M„ adresez Parlamentului pentru a supune spre aprobare modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului, precum ∫i pentru a prezenta concep˛ia care a stat la baza restructur„rii Executivului. Recurgerea la aceast„ procedur„ reprezint„ un act de responsabilitate din partea partidului de guvern„m‚nt.
Am dorit s„ efectu„m o restructurare ampl„, care s„ asigure ac˛iuni rapide ∫i eficiente, Ón scopul aplic„rii Ón continuare, Ón cele mai bune condi˛ii, a prevederilor
Programului de guvernare adoptat de Parlament Ón decembrie 2000, pentru gr„birea preg„tirii ader„rii la Uniunea European„.
Bilan˛ul activit„˛ii guvernamentale pe care vi l-am prezentat pe larg la Ónceputul acestui an este bun. Œndeplinirea programului de guvernare se face cu fermitate, iar Óncrederea popula˛iei Ón capacitatea noastr„ de a ne respecta angajamentele este stabil„, chiar dac„ mai sunt unele neÓmpliniri. Un lucru important pe care l-am realizat Ón ace∫ti doi ani ∫i jum„tate de guvernare a fost c‚∫tigarea legitimit„˛ii proiectului nostru de reform„ politic„, economic„ ∫i social„. A∫a se explic„ credibilitatea dob‚ndit„ pe plan extern ∫i suportul cet„˛enilor ˛„rii, prob‚nd astfel c„ Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun.
Guvernarea P.S.D. 2001—2003 reprezint„ o perioad„ cu realiz„ri certe Ón multe domenii. Rezultatele ob˛inute confirm„ teza noastr„ conform c„reia viziunea socialdemocrat„ de guvernare a ˛„rii este cea mai potrivit„ pentru Rom‚nia Ón aceast„ etap„. P‚n„ Ón prezent, am reu∫it s„ redres„m, Ón bun„ parte, situa˛ia economic„, s„ aducem Rom‚nia acolo unde Ói este locul s„u firesc ∫i s„ recuper„m mult din pierderile din perioada guvern„rii anterioare. Dar au r„mas, Ón continuare, multe probleme de solu˛ionat. Le cunoa∫tem. Majoritatea acestora reprezint„ aspecte cu determinare istoric„, altele sunt datorate conjuncturilor ∫i noilor condi˛ii, pentru a c„ror solu˛ionare sunt necesare eforturi sus˛inute ∫i o perioad„ mai lung„ de timp. De altfel, concentrarea pe marile probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, printr-o mai bun„ coordonare a procesului decizional, reprezint„ unul dintre criteriile care au stat la baza modific„rii substan˛iale a structurii guvernamentale.
V„ reamintim c„ la sf‚r∫itul anului 2000 Partidul Social Democrat s-a angajat Ón fa˛a Parlamentului c„ va realiza o guvernare mai bun„. Œn acel moment, ˛ara se afla Óntr-o situa˛ie de criz„ dup„ o guvernare care a aplicat politica regresului economic programat. Erau profund afectate bazele dezvolt„rii economice, nivelul de trai ∫i credibilitatea ˛„rii Ón rela˛iile externe. Institu˛iile financiare interna˛ionale, agen˛iile de rating ∫i Comisia European„ erau neÓncrez„toare Ón capacitatea de reformare a economiei rom‚ne∫ti, erau dezam„gite de evolu˛ia social-economic„ a ˛„rii Ón anii 1997—2000. Documentele din acea perioad„ pot confirma aceste afirma˛ii pe care le-am f„cut.
Œntr-o asemenea situa˛ie, am pus pe un plan prioritar redob‚ndirea Óncrederii ∫i revigorarea rela˛iilor politice externe, Óndeosebi cu Uniunea European„ ∫i institu˛iile financiare interna˛ionale. Am ac˛ionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politic„ extern„ ∫i pentru a dob‚ndi sprijin Ón sus˛inerea ∫i desf„∫urarea procesului de reform„ economic„, Ón condi˛ii de suportabilitate social„. Aceasta explic„ modul Ón care am reu∫it s„ asigur„m realizarea unor obiective de politic„ extern„ vitale pentru ˛ara noastr„, Óncep‚nd cu recunoa∫terea dreptului de liber„ circula˛ie Ón spa˛iul Schengen ∫i continu‚nd cu ob˛inerea unui calendar precis pentru ca ˛ara noastr„ s„ devin„, din 2007, membru al Uniunii Europene, precum ∫i cu Óncheierea ∫i respectarea acordurilor cu organismele financiare interna˛ionale. Remarc Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
mod deosebit invitarea Rom‚niei de a deveni membru NATO, evident, ∫i cu sprijinul altor for˛e politice.
