Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 iunie 2003
Senatul · MO 83/2003 · 2003-06-30
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
Dezbaterea ∫i adoptarea Hot„r‚rii Parlamentului cu privire la partici- parea ˛„rii noastre la faza a IV-a de stabilizare ∫i reconstruc˛ie Ón Irak cu unit„˛i ∫i subunit„˛i ale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale 10–12
Adoptarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului 12–15
Declara˛ia domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei, cu privire la modificarea structurii ∫i componen˛ei Guver- nului 16–20
· procedural · respins
· other
· other
· other
· other
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Hot„r‚rii Parlamentului privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului 20–39; 40
· deadline extension · informare
198 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul de 483 de senatori ∫i deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 406, 76 sunt absen˛i. Deci avem cvorumul de lucru legal pentru desf„∫urarea lucr„rilor.
Permite˛i-mi s„ v„ informez c„ Birourile permanente ale celor dou„ Camere au adoptat proiectul ordinii de zi ∫i al programului de lucru Ón forma pe care dumneavoastr„ o ave˛i Ón mape. Vom avea suplimentar ∫i o not„ cu privire la posibilitatea de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, la o serie de legi.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
Da˛i-mi voie s„ m„ consider deocamdat„ t‚n„r ∫i s„ fac parte numai din corpul deputa˛ilor.
V„ rog frumos.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
## Stima˛i domni pre∫edin˛i,
## Onora˛i domni colegi,
Problema pe care o ridic Ón fa˛a Domniilor voastre nu este nou„. ™i atunci are dreptate P„storel Teodoreanu, care ne spune: îDe ce s-o fi repet‚nd istoria, dac„ asta nu v„ serve∫te la nimic?!“ Ierta˛i-mi parafraza.
Œn fa˛a Domniilor voastre este pentru a doua oar„ c‚nd se repet„ o problem„ de procedur„ privind Ónscrierea pe ordinea de zi a unor acte ce au fost considerate Ón succesiunea legislaturilor ca fiind neconstitu˛ionale.
Œn acela∫i timp, reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt s-au dovedit la fel de consecven˛i Ón inconsecven˛a ce-i caracterizeaz„.
Am ridicat o problem„ de procedur„ privind neconstitu˛ionalitatea Ónscrierii pe ordinea de zi a unui pachet de legi. Prezent, domnul prim-ministru Adrian N„stase, care Ón legislatura trecut„ a criticat anterior aceast„ problem„, a replicat: îNoi am avertizat c„ vom folosi acest precedent parlamentar.“
De data aceasta se ridic„ Ón fa˛a Domniilor voastre problema Ónscrierii pe ordinea de zi a unei hot„r‚ri pe care eu o socotesc cel pu˛in bizar„, dar care este f„r„ nici o discu˛ie neconstitu˛ional„, prin care Parlamentul s„ se adreseze pre∫edintelui ˛„rii, ca la solicitarea primuluiministru s„ fac„ o remaniere guvernamental„.
De data aceasta, Ón lipsa domnului prim-ministru Adrian N„stase, av‚nd memoria îMonitoarelor Oficiale“, Ómi permit s„-i citez replica, dup„ vehementa critic„ a neconstitu˛ionalit„˛ii unei asemenea hot„r‚ri din decembrie 1998: îVa veni vremea c‚nd vom fi la guvernare ∫i vom folosi acelea∫i proceduri neconstitu˛ionale ∫i u∫oare, de modificare a Guvernului.“ A venit aceast„ vreme, domnilor, dar eu nu cred c„ aleg„torii care au votat aceast„ majoritate parlamentar„, care a dat acest Guvern, au votat ca s„ se perpetueze acelea∫i maniere, absolut neconstitu˛ionale, de impunere a unei voin˛e unilaterale.
Nu pot s„ dezvolt, pentru c„ este socoteala dumneavoastr„, cinstea dumneavoastr„ Ón fa˛a aleg„torilor dumneavoastr„ ∫i asta v„ prive∫te! Dar pot s„ comentez un singur lucru, ∫i anume c„ ceea ce ni se cere nou„ acum este un lucru, evident, neconstitu˛ional, inspirat din g‚ndirea juridic„ a fostului ministru al justi˛iei, Valeriu Stoica, artizanul a nenum„rate forme f„r„ fond, care prin educa˛ia sa spiritual„ ∫i mai ales prin interesele pe care le are nu se poate apropia de esen˛a dreptului, ci numai de formele pe care le folose∫te a∫a cum vrea, pentru a-∫i justifica ac˛iunile. Or, formele sunt cele care ne permit ac˛iuni ∫i nu justific„ liberul nostru arbitru! Nu este o tez„ de drept, este o tez„ de via˛„!
Mul˛umesc, domnule deputat Bolca∫.
Are cuv‚ntul doamna senator Norica Nicolai.
## **Doamna Norica Nicolai:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Cred c„ ar fi fost foarte util ca subiectul discu˛iei noastre, ∫i anume aceast„ remaniere guvernamental„, aceast„ Ónvestitur„, aceast„ asumare de r„spundere, s„ fie discutat Ón prezen˛a Guvernului. Dar se pare c„ nici pentru Guvern aceast„ prezen˛„ Ón fa˛a Parlamentului nu constituie un act de responsabilitate, de∫i structura puterilor Ón stat este foarte clar prev„zut„ de Constitu˛ie.
Cred c„ primul lucru care trebuie respectat Óntr-o democra˛ie este Legea fundamental„. Suntem din nou Óntr-o stare de recidiv„ Ón ceea ce prive∫te nerespectarea Legii fundamentale. Œn acest moment, hot„r‚rea pe care dumneavoastr„ ne propune˛i s-o vot„m este Ón afara principiilor constitu˛ionale.
Noi nu ∫tim dac„ este vorba de o remaniere ∫i, dac„ este vorba de o remaniere, de ce domnul prim-ministru nu s-a adresat Ón limitele prev„zute de Constitu˛ie, art. 85 alin. (2), domnului pre∫edinte Iliescu, pentru a-∫i exercita atribu˛iile constitu˛ionale Ón ceea ce prive∫te revocarea mini∫trilor.
Dac„ este vorba de temeiul prev„zut Ón art. 37 din Legea nr. 90/2001, suntem Ón prezen˛a unei comas„ri, unei reorganiz„ri.
## Domnule pre∫edinte,
A∫teptam ca Guvernul s„ participe la aceast„ dezbatere ∫i s„ prezinte un program pentru a primi votul de Ónvestitur„. Deci cred c„ este bine s„ nu proced„m la dezbaterea ordinii de zi f„r„ prezen˛a domnului primministru ∫i domnul prim-ministru s„ precizeze pozi˛ia fa˛„ de acest act constitu˛ional pe care ni-l cere ast„zi.
Are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman.
## Domnilor pre∫edin˛i, Stimate ∫i stima˛i colegi,
Nu doresc s„ fac o declara˛ie eminamente politic„, ci eminamente procedural„.
Cred c„ argumentele aduse Ón leg„tur„ cu textele constitu˛ionale sunt clare ∫i sunt la Óndem‚na oric„ruia dintre noi.
S„ privim, Óns„, la ceea ce pe bun„ dreptate ∫i corect s-a amintit a fi un precedent. Este adev„rat c„ Ón perioada 1996—2000 s-a f„cut o remaniere guvernamental„, Ón˛eleg‚nd prin remaniere schimbarea unor mini∫tri. S-au f„cut mai multe remanieri, nu este nici o problem„, adic„ remanierea Ónsemn‚nd schimbarea titularului unui portofoliu ministerial cu un altul, o persoan„ cu alta.
La aceast„ procedur„ textul constitu˛ional este limpede. El prevede c„ remanierea se face la propunerea primului-ministru c„tre pre∫edintele Rom‚niei, printr-o scrisoare care cere revocarea persoanei care este Ón func˛ie ∫i numirea alteia, pentru acela∫i post ministerial.
Œn 1998 ∫i Ón 1997, de fapt, s-a f„cut o remaniere Ón care coali˛ia de atunci, primul-ministru au dorit s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu aceste modific„ri. Argumentul pe care l-am invocat atunci a fost acela c„ nu este bine ca unii mini∫tri s„ fie vota˛i de Parlament, votul fiind cel ob˛inut la Ónvestitur„, iar al˛i mini∫tri s„ fie doar trecu˛i prin procedura decretului preziden˛ial, f„r„ a fi vota˛i de Parlament.
Din p„cate, acest argument, care la vremea respectiv„ nou„ ni s-a p„rut a fi un argument destul de substan˛ial, s„ nu existe dou„ tipuri de mini∫tri, ci un singur tip de ministru, aceast„ procedur„ a fost aspru, foarte aspru criticat„ de reprezentan˛ii P.D.S.R., care ast„zi sunt ei la putere. Dac„ Ómi aduc bine aminte, chiar domnul Adrian N„stase, care era vicepre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, ∫i al˛i colegi de-ai dumnealui au protestat vehement fa˛„ de procedur„, invit‚ndu-ne s„ folosim procedura remanierii indicat„ de textul constitu˛ional.
Numai c„ situa˛ia de ast„zi e alta. Nu mai este vorba de o remaniere, pentru c„ nu se pune problema ca la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 un minister sau altul s„ fie Ónlocuit titularul actual cu o alt„ persoan„, ci este vorba, a∫a cum clar s-a indicat, de o reorganizare, ∫i Ónc„ una din temelii, a Guvernului.
V„ rog s„ v„ referi˛i numai la procedur„, domnule senator. Acesta este subiectul, v„ rog foarte mult.
Domnule pre∫edinte,
Dac„ ceea ce spun eu nu este legat de procedur„, atunci Ónseamn„ c„ nu mai avem comunicare.
Am discutat subiectul legat de asumarea r„spunderii.
N-am discutat subiectul acesta, eu am vorbit despre ceea ce se putea face ∫i s-ar putea face pentru ca lucrurile s„ fie Ón ordine ∫i aceasta este de procedur„. Procedura const„, spuneam, Ón asumarea r„spunderii, pentru c„ este vorba de o reorganizare de fond a Cabinetului, Ónso˛it„ de o declara˛ie cu privire la noile ˛inte, la noile direc˛ii de ac˛iune ale Guvernului ∫i aceasta Ón mod cert intr„ sub inciden˛a asum„rii r„spunderii.
Dar a face dintr-o schimbare at‚t de radical„ o simpl„ procedur„ ∫i aceea neprev„zut„ de textele constitu˛ionale,
Ón mod cert, este gre∫it ∫i credem c„ nu e bine ∫i credem c„ nici m„car nu este Ón interesul actualului Guvern s„ procedeze a∫a ∫i v„ rog s„ reflecta˛i la acest lucru.
Dac„ Guvernul Ó∫i propune s„ ias„ Ónt„rit din aceast„ situa˛ie, trebuie s„ o fac„ de o manier„ care trebuie s„ fie credibil„, conving„toare pentru toat„ lumea, pentru ˛ar„ ∫i chiar ∫i pentru str„in„tate.
De aceea, eu v„ propun s„ mergem pe procedura asum„rii r„spunderii, eventual, sigur, a unei noi Ónvestituri, dar am Ón˛eles c„ aceasta nu se dore∫te, ∫i Ón felul acesta ne men˛inem Ón limitele textului constitu˛ional. Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul deputat Boc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Textul Constitu˛iei consacr„ dou„ institu˛ii cu privire la procedurile pe care noi le discut„m. Este vorba, pe de o parte, de procedura de formare a Guvernului ∫i de Ónvestitura acestuia ∫i, pe de alt„ parte, de procedura remanierii guvernamentale.
Œn privin˛a remanierii guvernamentale, art. 85 alin. (2) din Constitu˛ie men˛ioneaz„ expres: îŒn caz de remaniere guvernamental„ sau de vacan˛„ a postului, pre∫edintele revoc„ ∫i nume∫te, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.“
Noi nu ne afl„m Ón prezen˛a la nici una dintre cele dou„ situa˛ii: nici teoretic nu ne afl„m Ón fa˛a unui nou Guvern, dup„ procedur„, nici Ón fa˛a remanierii guvernamentale. Cum se rezolv„ aceast„ situa˛ie?
Dumneavoastr„, majoritatea parlamentar„, a˛i ini˛iat ∫i Parlamentul a adoptat Ón 2001 Legea nr. 90 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, care rezolv„ aceast„ problem„ care a existat ∫i Ón 1997 ∫i care a fost supus„ unor critici ample.
Ce spune aceast„ lege, care ne rezolv„, practic, situa˛ia? Œn art. 37 se spune a∫a: îPrimul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin Ónfiin˛area, desfiin˛area sau, dup„ caz, divizarea ori comasarea unor ministere.“
Œn astfel de situa˛ii, prevederile art. 36 se aplic„ Ón mod corespunz„tor. Art. 36 ne spune: îMinisterele ∫i mini∫trii se aprob„ de c„tre Parlament, prin acordarea votului de Óncredere asupra programului de guvernare ∫i a Óntregii liste a Guvernului la Ónvestitur„.“ Deci solu˛ia ne-o d„ legea.
Dac„ Guvernul Ó∫i propune o simpl„ remaniere guvernamental„, c‚nd Ónlocuie∫te pe un ministru cu alt ministru, se aplic„ textul Constitu˛iei. Dac„ dore∫te mai mult, s„ divizeze, s„ comaseze, s„ desfiin˛eze, s„ Ónfiin˛eze alte ministere, a∫a cum se procedeaz„ acum, atunci trebuie respectat textul legii. ™i, Ón consecin˛„, solu˛iile sunt fie cea propus„ de domnul senator Petre Roman, s„-∫i angajeze r„spunderea Guvernul pe o declara˛ie de politic„ general„ ∫i s„ avem posibilitatea ini˛ierii unei mo˛iuni de cenzur„, sau Cabinetul Adrian N„stase s„ vin„ cu un nou program de guvernare, nu o Óntreag„ list„ a noilor
Domnul deputat Chiliman.
## Domnilor pre∫edin˛i de ∫edin˛„,
Onora˛i colegi,
Avem ast„zi, aici, o situa˛ie cu totul ciudat„. Sigur, este o hot„r‚re care Ón mod clar Óncalc„ Legea fundamental„ a Rom‚niei. Procedura, ca atare, este ∫i ea mai mult dec‚t bizar„. Sunt dou„ chestiuni, Óns„, dac„ vre˛i, anterioare acestor lucruri pe care vreau s„ le discut.
Primul dintre ele este faptul c„ noi discut„m aici despre Guvernul Rom‚niei. Doar doi mini∫tri au avut curajul s„ vin„ aici Ón fa˛a Parlamentului. M„ Óntreb unde sunt restul?!
Stimate coleg, discut„m ordinea de zi.
## Domnule pre∫edinte,
Discut„m ordinea de zi a unei ∫edin˛e care se refer„ la Guvernul Rom‚niei. Ace∫ti membri ai Guvernului Rom‚niei, Ón propor˛ie de 90%, sunt membri ai acestui Parlament. Deci sau sunt Ón sal„ unii dintre ei, sau s„ vin„ aici, cum e normal.
Prima chestiune: cred c„ ar trebui s„ vin„ ∫i d‚n∫ii Ón sal„ ∫i o s„ v„ rog s„ facem o pauz„, ca s„ vin„ ∫i d‚n∫ii Ón sal„.
A doua chestiune este legat„ de faptul c„, probabil ca s„ nu afle toat„ popula˛ia Rom‚niei ce se Ónt‚mpl„ Ón Parlament ∫i dezbaterile din Parlament, la TVR 1 nu se transmite la ora actual„ aceast„ ∫edin˛„. Or, faptul c„ TVR-ul este Ón slujba puterii am v„zut-o, numai c„ a ajuns s„ fie un servitor umil Ón slujba puterii prin cei care conduc aceast„ institu˛ie.
Ca atare, cred c„ oamenii din Rom‚nia, cet„˛enii Rom‚niei trebuie s„ ∫tie nu numai ce spune primul-ministru sau ce spune actuala putere, trebuie s„ aud„ ∫i cuv‚ntul opozi˛iei, pentru ca s„ aib„ o imagine corect„ ∫i clar„ a ceea ce se Ónt‚mpl„ efectiv Ón Parlament ∫i care sunt pozi˛iile noastre.
