi exprim Óncrederea c„ cei ce vor veni din toamn„ Ón noua legislatur„ 2004—2008 vor lucra cu mintea ∫i inima acordate Óntre glia str„bun„ ∫i p„m‚ntul f„g„duin˛ei europene.

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ vorbesc foarte pe scurt despre un moment de gra˛ie din ultimii ani de supravie˛uire a Senatului rom‚nesc interbelic. Ne afl„m Ón anul 1939, la un an de la Constitu˛ia restrictiv„ a lui Carol al II-lea ∫i Ón plin„ campanie de opresiune asupra regimului parlamentar ∫i, cu toate acestea, iat„, Ón Legea electoral„ apare pentru prima dat„ dreptul femeilor de a participa la alegerile senatorilor ∫i dreptul de a fi alese. Astfel, ultimele dou„ sesiuni din ’39 ∫i ’40, conduse pe r‚nd de Nicolae Iorga ∫i respectiv Constantin Argetoianu, au consemnat prima femeie senator, Maria Mi∫u Pop, aleas„ Ón Colegiul agricultorilor din Dolj.

Membr„ marcant„ a Asocia˛iei pentru emanciparea civil„ ∫i politic„ a femeilor rom‚ne, Maria Mi∫u Pop, Ón preajma Primului R„zboi Mondial, a depus o munc„ intens„ pentru str‚ngerea fondurilor necesare îCrucii Ro∫ii“ ∫i flotei na˛ionale. Apoi, Ón anii grei ai r„zboiului s-a dovedit una din cele mai preg„tite ∫i energice surori de caritate. A fost decorat„ cu Ordinul îRegina Maria“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Dup„ aplicarea Legii din 1929, o g„sim Ón func˛ia de viceprimar al Craiovei. Prezen˛„ activ„ Ón via˛a cet„˛ii timp de peste dou„ decenii, Maria Mi∫u Pop prime∫te alegerea Ón Senat ca pe o recunoa∫tere a rolului jucat de femei Óntr-o societate din ce Ón ce mai responsabil„.

Maria Mi∫u Pop r„m‚ne Ón paginile de istorie ca prima femeie senator, ca deschiz„toare de drum ∫i izvor de curaj pentru doamnele de ast„zi din politica rom‚neasc„.

Sunt convins„ c„ al„turi de partenerii no∫tri, de dumneavoastr„, b„rba˛ii vom g„si calea cea mai scurt„ spre o Europ„ a noastr„, a tuturor.

Ast„zi, reprezentarea femeilor Ón Senat este Ónc„, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, foarte redus„, oricum sub 10%, dar noi nutrim n„dejdea c„ alegerile din toamna acestui an vor valida un num„r cel pu˛in dublu de femei.

Dup„ 1989, via˛a politic„ a cunoscut o adev„rat„ rena∫tere. Lipsit„ de exerci˛iul democratic parlamentar de aproape 50 de ani, Rom‚nia demonstreaz„ c„ este capabil„ s„ recupereze valorile democra˛iilor europene.

Constitu˛ia din 1991 ∫i mai ales revizuirea ei din 2003 au ar„tat c„ parlamentarii rom‚ni pot reforma ∫i optimiza procesul decizional Ón activitatea legislativ„. Cred c„, Ón privin˛a diferen˛ierii, nu doar func˛ionale, a celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, am fi putut face, totu∫i, mai mult. Dac„ ne referim la Constitu˛ia din 1923 adoptat„ dup„ Óndelungi dezbateri politice, aceasta definea caracterul de Camer„ superioar„ al Senatului, conferindu-i atribu˛ii distincte. Asupra acestui principiu ar fi trebuit poate s„ ne oprim cu mai mult„ r„bdare, Ón procesul de revizuire a Constitu˛iei Óncheiat la sf‚r∫itul anului 2003 ∫i poate am fi reu∫it s„ structur„m mai precis rolul s„u distinct Ón sistemul parlamentar bicameral.

A∫a cum statua Constitu˛ia din 1923, senatorii erau, atunci, Ómp„r˛i˛i Ón dou„ categorii, cei de drept, ∫i ace∫tia p„strau caracterul de elit„ al acestui corp legiuitor, iar cei ale∫i de consiliile comunale ∫i jude˛ene, de Camerele de Comer˛, Munc„, Industrie ∫i Agricultur„ sau de Corpul profesional universitar f„ceau din Senat un corp de competen˛e.