Progresele economice ∫i sociale ob˛inute pe plan intern demonstreaz„ realismul programului guvernamental. Reamintesc relansarea economic„ Ón ritmuri care au plasat Rom‚nia pe unul din primele locuri Óntre ˛„rile europene, consolidarea structurilor de proprietate privat„, amplificarea unor mecanisme ale economiei de pia˛„ pe baza unei legisla˛ii armonizate cu cea comunitar„, lansarea unui amplu program social, care asigur„ crearea de noi locuri de munc„ ∫i diminuarea ∫omajului, programe de investi˛ii care sus˛in Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ Ón mediul urban ∫i rural, inclusiv Ón domeniul locuin˛elor, ridicarea gradului de protec˛ie a pensionarilor ∫i persoanelor cu venituri mici, Ómbun„t„˛irea pentru elevi a condi˛iilor din ∫coli ∫i din familie. Sigur c„ aceste lucruri nu au putut s„ rezolve problemele foarte grave, foarte serioase privind nivelul de via˛„ pentru foarte mul˛i dintre rom‚ni. Œn continuare va trebui s„ aloc„m mai multe resurse ∫i s„ d„m mai mult„ aten˛ie acestor probleme.
Chestiunea tinerilor ∫i problemele lor ne-au preocupat permanent. Am pus Ón aplicare m„suri stimulative pornind de la atribuirea gratuit„ de active Ón zootehnie ∫i p‚n„ la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreaz„ Ón sectorul tehnologiei informa˛iei.
Acum putem afirma cu convingere c„ am dep„∫it situa˛iile critice care puteau exclude Rom‚nia din circuitul european ∫i interna˛ional. Mai mult, ast„zi ˛ara noastr„ se bucur„ de un larg ∫i substan˛ial sprijin extern, fiind un partener credibil Ón procesele ample ale construc˛iei Europei unite ∫i ale consolid„rii noii solidarit„˛i euroatlantice.
Œn momentul de fa˛„ este foarte greu, ar fi imposibil ∫i nici nu ar fi de dorit s„ Óncerc„m o dezvoltare autarhic„, o izolare a noastr„ Ón procese ∫i mecanisme proprii, originale, Óntr-un moment Ón care Óntreaga Europ„ se schimb„ ∫i ne Óndrept„m, Ón mod categoric, spre un model nou, unificat al ˛„rilor din Europa. Œn acest context, doresc s„ reafirm c„ structura ini˛ial„ a Guvernului a fost bine aleas„ Ón decembrie 2000. Am pornit la drum cu o formul„ care s-a dovedit viabil„, care a r„spuns condi˛iilor existente atunci, c‚nd ˛ara era decuplat„, practic, de structurile euroatlantice ∫i ale Uniunii Europene, dup„ un grav declin economic ∫i social, f„r„ necesarele leg„turi financiare cu Fondul Monetar Interna˛ional sau cu Banca Mondial„.
Readuc Ón memorie faptul c„ am creat, la acel moment, un minister distinct al integr„rii europene care Ó∫i dovede∫te Ón continuare viabilitatea ∫i importan˛a, la fel, secretari de stat pe probleme de integrare european„ Ón cele mai multe dintre ministerele pe care le-am construit Ón acel moment. Apreciez cu temei c„ Executivul a lucrat Ón echip„ ∫i a ob˛inut cele mai bune rezultate de dup„ 1989 la nivelul unei echipe guvernamentale. Finalizarea proceselor reformatoare ∫i preg„tirea economiei pentru integrare european„ r„m‚n, desigur, o provocare important„. De aceea am stabilit c„ acum trebuie s„ sporim capacitatea de administrare a eficien˛ei actului de guvernare.