Deci, domnilor pre∫edin˛i, v„ rog, cu autoritatea pe care o ave˛i, s„ telefona˛i, s„ dispune˛i ca TVR-ul s„ transmit„ Ón direct toate dezbaterile de aici, nu numai pe alese, cuvintele frumoase ale unora sau alte altora, care v„ convin dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Predescu.
## Domnilor pre∫edin˛i,
Œnainte de problema propriu-zis„ privind ordinea de zi, o chestiune prealabil„. S-a sus˛inut aici c„ trebuie s„ fie prezent Guvernul, pentru a participa, probabil, la dezbaterea ∫i adoptarea proiectului ordinii de zi. Este elementar, cunoscut de toat„ lumea, cred, c„ proiectul ordinii de zi se alc„tuie∫te de Biroul Camerei sau Camerelor ∫i se supune spre dezbatere ∫i aprobare plenului Camerei sau plenului Camerelor, f„r„ participarea altor subiec˛i, interesa˛i fie direct, fie indirect.
## **Voci din opozi˛ie:**
Ei sunt parlamentari, domnule Predescu!
**Domnul Marcu Tudor**
**:**
Pa∫cu de ce este aici?
Nu Ón˛eleg, ce obiec˛ii ave˛i?
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea! V-am ascultat cu mare aten˛ie ∫i noi!
Ce este inexact Ón afirma˛ia mea, c„ e vorba de un proiect al ordinii de zi, alc„tuit de Birourile permanente ∫i supus spre dezbatere ∫i aprobare plenului Camerelor reunite? Ce este inexact Ón aceast„ afirma˛ie? Cu ce temei s„ participe al˛i subiec˛i la aceast„...? Hot„r„sc? Au cuv‚ntul? Atunci nu v„ exercita˛i deplin dreptul de deputa˛i sau de senatori!
Sunt ∫i parlamentari, domnule!
## **Domnul Ion Predescu:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
Se dezbate ordinea de zi, nu altceva, aprobarea ei. Dac„ punctele Ónscrise Ón proiectul ordinii de zi pot sau
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 nu pot s„ fie cuprinse toate, aprobate ∫i apoi dezb„tute, aceasta e problema. Ce dificultate g„si˛i aici? Ce complica˛ie Óntrevede˛i aici? Nici una, domnilor, dec‚t de dragul de a crea un prilej pentru a prezenta ∫i alte considera˛ii, a∫a cum s-a f„cut de c„tre unii din antevorbitori.
™i acum, la proiectul ordinii de zi. Eu am ascultat cu aten˛ie lu„rile de cuv‚nt ∫i s-au exprimat puncte de vedere personale. Aici ne afl„m Óntr-un cadru legal, unde punctul de vedere nu poate fi dec‚t de Ón˛elegere ∫i aplicare a legii, dar nu un punct de vedere care s„ se substituie legii. Lucrul acesta doresc s„ fie c‚t se poate de limpede.
Œn aceast„ privin˛„, domnilor pre∫edin˛i, sediul materiei este Ón art. 85 alin. (1) din Constitu˛ie, care zice, pentru a lua toat„ lumea cuno∫tin˛„ Ón mod egal ∫i corespunz„tor: îPre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un candidat pentru func˛ia de prim-ministru ∫i nume∫te Guvernul pe baza votului de Óncredere acordat de Parlament.“ Nume∫te, deci, pe acest temei.
Alin. (2): îŒn caz de remaniere guvernamental„ sau de vacan˛„ a postului...“ — e o vacan˛„ a postului? — îPre∫edintele revoc„ ∫i nume∫te, la propunerea primuluiministru, pe unii membri ai Guvernului.“ Ne g„sim Ón caz de vacan˛„ a postului? Nu, posturile nu sunt vacante Ónc„, sunt ocupate.
Art. 102 din Constitu˛ie...
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
**:**
Lua˛i toat„ Constitu˛ia acum, ce face˛i?
## **Domnul Ion Predescu:**
...alin. (3): îProgramul ∫i lista Guvernului se dezbat de Camera Deputa˛ilor ∫i de Senat, Ón ∫edin˛„ comun„. Parlamentul acord„ Óncredere Guvernului cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor.“
Alte texte, dac„ g„si˛i, Ónf„˛i∫a˛i-le! Nici la acestea nu v-a˛i referit, deci nu exist„ altele! V„ asigur c„ nu exist„ altele!
Aceste texte constitu˛ionale Ó∫i g„sesc dezvoltarea Óntr-o lege: Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor. Dac„ avem lege care dezvolt„ cele dou„ texte constitu˛ionale, nu putem vorbi Ón afara legii sau de pe un punct de vedere care ar trebui s„ substituie legea. Ne putem permite a∫a ceva, dar aceasta nu este baz„ de rezolvare a unei cereri de c„tre Parlament, e baz„ de alte aprecieri ale persoanei care Ó∫i permite un asemenea punct de vedere, sus˛inut pe asemenea temeiuri.
™i Ón aceast„ lege avem rezolvat„ problema, la art. 36: îMinisterele ∫i mini∫trii se aprob„ de c„tre Parlament prin acordarea votului de Óncredere asupra programului de guvernare ∫i a Óntregii liste a Guvernului la Ónvestitur„.“ Numirea pe fiecare func˛ie o face Pre∫edintele Rom‚niei, lucru foarte bine cunoscut.
Art. 37, textul care rezolv„ problema: îPrimul-ministru poate...“ — re˛ine˛i, v„ rog, îpoate“! — î...cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului...“, prin urmare, nu e obligat s„ cear„...
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
**:**
Cite∫te p‚n„ la cap„t!
## **Domnul Ion Predescu:**
Ave˛i r„bdare! Scuza˛i-m„, facem analiza textului, ∫i analiza nu se face citindu-l Ón Óntregime!
Prin urmare, poate, nu este obligat ∫i, dac„ poate, are alegerea ∫i a obiectului cererii, ca oricine care formuleaz„ o cerere. Nu v„ abate˛i de regulile fundamentale, pentru c„ nu facem cererea nici eu, nici dumneavoastr„, oricare am fi, cererea o face primul-ministru ∫i nu e obligat s„ o fac„, îpoate“. Cererea o face Ón limitele Ón care poate ∫i Ón care crede de cuviin˛„. Limpede s„ fie lucrul acesta!
Dumneavoastr„ vre˛i s„-i impune˛i primului-ministru cum s„ fac„ cererea! Nu se poate! V-ar conveni, v-ar pl„cea, ∫tiu eu, s„ asculte, dar nu are aceast„ obliga˛ie!
Deci poate cere Parlamentului ce anume? Modificarea structurii Guvernului. Ce a cerut? Lucrul acesta: modificarea structurii Guvernului.
Textul Ón continuare ce arat„? Modalit„˛ile prin care poate fi modificat„ structura Guvernului: prin Ónfiin˛area sau desfiin˛area, dup„ caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Acestea sunt cele patru modalit„˛i alternative prev„zute de text. ™i punct.
Prin urmare, dreptul primului-ministru, dac„ face uz de asemenea cerere, care e prev„zut„ de lege, degeaba v„ opune˛i, dac„ legea Ói prevede aceast„ posibilitate, degeaba Ól trimite˛i la angajarea r„spunderii, dac„ legea Ói prevede aceast„ posibilitate, acele sus˛ineri Ón afara textului nu au nici o concluden˛„. N-au concluden˛„, pentru c„ e op˛iunea dumneavoastr„, nu a primului-ministru, ∫i cererea e a primului-ministru, nu a dumneavoastr„, cei care a˛i luat cuv‚ntul ∫i v-a˛i exprimat puncte de vedere personale sau de grup.
Acum, solu˛ia. Œn astfel de situa˛ii, prevederile art. 36 se aplic„, dar nu _tale quale,_ Ón mod corespunz„tor. P„i, dumneavoastr„ nu le pune˛i Ón aplicare Ón mod corespunz„tor. Domnilor, îÓn mod corespunz„tor“ Ónseamn„ Ón m„sura Ón care ceea ce reg„sim Ón art. 37 se Óncadreaz„ corespunz„tor Ón art. 36.
Primul-ministru poate s„ cear„ o modalitate sau alta, pentru unul sau altul, privind modificarea structurii. Œl obliga˛i dumneavoastr„ la modificarea structurii sau cineva? Nu! Œl putem noi obliga, Parlamentul, s„ prezinte o anume modificare a structurii Guvernului? Nu! Œl putem noi obliga s„ aleag„ una sau alta dintre modalit„˛i? Œn nici un caz!
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Am un minut, drept la replic„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Eu v„ rog s„ ave˛i r„bdare, s„ v„ ocupa˛i locurile. V-am dat cuv‚ntul...
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Am dreptul la replic„!
Ave˛i r„bdare, domnule deputat. Are cuv‚ntul domnul senator Frunda.
## **Domnul Frunda György:**
V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Domnul deputat Bolca∫ avea dreptate, istoria se repet„ ∫i scopul istoriei ∫i al practicii parlamentare este de a nu repeta gre∫elile trecutului. Discu˛ii pe tema remanierii Guvernului, a schimb„rii structurii Guvernului, a Ónfiin˛„rii, desfiin˛„rii unor ministere, Óncep‚nd din 1990 Óncoace, am avut Ón repetate r‚nduri. f n cu onoare s„ v„ reamintesc c„ solu˛iile Parlamentului Rom‚niei ob˛inute Ón ∫edin˛e comune au fost contradictorii, p‚n„ Ón anul 2001. Am avut situa˛ii c‚nd mini∫trii au fost schimba˛i la propunerea primului-ministru de c„tre pre∫edintele ˛„rii f„r„ consultarea Parlamentului, am avut situa˛ii c‚nd
mini∫trii au fost schimba˛i cu consultarea ∫i Óncuviin˛area Parlamentului.
Tocmai pentru c„ dispozi˛iile art. 85 alin. (1) ∫i (2) au fost interpretate contradictoriu de c„tre Parlament, am sim˛it nevoia s„ clarific„m leg„tura dintre alin. (1) ∫i alin. (2) prin legea la care s-a f„cut referire, Legea nr. 90/2001. ™i a∫a cum am hot„r‚t atunci ∫i am avut Ón vedere ∫i pozi˛ia Cur˛ii Constitu˛ionale, am clarificat c„ alin. (1) al art. 85 din Constitu˛ie, care este reflectat Ón art. 36 al Legii nr. 90, este principiul general, este legea general„, vorbim de Ónvestirea Guvernului. Pre∫edintele ˛„rii nume∫te, desemneaz„ candidatul la func˛ia de primministru, iar aceast„ persoan„ vine Ón fa˛a Parlamentului, Ó∫i prezint„ programul ∫i echipa. Asupra acestui lucru se pronun˛„ Parlamentul.
Ce se Ónt‚mpl„ dac„, ulterior, primul-ministru sau Guvernul hot„r„∫te c„ trebuie schimbat„ structura Guvernului, programul acestuia sau anumite persoane din Guvern? V„ rog, cu respect, s„ observa˛i c„ ne afl„m Ón situa˛ii total diferite.
Atunci c‚nd este vorba despre structura Guvernului, Ónfiin˛area unor ministere, desfiin˛area unor ministere, comasarea unor ministere sau restr‚ngerea unor ministere, atunci primul-ministru este obligat s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului nu s„-∫i asume r„spunderea, subliniez, nu s„-∫i asume r„spunderea!, ci s„ propun„ noua schem„ a Guvernului.
Cu aceast„ nou„ echip„ primul-ministru poate s„ duc„ mai departe acela∫i program de guvern„m‚nt sau s„ prezinte un nou program de guvern„m‚nt. Œn prima alternativ„, Ón situa˛ia Ón care programul de guvern„m‚nt este acela∫i, Parlamentul se va pronun˛a asupra schimb„rii Guvernului.
## Stima˛i colegi,
Mai avem trei Ónscrieri la cuv‚nt: domnul deputat Bolca∫, domnul deputat Chiliman ∫i domnul deputat Gaspar. V„ propun sistarea discu˛iilor legate de ordinea de zi.
Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i!
Voci din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
#39853Nu suntem de acord! Nu putem, domnule! Cine ∫tie ce apare!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am dreptul, conform regulamentului....
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Am un drept la replic„!
V„ dau cuv‚ntul dumneavoastr„! Am spus lucrul acesta, n-a˛i fost atent!
V„ rog s„ num„ra˛i!
V„ rog, voturi Ómpotriva sist„rii dezbaterilor referitoare la ordinea de zi?
Ab˛ineri?
241 de voturi pentru, 102 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
Voci din partea P.R.M.
#40397C‚nd a˛i num„rat a∫a repede, domnule?
Nu v„ face˛i griji, c„ asta facem, num„r„m prezen˛a Ón sal„ ∫i ∫tim fiecare pe ce loc e.
Are cuv‚ntul domnul deputat Bolca∫.
V„ rog.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor colegi,
Nu voi uza de un minut, pentru c„ am avut cinstea s„ fiu amintit ∫i Ón luarea de cuv‚nt a domnului senator Predescu, ∫i a domnului senator Frunda.
Domnul senator Predescu ne-a spus: îTotul este limpede!“ Nu ∫tiu ce obiect este îlimpede“ pentru domnul senator Predescu, dar dup„ alocu˛iunea Domniei sale totul a devenit îtulburel“. Pentru c„ textele legale au fost citite trunchiat ∫i comasat.
Acela∫i lucru l-a f„cut ∫i domnul senator Frunda, pentru care, dintr-o eroare de traducere, textul din legea de organizare a ministerului se opre∫te la punct ∫i nu continu„ cu prevederea c„ Ón situa˛ia acestei reorganiz„ri de
ministere se aplic„ art. 36, care cere un nou program de guvernare ∫i o Óntreag„ list„ a Guvernului. Dac„ am f„cut legi, s„ le citim ∫i s„ le aplic„m a∫a cum le-am f„cut, pentru c„ noi le-am votat, ∫i nu cu o jum„tate de m‚n„. Din p„cate, Óns„, nu Óntr-o versiune bilingv„.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul deputat Chiliman.
## **Domnul Andrei Ioan Chiliman:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
Numele meu se cite∫te Chíliman ∫i nu Chilimán, pentru c„ provin dintr-o familie de rom‚ni ortodoc∫i care e men˛ionat„ Ónc„ de prin Evul Mediu.
A doua chestiune. A∫ dori s„ v„ spun c„ un onorat coleg de al nostru din Senat a men˛ionat faptul, r„spunz‚nd interven˛iei mele prin care solicitam prezen˛a membrilor Guvernului Ón b„ncile destinate, c„ solicitarea aceasta se refer„ la ni∫te îintru∫i“. Adic„ la ni∫te persoane care p„trund prin fraud„, Óntr-un fel, Ón aceast„ sal„.
Or, vreau s„ spun c„ vreo 90% dintre membrii fostului Guvern ∫i probabil 85% din actualul Guvern sunt membri ai acestui Parlament. ™i cer, Ón numele nostru, ca deputa˛i, ca persoana care a f„cut aceast„ afirma˛ie s„-∫i cear„ scuze fa˛„ de ni∫te membri ai Parlamentului, c„ i-a tratat drept îintru∫i“, aici, de la acest microfon! Sunt colegii no∫tri, nu sunt ni∫te îintru∫i“!
Are cuv‚ntul domnul deputat Gaspar.
## Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Din tot ce am ascultat aici am Ón˛eles un singur lucru: c„ se fac ni∫te grave confuzii Óntre institu˛iile constitu˛ionale referitoare la remanierea guvernamental„, restructurare, vot de Óncredere, angajarea r„spunderii, rela˛ia Óntre Parlament, Pre∫edinte ∫i Guvern.