Dezvoltarea societ„˛ii democratice Ón Europa a instaurat votul liber ∫i universal, a asigurat egalitatea Ón drepturi a tuturor cet„˛enilor, egalitatea tuturor Ón fa˛a legii. Am urmat ∫i noi acest drum ∫i bine am f„cut. Poate c„ ar fi util s„ medit„m Ómpreun„ la un aspect foarte important Ón ce prive∫te via˛a cet„˛ii. Dac„ despre clasa de mijloc nu putem vorbi Ónc„, datorit„ disfunc˛iilor din economie, putem sprijini societatea civil„ Ón demersul ei privind cristalizarea unei adev„rate elite intelectuale, o elit„ care s„ consolideze valorile europene, care s„ conserve ∫i s„ promoveze Ón lume tradi˛iile, cultura poporului rom‚n. Putem face acest lucru prin instituirea unui sistem educa˛ional modern, printr-o abordare mai responsabil„ a actului de cultur„. Realizarea acestor obiective depinde numai de voin˛a politic„ ∫i trebuie materializat„ prin legi moderne ∫i prin gestionarea corect„ a bugetului de stat. ™i, ca toate aceste lucruri s„ se Ónt‚mple, apare ca necesitate urgent„ schimbarea clasei politice.

Abordarea problematicii societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón demersul firesc al ader„rii la structurile europene, cere o clas„ politic„ nou„ ∫i bine preg„tit„.

La sf‚r∫it, stima˛i colegi, dar nu Ón cele din urm„, da˛i-mi voie s„ mul˛umesc miilor de profesioni∫ti care au stat ∫i stau Ón spatele nostru, al ale∫ilor na˛iunii, pentru efortul extraordinar ∫i discret pe care-l depun ∫i despre care nici istoria, nici îMonitorul Oficial“ nu vorbesc explicit.

M„ Ónclin, Ón final, cu recuno∫tin˛„, Ón fa˛a at‚tor mari personalit„˛i care au dat sens vie˛ii parlamentare rom‚ne∫ti, de la membrii Camerei Moderatoare de la 1864 ∫i p‚n„ la colegii mei de ast„zi, membri ai Senatului Rom‚niei ∫i ai Camerei Deputa˛ilor. V„ felicit pe to˛i ∫i v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Seres Dénes

#92515

## **Domnul Seres Dénes:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului, Distin∫i invita˛i, Stima˛i colegi,

Institu˛ia Senatului a fost Ónfiin˛at„ prin Statutul dezvolt„tor al Conven˛iei de la Paris ce a statuat trecerea de la sistemul unicameral, prev„zut de Regulamentul organic, la sistemul bicameral, Ón care puterea legiuitoare se exercit„ Ón mod colectiv de c„tre domn, Adunarea electiv„ ∫i Senat, respectiv Corpul moderator.

Constitu˛ia din iulie 1866, Constitu˛ia din martie 1923 ∫i Constitu˛ia din februarie 1938 consacr„ ∫i men˛in institu˛ia Senatului. Regimul comunist a suprimat institu˛ia Senatului ∫i a instituit regimul unicameral — Adunarea Deputa˛ilor, respectiv Marea Adunare Na˛ional„. Bicameralismul a fost reintrodus Ón Constitu˛ia din 1991 ∫i men˛inut Ón Constitu˛ia modificat„ din 2003. De∫i au fost multe voci ce au contestat func˛ionarea Parlamentului Ón structura sa bicameral„, prin noua Constitu˛ie, s-au adus modific„ri importante cu privire la o mai clar„ departajare a atribu˛iilor Camerelor, duc‚nd astfel la cre∫terea calit„˛ii actului de legiferare. De altfel, aproape toate statele din zona noastr„ geografic„ au revenit la formula Parlamentelor bicamerale, Ón urma evenimentelor ce au avut loc la sf‚r∫itul anilor ’80 ∫i Ónceputul anilor ’90.

Dup„ patru decenii Ón care partidul unic de guvern„m‚nt a impus un regim totalitar, prin Constitu˛ia Rom‚niei adoptat„ Ón ∫edin˛a Adun„rii Constituante din 21 noiembrie 1991, se pun bazele statului de drept. Constitu˛ia va consfin˛i o serie de drepturi ∫i libert„˛i fundamentale, va consacra separarea puterilor Ón stat, valoarea ∫i viabilitatea acestuia fiind confirmat„ de trecerea celor 12 ani, p‚n„ c‚nd, Ón 2003, a fost revizuit„, pentru a ne putea integra Ón institu˛iile de securitate, economice, euroatlantice ∫i europene.