Acesta este momentul Ón care, de∫i unii s-ar fi a∫teptat s„ fim cuprin∫i de o stare de automul˛umire, am hot„r‚t s„ relans„m activitatea noastr„ printr-o restructurare
semnificativ„ a Guvernului. Reforma nu este ∫i nu poate fi complet„ f„r„ restructur„ri administrative care s„ asigure o Ómbun„t„˛ire a gestion„rii problemelor politice, economice, sociale ∫i culturale la nivel na˛ional. Ea trebuie s„ r„spund„ mai bine noilor cerin˛e legate de crearea celor mai potrivite condi˛ii pentru cre∫terea economic„ durabil„, asigurarea de noi locuri de munc„, ameliorarea condi˛iilor de via˛„, cu deosebire a categoriilor defavorizate ale popula˛iei, intensificarea procesului de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Este vorba de o etap„ important„ Ón reforma institu˛ional„, care se va reflecta pozitiv Ón Óntreaga administra˛ie public„ central„ ∫i local„. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO ∫i ai Uniunii Europene ne oblig„ s„ ac˛ion„m cu mai mult„ energie pentru modernizare ∫i dezvoltare. Ac˛iunile pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea European„, pe parcursul anului 2004, ∫i semnarea Tratatului de aderare Ón 2005 impun remodelarea institu˛ional„ Ón multe domenii, precum ∫i realizarea unui dialog eficient cu institu˛iile comunitare. Trebuie s„ intensific„m ac˛iunile care asigur„ ob˛inerea pentru Rom‚nia a statutului de economie func˛ional„ de pia˛„.
Pe fondul experien˛ei acumulate Ón plan politic ∫i guvernamental, prelu‚nd practica ˛„rilor europene cu administra˛ie modern„, am decis reducerea semnificativ„ a num„rului de ministere, chiar sub media european„. Astfel, fa˛„ de 24 de ministere, sunt propuse 14, ∫i anume: 7 ministere se Ónfiin˛eaz„ prin comasare sau prin alte m„suri de reorganizare a activit„˛ii ∫i 7 ministere r„m‚n ca atare.
Œn acest cadru, trebuie s„ eviden˛iez Ón primul r‚nd ac˛iunile ce trebuie Óntreprinse pentru restructurarea economiei. Astfel, noul Minister al Economiei ∫i Comer˛ului asigur„ corelarea politicii economice pentru produc˛ia industrial„ ∫i de comercializare, urm„rind o utilizare mai eficient„ a resurselor. Obiectivele esen˛iale ∫i imediate vor fi eliminarea pierderilor, reducerea substan˛ial„ a arieratelor, promovarea exportului produselor rom‚ne∫ti.
Œn al doilea r‚nd, acum ∫i mai ales Ón anii viitori, problema competitivit„˛ii industriei rom‚ne∫ti va c„p„ta o importan˛„ din ce Ón ce mai mare. Trebuie s„ cre„m o industrie eficient„ ∫i modern„, care s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei pe pia˛a unic„ european„. Din acest punct de vedere, privatizarea ∫i restructurarea societ„˛ilor industriale vor urm„ri schimbarea structurii produc˛iei, pe baza sortimentelor competitive din punct de vedere tehnologic. At‚ta timp c‚t lohn-ul este preponderent, viitorul nu poate fi lini∫titor. Trebuie s„ identific„m solu˛iile adecvate, inclusiv printr-o politic„ guvernamental„ de sus˛inere pentru utilizarea ∫i dezvoltarea capacit„˛ii industriei orizontale, asigur‚nd acoperirea cu resurse interne a necesarului pentru produc˛ia Ón lohn.