Aprobarea de c„tre Parlament a modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului este o procedur„ democratic„, Ónscris„ Ón Constitu˛ie ∫i care trebuie Ón˛eleas„ nu numai Ón litera Legii fundamentale, ci ∫i Ón spiritul s„u. Astfel, raporturile dintre primul-ministru, Pre∫edintele Rom‚niei ∫i Parlament Ón materia stabilirii structurii ∫i componen˛ei Guvernului au ca suport textele art. 85 ∫i 102 din Constitu˛ie, Ón virtutea c„rora viitorul prim-ministru cere un vot de Óncredere Parlamentului asupra programului ∫i a Óntregii liste a Guvernului, Pre∫edintele Rom‚niei nume∫te Guvernul pe baza votului de Óncredere acordat de Parlament printr-o hot„r‚re.
Œn virtutea principiului potrivit c„ruia îCine poate mai mult poate ∫i mai pu˛in“ ∫i a principiului simetriei actelor juridice, se impune cu necesitate ideea ca propunerile primului-ministru privitoare la modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului s„ urmeze aceea∫i cale triunghiular„. Propunerile de reducere a num„rului de ministere
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 prin desfiin˛are sau comasare, de revocare sau de numire a titularilor noilor ministere trebuie s„ urmeze regula general„, prev„zut„ de art. 85, 102 ∫i 105, privitoare la numirea Guvernului ∫i la Óncetarea func˛iei de membru al acestuia.
Pe de alt„ parte, numirea unor noi mini∫tri prin modificarea structurii Guvernului reprezint„ o modificare a hot„r‚rii ini˛iale a Parlamentului, prin care au fost numi˛i membrii Guvernului ca titulari ai unor structuri administrative stabilite prin aceea∫i hot„r‚re, care nu poate fi operat„ nici de primul-ministru, nici de Pre∫edintele Rom‚niei, f„r„ interven˛ia Parlamentului. Deci ne g„sim Ón fa˛a modific„rii Hot„r‚rii nr. 39/2000 a Parlamentului, c‚nd a fost aprobat programul ∫i lista Guvernului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Am ascultat argumente ∫i de o parte, ∫i de alta, au mai fost dezbateri similare ∫i Ón perioada 1996–2000,
c‚nd au avut loc, dup„ cum ∫ti˛i, patru astfel de hot„r‚ri privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
V„ propun s„
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
## Domnule pre∫edinte,
Vorbi˛i mai tare ∫i mai clar, pentru c„ lumea nu a Ón˛eles ce se voteaz„!
Nu s-a Ón˛eles?
Voci din sal„
#47642Nu!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci s-au f„cut propuneri de scoatere de pe ordinea de zi a punctelor 3 ∫i 4, cu referire la solicitarea primului-ministru de modificare a structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
Voci din partea P.R.M.
#48048400!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
242 de voturi Ómpotriv„. Deci propunerea a fost respins„.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
licit, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i aprob„rii Parlamentului participarea Rom‚niei cu urm„toarele unit„˛i ∫i subunit„˛i din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale la faza a IV-a de stabilizare ∫i reconstruc˛ie din Irak: un batalion de infanterie av‚nd un efectiv de 405 militari, o companie de poli˛ie militar„ cu 100 de militari, un deta∫ament de geniu compus din 149 de militari, 20 de ofi˛eri de stat major ∫i 4 ofi˛eri de leg„tur„.
Militarii rom‚ni urmeaz„ s„ ac˛ioneze cu armamentul individual, muni˛ia aferent„, tehnica militar„ ∫i materialele necesare Óndeplinirii misiunii Ón subordinea brig„zii italiene din compunerea diviziei multina˛ionale conduse de Marea Britanie. Ofi˛erii de leg„tur„ vor fi disloca˛i la comandamentul permanent Óntrunit din Northwood, Marea Britanie, ∫i la centrul opera˛ional intercategorii de for˛e din Roma, Italia.
Finan˛area preg„tirii ∫i particip„rii personalului ∫i tehnicii specifice la aceast„ misiune se va reglementa prin hot„r‚re de guvern.
Apreciez c„ aprobarea de c„tre Parlament a particip„rii militarilor rom‚ni la misiunea solicitat„ are o relevan˛„ semnificativ„ Ón afirmarea sprijinului ˛„rii noastre la rezolvarea unor probleme majore ce confrunt„ comunitatea interna˛ional„.
Pentru personalul militar aceast„ ac˛iune va constitui o experien˛„ benefic„ Ón Óndeplinirea misiunilor specifice al„turi de partenerii din comandamentele ∫i marile unit„˛i multina˛ionale ale coali˛iei.
Semneaz„ Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Raportul celor dou„ Comisii pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ este prezentat de domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Raport comun asupra solicit„rii Pre∫edintelui Rom‚niei adresate Parlamentului pentru a aproba participarea
Rom‚niei cu unit„˛i ∫i subunit„˛i din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale la faza a IV-a de stabilizare ∫i reconstruc˛ie din Irak.
Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului au fost sesizate de c„tre Birourile permanente spre a analiza solicitarea Pre∫edintelui Rom‚niei adresate Parlamentului pentru a aproba participarea Rom‚niei cu unit„˛i ∫i subunit„˛i din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale la faza a IV-a de stabilizare ∫i reconstruc˛ie din Irak.
Din analiza scrisorii Pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a memorandumului ini˛iat de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, comisiile au re˛inut urm„toarele.
Dup„ Óncetarea opera˛iilor militare din Irak, mai multe ˛„ri europene, printre care ∫i Rom‚nia, ∫i-au exprimat disponibilitatea de a se implica activ Ón eforturile coali˛iei pentru stabilizarea ∫i reconstruc˛ia acestui stat.
Pe baza ofertelor prezentate de reprezentan˛ii ˛„rii noastre la Conferin˛a de generare a for˛ei pentru stabilizare ∫i reconstruc˛ie din Irak, desf„∫urat„ la Londra Ón luna mai a acestui an, au fost stabilite detaliile privind m„rimea ∫i subordonarea for˛elor rom‚ne∫ti, zonele de responsabilitate ∫i variantele posibile de ac˛iune.
Militarii rom‚ni urmeaz„ s„ ac˛ioneze cu armamentul individual, muni˛ia aferent„, mijloacele tehnice ∫i materialele necesare Óndeplinirii misiunii Ón subordinea brig„zii italiene din compunerea diviziei multina˛ionale conduse de Marea Britanie.
At‚t Ón Marea Britanie, c‚t ∫i Ón Italia urmeaz„ s„ fie disloca˛i ofi˛eri de leg„tur„ rom‚ni.
Obiectul solicit„rii Ól constituie aprobarea de c„tre Parlamentul Rom‚niei a particip„rii Rom‚niei la faza a IV-a de stabilizare ∫i reconstruc˛ie din Irak cu un batalion de infanterie, av‚nd un efectiv de 405 militari, o companie de poli˛ie militar„ cu 100 de militari, un deta∫ament de geniu compus din 149 de militari, 20 de ofi˛eri de stat major ∫i 4 ofi˛eri de leg„tur„.
Se solicit„, de asemenea, ca finan˛area preg„tirii ∫i particip„rii personalului ∫i tehnicii specifice la aceast„ misiune s„ fie reglementat„ prin hot„r‚re de guvern.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt. Œn˛eleg c„ nu sunt.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Nu avem proiect de hot„r‚re.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu Ól ave˛i Ón mape?! Nu se poate. A fost distribuit din timp.
Rog secretariatul s„ Ól dea domnului senator Petre Roman.
Stima˛i colegi, trecem la votarea proiectului de hot„r‚re.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
S„ Ól citeasc„ cineva.
Numai dumneavoastr„ nu Ól ave˛i. S-a difuzat de mult, Ómi pare r„u.
Voci din partea Grupului parlamentar al P.D.
#55356Aici nu Ól are nimeni!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
A fost introdus Ón c„su˛e la Senat nu de acum, ci de mai bine de o s„pt„m‚n„.
Legat de titlul hot„r‚rii dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i. Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Votat Ón unanimitate. Preambulul. Observa˛ii sunt? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Votat Ón unanimitate. Art. 2 alin. 1 ∫i 2. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat Ón unanimitate.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
## **Domnul Dumitru Badea:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor,
Textele aflate Ón divergen˛„ care fac obiectul punctului 2 al prezentei ∫edin˛e, Ón leg„tur„ cu modificarea ∫i completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, nu reflect„ de fapt esen˛a legii, Ómpotriva c„reia noi, parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare, am votat at‚t Ón Senat, c‚t ∫i Ón Camera Deputa˛ilor.
Grupurile noastre parlamentare au hot„r‚t s„ Ó∫i exprime ∫i ast„zi dezaprobarea fa˛„ de aceast„ nou„ dovad„ a crizei de autoritate prin care trece Guvernul, motiv pentru care creeaz„ artificial noi ∫i noi autorit„˛i na˛ionale.
Conform cutumei statornicite, v„ rog s„-mi permite˛i s„ argumentez Ón c‚teva fraze logica hot„r‚rii noastre.
Œn primul r‚nd, este vorba despre subordonarea nemijlocit„ fa˛„ de Guvern a acestei Autorit„˛i Na˛ionale Electorale Permanente, care creeaz„ serioase Óndoieli cu privire la respectarea condi˛iilor legale ∫i corectitudinea organiz„rii, desf„∫ur„rii ∫i finaliz„rii alegerilor. Practic, nu vedem leg„tura dintre obiectul legii ∫i introducerea pe u∫a din spate, Ón mod for˛at ∫i abuziv, a ceea ce se nume∫te aceast„ Autoritate Na˛ional„ Electoral„ Permanent„. De fapt, aceasta compromite Óntreaga economie a legii.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Ne Óngrijoreaz„ plasarea Óntregii activit„˛i a Autorit„˛ii Na˛ionale Electorale Permanente, ale c„rei organizare, bugetul ∫i politica de personal vor fi aprobate prin hot„r‚re de guvern, sub controlul ∫i Óndrumarea efectiv„ a Ministerului de Interne, care va cuprinde, Ón urma restructur„rii de ast„zi, ∫i administra˛ia public„.
Prin urmare, Ón locul unei autorit„˛i autonome independente, se creeaz„ de fapt o institu˛ie cu largi posibilit„˛i de a comite fraude electorale ∫i abuzuri administrative.
Dac„ ve˛i vota Ómpotriva textelor pe care le dezbatem ast„zi, exist„ posibilitatea s„ cad„ tot e∫afodajul construit de autorii proiectului de lege care, prin finalitatea lui, urm„re∫te un singur scop: obstruc˛ionarea accesului la putere a for˛elor politice aflate acum Ón opozi˛ie, acord‚nd un statut privilegiat P.S.D.-ului care, ∫i v„ rug„m s„ accepta˛i cu to˛ii, inclusiv U.D.M.R.-ul, aflat ast„zi temporar Ón barca puterii, aloc„ Guvernului prerogative care s„-i asigure c‚t mai multe puncte de comand„ ∫i, respectiv, perpetuarea la putere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doar pentru informarea domnului senator Badea, legea a fost votat„ de cele dou„ Camere. Discut„m textele Ón divergen˛„. ™i textele Ón divergen˛„ au fost votate cu votul prev„zut pentru legi organice. Deci aici este problema numai de raport.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Nu se aude nimic!
Are cuv‚ntul domnul deputat Boc.
Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor,
Partidul Democrat nu va sus˛ine aceste texte aflate Ón divergen˛„ ∫i va vota Ómpotriv„, Ónsemn‚nd eliminarea lor din con˛inutul legii, eliminare ce va face de fapt inoperabil„ aceast„ lege.
Partidul Democrat apreciaz„ c„ este necesar„ Ón Rom‚nia instituirea unei autorit„˛i electorale permanente, dar nu Ón forma propus„ de c„tre Guvern.
Aceast„ ini˛iativ„ a fost preluat„ din modelul propus de c„tre îPro Democra˛ia“ prin Codul electoral, numai c„ aceast„ propunere formulat„ de societatea civil„ a fost lipsit„ de con˛inut prin proiectul propus de c„tre Guvern.
O autoritate electoral„ permanent„ trebuia, Ón primul r‚nd, s„ fie echidistant„ din punct de vedere politic, independent„ ∫i autonom„, or, aceste lucruri nu sunt realizate Ón condi˛iile Ón care Parlamentul, primul-ministru ∫i pre∫edintele sunt cei care de˛in func˛iile de conducere Ón aceast„ Autoritate Electoral„ Permanent„.
Œn al doilea r‚nd, era necesar„ Ónt‚i Óncheierea reformei sistemului electoral ∫i dup„ aceea adoptarea acestei legi cu privire la Autoritatea Electoral„ Permanent„.
Œn statele democratice, aceast„ autoritate electoral„ permanent„, care are, repet, un statut independent, autonom, este aceea care traseaz„ circumscrip˛iile electorale, mai ales Ón cadrul votului uninominal, ∫i nu las„ puterea vremelnic„ ce se afl„ la Palatul Parlamentului sau Palatul Victoriei s„ traseze, dup„ chipul ∫i asem„narea lor, acele circumscrip˛ii electorale.
Proiectul îPro Democra˛ia“ avea acest mare avantaj: dac„ se realiza reforma ∫i dac„ se realizeaz„ reforma sistemului electoral, nu puterea Ó∫i traseaz„ circumscrip˛iile electorale a∫a cum dore∫te, ci o autoritate independent„ care s„ ˛in„ cont de interesele generale face acest lucru. Or, noi, iat„, am pus c„ru˛a Ónaintea cailor: am adoptat Legea cu privire la Autoritatea Electoral„ Permanent„ Ónainte ca reforma sistemului electoral s„ aib„ loc.
Œn al treilea r‚nd, proiectul de lege este golit de con˛inut pentru c„ aceast„ Autoritate Electoral„ Permanent„ trebuia s„ aib„ Ón componen˛a ∫i Ón structura ei o subcomisie pentru fonduri de campanie electoral„.
™i eu v„ mul˛umesc. V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Predescu.
## Domnule pre∫edinte,
Œmi pare foarte r„u, dar doresc s„ le re˛in aten˛ia celor doi colegi c„ nu avem texte Ón mediere. Este o grav„ eroare.
Camera Deputa˛ilor a adoptat ∫i textele ∫i a dat ∫i votul final asupra raportului de mediere. Senatul a adoptat textele, dar nu s-a Óntrunit num„rul necesar de voturi asupra votului final al raportului de mediere. Prin urmare, diferen˛a Óntre Camere este doar ∫i se supune votului numai raportul de mediere Ón Senat, vot final. Œn rest, nu avem ce efectua ca mediere, pentru c„ exist„ identitate absolut„ Óntre solu˛iile finale adoptate de Camera Deputa˛ilor ∫i de Senat.
Punctele de vedere exprimate sunt cu totul altceva, obiec˛iuni la fondul reglement„rii. Dar, domnilor, reglementarea este definitiv Óncheiat„. Nu se mai abordeaz„ o asemenea problem„.
Mul˛umi˛i, nemul˛umi˛i, este o alt„ problem„. Dar nu se mai aduc Ón dezbatere aspecte ale reglement„rii Ón procesul de legiferare. R„m‚n punctele dumneavoastr„ de vedere ca opinii ∫i at‚t.
Prin urmare, domnule pre∫edinte, v„ rog doar un singur vot, ∫i anume plenul Camerelor s„ ratifice Ón numele Senatului ∫i pentru Óntregul Parlament votul final asupra raportului de mediere Ón Senat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Am Ón˛eles.
Domnule deputat, repet: textele aflate Ón divergen˛„ anex„ la raport au fost votate punct cu punct Ón condi˛iile prev„zute pentru legea organic„.
Deci
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
**:**
Dar nu a˛i num„rat voturi pentru. C‚nd ∫i cum le num„ra˛i?
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
M„car salva˛i aparen˛ele!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Sunt 111 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Sunt 243 de voturi pentru.
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Trecem la punctul urm„tor.
Declara˛ia domnului Adrian N„stase, primul-ministru al Guvernului Rom‚niei, cu privire la modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
S-a cerut procedur„, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu. Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Nu lu„m loc, pentru c„ nu a˛i num„rat voturile. Este fals! Procedur„! P„r„sim sala!
Cine este pentru?