Œn Óntregul proces legislativ de creare a condi˛iilor ader„rii la structurile euroatlantice ∫i de armonizare a legisla˛iei noastre cu acquis-ul comunitar, un rol important a revenit Senatului Rom‚niei, care a urm„rit ∫i realizat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Ónfiin˛area unor institu˛ii democratice care s„ transpun„ Ón practic„, Ón via˛a noastr„ de zi cu zi, valorile democratice spre care tindem.

Senatul, Ón calitate de Camer„ decizional„ Ón domeniul suveranit„˛ii na˛ionale, a Óndeplinit ∫i Óndepline∫te atribu˛ii importante de promovare a dreptului comunitar ∫i Ón special Ón transpunerea directivelor conform prevederilor noii Constitu˛ii a Rom‚niei, adoptat„ Ón anul 2003.

Œn cei 14 ani de construire ∫i consolidare a noii societ„˛i moderne, democratice, Senatul a contribuit la modernizarea statului, consolidarea democra˛iei rom‚ne∫ti Ón matricea Europei. Senatul, institu˛ie stabil„, continu„ ∫i de echilibru Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, a asigurat, de-a lungul func˛ion„rii sale, dup„ 1990, alternan˛a la putere, dialogul permanent putere — opozi˛ie, contribuind astfel la transpunerea Ón via˛„ a valen˛elor democra˛iei europene.

Conlucrarea Ón permanen˛„ ∫i permanentul dialog cu Camera Deputa˛ilor, cu Executivul, puterea judec„toreasc„, cu parlamentele din toat„ lumea a f„cut din Senat o putere legislativ„ modern„, deschis„ noilor deziderate europene. Œn contextul european, Parlamentul Rom‚niei are un specific aparte, din el f„c‚nd parte 18 reprezentan˛i ai minorit„˛ilor na˛ionale. Astfel, tradi˛iile ∫i dolean˛ele specifice ale celor al„turi de care tr„im ∫i muncim de secole s-au putut face auzite, respectate ∫i transpuse Ón legi ce ne-au apropiat foarte mult de via˛a democratic„ din Europa.

Minoritatea maghiar„, reunit„ Ón Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia Ónc„ din anul 1990, s-a integrat eforturilor Óntregii na˛iuni de democratizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, pe calea dialogului, Ón cadrul Parlamentului Rom‚niei. Sigur, Ón aceast„ perioad„ grea de tranzi˛ie, ca Ón orice alt domeniu, au existat ∫i discu˛ii contradictorii, uneori chiar conflictuale, generate de multitudinea ∫i graba rezolv„rii unor probleme ce ∫i-au a∫teptat rezolvarea perioade Óndelungi de timp, dar prin echilibru, sinceritate, deschidere s-a ajuns la un limbaj ∫i un numitor comun, la identificarea unor dorin˛e, perspective comune ale Óntregii societ„˛i. Ast„zi, maghiarii nu mai sunt un glas izolat al unei minorit„˛i Ón cadrul majorit„˛ii, ci un glas f„c‚nd parte dintr-un cor, chiar dac„ nu Óntotdeauna armonios.

De∫i Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia s-a constituit pentru ap„rarea intereselor minorit„˛ii maghiare din Rom‚nia, f„r„ o ideologie definit„, totu∫i, Ón anii ce au trecut, a g„sit limbajul comun cu partide politice de orient„ri ∫i ideologii diferite. Fie Ón opozi˛ie, fie la guvernare, Ón perioada anilor 1996—2000, fie Ón parteneriat politic cu partidul de guvern„m‚nt, Ón perioada 2000—2004, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a Óncercat ∫i, sper„m, a reu∫it s„ fie un element de echilibru, un adev„rat moderator Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, continu‚nd astfel cu succes tradi˛ia reprezent„rii Ón Parlament din perioada interbelic„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Oana Manolescu

#98145

Fie ca ace∫ti ani, 140, s„ se Ónzeceasc„, s„ se Ónsuteasc„, s„ se Ónmiiasc„!

To˛i cei care, Ón aceast„ ˛ar„, au apar˛inut, de sute de ani, ∫i apar˛in ∫i azi minorit„˛ilor na˛ionale au fost ∫i sunt loiali cet„˛eni rom‚ni. Istoria Rom‚niei este, Ón cea mai mare parte, ∫i istoria noastr„.