Din acest punct de vedere, concomitent cu o politic„ activ„, orientat„ c„tre industria orizontal„, avem Ón vedere o mai bun„ corelare Óntre diversele componente ale politicii economice, Ómbun„t„˛irea mediului concuren˛ial ∫i a climatului de afaceri. Astfel, ne vom orienta investi˛iile c„tre produc˛ia competitiv„ destinat„ pie˛ei interne ∫i unui export eficient care s„ contribuie la echilibrarea balan˛elor comerciale ∫i de pl„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
Doresc s„ v„ informez c„ am adresat rug„mintea asocia˛iilor investitorilor ∫i oamenilor de afaceri str„ini ∫i rom‚ni de a ne sprijini Ón recomandarea de candida˛i pentru func˛iile de secretari de stat la ministere ∫i consilieri ai primului-ministru, astfel Ónc‚t s„ aducem din zona real„ a economiei spre zona deciziei administrative oameni cu experien˛„ ∫i care s„ ne permit„ nu numai s„ continu„m cu proceduri administrative, ci s„ inov„m Óntr-o zon„ Ón care este nevoie de un efort de imagina˛ie deosebit. Sigur, toate aceste m„suri, toate aceste numiri se vor face Ón condi˛iile respect„rii reglement„rilor privind conflictul de interese, pe o baz„ care va fi foarte clar stabilit„ din punct de vedere administrativ ∫i legislativ.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn Óntreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor solu˛ii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale ˛„rii, justa m„sur„, respectiv echilibrul at‚t de necesar Óntre nevoile sociale ∫i constr‚ngerile economice. Dorim s„ d„m o importan˛„ mai mare unor zone apropiate programului nostru social-democrat. Œn aceast„ ordine de idei, m„surile Óntreprinse p‚n„ acum, chiar dac„ uneori nu au r„spuns Ón totalitate a∫tept„rilor popula˛iei, certific„ angajarea ferm„ a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate Ón domeniul social.
Œn cei doi ani ∫i jum„tate am aplicat m„suri de protec˛ie activ„ a for˛ei de munc„, prin reorientarea ∫i cre∫terea ocup„rii acesteia, amplificarea asisten˛ei ∫i asigur„rilor sociale, precum ∫i prin Ómbun„t„˛irea politicii salariale. Œn aceste domenii, priorit„˛ile actuale ale Executivului, pentru a c„ror realizare am proiectat o structur„ mai func˛ional„ a sistemului institu˛ional, cu atribu˛ii Ón punerea Ón executare a programului social, se refer„ la solu˛ionarea problemelor acumulate Ón domeniul s„n„t„˛ii, al muncii ∫i al asigur„rilor ∫i asisten˛ei sociale, al Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice.
Œn sistemul de s„n„tate s-au manifestat neajunsuri ∫i multe disfunc˛ionalit„˛i care au afectat asisten˛a medical„ a popula˛iei. Aceast„ situa˛ie a fost agravat„ ∫i de conceperea defectuoas„ a Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, adoptat„ Ón 1997, ceea ce a determinat acumularea unor deficite importante Ón plan financiar. De∫i pentru redresarea sistemului sanitar s-au alocat an de an fonduri tot mai mari, reprezent‚nd peste 4% din produsul intern brut, totu∫i, situa˛ia este departe de a fi mul˛umitoare. Fondurile destinate Óngrijirii s„n„t„˛ii, Ón ace∫ti doi ani ∫i jum„tate, au permis sus˛inerea a 24 de programe ∫i subprograme na˛ionale de s„n„tate, precum ∫i acordarea Ón fiecare an, Ón regim gratuit sau compensat, a medicamentelor, Ón valoare de circa 14.000 de miliarde de lei. La acestea se adaug„ facilit„˛ile pentru accesul la asisten˛„ medical„, inclusiv gratuit„, pentru popula˛ia din mediul rural cu venituri mici sau f„r„ venituri, precum ∫i pentru cea din zonele defavorizate. Cu toate acestea, nu ne putem declara mul˛umi˛i de modul Ón care se desf„∫oar„ reforma Ón sectorul medical, de performan˛ele ob˛inute, practic, la toate nivelurile sistemului sanitar ∫i de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Prin modific„rile pe care le propunem, asigur„m relansarea reformei Ón domeniul s„n„t„˛ii, astfel Ónc‚t din acest an s„ trecem la eliminarea gravelor probleme
acumulate p‚n„ Ón prezent. De altfel, dorim s„ reorganiz„m Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei, prin limitarea sferei de activitate, transfer‚nd la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale departamentele care se ocup„ de problemele familiei ∫i ale persoanelor cu handicap.