## **Domnul Emil Boc:**
S„ ∫ti˛i c„ eu pot s„ a∫tept, domnilor colegi.
Numai o secund„! V„ ascult„m.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule Bolca∫, v„ rog foarte mult s„ lua˛i loc.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Este o chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
:
V„ rog s„ Ómi da˛i cuv‚ntul pe procedur„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule pre∫edinte,
Potrivit art. 76 din Constitu˛ie, textele aflate Ón divergen˛„ se
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
Eu pot s„ a∫tept.
Exist„ texte aflate Ón divergen˛„, pentru c„ toate textele care au fost adoptate Ón Camera Deputa˛ilor au fost respinse. Textul Constitu˛iei a∫a ne spune.
V„ mul˛umesc.
Ce problem„ ave˛i?
V„ rog.
Este un lucru foarte simplu: am dreptul, procedural, Ón calitate de lider de grup parlamentar, s„ contest num„rarea votului.
V„ rug„m s„ dispune˛i repetarea.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vreau s„ v„ spun c„ num„rarea voturilor a fost corect„, domnule Bolca∫.
Este adev„rat ∫i ave˛i perfect„ dreptate: ie∫ind treipatru colegi de la dumneavoastr„, nu sunt 111 Ómpotriv„, ci 99.
Œl rog pe domnul lider de grup Bolca∫ s„ numere membrii din Grupurile P.R.M. Sunte˛i 66. V„ rog s„ num„ra˛i.
V„ rog s„ pofti˛i aici, l‚ng„ mine, pentru a num„ra Grupurile P.R.M.
## Domnule pre∫edinte,
Nu a∫ vrea ca din solemnitatea votului s„ facem o discu˛ie care nu este demn„ de Parlamentul Rom‚niei.
Eu am formulat o cerere procedural„. Œn aceste condi˛ii de contestare a votului, Domniile voastre, Ón afar„ de l„muririle pe care ni le da˛i cu titlu particular, ave˛i obliga˛ia s„ repune˛i la vot.
V„ mul˛umesc.
Œnc„ o dat„.
Voturi Ómpotriv„?
Voci din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M.
#70367De ce nu num„ra˛i voturile?
Da˛i-mi voie s„ fac propunerea cum doresc eu, nu v„ sup„ra˛i.
Sunt 110 voturi Ómpotriv„.
Voci din sal„
#70580Deci nu sunt 99!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu eu am num„rat, ci domnul P„curaru.
Stima˛i colegi,
Colegul dumneavoastr„ de la opozi˛ie a num„rat voturile Ómpotriv„ ∫i din partea st‚ng„, ∫i din partea dreapt„. Este corect, domnule P„curaru?
Sunt 110 voturi Ómpotriv„.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
De trei ori a˛i num„rat ∫i a˛i spus trei cifre diferite.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Ab˛ineri? O ab˛inere. Voturi pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 243 de voturi. V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Œnainte de a da cuv‚ntul primului-ministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, pentru a prezenta declara˛ia cu privire la modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Birouri permanente s-a decis s„ mergem pe urm„toarea formul„ Ón ceea ce prive∫te timpii lu„rilor de cuv‚nt:
Guvernul s„ aib„ la dispozi˛ie o or„ pentru prezentarea declara˛iei ∫i pentru r„spunsuri, Grupurile social-democrate ∫i umaniste din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, 40 de minute, Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, 18 minute, Grupurile parlamentare al Partidului Democrat, 7 minute, Grupurile parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal, 7 minute, Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, 7 minute, Grupul minorit„˛ilor na˛ionale, 3 minute, independen˛ii, dou„ minute.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
O interven˛ie de procedur„, domnule pre∫edinte.
V„ rog, ave˛i dreptul.
A∫a dup„ cum suntem informa˛i ∫i noi, telefonic, de c„tre colegi de-ai no∫tri, cunoscu˛i ∫i aleg„tori, Televiziunea Rom‚n„ a stat ce a stat, p‚n„ c‚nd a intrat Guvernul Ón sal„, ∫i din minut Ón minut tot se anun˛„ c„ va fi transmis„ ∫edin˛a comun„ a Parlamentului. Noi ∫tim ce Ónseamn„ asta, Ónseamn„ discursul primului-ministru, cum a fost ∫i la mo˛iunea de cenzur„, cum a fost ∫i la alte reuniri ale noastre.
Œn aceste condi˛ii, pentru c„ este vorba de un interes public, de un interes ob∫tesc care prive∫te toat„ ˛ara, rug„m factorii de decizie din conducerea Guvernului ∫i a P.S.D.-ului, care au puterea s„ impun„ Televiziunii Rom‚ne s„-∫i Óntrerup„ programul, s„ transmit„ numai ce vorbe∫te Guvernul, s„ mai dea o dovad„ de generozitate ∫i s„ transmit„ ∫i ce vorbesc ceilal˛i reprezentan˛i din aceast„ sal„, Ón spe˛„ cele trei partide de opozi˛ie. Este dreptul nostru, pentru c„ altminteri nu vom crede Ón declara˛iile dumneavoastr„ de bun„ inten˛ie privind f„urirea unui stat de drept ∫i implementarea democra˛iei, at‚ta timp c‚t democra˛ia se opre∫te la u∫a opozi˛iei. Numai cuv‚ntul dumneavoastr„ exist„ Ón aceast„ ˛ar„. De aici Óncepe dictatura!
S-a Ón˛eles, domnule Vadim.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
V„ rog mult, domnule pre∫edinte, sunte˛i al doilea om Ón stat, v„ rog, impune˛i ca Televiziunea public„ s„ r„m‚n„ public„, nu o Televiziune cu circuit Ónchis a Guvernului!
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Domnule pre∫edinte,
Œn primul r‚nd, P.S.D. nu poate face acest lucru,
, nu Ól poate face nici pre∫edintele Senatului ∫i nici oricine altcineva. Este dreptul Televiziunii publice, care este independent„, s„-∫i stabileasc„ programul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Mai ales dup„ cuv‚ntul dumneavoastr„, nici m„car nu putem s„-i rug„m.
Doamna senator Norica Nicolai.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
™i noi ∫tim c„ Partidul Social Democrat nu poate face, Óns„ ceea ce se poate face este s„ discut„m cu privire la timpii aloca˛i dezbaterilor parlamentare. Suntem, totu∫i, Ón prezen˛a unei decizii politice importante, a unei remanieri ∫i a unui program politic, care cred c„ merit„ dezbatere Ón Parlament. Dumneavoastr„, Ón Biroul permanent, a˛i redus timpii aloca˛i partidelor politice la 10 secunde de parlamentar, Ón a∫a fel Ónc‚t a˛i reu∫it s„ diminua˛i ∫i timpii acorda˛i discursurilor opozi˛iei.
Las la o parte faptul c„ nu ve˛i transmite ∫i c„ nu ave˛i nici un interes s„ transmite˛i ∫i vocea opozi˛iei spre popula˛ie, dar cred c„, din respect pentru Parlament, va trebui s„ respect„m tradi˛ia parlamentar„, inclusiv simetria de la Ónvestitura acestui Guvern, c‚nd fiec„rui parlamentar i s-au acordat 20 de secunde, a∫a se face c„ ∫i Partidul Na˛ional Liberal, cred c„ ∫i Partidul Democrat ar beneficia de 14 minute la dezbatere ∫i, pe cale de consecin˛„, toate partidele ar reu∫i s„-∫i spun„ un punct de vedere asupra programului politic al acestui Guvern ∫i asupra persoanelor care-l compun.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stimat„ coleg„,
Doresc s„ v„ informez ∫i pe dumneavoastr„, ∫i plenul celor dou„ Camere c„ Birourile permanente, Ón unanimitate, au aprobat ace∫ti timpi, asta pe de o parte, iar pe de alt„ parte se pare c„ uita˛i cam repede. Œn perioada 1996—2000 au fost luate patru hot„r‚ri de modificare a structurii ∫i componen˛ei Guvernului. La toate cele patru s-a mers pe formula cu 10 secunde. Deci sigur c„ nu convine.
Nu putem discuta acest subiect. Este o hot„r‚re a Birourilor permanente ∫i nu se supune aprob„rii.
Permite˛i-mi s„-l invit pe domnul prim-ministru s„ ia cuv‚ntul.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule prim-ministru.
## **Domnul Adrian N„stase** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
M„ adresez Parlamentului pentru a supune spre aprobare modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului, precum ∫i pentru a prezenta concep˛ia care a stat la baza restructur„rii Executivului. Recurgerea la aceast„ procedur„ reprezint„ un act de responsabilitate din partea partidului de guvern„m‚nt.
Am dorit s„ efectu„m o restructurare ampl„, care s„ asigure ac˛iuni rapide ∫i eficiente, Ón scopul aplic„rii Ón continuare, Ón cele mai bune condi˛ii, a prevederilor
Programului de guvernare adoptat de Parlament Ón decembrie 2000, pentru gr„birea preg„tirii ader„rii la Uniunea European„.
Bilan˛ul activit„˛ii guvernamentale pe care vi l-am prezentat pe larg la Ónceputul acestui an este bun. Œndeplinirea programului de guvernare se face cu fermitate, iar Óncrederea popula˛iei Ón capacitatea noastr„ de a ne respecta angajamentele este stabil„, chiar dac„ mai sunt unele neÓmpliniri. Un lucru important pe care l-am realizat Ón ace∫ti doi ani ∫i jum„tate de guvernare a fost c‚∫tigarea legitimit„˛ii proiectului nostru de reform„ politic„, economic„ ∫i social„. A∫a se explic„ credibilitatea dob‚ndit„ pe plan extern ∫i suportul cet„˛enilor ˛„rii, prob‚nd astfel c„ Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun.
Guvernarea P.S.D. 2001—2003 reprezint„ o perioad„ cu realiz„ri certe Ón multe domenii. Rezultatele ob˛inute confirm„ teza noastr„ conform c„reia viziunea socialdemocrat„ de guvernare a ˛„rii este cea mai potrivit„ pentru Rom‚nia Ón aceast„ etap„. P‚n„ Ón prezent, am reu∫it s„ redres„m, Ón bun„ parte, situa˛ia economic„, s„ aducem Rom‚nia acolo unde Ói este locul s„u firesc ∫i s„ recuper„m mult din pierderile din perioada guvern„rii anterioare. Dar au r„mas, Ón continuare, multe probleme de solu˛ionat. Le cunoa∫tem. Majoritatea acestora reprezint„ aspecte cu determinare istoric„, altele sunt datorate conjuncturilor ∫i noilor condi˛ii, pentru a c„ror solu˛ionare sunt necesare eforturi sus˛inute ∫i o perioad„ mai lung„ de timp. De altfel, concentrarea pe marile probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, printr-o mai bun„ coordonare a procesului decizional, reprezint„ unul dintre criteriile care au stat la baza modific„rii substan˛iale a structurii guvernamentale.
V„ mul˛umesc, domnule prim-ministru. Stima˛i colegi,
Ave˛i Ón materialele dumneavoastr„ proiectul de hot„r‚re a Parlamentului cu cele dou„ articole. V„ propun s„ trecem la dezbateri pe marginea acestei declara˛ii ∫i a proiectului de Hot„r‚re a Parlamentului privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
Am aici Ónscrierile la cuv‚nt. Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului deputat Ni˛„ Constantin din partea Grupului social-democrat ∫i umanist.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Dup„ doi ani ∫i jum„tate de la precedentele alegeri ne afl„m Ón fa˛a unui nou examen de maturitate a clasei politice rom‚ne∫ti. Restructurarea Guvernului solicitat„ de domnul prim-ministru Adrian N„stase este o prob„ care va dovedi capacitatea noastr„ de a r„spunde la schimb„rile mediului politic.
Orice cet„˛ean din Rom‚nia Ó∫i poate pune Óntreb„ri. Este actualul Guvern capabil s„ reac˛ioneze la schimb„rile din societatea rom‚neasc„? Mai este Partidul Social Democrat pe jum„tate de mandat suficient de atent la modific„rile realit„˛ii din ˛ar„? Oare P.S.D.-ul ˛ine pasul cu modernitatea?
Ca deputat al partidului, r„spunsul meu este categoric da. Problema este Óns„ aceea c„ Rom‚nia nu are nevoie doar de o guvernare corect„, ci are nevoie de o guvernare de excep˛ie. Un cet„˛ean dintr-o ˛ar„ occidental„ Ón care democra˛ia este o tradi˛ie, iar prosperitatea, un loc comun poate fi mul˛umit cu o guvernare corect„. Cet„˛eanul rom‚n Óns„ nu mai are r„bdare. De aceea, nu trebuie s„ uit„m c„ ne-am desprins de o lume Ón care politicienii mimau implicarea. Trebuie s„ intr„m definitiv Óntr-o alt„ lume Ón care politica simte realitatea ∫i o schimb„. De aceea, eu cred c„ restructurarea Guvernului este o dovad„ c„ P.S.D.-ul se poate adecva la context, un semn c„ Guvernul este atent la semnalele din ˛ar„ ∫i din exterior ∫i le interpreteaz„ corect.
Trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ Óntr-o ˛ar„ care este fa˛„ Ón fa˛„ cu provocarea major„ a integr„rii euroatlantice nu ne mai putem permite traversarea tuturor etapelor ∫i a tuturor experien˛elor pe care le-au parcurs ˛„rile din vest. Nu este vorba numai de timp, chiar dac„ ne-am propune a∫a ceva, nu este posibil, este vorba de un context total diferit, ∫i anume reforma guvern„rii ∫i a statului. Este obiectivul fundamental al tranzi˛iei Rom‚niei c„tre democra˛ie ∫i economie de pia˛„. Aici se poate deschide o dezbatere la care trebuie s„ participe toate partidele ∫i toat„ societatea politic„ Ón general.
Social-democra˛ia modern„ are Ón centrul s„u un concept puternic, ∫i anume responsabilitatea. Nu putem crea ceva Ómpreun„ dec‚t construind o rela˛ie bazat„ pe responsabilitate Óntre individ ∫i stat. Statul ofer„ ∫anse ∫i cere Ón schimb responsabilitate. Numai a∫a putem construi ceva durabil. Œn fine, numai a∫a putem afirma cu toat„ Óncrederea c„ societatea politic„ rom‚neasc„ a intrat Ón epoca maturiz„rii sale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
Mul˛umesc, domnule deputat.
Are cuv‚ntul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare domnul deputat Lucian Bolca∫.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,
At‚ta vreme c‚t nu am discutat despre un nou program de guvernare, remanierea nu este dec‚t un exerci˛iu steril de democra˛ie care nu ofer„ un r„spuns adecvat problemelor grave cu care se confrunt„ economia ∫i societatea rom‚neasc„.
Adev„rata solu˛ie ar fi fost de fapt demisia Guvernului ∫i reconsiderarea programului guvernamental, care s„ aib„ Ón vedere Ón primul r‚nd interesul na˛ional, ameliorarea condi˛iilor de via˛„ ale celor mul˛i, relansarea ∫i modernizarea economiei na˛ionale Ón concordan˛„ cu cerin˛ele obiective ale integr„rii Rom‚niei Ón comunitatea statelor dezvoltate din Europa.
Nu v-am citat din rubrica îActualitatea clasicilor“ a revistei îRom‚nia Mare“, ci din îMonitorul Oficial“ care consemneaz„ discursul domnului pre∫edinte Ion Iliescu Óntr-o Ómprejurare similar„ provocat„ de Guvernul ˛„r„nisto-pedist-liberal.
Eu cred c„ este bine s„ asculta˛i ∫i acum ce a spus atunci domnul pre∫edinte Ón opozi˛ie. Nu o s„ m„ mai refer la incidentele de procedur„ ridicate, pentru c„, domnule prim-ministru, a˛i invocat art. 37 din Legea organiz„rii ministeriale care v„ impune, Ón aceast„ situa˛ie, prin trimitere la art. 36, un nou program de guvernare. De aceea mi-am permis s„-l citez ∫i pe domnul pre∫edinte Iliescu.