Œnceputul institu˛iei parlamentare l-a f„cut, Ón 1831, actul cu caracter constitu˛ional numit Regulamentul organic, Ón 1831 Ón Muntenia, Ón 1832 Ón Moldova. Aceste dou„ acte au prefigurat bazele parlamentarismului Ón Principatele Rom‚ne. Conven˛ia de la Paris din 1858 ∫i Statutul desvolt„tor al Conven˛iei, care a introdus reprezentarea bicameral„, adoptat din ini˛iativa domnului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, Ón 1864, au perfec˛ionat ∫i l„rgit principiul reprezent„rii na˛iunii. Apoi forul legislativ s-a modernizat, iar prin Constitu˛ia din 1866 s-au pus bazele moderne ale forului legislativ, ca reprezentan˛„ na˛ional„. Aceasta a func˛ionat Ón concordan˛„ cu modul de organizare ∫i func˛ionare a parlamentelor occidentale din acea vreme.

Procesul istoric de formare a Parlamentului Rom‚niei Ón perioada modern„ a impulsionat afirmarea suveranit„˛ii na˛ionale. Sub cupola Parlamentului Rom‚niei, s-a citit, la 9 mai 1877, Declara˛ia de independen˛„ a ˛„rii ∫i, Ón cr‚ncenul r„zboi care a urmat, au luptat ∫i au murit cet„˛enii Rom‚niei ∫i Transilvaniei, indiferent de etnie. Sub cupola Parlamentului Rom‚niei, s-au ratificat, Ón 1920, actele de unire a provinciilor rom‚ne∫ti cu fiara, ˛ar„ ce cuprindea majoritari ∫i minoritari etnic deopotriv„. ™i vreme dup„ vreme a trecut... Revenirea la sistemul bicameral, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, a adus un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere ∫i pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separa˛ia puterilor, pe r„spunderea guvernan˛ilor Ón fa˛a organelor reprezentative. Acest regim a d„ruit ˛„rii un num„r imens de legi ∫i acte normative, ce au reformat pe baze democratice Óntreaga societate. Acest regim confer„ garan˛ii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, promoveaz„ reforma ∫i privatizarea, consolideaz„ institu˛iile economiei de pia˛„ ∫i ale statului de drept, pentru integrarea ˛„rii noastre Ón structurile europene ∫i euroatlantice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale istorice recunoscute Ón Rom‚nia se bucur„ de absolut toate aceste drepturi. Exemplu pozitiv magnific ∫i aproape unic Ón lume: Rom‚nia consider„ pe minoritarii s„i etnici egali Ón datorii ∫i drepturi cu popula˛ia majoritar„. Bucur‚ndu-ne de acest tratament egal, noi cinstim memoria tuturor celor care, de-a lungul timpului, au lucrat ∫i au luptat Ón forul legislativ al ˛„rii pentru aceste drepturi. Reprezentarea Ón Parlament a tuturor etniilor istorice recunoscute Ón Rom‚nia este ∫i ea o parte a granitului ∫i a diamantului din care s-a construit ˛ara noastr„ modern„, prin oamenii s„i, pentru ca a ei t„rie ∫i str„lucirea ei s„ nu piar„ niciodat„!

Nicolae V„c„roiu

#104489

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Onorat„ asisten˛„,

Sesiunea noastr„ solemn„ se apropie de sf‚r∫it. Asta nu Ónseamn„ c„ Óncheiem manifest„rile de ast„zi.

Permite˛i-mi, Ón primul r‚nd, s„ adresez mul˛umiri personalit„˛ilor care au prezentat alocu˛iuni ∫i s„ exprim sincere felicit„ri personalit„˛ilor care au primit medalia jubiliar„.

## Onorat„ asisten˛„,

Œn iulie 1864, s-a constituit, deci, Corpul Ponderator, Senatul, apari˛ia acestei institu˛ii marc‚nd, totodat„, adoptarea sistemului bicameral Ón Rom‚nia. La Ómplinirea celor 14 decenii care au trecut de atunci, ne reg„sim solidari Ón misiunea noastr„ bine formulat„ de primii no∫tri senatori preocupa˛i de garan˛ii ce pot asigura ˛„rii lini∫tea ∫i stabilitatea, de a men˛ine echilibrul Óntre puterile statului, precum ∫i de a ap„ra, pentru a Ónt„ri pactul fundamental ∫i libert„˛ile noastre publice. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ aceast„ misiune este valabil„ ∫i ast„zi.