Vreau, de altfel, s„ v„ informez c„ noul ministru al s„n„t„˛ii va avea consult„ri ample Ón perioada de var„ cu toate organiza˛iile profesionale ∫i structurile interesate Óntr-un dialog care s„ ne permit„ identificarea problemelor ∫i construirea unei strategii de ac˛iune, astfel Ónc‚t Ón luna septembrie s„ organiz„m o Ónt‚lnire larg„, la care s„ putem decide care sunt ac˛iunile urgente ∫i ac˛iunile, m„surile pe termen mediu ∫i pe termen lung. Œn felul acesta, sper„m ca din toamna acestui an s„ se vad„ o diferen˛„ notabil„ ∫i Ón acela∫i timp percep˛ia ∫i solu˛iile, ca atare, s„ permit„ un alt tip de raportare a popula˛iei la sistemul sanitar care, Ón momentul de fa˛„, reprezint„ un domeniu de preocupare pentru foarte mul˛i.
Inten˛ion„m ca prin noua organizare s„ d„m Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale o dimensiune unitar„ pentru protec˛ia social„ a tuturor categoriilor defavorizate, pun‚nd un accent deosebit pe Ómbun„t„˛irea situa˛iei pensionarilor. Am considerat necesar„ nuan˛area responsabilit„˛ilor Ón acest domeniu, tocmai pentru a avea sub control evolu˛ia ∫i eficien˛a activit„˛ii noastre. Astfel, Ón scopul cre„rii condi˛iilor necesare rezolv„rii problemelor specifice ale protec˛iei sociale, am desemnat o func˛ie de ministru delegat pentru a prelua toate problemele legate de dialogul social, de realizarea unui adev„rat parteneriat cu sindicatele ∫i patronatele.
Adeseori, Ón ∫edin˛ele de Guvern aloc„m diverse sume de bani pentru diverse programe sociale sau ac˛iuni importante pentru categorii sociale extinse. Cu toate acestea, exist„ Ón continuare foarte mult„ nemul˛umire. F„r„ Óndoial„, este o problem„ legat„ de nivelul resurselor pe care le putem pune la dispozi˛ie pentru programe sociale, Óns„, Ón acela∫i timp, poate c„ va fi necesar s„ reg‚ndim m„surile pe care le lu„m, s„ vedem dac„ nu putem utiliza mai bine ace∫ti bani pentru a-i direc˛iona mai bine spre cei care cu adev„rat au nevoie de aceste sume. ™i aceasta va fi una dintre sarcinile importante pentru noul ministru, care pe perioada lunilor urm„toare va trebui s„ identifice modalit„˛ile de repartizare ∫i eventuale surse noi pentru programe sociale Ón lunile care urmeaz„.
Modific„ri importante sunt ∫i la Ministerul Educa˛iei, care se va ocupa ∫i de problemele tineretului, domeniu Ón care rezultatele nu au fost Óntotdeauna la nivelul dorit. Avem Ón vedere concentrarea ∫i accentuarea preocup„rilor Guvernului pentru solu˛ionarea problemelor complexe ale tinerilor, integr‚nd, totodat„, ∫i activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„.
Vrem s„ d„m o rezolvare real„ ∫i rapid„ nevoilor Ónv„˛„m‚ntului, tineretului ∫i cercet„rii, Ón corela˛ie cu strategiile ∫i politicile sectoriale de la reforma Ónv„˛„m‚ntului ∫i p‚n„ la programe specifice de atragere a tinerilor Ón domeniul cercet„rii. Vom acorda o aten˛ie special„ programului na˛ional de cercetare ∫i de dezvoltare tehnologic„, astfel Ónc‚t s„ r„spund„ efectiv necesit„˛ilor de modernizare a sectoarelor din economia real„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Vreau s„ trec acum la cea mai ampl„ ∫i mai complex„ modificare structural„ pe care o realiz„m cu aceast„ ocazie, constituirea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor care, Ón concep˛ia noastr„, va da o grea lovitur„ birocra˛iei ∫i corup˛iei.