Am spus c„ a˛i adoptat procedura formelor f„r„ fond promovate de fostul ministru Valeriu Stoica ∫i Ómi pare r„u c„ un Guvern condus de un doctor Ón drept nu are suficient„ fantezie juridic„ s„ g„seasc„ formele constitu˛ionale necesare unei vie˛i normale Ón Rom‚nia.
Vreau s„ v„ mul˛umesc Óns„ pentru aceast„ remaniere. Pentru noi, pentru Partidul Rom‚nia Mare, ceea ce face˛i ast„zi este cea mai deplin„ afirmare a juste˛ei politicii pe care am urmat-o din 1990 p‚n„ Ón prezent. A˛i spus c„ acest Guvern, prin structura ∫i componen˛a sa, este prea mare nevoilor acestei ˛„ri. Am spus acest lucru Ón decembrie 1990 prin vocea autorizat„ a domnului pre∫edinte....
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
## Decembrie 2000!
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
... prin vocea autorizat„ a celui care m-a corectat, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, la o Ónt‚lnire direct„ cu domnul pre∫edinte Ion Iliescu. La interval de doi ani ∫i jum„tate ne-a˛i confirmat c„ am avut dreptate. Prin modific„rile ministeriale pe care le-a˛i operat, ne-a˛i confirmat c„ mo˛iunea îS„n„tatea“ a avut dreptate,
ne-a˛i confirmat c„ mo˛iunea îRo∫ia Montan„“ a avut dreptate, ne-a˛i confirmat c„ mo˛iunea îTineretul“ a avut dreptate ∫i pentru toate acestea v„ mul˛umim, domnule prim-ministru.
Pentru ca ∫i noi s„ nu v„ r„m‚nem datori, ne permite˛i s„ facem c‚teva observa˛ii asupra acestei remanieri pe care eu o consider Ón continuare Ón afara cadrelor constitu˛ionale.
Obiceiul clientelismului politic care a dominat constituirea Guvernului Ón 2000 se p„streaz„ ∫i Ón actuala mi∫care a îpomului cu vr„bii“ dintr-o anecdot„ de pe vremea dictaturii pe care a˛i operat-o. V„ recunosc sinceritatea, a˛i confirmat Ón fa˛a noastr„ c„, dup„ diferendele avute cu P.U.R., a fost desfiin˛at Ministerul I.M.M.-urilor, dar dup„ concilieri ve˛i reÓnfiin˛a o agen˛ie. Numirea domnului ministru Athanasiu la Ónv„˛„m‚nt, o surpriz„ pentru toat„ lumea, nu poate s„ fie o surpriz„ Ón condi˛iile Ón care Domnia sa Ól Ónlocuie∫te pe un alt reprezentant al P.S.D.R-ului, domnul Ging„ra∫. Oare oamenii politici sunt aceia care determin„ structura ministerelor prin asemenea negocieri sau mini∫tri capabili trebuie s„ alc„tuiasc„ Guvernul?
S-au creat c‚teva lucruri despre care Dimitrie Cantemir avea o vorb„: îstru˛o-c„mila“. Aceast„ reunire a Ministerului Transporturilor, al Locuin˛elor, m„ rog, nu transport„m locuin˛e, ierta˛i-m„ c„ v„ adopt stilul, dar v„ rog s„-mi permite˛i, cu Ministerul Turismului ar Ónsemna ca s„ plant„m acuma palmierii domnului ministru Agathon de-a lungul ∫inelor c„ilor ferate, probabil ceea ce domnul ministru Miron Mitrea nu se va angaja s„ fac„.
Este foarte interesant c„ Ón plin sezon turistic se reorganizeaz„ un minister.
Mai interesant„ este aceast„ reunire a Ministerului de Interne cu Ministerul Administra˛iei Publice. Eu voi spune un lucru. Da, este o tradi˛ie antebelic„, a existat acest lucru ∫i a fost o structur„ folositoare Ón acele perioade, dar acuma se pune problema: vom ajuta la demilitarizarea poli˛iei sau vom militariza administra˛ia Ón pragul alegerilor? Pentru c„ acesta este scopul real ∫i declarat!
De ce acesta este scopul real ∫i declarat? Este foarte simplu. Œn fruntea unui minister se nume∫te un om capabil s„-l conduc„, iar domnului ministru Rus, care este competent Ón materie de interne, i-a˛i cenzurat competen˛ele p‚n„ acum. Este cel mai competent Ón materie de administra˛ie, pentru c„ Ón 1996, candid‚nd la Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca, a ob˛inut 3% din sufragii.
Asta este aprecierea popula˛iei, nu a noastr„. V„ felicit!
Sau mai creeaz„, tot a∫a, pe antecedente istorice, un minister mamut, Ministerul Economiei, care ne-a adus aminte celor mai b„tr‚ni de acel minister care exista ∫i Ónainte de r„zboi, dar care a fost, s-a Óncercat s„ se reconstituie Ón anii 1990 sub direc˛ia domnului general Victor St„nculescu. Nu-i urez noului ministru s„ aib„ aceea∫i soart„.
A∫ vrea s„ mai spun, Ón Óncheiere, c„ de fapt multe din ce s-au spus p‚n„ acuma cu prilejul altor guvern„ri le repeta˛i ∫i, c‚nd le repeta˛i, repeta˛i gre∫eala ∫i asta este r„u.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 îTendin˛a puterii actuale este s„ r„m‚n„ singur„ Ón aren„, ea s„ vorbeasc„, ea s„ r„spund„.“, senator Corneliu Vadim Tudor, dezbateri cu privire la acelea∫i reorganiz„ri, 19 decembrie 1997.
S-ar p„rea c„ Ón aceste condi˛ii ve˛i r„m‚ne s„ vorbi˛i singuri. Posibil, dar Ón orice caz sper c„ ve˛i r„spunde. V„ mul˛umesc.
A˛i consumat, stimate coleg, 12 minute din cele 18 care revin Partidului Rom‚nia Mare.
Œn continuare, dau cuv‚ntul domnului senator P„curaru, Ón numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal.
## Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Voi Óncerca ast„zi, Ón numele grupurilor, s„ fac o discu˛ie, s„ spunem, u∫or neconven˛ional„, Ón termeni politici, pentru c„, din p„cate, datele pe care le avem Ón momentul de fa˛„ despre ceea ce Ónseamn„ restructurarea Guvernului p‚n„ la cap„t sunt mai mult dec‚t insuficiente. Dac„ vom considera c„ o simpl„ list„ de mini∫tri este suficient„ pentru a Ón˛elege Ón profunzime restructurarea, eu m„ ab˛in pentru c„ nu ∫tim Ón momentul de fa˛„, nu am avut nici un fel de document la dispozi˛ie ca s„ Ón˛elegem ce Ónseamn„ comasarea, care va fi dimensiunea structurilor, c‚t de flexibile vor fi ele, cine vor fi oamenii care vor conduce departamentele, direc˛iile, c‚˛i secretari de stat vor r„m‚ne ∫i a∫a mai departe, dac„ deocamdat„ toate aceste lucruri, care totu∫i sunt de fond, ne sunt necunoscute, motiv pentru care voi face o discu˛ie Ón care voi Óncerca s„ prezent„m mai degrab„ cum sim˛im lucrurile, dec‚t cum le ∫tim din punct de vedere tehnic sau organizatoric.
De la bun Ónceput voi aprecia c„ restructurarea ampl„ a formulei organizatorice a institu˛iei numite Guvern Ónseamn„ c„ performan˛ele nu sunt dintre cele mai bune. Œn orice institu˛ie sau societate comercial„ restructurarea se impune atunci c‚nd lipsesc rezultatele. Din p„cate, acest lucru Guvernul, p‚n„ ∫i Ón interven˛ia de ast„zi a domnului prim-ministru, refuz„ s„-l recunoasc„. Indiferent de modul Ón care vom Ómbr„ca Ón cuvinte aprecierile pentru ultimele 900 de zile de guvernare, din moment ce se ajunge la o restructurare de propor˛ii a Guvernului Ónseamn„ c„ e∫ecul a devenit evident chiar ∫i pentru membrii Palatului Victoria.
A∫adar, care este contextul economic ∫i social Ón care se face restructurarea? Pentru c„ pe acesta Ól putem defini.
Ritmul cre∫terii economice demarat Ónc„ din anul 2000 ∫i care a continuat Ón 2001 ∫i 2002 Ónregistreaz„, Óncep‚nd cu primul trimestru al acestui an, o diminuare. Acesteia i se adaug„ faptul c„ presiunile infla˛ioniste cresc, interesul investitorilor str„ini pentru Rom‚nia scade, iar deficitele bugetar, comercial, cvasifiscal continu„ s„ fie deosebit de mari. Peisajul este completat de o situa˛ie catastrofal„ Ón agricultur„ ∫i sunt mirat de faptul c„
Stimate coleg, Ómi pare r„u c„ trebuie s„ v„ Óntrerup, dar timpul dumneavoastr„ a expirat. V„ rog s„ Óncheia˛i.
Mai am, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu mai ave˛i.
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
Ave˛i h‚rtie, dar nu ave˛i timp!
...nu ˛ine nici de nivel de trai ∫i de toate situa˛iile.
Vreau s„ spun c„ sunt at‚t de multe neÓn˛elegeri pe fiecare minister Ón parte ∫i at‚t de mare lipsa de r„spuns pe fiecare problem„, Ón care, chiar dac„ ai avea maximum de bun„voin˛„ ∫i ai spune: domnule, hai, s-o vot„m, ca s-o mai facem ∫i p-asta, la c‚te am f„cut p‚n„ acum, n-ai cum, pentru c„ de fapt nu ∫tii ce votezi, Ón afar„ de o list„ de nume.
Nu voi mai intra Ón detalii privind structurile ministeriale.
Voi spune, Ón final, pozi˛ia Partidului Na˛ional Liberal. Liberalii sunt Ón principiu pentru mai pu˛in stat, pentru mai pu˛ine autorit„˛i, pentru mai pu˛in guvern ∫i, Ón cazul de fa˛„, pentru mai pu˛in prim-ministru.
Dar toate propunerile noastre f„cute din 2000, 2001 Óncoace, 2002, s-au lovit de o expediere a lor Ón derizoriu. N-a interesat c„ permanent am spus c„ acest hiperguvern nu poate s„ func˛ioneze, n-a contat. A contat doar c‚nd Uniunea European„ a spus-o.
Œn fa˛a situa˛iei produse, Ón fa˛a propunerilor f„cute, Ón fa˛a lipsei de certitudini privind func˛ionarea acestei institu˛ii, pentru c„ nu avem nici una, nu putem s„ acord„m votul acestui Cabinet. Œn aprecierile unor anali∫ti interni, o restructurare mai proast„ ca aceasta n-a avut Rom‚nia Ón ultimii 50 de ani. ™i atunci nu putem s„ ne a∫tept„m la rezultate favorabile.
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator. M„ obliga˛i s„ v„ tai microfonul.
Ultima idee pe care o voi spune este c„ rezultatul zilei de m‚ine, dup„ ce, probabil, Cabinetul va primi votul majorit„˛ii, este c„ Rom‚nia, din p„cate, va r„m‚ne tot cea mai s„rac„ ˛ar„ din Europa ∫i, din p„cate, tot cu cel mai mare num„r de mini∫tri din Europa.
V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuv‚ntul domnul deputat Negoi˛„.
## **Domnul Liviu Gheorghe Negoi˛„:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor,
Dup„ declara˛iile domnului prim-ministru Adrian N„stase, P.S.D. se preg„te∫te, dup„ trei ani de guvernare, de campania electoral„, oferta electoral„ adresat„ rom‚nilor, ∫i nu de o guvernare mai bun„.
Acest moment debuteaz„ cu a∫a-numita restructurare guvernamental„ care, dup„ toate analizele, dar mai ales dup„ spusele primului-ministru, este f„cut„ nu pentru Ómbun„t„˛irea mersului lucrurilor Ón Rom‚nia, ci pentru relansarea P.S.D.-ului.
Prin aceast„ restructurare nu dori˛i, de fapt, s„ Óndrepta˛i lucrurile, s„ rezolva˛i crizele Ón care a˛i adus s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul, asisten˛a ∫i protec˛ia social„, ci doar s„ relansa˛i P.S.D.-ul Ón ochii opiniei publice.
Este dramatic faptul c„, Ón timp ce dumneavoastr„ sunte˛i preocupa˛i de imaginea P.S.D.-ului, cet„˛enii sunt preocupa˛i de lipsa locurilor de munc„, ∫omaj, corup˛ie, s„r„cie, nedreptate, injusti˛ie.
Tineri care nu v-a˛i bucurat de o locuin˛„ social-democrat„ marca P.S.D., la 40—50.000 euro, g„si˛i aceast„ locuin˛„ Ón oferta electoral„ a actualului partid de guvern„m‚nt pentru anul 2004!
Pensionari ale c„ror pensii nu au fost recalculate a∫a cum v-a promis P.S.D.-ul, sunte˛i ruga˛i s„ a∫tepta˛i noua ofert„ electoral„, la care lucreaz„ domnul Cozm‚nc„!
Dac„ v„ ve˛i ocupa Ón continuare de imaginea partidului, stima˛i domni din P.S.D., risca˛i s„ v„ trezi˛i Ómbr„ca˛i ca de nunt„ la parastasul oamenilor care mor Ón lipsa medicamentelor, al tinerilor f„r„ nici o perspectiv„, al ˛„ranilor adu∫i Ón pragul disper„rii.
Noi, ca social-democra˛i, ne-am fi a∫teptat ca s„ crea˛i Ón cadrul Guvernului o institu˛ie care s„ promoveze interesele femeilor Ón societatea rom‚neasc„, grav discriminate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 de o economie de pia˛„ prea pu˛in func˛ional„, dar probabil c„ pentru imaginea P.S.D.-ului acest lucru nu conteaz„.
Dac„ tot o s„ tr‚mbi˛a˛i cre∫terea economic„ anual„ de 5% Ónregistrat„ sub guvernarea dumneavoastr„, neÓn˛eleg‚nd, a∫a cum se mira ministrul finan˛elor la un moment dat, de ce oamenii nu resimt Ón via˛a lor de zi cu zi aceast„ cre∫tere, risca˛i s„ l„sa˛i netulburat centrul na˛ional al corup˛iei institu˛ionalizate, Ministerul Finan˛elor.
Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., are cuv‚ntul domnul senator Markó Béla.
## **Domnul Markó Béla:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Un principiu indispensabil pentru orice sistem democratic este prioritatea programului fa˛„ de managerii care implementeaz„ dezideratele acestui program. Totu∫i, capacit„˛ile managerilor sunt hot„r‚toare pentru realizarea unui program de guvernare.
Ast„zi nu se voteaz„ un nou program de guvernare, dar votul pe care-l vom da este necesar ∫i este important.
Este important acest vot ∫i pentru Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, care nu face parte dintr-o coali˛ie guvernamental„, dar printr-o alian˛„ parlamentar„ sprijin„ partidul de guvern„m‚nt.
Avem un Protocol de colaborare semnat cu P.S.D. ∫i, Ón mod firesc, ne-am pus Óntrebarea dac„ dup„ restructurarea Guvernului vor fi asigurate condi˛iile realiz„rii dezideratelor incluse Ón acest document care, de altfel, se bazeaz„ pe principiile incluse Ón programele forma˛iunilor noastre.
Ne-am pus Óntrebarea dac„ vom putea accelera negocierile cu Uniunea European„, dac„ proiectele de dezvoltare economic„ ∫i infrastructural„ vor continua, dac„ vom putea aduce mai aproape Ón timp construc˛ia autostr„zii care s„ treac„ prin mijlocul Transilvaniei, dac„ starea social„ extrem de precar„ a unor segmente importante ale societ„˛ii va putea fi schimbat„ sau nu, dac„ vor fi anulate restan˛ele din domeniul retroced„rilor de proprietate, dac„ Ón Ónv„˛„m‚ntul Ón limba maghiar„, inclusiv Ón cel universitar, se vor lua m„surile de dezvoltare necesare, dac„ oboseala unora dintre guvernan˛i va disp„rea, Óntr-adev„r, dup„ aceast„ schimbare.