De asemenea, recunoa∫tem c„, Ón toate perioadele istorice, Parlamentul Rom‚niei s-a ar„tat a fi un campion al reformelor. Dou„ pachete cu aceste reforme privind domeniul constitu˛ional ∫i cel agrar au fost, cum se exprima Nicolae Iorga la Ia∫i, Ón timpul Primului R„zboi Mondial, îpic„tura de ap„ pus„ pe buzele r„nitului de pe c‚mpul de lupt„, Ónainte de a i se da Óngrijirile cele mari, la care are dreptul, parlamentarii av‚nd datoria“, spune marele Ónv„˛at, îde a-l Ómb„rb„ta cu aceste reforme, p‚n„ ce, biruitor, el va veni Ónsu∫i s„ ne judece pe noi, iar pe d‚nsul s„ se Ónal˛e“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Tranzi˛ia Ónceput„ Ón Rom‚nia Ón decembrie 1989 este, ∫i ea, un c‚mp de lupt„ ∫i cere o sumedenie de reforme, al c„ror temei legislativ Ól construiesc corpurile legiuitoare de acum. Dar secven˛ele consistente de istorie trecut„ ∫i prezent„ privind institu˛ia Senatului le vom cunoa∫te particip‚nd la urm„torul moment al reuniunii noastre: vom merge, imediat dup„ Óncheierea discursului meu, la inaugurarea noii s„li a Senatului, sper„m noi, un edificiu care s„ reprezinte cu adev„rat un simbol ∫i s„ Ónsemne o perfec˛ionare, Ón continuare, a eficien˛ei activit„˛ii noastre Ón parcursul vremurilor care vin.

De asemenea, dup„ aceast„ inaugurare, Ón foaierul acestei s„li, vom trece la urm„torul moment, care Ónseamn„ lansarea a dou„ c„r˛i, dou„ c„r˛i care vor face parte din cele 11, acesta este totalul, ∫i care vor reprezenta colec˛ia Senatului Rom‚niei. Deci vom lansa ast„zi îIstoria Senatului Rom‚niei“ Ón cei 140 de ani ∫i un prim volum intitulat îDiscursuri parlamentare“.

Vom Óncheia cu recep˛ia pe care o ofer„ cele dou„ Camere ale Parlamentului.

Permite˛i-mi s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ solemn„, prima parte a acestei anivers„ri, ∫i ne revedem, Ón dou„, trei minute, pentru inaugurarea noii s„li a Senatului.

V„ mul˛umesc foarte mult tuturor pentru participare.

P R E fi U R I L E publica˛iilor legislative pentru anul 2004 — pe suport tradi˛ional —

#107955

|Valoarea Nr. Denumirea publica˛iei abonamentului crt. anual — lei —|Valoarea abonamentului trimestrial — lei —| |---|---| ||Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV| |1. Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„ 9.875.000 2. Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„, 1.780.000 numere bis*) 3. Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba maghiar„ 7.900.000 4. Monitorul Oficial, Partea a II-a 12.500.000 5. Monitorul Oficial, Partea a III-a 2.530.000 6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 10.680.000 7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 9.850.000 8. Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei 2.500.000 9. Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului ∫i alte 4.150.000 acte normative 10. Repertoriul actelor normative 625.000 11. Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale 470.000 12. Edi˛ii trilingve 2.500.000|2.468.750 2.715.750 2.987.500 3.286.000 — — — — 1.975.000 1.975.000 1.975.000 1.975.000 3.125.000 3.125.000 3.125.000 3.125.000 632.500 632.500 632.500 632.500 2.670.000 2.670.000 2.670.000 2.670.000 2.462.500 2.462.500 2.462.500 2.462.500 625.000 687.500 756.500 832.500 1.038.000 1.141.500 1.255.500 1.381.500 — — — — — — — — — — — —|

**) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

**Toate publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 9%, aceasta fiind inclus„ Ón pre˛ul de abonament.**

**Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin urm„torii difuzori:**

- u COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

- prin toate filialele

- Bucure∫ti, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

- u INTERPRESS SPORT — S.R.L.

- Otopeni, str. Flori de C‚mp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

- u PRESS EXPRES — S.R.L.

- Bucure∫ti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

- u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. Bucure∫ti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

- u INFO EUROTRADING — S.A. — Bucure∫ti, Splaiul Independen˛ei nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

- u ACTA LEGIS — S.R.L. — Bucure∫ti, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

- u CURIER PRESS — S.A. — Bra∫ov, str. Traian Groz„vescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

- u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creang„ nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

- u CALLIOPE — S.R.L. — Ploie∫ti, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

- u ASTOR-MED — S.R.L. — Ia∫i, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

Cuprins

Stenograma

Alocu˛iuni cu prilejul ∫edin˛ei solemne a Parlamentului Rom‚niei consacrate anivers„rii a 140 de ani de la constituirea Senatului Rom‚niei ∫i de la institu˛ionalizarea sistemului parlamentar bicameral

Informare privind depunerea unor legi la secretarii generali ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor Ón vederea exercit„rii dreptului senatorilor ∫i deputa˛ilor de a sesiza Curtea Constitu˛ional„