Cu prilejul angaj„rii r„spunderii Ón fa˛a Parlamentului asupra proiectului de Lege privind lupta anticorup˛ie, am subliniat c„ rela˛ia dintre cet„˛ean ∫i autorit„˛i este Ónc„ afectat„ de disfunc˛ionalit„˛i cronice ∫i c„ spa˛iul public este cel mai expus fenomenului corup˛iei. Din acest punct de vedere, apreciez c„ structura noului Minister al Administra˛iei ∫i Internelor va crea condi˛ii pentru apropierea administra˛iei de cet„˛ean, pentru Óncheierea demilitariz„rii ∫i descentraliz„rii serviciilor publice, pentru aplicarea principiilor unanim acceptate privind impar˛ialitatea, integritatea, transparen˛a deciziei ∫i suprema˛ia interesului public. Vom elimina astfel discrepan˛a dintre prevederea legal„ ∫i practica institu˛ional„ existent„. Important este ca la nivelul tuturor autorit„˛ilor publice centrale sau locale s„ se aplice cu fermitate ∫i cu eficien˛„, a∫a cum, de fapt, am procedat Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate, m„surile care s„ elimine cauzele profunde ale corup˛iei ∫i ale birocra˛iei.
Ac˛iunile de restructurare Óncepute la nivelul Executivului vor continua Ón perioada imediat urm„toare Ón ministere ∫i Ón alte autorit„˛i centrale guvernamentale, precum ∫i la prefecturi ∫i la serviciile publice descentralizate.
Este o responsabilitate deosebit„, pe care ne-am asumat-o ∫i care are nevoie de sprijin politic ∫i, Ón acela∫i timp, de Ón˛elegere la nivel central ∫i la nivel local. A crea o structur„ modern„, compatibil„ cu structurile existente Ón multe dintre ˛„rile europene, este o sarcin„ extrem de dificil„. Ar trebui s„ remarc felul Ón care am reu∫it, Óntr-o perioad„ scurt„ de timp, s„ realiz„m demilitarizarea Ón cadrul Ministerului de Interne ∫i s„ consider c„ acesta a fost unul dintre succesele noastre politice importante. Aceast„ m„sur„ nu a creat disfunc˛ii ci, din contr„, o mai mare eficien˛„ la nivelul ministerului.
Exist„, acum, o a doua etap„ care va reprezenta, din nou, o dificultate, pentru c„, p‚n„ la urm„, dou„ structuri care tradi˛ional lucrau adeseori Ón paralel vor trebui s„ lucreze Ómpreun„ ∫i vor trebui s„ asigure mecanisme integrate de administrare a ceea ce, Ón alte ˛„ri, se nume∫te problematica afacerilor interne, unde administra˛ia ∫i internele, cum sunt la noi tradi˛ional, func˛ioneaz„ Ómpreun„. Este, repet, o responsabilitate deosebit„ ∫i, din punctul nostru de vedere, aceasta va fi una dintre temele cele mai dificile pentru perioada care urmeaz„ pentru Guvernul nostru, pentru c„ ea implic„ nu numai nivelul central, dar ∫i nivelul local, cu toate problemele, uneori de ordin personal, alteori care ˛in de structurile existente ∫i care vor trebui s„ fie, Ón mod Ón˛elept, coordonate Ón cadrul acestui nou minister.
De altfel, vreau s„ spun c„ aceasta este ∫i ra˛iunea pentru care, Ón afara ministrului ca atare, a domnului Ioan Rus, vom avea ∫i un ministru delegat pentru administra˛ia public„ Ón a∫a fel Ónc‚t perioada aceasta de tranzi˛ie s„ poat„ s„ fie atent urm„rit„ ∫i s„ Óncerc„m Ón fazele
urm„toare, atunci c‚nd procesul va fi fost finalizat, s„ g‚ndim ∫i o alt„ structur„ de conducere. Probabil acest lucru se va Ónt‚mpla dup„ alegerile viitoare.
Pe acela∫i fond am Ónfiin˛at o func˛ie nou„, de ministru delegat pentru coordonarea activit„˛ilor de control, asigur‚nd astfel activitatea unor organisme care trebuie s„ participe activ ∫i decisiv la lupta Ómpotriva corup˛iei, asigur‚nd o politic„ unitar„ ∫i coerent„ Ón domeniu. Am stabilit ca ∫i Corpul de control al primului-ministru s„ fie cuprins Ón acest sistem.
Doresc s„ precizez faptul c„ nu am creat un Minister al Controlului, cum gre∫it se comenteaz„ Ón aceste zile. Am stabilit o competen˛„ de coordonare unitar„ a tuturor structurilor cu atribu˛ii Ón domeniul controlului, Ón scopul elimin„rii paralelismelor ∫i cre∫terii eficien˛ei ac˛iunilor autorit„˛ilor de specialitate. Cu toate c„ avem realiz„ri Ón acest tip de activit„˛i, sunt Ónc„ multe deficien˛e, ca urmare a unor complicit„˛i Óntre diverse organisme de control, care pe diferite c„i limiteaz„ lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a evaziunii fiscale.