Dup„ r„spunsurile afirmative la aceste Óntreb„ri, am ajuns la concluzia c„ vom acorda Ón continuare sprijinul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 nostru Guvernului, ceea ce este, de fapt, ∫i un sprijin acordat protocolului elaborat ∫i semnat Ón comun.
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia are un interes major pentru continuarea eficient„ a procesului de integrare a Rom‚niei, ceea ce Ónseamn„ transformarea profund„ a Óntregului sistem institu˛ional din ˛ara noastr„. Œnsu∫i Guvernul trebuie transformat.
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Pambuccian.
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
## Domnule prim-ministru,
## Stima˛i colegi,
Sigur, trei minute reprezint„ un interval de timp ridicol de mic pentru a discuta ceea ce discut„m ast„zi.
Din fericire, misiunea mea a fost mult simplificat„ de faptul c„ domnul senator Markó a exprimat foarte multe
dintre ideile pe care voiam s„ le exprim ∫i eu. De aceea nu le voi repeta pe acestea.
Vreau s„ spun de la bun Ónceput, legat de interesul direct al grupului nostru parlamentar, c„ formula actual„ Ón interiorul Guvernului a departamentului care r„spunde de minorit„˛i corespunde Óntru totul voin˛ei noastre de la Ónceputul acestei legislaturi ∫i s„-mi exprim satisfac˛ia pentru aceast„ formul„, Ón numele grupului parlamentar.
O discu˛ie asupra Óntregii opera˛iuni care se face acum, de restructurare a Guvernului, repet, Ón trei minute este imposibil„. De aceea am s„ punctez c‚teva idei pe care le consider a fi importante.
Primul lucru pe care vreau s„-l spun aici este c„ nu mai putem discuta asemenea restructur„ri Ón termenii clasici Ón care ele au fost discutate ani de-a r‚ndul ∫i regret c„ aproape toate discu˛iile care s-au purtat ast„zi aici au continuat dulcele stil clasic de a discuta aceste restructur„ri.
Cred c„ aici au fost c‚teva idei importante, pe care noi le sprijinim. Prima dintre ele: ideea trecerii de la o economie bazat„ pe lohn, la o economie bazat„ pe produse fabricate Ón Rom‚nia ∫i Ón special pe produc˛ie de proprietate intelectual„. Este o idee foarte pre˛ioas„. Este prezentat„ cu consecven˛„; va avea nevoie ∫i de un suport legislativ, Óns„. ™i este un lucru pe care trebuie s„-l oper„m urgent.
Nu pierd ocazia, legat de aceast„ idee, s„-mi exprim satisfac˛ia pentru men˛inerea Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei Ón structura Guvernului, pentru c„ Rom‚nia se afl„ Óntr-o faz„ de tranzi˛ie c„tre societatea informa˛ional„ ∫i acest minister este garan˛ia realiz„rii acestei tranzi˛ii.
Regret dispari˛ia Ministerului Turismului. Era unul dintre pilonii economiei de specializare a economiei rom‚ne∫ti ∫i cred c„ ceea ce s-a realizat Ón ultimii ani Ón acest domeniu este bine realizat. Sigur, renun˛‚nd la o asemenea structur„, locul este potrivit Ón Ministerul Transporturilor, pentru c„ turismul este str‚ns legat de infrastructura de transporturi ∫i aici s-ar putea s„ primeasc„ un impuls Ón plus, dar, repet, regret faptul c„ acest minister a fost desfiin˛at.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar socialdemocrat ∫i umanist, domnul deputat Florin Georgescu.
## **Domnul Florin Georgescu:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Asist„m ast„zi la un act perfect constitu˛ional, legal, oportun, legitim din punct de vedere politic ∫i eficient din punct de vedere economic ∫i social, declan∫at de Partidul Social Democrat, de premierul Adrian N„stase.
Este vorba de modificarea structurii ∫i par˛ial a componen˛ei Executivului, tocmai pentru a identifica noi mijloace prin care Guvernul Adrian N„stase s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it programul s„u, aprobat de Parlament, ∫i s„ realizeze obiectivele de integrare Ón Uniunea European„, respectiv de aderare la NATO.
Cei care critic„ ast„zi de pe b„ncile opozi˛iei aceast„ m„sur„, repet, perfect legal„ din punct de vedere juridic ∫i legitim„ din punct de vedere politic, uit„ faptul c„ Ón perioada 1997—2000 au procedat la dou„ remanieri ∫i restructur„ri guvernamentale succesive, dar nu pe fondul unor succese Ón actul guvernamental de gestiune a ˛„rii, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ast„zi, ci ca efect al degringoladei din coali˛ia politic„ aflat„ atunci la conducerea ˛„rii, al disensiunilor ∫i tensiunilor care caracterizau a∫a-zisa colaborare dintre partidele respective ∫i al rezultatelor dezastruoase Ón plan economic ∫i social pe care le Ónregistra Guvernul Ón acea perioad„ Ón administrarea ˛„rii.
De ce este nevoie ∫i de ce partidul nostru, primulministru ∫i-au propus aceast„ ac˛iune Ón acest moment? Pentru c„, a∫a cum s-a prezentat Ón expunerea privind bilan˛ul celor doi ani de guvernare, Rom‚nia se afl„ Óntr-o etap„ calitativ nou„ privind realizarea obiectivului de integrare Ón Uniunea European„, ∫i anume aceea de a accelera ∫i de a definitiva p‚n„ la finele sau p‚n„ la mijlocul anului urm„tor negocierile privind toate capitolele specifice Ón rela˛iile cu aceast„ uniune economic„ ∫i politic„.
Este o ∫ans„ unic„ pe care Rom‚nia o are dup„ aderarea la NATO, ca prosperitatea, ca investi˛iile str„ine de care depinde ∫i acea transformare a lohnului Ón produc˛ie na˛ional„ pe orizontal„ ∫i, sigur, cooperarea interna˛ional„ ca urmare a acestei ac˛iuni, deci este investi˛ia str„in„ o ∫ans„ unic„ pentru dezvoltarea, cre∫terea competitivit„˛ii economice ∫i modernizarea ˛„rii. Dar aceste investi˛ii str„ine nu vin dec‚t Óntr-un climat economic stabil din punct de vedere politic ∫i militar, a∫a cum este cazul Rom‚niei ast„zi, dar ∫i Óntr-un climat politic, economic care este dominat de acelea∫i reguli care
Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.
Domnule senator, ave˛i la dispozi˛ie 6 minute.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Domnule prim-ministru,
## Domnilor mini∫tri,
Œnc„ din decembrie 2000 Partidul Rom‚nia Mare a remarcat supradimensionarea Guvernului, un num„r mare de secretari de stat ∫i, evident, lipsa unui punct de vedere ofensiv Ón leg„tur„ cu corup˛ia ∫i cu s„r„cia.
R„spunsul pe care l-a dat primul-ministru a minimalizat toate aceste obiec˛ii, pentru ca mai t‚rziu s„ confirme c„ ele erau reale, iar ast„zi asist„m la o revizuire a punctului de vedere.
Ast„zi, primul-ministru Adrian N„stase — Ón plin e∫ec executiv, dup„ mine — se prezint„ din nou Ón fa˛a Parlamentului, r„scroind ve∫mintele Guvernului. Motiva˛ia? Œn scopul Ómbun„t„˛irii ∫i eficientiz„rii activit„˛ii guvernamentale pentru asigurarea unui proces decizional accelerat, evident, pentru intrarea Ón structurile U.E. ∫i NATO. Este ignorat„ Ón aceast„ formul„, evident, popula˛ia Rom‚niei, problematica intern„.
C„derea Guvernului N„stase, pentru c„ despre o c„dere mascat„ este vorba, este urmarea dec„derii nivelului de trai ∫i a presiunilor manifestan˛ilor care strig„ îJos Guvernul!“, a mo˛iunilor opozi˛iei, ca ∫i a presiunilor venite din partea unor factori de opinie foarte puternici din afara Rom‚niei.
Str„dania guvernan˛ilor a fost de a masca aceast„ c„dere, dar ea nu poate Ón∫ela pe nimeni. Este acela∫i Guvern Ónfr‚nt, recoafat ∫i prezentat drept o mare victorie; un Guvern compus din mini∫tri care s-au ascuns Ón spatele ministrului pentru rela˛ia cu Parlamentul, scos Ón fa˛„ ca un scut pentru unii mini∫tri care au dovedit uneori la∫itate ∫i incompeten˛„.
Dac„ este un Guvern Ómbun„t„˛it, este o Óntrebare: de ce mai este prezent Ón acest Guvern ministrul finan˛elor, domnul Mihai T„n„sescu? La mo˛iunea Ómpotriva fiscalit„˛ii excesive, Ón Senat, c‚nd ministrul de resort a avut de r„spuns unor Óntreb„ri, cum este aceea a evaziunii fiscale acceptate, a ∫tergerii de dob‚nzi, a ∫tergerii de datorii, domnul ministru al finan˛elor a t„cut f„r„ s„ dea nici un r„spuns. I s-a cerut s„ dezmint„ acuza˛iile presei, care vorbeau despre o sum„ decis„ de mii de dolari pentru a scuti îMedia Pro“ de anume datorii. Evident c„ nici Ón acest caz domnul ministru nu a dat vreun r„spuns. N-a dat nici o explica˛ie, a∫a cum se cuvenea Ón mod constitu˛ional.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist, domnului senator Adrian P„unescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor colegi,
Asist„m ast„zi ∫i, conform op˛iunii noastre politice, sprijinim cel mai puternic ∫i semnificativ moment de debirocratizare radical„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, moment care ar trebui urmat de altele pentru a c„p„ta consisten˛„ ∫i pentru a deveni o realitate.
De ce e puternic ∫i semnificativ acest moment de debirocratizare? Pentru c„ porne∫te de sus, din capul trebii. Se ∫tie c„ nici o ac˛iune uman„ nu e molipsitoare
dac„ nu se bazeaz„ pe for˛a exemplului personal ∫i pe for˛a exemplului de v‚rf. Simplificarea at‚tor structuri ale Executivului trebuie s„ conduc„ la transformarea Rom‚niei Óntr-un stat eficient, fiabil ∫i atoatesim˛itoriu.
Fac aici observa˛ia c„ nu este exclus ca unii mini∫tri, a∫a supraÓnc„rca˛i cum au devenit, s„ fie ∫i mai greu abordabili de oamenii de r‚nd, dac„ sunt at‚t de greu de g„sit de parlamentarii de r‚nd, chiar ∫i de nemuritorii de r‚nd. Debirocratizarea trebuie s„ slujeasc„ vie˛ii mai bune a oamenilor, societ„˛ii Ón ansamblu, nu s„-i Ónstr„ineze ∫i mai mult pe oameni de autorit„˛ile care trebuie s„-i reprezinte ∫i s„-i slujeasc„.
Ni se pare Óncurajator felul Ón care premierul N„stase a Ón˛eles Ónainte de o eventual„ criz„ c‚t de important„ este schimbarea. A∫ relua o sintagm„ pe care am mai folosit-o: îschimbarea ro˛ilor locomotivei din mers“. A∫a a procedat partidul din care fac ∫i eu parte, a schimbat c‚teva, nu pu˛ine, ro˛i ale locomotivei din mers. ™i aici, o nou„ observa˛ie.
Sper ca, Ón continuare, Guvernul N„stase s„ nu consume traverse de sub ∫inele pe care trebuie s„ mergem Ónainte. S„ nu consume aceste traverse ca s„ rezolve chestiuni zilnice, uit‚nd perspectiva. Pot afirma c„ e un curaj s„ faci o asemenea schimbare major„ dup„ cea de-a doua jum„tate a perioadei puterii, care a Ónceput de jum„tate de an.
Pretind conducerii partidului meu ∫i Guvernului P.S.D., de mai mult„ vreme, ie∫irea din tran∫ei, jocul Óndr„zne˛ cu albele, eforturi supraomene∫ti pentru a ne ˛ine cuv‚ntul dat la alegeri, caracter ∫i inspira˛ie.
Reafirm cu toat„ convingerea c„ Rom‚nia nu poate fi condus„ din fr‚n„, ci din accelera˛ie, Ón vecin„tatea, desigur, a unei fr‚ne bune pe care s-o ∫tim la locul ei, ca s„ o folosim la ocazii. Dar, ca s„ ias„ din subdezvoltare ∫i din blestem, Rom‚nia trebuie s„-∫i relanseze ∫i s„ institu˛ionalizeze voca˛ia constructiv„, s„ dea chef de munc„ tuturor cet„˛enilor ei, s„ le restituie Óncrederea Ón ei Ón∫i∫i, s„ cread„ Ón seriozitatea cuv‚ntului dat, s„ reÓnceap„ cu inspira˛ie ∫i aplica˛ie reindustrializarea ∫i s„ impun„ rectitorirea european„ a societ„˛ii, s„ sporeasc„ permanent aten˛ia pentru cei s„raci, s„ nu Ónceteze preocuparea st„ruitoare pentru munc„, performan˛„ ∫i p‚ine, s„ construiasc„ o agricultur„ modern„ ∫i eficient„, nu cum e azi amenin˛at„ de secet„ paragin„ ∫i neglijen˛„. fiara trebuie condus„ de Guvernul s„u c„tre construc˛ia de case, ∫osele, poduri ∫i toate celelalte, c„tre ini˛iative particulare ∫i c„tre solidaritatea lor, ˛ara are nevoie de dreptate, de Óncredere Ón noi Ón∫ine ∫i de controlul sever asupra banului public.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Am Óncheiat practic dezbaterile, a fost ultima luare de cuv‚nt.
Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul pe procedur„?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Pe procedur„, Ónaintea votului, da.
Œnaintea votului final. Mai avem p‚n„ acolo.
Are cuv‚ntul domnul prim-ministru Adrian N„stase pentru a da c‚teva r„spunsuri.
Ave˛i la dispozi˛ie 25 de minute, domnule prim-ministru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
## **Domnul Adrian N„stase:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ v„ spun ce am Ón˛eles eu din prevederile Constitu˛iei, din prevederile regulamentare ∫i din practica politic„ Ón leg„tur„ cu func˛ionarea guvernelor. Œn˛elegerea mea este urm„toarea. Popula˛ia, s„tul„ de ceea ce se Ónt‚mplase Ón perioada 1997—2000, de sc„derea averii ˛„rii cu aproape 4 miliarde de dolari, de blocarea rela˛iilor cu Uniunea European„, de blocarea rela˛iilor cu Fondul Monetar Interna˛ional, de faptul c„ eram singura ˛ar„ dintre ˛„rile propuse a fi candidate care nu reu∫ise s„ elimine vizele Ónspre vest, a hot„r‚t s„ dea preponderent votul s„u reprezentan˛ilor P.S.D.
Pe aceast„ baz„, reprezentan˛ii P.S.D. Ón Parlament au dat votul lor de Óncredere, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii U.D.M.R. ∫i al˛i colegi independen˛i sau reprezentan˛i ai unor minorit„˛i na˛ionale, Guvernului pe care Ól conduc. Votul de Óncredere s-a exprimat Ón leg„tur„ cu Programul de guvernare ∫i lista membrilor Cabinetului. Acel vot de Óncredere continu„ s„ existe. Acel vot de Óncredere s-a Óncercat a fi blocat, oprit prin ni∫te mo˛iuni de cenzur„ pe care dumneavoastr„, cei din opozi˛ie, le-a˛i Óncercat. N-a˛i reu∫it. Ca atare, Óncrederea, votul de Óncredere pentru Guvern ∫i Programul de guvernare subzist„. M„ adresez colegilor care sunt juri∫ti ∫i care au invocat argumente pe aceast„ linie: ceea ce se Ónt‚mpl„ adeseori Ón procedurile parlamentare, Ón unele ˛„ri, primul-ministru schimb„ echipa, schimb„ structura Guvernului, consider‚ndu-se c„ votul este de fapt pentru programul de guvernare ∫i primul-ministru; Ón alte situa˛ii s-au f„cut remanieri f„r„ participarea Parlamentului la aceast„ procedur„, alteori s-a folosit procedura Parlamentului.