Vreau s„ afirm cu acest prilej c„ demersul nostru nu este Ón interesul direct al Guvernului sau al primuluiministru, ci este un interes major al investitorilor, al agen˛ilor economici, al tuturor contribuabililor. Am observat c„ domnul Bl„nculescu a devenit deja o ˛int„ preferat„ pentru unele dintre critici. D‚nsul va avea un rol de coordonator ∫i va trebui s„ vegheze ca statul s„-∫i dob‚ndeasc„ ceea ce i se datoreaz„. Va trebui s„ asigure mai mult„ ordine ∫i, de asemenea, mai mult„ coeren˛„ Ón cadrul unei ac˛iuni care va evita complicit„˛ile, cum spuneam, care uneori exist„ Ón cadrul unor ministere Ón mod inevitabil Óntre structurile de control de acest tip ∫i celelalte compartimente ale ministerelor.
Acesta este sensul acestei ac˛iuni, probabil c„ Ón alte ˛„ri un astfel de minister nu ar fi fost necesar, dar la acest moment, pentru a da un semnal foarte clar Ón ceea ce prive∫te voin˛a noastra de a asigura nu numai legi Ómpotriva corup˛iei, reglement„ri Ómpotriva birocra˛iei, ci ∫i de a controla ceea ce se Ónt‚mpl„ cu adev„rat Ón teritoriu, pentru a evita ca unii din factorii de control s„ mearg„ la contribuabili, cer‚ndu-le contra unor sume de bani sau accept‚nd s„ Ónchid„ ochii asupra unor aspecte.
Cunoa∫te˛i cu to˛ii ceea ce se Ónt‚mpl„ uneori din acest punct de vedere ∫i Ón sistemul autorit„˛ilor de control. Nu vreau s„ generaliz„m, dar sunt reclama˛ii permanente, sunt nemul˛umiri permanente pe care probabil c„ ∫i dumneavoastr„ le-a˛i primit Ón teritoriu ∫i acesta, vreau s„ repet, este sensul cre„rii acestui mecanism. Nu este vorba de un superminister, ci este vorba de un ministru delegat care va coordona aceste mecanisme de control.
Vreau s„ repet pentru cei care critic„ aceast„ m„sur„, care pe de alt„ parte este l„udat„ de foarte mul˛i ∫i m-am Ónt‚lnit cu mai multe structuri ale investitorilor str„ini ∫i ale oamenilor de afaceri din Rom‚nia, care erau Ón anumite perioade sufoca˛i de sistemele de control, de repetare a lor, de felul Ón care ele aveau loc, de duplicarea lor, de multiplicarea lor Ón anumite perioade, acesta este sensul acestei m„suri care trebuie s„ fie pus„ Óntr-o corelare puternic„ cu voin˛a noastra de a ne asuma r„spunderea pe Legea anticorup˛ie.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
Œn acest mod se vor asigura, de altfel, ∫i aplicarea corect„ ∫i integral„ a legilor, ∫i luarea m„surilor Ómpotriva celor care, indiferent de func˛ie, sfideaz„ sau ocolesc reglement„rile legale.
Œn ceea ce m„ prive∫te, eu am dorit s„ dau un exemplu personal, transfer‚nd la acest ministru delegat Corpul de control al primului-ministru, care va deveni Corpul de control al Guvernului.
Œn mod similar am procedat cu autorit„˛ile de reglementare, cu deosebire cele care autorizeaz„ pre˛urile. Acestea nu vor mai fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci, respect‚nd reglement„rile Comisiei Europene, vor fi structuri autonome, de regul„ Ón subordinea direct„ a Guvernului. Apreciem c„ Ón acest fel reu∫im s„ aplic„m Óntocmai prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului ∫i a ministerelor. Totodat„, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asem„n„toare Ón linii generale structurilor guvernamentale din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, fiind compatibil„ cu organizarea Comisiei Europene.