Œn momentul de fa˛„, noi reconfigur„m formula pe care o utiliz„m pentru a pune Ón aplicare Ón continuare Programul de guvernare.
Œn plus, eu am transmis c„tre Birourile permanente o scrisoare prin care exprimam aceast„ inten˛ie din partea mea ∫i din partea Guvernului de a modifica structura ∫i componen˛a actualului Cabinet. Birourile permanente au acceptat aceast„ procedur„ ∫i au introdus acest punct pe ordinea de zi. Din acel moment, problema nu mai este Óntre noi ∫i cele dou„ Camere, problema era, eventual, Óntre cele dou„ Birouri permanente ∫i Camerele Parlamentului.
Nu am numit nici un partid! Nu am numit nici un partid!
Œn momentul Ón care anumite partide n-au mai putut s„ spun„ îvin ungurii s„ ne ia Transilvania“, Ón momentul Ón care Rom‚nia a intrat Ón NATO, Ón mod evident c„ tema aceasta nu mai e de v‚nzare, nu mai poate fi utilizat„. E nevoie de o alt„ tem„.
Populismul devine o tem„, pl‚ngem pe umerii poporului c„ Guvernul nu ∫tie cum s„ procedeze.
Voci din Grupul parlamentar al P.R.M.
#173646Pl‚ng de foame!
## **Domnul Adrian N„stase:**
Ierta˛i-m„, am auzit at‚tea lucruri de genul acesta... Sunt oameni care mor de foame, e adev„rat. Dar eu v„ rog s„ ˛inem seama c„ e vorba de o popula˛ie de 22 de milioane de oameni, trebuie s„ avem grij„ de cei care sunt Ón situa˛ii... V„ rog s„ nu m„ Óntrerupe˛i.
Este vorba de oameni care au o situa˛ie foarte grea ∫i trebuie s„-i ajut„m. Dar trebuie s„ Ón˛elege˛i c„ nu putem Ón doi ani sau trei ani s„ rezolv„m toate problemele pentru toat„ lumea.
## Stima˛i colegi,
O s„ spune˛i la alegeri care sunt solu˛iile dumneavoastr„, deocamdat„ doar critica˛i ∫i lucrul acesta este cel mai simplu. Este foarte firesc din tribun„, politica asta de spectatori, rezervorul pentru nemul˛umiri, este o formul„ foarte bun„. Dar eu cred c„ ˛ara are nevoie de solu˛ii ∫i noi vrem s„ venim cu solu˛ii la problemele ˛„rii.
Dac„ le identific„m Ómpreun„ ∫i ∫tim mai bine care sunt problemele, vom g„si solu˛ii mai bune.
Din acest punct de vedere, eu consider c„ multe dintre aspectele care au fost discutate aici reprezint„ ni∫te teme care nu au nici un fel de justificare. Faptul c„ mergem pe o formul„ european„ privind Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor intr„ sub b„nuiala c„ vrem s„ transfer„m gradele care nu mai exist„ la interne la administra˛ie. Este o abera˛ie. Vrem s„ r„m‚nem Ón modelele staliniste? Dac„ sunt unii care doresc acest lucru, s„ spun„ foarte clar. Noi venim cu variante moderne care sigur c„ prezint„ riscuri, ∫tim foarte bine. Dar noi ne asum„m aceste riscuri. ™tim c„ prin unirea celor dou„ ministere vor ap„rea foarte mul˛i nemul˛umi˛i. Noi vom avea aceste probleme. Deci riscurile sunt pentru noi, pentru guvernare ∫i pentru noi ca partid. Pentru c„ prin restructur„ri, prin restr‚ngerea de personal Ón anumite situa˛ii, aceste probleme se vor r„zbuna asupra noastr„, dar este important ca oamenii care nu vor mai fi necesari Ón aceste structuri s„ intre pe ceea ce este o ac˛iune necesar„, Ón special Ón contextul procesului de integrare european„. De aceea, eu nu cred c„ sunt justificate temerile de acest gen. Ne spun unii colegi acum c„ Rom‚nia r„m‚ne cea mai s„rac„ ˛ar„ dintre ˛„rile candidate. Este adev„rat, dar putem s„ spunem, Ón acela∫i timp, c„ Ón 2000 Rom‚nia era mai s„rac„ dec‚t fusese Ón 1996, iar acum este mai bogat„ dec‚t era Ón 2000.
A∫ vrea s„ le mul˛umesc colegilor de la U.D.M.R. care au sprijinit Ón permanen˛„ Guvernul.
Avem adeseori puncte de vedere diferite asupra multor probleme, am avut ∫i vom avea Ón continuare, dar am Óncercat s„ avem un dialog corect, loial ∫i din acest punct de vedere consider c„ felul Ón care U.D.M.R.-ul a reu∫it s„ fac„ un efort pentru a Ón˛elege ∫i punctele de vedere ale Guvernului a fost extrem de important.
Œn plus, a∫ vrea s„ remarc faptul c„ Ón ace∫ti ani noi am reu∫it s„ Ómbun„t„˛im fundamental rela˛iile cu doi vecini, cu Ungaria ∫i cu Bulgaria. V„ rog s„ v„ aduce˛i aminte stadiul rela˛iilor cu aceste ˛„ri acum c‚˛iva ani.
Aceste lucruri fac parte din contextul actual european Ón care func˛ion„m. Sigur, putem s„ nu accept„m aceste constr‚ngeri. Putem s„ Óncerc„m s„ construim Ón continuare ziduri pentru o citadel„ care s„ r„m‚n„ izolat„ Ón aceast„ v‚ltoare, Ón aceste dezbateri care se petrec Ón lume ∫i Ón Europa. Dar eu nu cred c„ putem s„ accept„m pentru destinul Rom‚niei o astfel de abordare.
Sigur c„ facem gre∫eli, am f„cut, pe unele le-am recunoscut, pe unele le descoperim Ón timp, dar acest lucru este inevitabil. Sunt a∫a de multe lucruri care Ónc„ nu func˛ioneaz„, sunt a∫a de multe institu˛ii, dintre care unele au fost construite Ónainte de 1989, altele Ón 1990, altele Ón 1996, altele Ón 1999. Va fi nevoie de foarte mult„ aten˛ie la nivelul Consiliului Legislativ ∫i al Parlamentului, pentru a construi codurile care s„ sistematizeze legisla˛ia ∫i care s„ simplifice de la taxe ∫i impozite p‚n„ la conduita electoral„. Toate aceste lucruri le vom face Ómpreun„. Sunt absolut convins.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Dar la acest moment am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ prezenta ∫i punctul nostru de vedere legat de dorin˛a de a face ca lucrurile s„ mearg„ ∫i mai bine. Sunt convins c„ unii dintre cei afla˛i Ón sal„ consider„ c„ Guvernul V„c„roiu a func˛ionat foarte bine. Sunt absolut de acord cu acest lucru. E adev„rat c„ au fost unele segmente la cultur„ care nu au func˛ionat a∫a de bine, dar dincolo de aceste detalii exist„ lucruri care, f„r„ Óndoial„, ne pot uni Ón ceea ce prive∫te abordarea pentru viitor.
De aceea, eu cred, stima˛i colegi, stima˛i prieteni, c„ acesta este un moment Ón care pute˛i s„ confirma˛i ∫i din punctul de vedere al noii configura˛ii a Guvernului votul de Óncredere pe care l-a˛i dat Ón anul 2000, la sf‚r∫itul anului 2000, atunci c‚nd a˛i votat lista Guvernului ∫i Programul de guvernare, ∫i, iat„, se poate spune dup„ 3 ani c„ nu a˛i gre∫it.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi…
Lua˛i loc, domnule senator Vadim Tudor. V-am spus c„ v„ dau cuv‚ntul dup„, pentru c„ a∫a am convenit, c„ Ónainte de trecerea la votul cu bile v„ dau cuv‚ntul pe procedur„. Deci v„ dau cuv‚ntul pe procedur„, domnule senator Vadim Tudor, Ónainte de votul final, a∫a cum am stabilit Ómpreun„.
Stima˛i colegi, ave˛i Ón fa˛„ proiectul de hot„r‚re.
Dac„ la titlu sunt observa˛ii? Dac„ nu, Ól
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru (dezbateri proce- durale asupra ordinii de zi)
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Nu a˛i Ón˛eles ce vrem noi.
Dumneavoastr„ pute˛i s„ vre˛i multe. Œnainte de votul final, domnule senator Vadim Tudor, v„ dau cuv‚ntul s„ v„ exprima˛i punctul de vedere.
Nu, nu, s„ ne da˛i cuv‚ntul Ónainte de orice fel de vot. Vrem s„ ne exprim„m Ómpotriva...
Domnule pre∫edinte, nu se poate s„...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule Chiliman, fi˛i cre∫tin ortodox.
Pofti˛i, domnule senator Vadim Tudor, ave˛i dou„ minute pentru a v„ prezenta acest punct de vedere.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Sunte˛i Ón eroare...
Œmi pare r„u, normal n-ar trebui.
Œmi pare r„u c„ s-a ivit discu˛ia asta inutil„, dar pentru a anun˛a ce dorim noi, Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, s„ facem, vreau s„ spun, cum mi-a˛i zis dumneavoastr„, Ón dou„ minute, care sunt motivele care ne determin„ s„ adopt„m o asemenea atitudine.
Domnul prim-ministru a invocat aici faptul c„ opozi˛ia spunea c„ acum 2000 de ani ar fi avut dreptate... Nu a fost vorba de acum 2000 de ani, ci de anul 2000, Ón decembrie, c‚nd, la invita˛ia pre∫edintelui Ion Iliescu, delega˛ia Partidului Rom‚nia Mare a fost acolo ∫i textual i-am spus domnului pre∫edinte c„ este cel mai mare ∫i cel mai dispropor˛ionat Guvern din Europa. Avem mai multe ministere dec‚t au Statele Unite ale Americii, care sunt de vreo 14 ori mai mari dec‚t noi.
Am spus asta pentru c„ este o procedur„ care ne determin„ s„ adopt„m aceast„ atitudine.
## **Voci din partea P.S.D.:**
Nu este adev„rat!
V„ rog mult, nu m„ boicota˛i.
Domnule pre∫edinte V„c„roiu, dac„ dumneavoastr„ nu pute˛i impune ordine ∫i lini∫te, o s„-l rog pe pre∫edintele partidului s„-∫i potoleasc„ parlamentarii, pentru c„ nu se poate vorbi a∫a. Noi cerem...
Domnule pre∫edinte, mai ave˛i un minut ∫i jum„tate, v„ rog foarte mult.
P„i, mai aveam un minut c‚nd m-au Óntrerupt! Am impresia c„ se transmite la televiziune ∫i v„ vede o ˛ar„ Óntreag„ cum boicota˛i...
Voci din sal„
#181713S-a Ónchis!
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
A, s-a Ónchis programul la televiziune? E bine, e bine atunci. Sunte˛i Ón grafic. Atunci pot s„ v„ spun vreo dou„.
Domnule pre∫edinte V„c„roiu,
Partidul Rom‚nia Mare a hot„r‚t s„ se retrag„ de la vot, pentru c„ refuz„m s„ particip„m la aceast„ mascarad„. Guvernul a pierdut leg„tura real„ cu ˛ara. Este incapabil s„ rezolve problemele acestei ˛„ri ∫i atunci inventeaz„ probleme, cum este aceast„ problem„ de procedur„ pe care v-o spun eu acum. V„ convoac„ pe dumneavoastr„ periodic ∫i v„ d„ tema de lucru. ™i dumneavoastr„ v„ supune˛i, ca s„ intra˛i Ón Parlament ∫i anul viitor sau Ón 2005.
Lucrurile sunt foarte simple ∫i de aceea ne retragem de la acest vot, pentru c„ noi nu suntem marionetele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 nim„nui. Printr-o propagand„ sufocant„ ∫i prin malaxorul ma∫inii de vot, P.S.D. vine cu un nou Guvern, care ar trebui s„ prezinte un nou program de guvernare.
V„ plac comportamentele astea, domnilor? Ce sunt ele, social-democrate, europene?
Domnule senator Vadim Tudor,
A˛i avut 18 minute la dispozi˛ie. A˛i venit pe procedur„, v„ rog eu s„ Óncheia˛i.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Domnule pre∫edinte,
Noi adopt„m o m„sur„ pe care o consider„m radical„, pentru c„ nu se mai poate merge Ónainte cu b„taia asta de joc Ómpotriva Parlamentului ∫i a Constitu˛iei. Dumneavoastr„ tr„i˛i Óntr-un alt plan, nu Ón planul vie˛ii reale. Imediat cum ie∫i˛i de aici, din birourile cu aer condi˛ionat, ∫i ie∫i˛i afar„, v„ huiduie lumea. Aia este ˛ara real„. ™i nu vre˛i... Aici m„ huidui˛i voi pe mine. V„ spun eu c„ afar„ v„ huiduie lumea pe voi.
Œn concluzie, domnule pre∫edinte, am s„ v„ dau un citat dintr-un bun pre∫edinte american, Ronald Reagan: îRolul Constitu˛iei este s„ apere poporul de Guvern.“ Guvernul siluie∫te Constitu˛ia Ón permanen˛„. ™i v„ mai dau ceva Ón Óncheiere, un proverb indian: îCu c‚t se urc„ maimu˛a mai sus Ón copac, cu at‚t mai mult Ó∫i arat„ fundul.“
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Norica Nicolai, tot de procedur„, da? Bun. V„ rog, nu declara˛ie politic„. Ave˛i dou„ minute.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Cred c„ nu merit„ aceast„ procedur„ neconstitu˛ional„ o declara˛ie politic„.
Domnule pre∫edinte,
Grupurile parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal solicit„ eliminarea din textul hot„r‚rii Parlamentului a lit. c), Ón conformitate cu care vor fi revoca˛i din func˛ia de membru al Guvernului urm„torii mini∫tri ∫i se d„ lista mini∫trilor revoca˛i.
## Domnule pre∫edinte,
Œn finalul acestei hot„r‚ri se face apel la dispozi˛ia art. 85 alin. (2) din Constitu˛ie, care prevede faptul c„, Ón caz de remaniere, revocarea mini∫trilor se face de c„tre ∫eful statului, la propunerea prim-ministrului, prin decret preziden˛ial.
Ast„zi ve˛i crea un precedent constitu˛ional absolut periculos. Ve˛i pune bazele transform„rii, dincolo de Constitu˛ie, a Rom‚niei, dintr-o republic„ semipreziden˛ial„ Óntr-una parlamentar„. Este atributul exclusiv al domnului prim-ministru s„ recomande revocarea mini∫trilor, ∫i atributul exclusiv al Pre∫edintelui Rom‚niei s„ revoce parlamentari. Acest text de la lit. c) este Ón afara Constitu˛iei, ∫i, dac„ Parlamentul Ól va aproba, Grupurile parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal nu vor participa la sfidarea,
Ónc„ o dat„, cu ocazia Óncerc„rii de restructurare a Guvernului, a Constitu˛iei Rom‚niei.
Nu exist„ restructurare, nu exist„ reforme Ón afara respect„rii legilor constitu˛ionale ∫i a regulilor democratice.
Domnule deputat Timi∫, lua˛i loc acolo. Œl rog ∫i pe domnul Boc s„ ia loc. V„ rog eu foarte mult. Suntem totu∫i Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i nu se ridic„ fiecare Ón picioare s„ vin„ la tribun„.
Stimat„ coleg„, doamna senator Norica Nicolai, vreau s„ re˛ine˛i urm„torul lucru: eu cred c„ am‚ndoi cunoa∫tem regulamentele care condi˛ioneaz„ func˛ionarea Parlamentului. Intr„m Ón procedura pentru a vota articol cu articol. N-am Ón˛eles interven˛ia dumneavoastr„. Eram la titlul hot„r‚rii. Deci interven˛ia putea˛i s-o face˛i atunci c‚nd discutam art. 1. Efectiv nu am Ón˛eles nemul˛umirea pe care o ave˛i.