Prin acest demers asigur„m realizarea efectiv„ a func˛iilor ministerelor Ón deplin„ concordan˛„ cu prevederile legale. Astfel, Ón perioada imediat urm„toare, ministerele au create toate condi˛iile pentru a-∫i Óndeplini cele 5 func˛ii fundamentale, respectiv func˛ia de strategie, cea de reglementare, cea de control, cea de autoritate ∫i cea de reprezentare.
Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
## Stima˛i invita˛i,
Parlamentul este chemat ast„zi s„-∫i exprime votul asupra propunerilor privind modificarea structurii ∫i a componen˛ei Guvernului, aprobate de cele dou„ Camere Ón ∫edin˛a din 28 decembrie 2000.
Œn temeiul art. 37 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, aceste propuneri au menirea s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea ∫i eficientizarea activit„˛ii guvernamentale, s„ asigure un proces decizional accelerat la nivelul unor structuri mai flexibile.
Œn primul r‚nd, propunem reducerea num„rului ministerelor la 14. Din lista actualelor ministere Ó∫i vor p„stra statutul Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integr„rii Europene, Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Justi˛iei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.
Se vor Ónfiin˛a, prin comasare sau alte forme de reorganizare, un num„r de 7 ministere, dup„ cum urmeaz„: Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei; Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului; Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului; Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului; Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului; Ministerul S„n„t„˛ii. Urmeaz„ ca trei ministere s„ fie desfiin˛ate, ∫i anume: Ministerul Informa˛iilor Publice, Ministerul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, Ministerul pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie. Pentru acest din urm„ minister, Ón baza unor discu˛ii pe care le-am
avut cu conducerea Partidului Umanist Rom‚n, am convenit ca acest minister s„ fie transformat Óntr-o agen˛ie care va fi subordonat„ direct primului-ministru.
Œn urma modific„rilor produse Ón structura Executivului vor fi operate Ón mod corespunz„tor unele revoc„ri din func˛ia de membru al Guvernului. Vor fi numi˛i Ón func˛ia de membru al Guvernului urm„torii mini∫tri: Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor; Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei; Dan Ioan Popescu, ministrul economiei ∫i comer˛ului; Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului; Miron Tudor Mitrea, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului; Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului; Mircea Beuran, ministrul s„n„t„˛ii. Mini∫tri delega˛i: Ionel Bl„nculescu, ministru delegat pentru coordonarea autorit„˛ilor de control; Vasile Pu∫ca∫, ministru delegat, negociator-∫ef la Uniunea European„; Acsinte Gaspar, ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul; Gabriel Oprea, ministru delegat pe administra˛ia public„; Marian S‚rbu, ministru delegat pentru rela˛iile cu partenerii sociali; Eugen Dijm„rescu, ministru delegat pentru comer˛.
Pe baza acestor propuneri, structura ∫i componen˛a Guvernului aprobate prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea Óncrederii Guvernului se vor modifica Ón mod corespunz„tor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Ar fi trebuit poate s„ Ói prezint pe candida˛ii pe care ast„zi Ói propunem pentru func˛ii importante Ón cadrul Guvernului Rom‚niei. Pe mul˛i dintre d‚n∫ii Ói cunoa∫te˛i, ei au fost, de altfel, audia˛i Ón ∫edin˛„ comun„ de c„tre comisiile permanente ale celor dou„ Camere. Avizele acestora au fost favorabile.
Vreau s„ v„ rog, Ón aceste condi˛ii, s„ vota˛i proiectul de Hot„r‚re a Parlamentului pentru modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
V„ asigur c„ vom Óncerca Ón continuare, Ón m„sura Ón care aceast„ hot„r‚re va fi adoptat„ ∫i configura˛ia Guvernului va fi acceptat„ Ón forma propus„, vom Óncerca s„ continu„m lucrurile bune ∫i s„ elimin„m zonele Ón care au existat anumite disfunc˛ionalit„˛i inerente ∫i printr-o erodare fireasc„ dup„ aproape 3 ani de guvernare.
Mi s-a p„rut important ca aceste elemente s„ fie judecate de c„tre colegii no∫tri parlamentari ∫i, bineÓn˛eles, vom ˛ine seama de observa˛iile pe care ni le ve˛i transmite Ón ceea ce prive∫te activit„˛ile viitoare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.