A∫a s-a procedat Ón 1998: s-a Ónc„lcat Regulamentul Camerelor comune ∫i nu s-a votat articol cu articol; s-a trecut la votul cu bile a hot„r‚rii, care este cu totul altceva. Am aici stenograma. V„ rog, dac„ pe probleme de procedur„...
Domnule deputat Boc, ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i dou„ minute.
## **Domnul Emil Boc:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat nu vor participa la acest simulacru de democra˛ie parlamentar„ ∫i de sfidare a procedurilor constitu˛ionale. Œn statul de drept autentic guverneaz„ nu majoritatea, ci dreptul. Statul de drept se define∫te prin subordonarea tuturor, inclusiv a majorit„˛ii, fa˛„ de drept. Or, ast„zi, am asistat ∫i asist„m la sfidarea Constitu˛iei, la transformarea acesteia Óntr-o simpl„ barier„ de h‚rtie Ón fa˛a t„v„lugului P.S.D.
Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, Ón consecin˛„, nu vor participa la votul care se exprim„ prin bile, potrivit Constitu˛iei, ∫i, Ón consecin˛„, se vor retrage.
De asemenea, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat apreciaz„ c„ aceast„ restructurare sau remaniere, aceast„ stru˛o-c„mil„, cum o putem numi, nu este Ón interesul rom‚nilor, nu este Ón interesul cet„˛enilor, ci este doar Ón interesul P.S.D.-ului. Acest lucru este dovedit de faptul c„ nu se produce ∫i nu se propune un alt program de guvernare. Reformele falimentare din domeniul s„n„t„˛ii, Ónv„˛„m‚ntului, justi˛iei sunt men˛inute Ón continuare.
Or, Ón aceste condi˛ii, nu putem fi p„rta∫i Ón continuare la un demers neconstitu˛ional, contrar intereselor cet„˛enilor.
V„ mul˛umim.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule deputat, o singur„ precizare. Dac„ vorbi˛i despre democra˛ie, s„ ∫ti˛i c„ democra˛ia se exprim„ prin vot.
Stima˛i colegi,
Continu„m lucr„rile noastre. Sigur, atunci c‚nd nu ai for˛a argumentelor ∫i nu ai for˛a votului, se Ónt‚mpl„ ceea ce vede˛i. A∫a este, din p„cate. A∫a este Ón˛eleas„ democra˛ia.
Trecem la titlul hot„r‚rii.
Dac„ sunt obiec˛ii?
Cine este pentru? Mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?
- V„ rog s„ num„ra˛i, ca s„ d„m votul exact.
- S-au num„rat 284 de voturi pentru. Nu avem ab˛ineri,
- nu avem voturi Ómpotriv„.
- La art. 1 dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii. Cine este pentru? 284 voturi pentru. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?
- 284 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o
- ab˛inere.
- La art. 2, v„ rog, sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Cine este pentru? Mul˛umesc.
Œmpotriv„? Ab˛ineri?
- 284 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o
- ab˛inere.
Conform prevederilor Regulamentului ∫edin˛elor comune, votul hot„r‚rii Ón ansamblu se deruleaz„ prin vot secret cu bile.
Vom Óncepe cu Camera Deputa˛ilor.
Rog secretarii Senatului ∫i ai Camerei Deputa˛ilor s„ pofteasc„ aici.
Stima˛i colegi, rug„mintea este s„ ave˛i pu˛in„ r„bdare ∫i ne vom mi∫ca destul de operativ.
Vreau s„ re˛ine˛i procedura de vot. Deci ave˛i dou„ urne. Ve˛i primi o bil„ alb„, una neagr„. Bila alb„ Ón urna alb„, bila neagr„ Ón urna neagr„ este vot pentru. Bila alb„ Ón urna neagr„ ∫i bila neagr„ Ón urna alb„ este vot Ómpotriv„.
V„ rog, da˛i citire colegilor deputa˛i, domnule secretar Ni˛„.
|„.|| |---|---| |**Domnul Constantin Ni˛„:**|| |Abi˛ei Ludovic<br>Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal István<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent<br>prezent„<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica|absent„<br>absent„| |Ariton Gheorghe|absent| |Arma∫ Iosif|prezent| |Arn„utu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ™tefan|absent|
|Babiuc Victor|absent| |---|---| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|prezent| |Balt„ Mihai|prezent| |Balt„ Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Barto∫ Daniela|prezent„| |B„doiu Cornel|prezent| |B„l„e˛ Dumitru|absent| |B„l„∫oiu Amalia|prezent„| |B„ncescu Ioan|absent| |B‚ldea Ioan|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Berc„roiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan Ákos|prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabe∫ Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boaj„ Minic„<br>Boc Emil|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent„<br>prezent<br>absent| |Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel<br>Bolca∫ Lucian Augustin<br>Böndi Gyöngyike<br>Borbély László<br>Bozg„ Ion<br>Bran Vasile<br>BrÓnzan Ovidiu<br>Bruda∫ca Damian<br>Bucur Constantin<br>Bucur Mircea<br>Buga Florea<br>Burnei Ion<br>Buruian„-Aprodu Daniela|absent„<br>prezent<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent„| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costic„|absent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|prezent| |Cazimir ™tefan|prezent| |C„∫unean-Vlad Adrian|prezent| |Cerchez Metin|prezent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|absent| |Chiri˛„ Dumitru|prezent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|absent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent| |CÓrstoiu Ion|absent| |Cladovan Teodor|absent| |Cliveti Minodora|absent„| |Coifan Viorel-Gheorghe|absent| |Cojocaru Nicu|prezent| |Cr„ciun Dorel Petru|prezent|
V„ rog s„ lua˛i urnele. Membrii Birourilor permanente, la sala de Birou permanent a Camerei Deputa˛ilor. V„ rog.
## Stima˛i colegi,
P‚n„ se va realiza opera˛iunea de num„rare a voturilor, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint o not„ cu privire la legile care sunt depozitate la secretarii generali ai celor dou„ Camere, Ón vederea posibilit„˛ii dumneavoastr„ de a uza de dreptul de a sesiza Curtea Constitu˛ional„. Este vorba de urm„toarele legi:
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat;
— Legea pentru serviciul universal ∫i drepturile utilizatorilor cu privire la re˛elele ∫i serviciile de comunica˛ii electronice;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2003 privind v‚nzarea unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A.;
— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 137/2002 pentru modificarea art. 12 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 172/2001 privind unele m„suri pentru relansarea economic„ a Societ„˛ii Comerciale îCombinatul Siderurgic Re∫i˛a“ — S.A.;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 172/2001 privind unele m„suri pentru relansarea economic„ a Societ„˛ii Comerciale îCombinatul Siderurgic Re∫i˛a“— S.A.;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2003 pentru prorogarea unor termene prev„zute la art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuit„, Ón anul 2003, a unui ajutor Ón Óngr„∫„minte chimice produc„torilor agricoli care au Ón proprietate teren arabil Ón extravilan, Ón suprafa˛„ total„ de p‚n„ la 2,5 hectare;
— Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea a∫ez„mintelor culturale;
— Legea privind Ónfiin˛area Universit„˛ii Ecologice din Bucure∫ti;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii protec˛iei mediului nr. 137/1995;
— Legea pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a amendamentelor la Acordul privind Ónfiin˛area Consiliului General pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„ (CGPM) (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„ din octombrie 1997 ∫i aprobate la cea de-a 113-a sesiune a Consiliului Conferin˛ei Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru Agricultur„ ∫i Alimenta˛ie (FAO) din 4—6 noiembrie 1997;
V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului secretar Ni˛„ Constantin pentru a prezenta procesul-verbal cu rezultatul votului.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i ∫i senatori asupra proiectului Hot„r‚rii Parlamentului privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
Œn temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Birourile permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate de c„tre deputa˛i ∫i senatori, prin vot secret, cu bile, asupra proiectului Hot„r‚rii Parlamentului privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului ∫i au constatat urm„toarele:
- num„rul total al deputa˛ilor ∫i senatorilor: 482;
- num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i: 274;
- num„rul total de voturi exprimate: 274;
- num„rul de voturi anulate: 0;
— num„rul total de voturi valabil exprimate: 274, din care, voturi pentru: 267; voturi contra: 7.
Ca urmare a faptului c„ din totalul de 482 de parlamentari au fost prezen˛i ∫i ∫i-au exprimat votul 274, din care 267 au votat pentru, ceea ce reprezint„ majoritatea deputa˛ilor ∫i senatorilor, Parlamentul Rom‚niei adopt„ proiectul Hot„r‚rii Parlamentului privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
Semneaz„ Birourile permanente ale celor dou„ Camere.
V„ mul˛umesc.
Felicit„ri!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult. Domnule prim-ministru,
Stima˛i membri ai Guvernului,
Da˛i-mi voie s„ v„ felicit ∫i s„ v„ dorim succes Ón continuare!
Declar„m Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#210014Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 83/30.VI.2003 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul 49.440 lei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Acum, sigur c„ se pot da multiple interpret„ri juridice ∫i nu o s„ v„ plictisesc cu ele. Vi le voi cita pe ale unui bun jurist, care este colegul nostru, ministrul Acsinte Gaspar, care ∫i Ón 1998, ∫i 1997 a disecat categoric neconstitu˛ionalitatea unor atare hot„r‚ri. Pe mine m„ intereseaz„ un singur lucru, care este simplu: s„ respect„m Constitu˛ia, ∫i Constitu˛ia noastr„, pentru c„ este bun„, nu permite asemenea interpret„ri. Un act juridic trebuie aplicat Ón forma Ón care s„-˛i fie posibil„ ∫i real„ aplicarea sa.
Avem dou„ institu˛ii: avem institu˛ia schimb„rii Guvernului ∫i avem institu˛ia remanierii guvernamentale.
Textul nostru constitu˛ional este clar. Remanierea, ceea ce Ónseamn„ schimbarea unor mini∫tri — situa˛ia noastr„ —, se face foarte simplu: la propunerea primuluiministru, pre∫edintele ˛„rii revoc„ ∫i nume∫te ace∫ti mini∫tri. De ce ne complic„m? De ce facem un act neconstitu˛ional, prin interpret„ri sofisticate? Eu spun: din lips„ de b„rb„˛ie ∫i din lips„ de curaj. Pentru c„ cel care opereaz„ aceast„ modificare r„spunde pentru modificarea ce o face. Nu voi intra Ón nici o problem„ de fond, o vom discuta ulterior. Dar, acum, translat‚nd sesizarea pre∫edintelui de la primul-ministru la Parlament, r„spunderea va reveni Parlamentului, d‚nd o acoperire a ceea ce dore∫te domnul prim-ministru s„ fac„.
Œn acela∫i timp, f„c‚nd aceast„ sesizare total neconstitu˛ional„ ∫i Ómpotriva atributelor pre∫edintelui, practic Parlamentul nu se substituie prerogativelor, dar nu-∫i arat„ respectul pentru prerogativele pe care pre∫edintele le are.
Exist„ multe argumente juridice. Am Óncercat s„ le folosesc pe cele politice ∫i pe cele directe ∫i omene∫ti. Este o problem„ de constitu˛ionalitate.
™i acum v„ rog s„-mi da˛i dreptate Ón ceea ce sus˛ineam ieri: nu modificarea Constitu˛iei este problema noastr„, doamnelor ∫i domnilor, ci respectarea ei. V„ invit la respectarea Constitu˛iei, vot‚nd Ómpotriva includerii acestui punct pe ordinea de zi.
V„ mul˛umesc.
O reorganizare a Guvernului Ónseamn„ o alt„ situare a Guvernului Ón raport cu obiectivele sale fundamentale ∫i b„nuiesc c„ acest lucru va Óncerca s„-l prezinte primul-ministru Ón fa˛a noastr„. Prin urmare, avem de-a face cu o schimbare de esen˛„ fundamental„ care nu prive∫te, cum spuneam, pur ∫i simplu schimbarea unei persoane cu alta.
Din acest punct de vedere, aceast„ alunecare nou„ ni se pare inacceptabil„. Nu numai c„ ea nu e prev„zut„ de textul constitu˛ional, dar ea merge foarte departe Ón ceea ce prive∫te Óndep„rtarea de Constitu˛ie, de∫i dreptul Guvernului de a se reorganiza nu poate fi ∫i nu trebuie s„ fie contestat.
Prin urmare, Guvernul condus de domnul Adrian N„stase, dac„ dorea — ∫i dore∫te aceast„ radical„ transformare, pentru c„ este una cu adev„rat radical„, se fac o serie Óntreag„ de comas„ri de ministere, se schimb„, Ón consecin˛„, obiectivele principale ale programului de guvernare, Ón substan˛a sa concret„, mini∫trii care ar urma s„ fie Ónsc„una˛i ast„zi vor avea un cu totul alt pachet, un cu totul alt program fiecare Ón parte, nu doar continuarea a ceea ce a fost Ón mod logic; de aceea, aceast„ chestiune nou„ ni se pare, cu claritate, c„ este nepotrivit„ —, existau dou„ c„i pentru ca lucrul acesta s„ fie f„cut Ón bun„ regul„ ∫i ar fi fost, dup„ p„rerea noastr„, chiar Ón interesul nu doar al respect„rii Constitu˛iei, ci chiar ∫i Ón interesul actualului Guvern, ca lucrurile s„ se desf„∫oare altfel. ™i anume, sigur, exist„ posibilitatea de a se forma un nou Guvern, ceea ce Ón˛eleg c„ nu s-a dorit de c„tre actuala majoritate, dar exista ∫i posibilitatea asum„rii r„spunderii, nu pentru pachetul acela de legi, la care s-a spus, pur ∫i simplu, vrem s„ combatem corup˛ia, ci era vorba...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 mini∫tri ∫i s„ o propun„ plenului celor dou„ Camere ale Parlamentului. De fapt, cred c„ aceasta a avut Ón inten˛ie Domnia sa.
Œmi amintesc c„ eram Ón fa˛a televizorului ∫i la ora 19,00, c‚nd toate televiziunile au preluat Ón direct ∫edin˛a de la sediul P.S.D., Domnia sa a Ónceput, anun˛‚nd procesul de restructurare, cu îAdrian N„stase, prim-ministru“ ∫i a prezentat Óntreaga list„ a Cabinetului. Deci este clar c„ avem de-a face cu un nou Cabinet. Av‚nd de-a face cu un nou Cabinet trebuia ca to˛i mini∫trii s„ treac„ pe la comisiile parlamentare pentru a fi audia˛i, ∫i nu numai aceia care au fost noi, ∫i implicit s„ se completeze cu un program de guvernare care s„ corespund„ noii strategii guvernamentale de restructurare ∫i Ónfiin˛are a unor noi ministere.
Iat„ de ce, av‚nd acest suport legal, ∫i noi suntem de acord cu solicitarea colegilor no∫tri ca punctul 4, privind hot„r‚rea, s„ fie completat cu una din cele dou„ solicit„ri: fie angajarea, fie un nou program de guvernare ∫i supunerea valid„rii Parlamentului a Óntregii liste, inclusiv Ón comisiile de specialitate.
V„ mul˛umim.
™i atunci, domnilor, de ce sus˛ine˛i c„ ar fi neconstitu˛ional ceea ce at‚t Constitu˛ia, c‚t, mai ales, legea dezvolt„toare a prevederilor constitu˛ionale Ói d„ dreptul? Primul-ministru ∫i-a exercitat un drept legal, a f„cut o cerere.
™i mai re˛ine˛i un lucru esen˛ial. Domnule Bolca∫, domnule coleg, sunte˛i avocat de marc„, o cerere nu poate fi respins„ _de plano_ sau de principiu, dec‚t numai Ón cazurile Ón care nu e prev„zut„ de lege. Or, cererea primului-ministru e prev„zut„ aici. Nu pleda˛i pentru respingerea ei de principiu Ónc„ din faza ordinii de zi! Nu! C„ e inadmisibil ce sus˛ine˛i dumneavoastr„, despre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 inadmisibilitatea pe care o invoca˛i! C‚t„ vreme o cerere e prev„zut„ de lege nu poate fi respins„ de nimeni, de nici o autoritate, f„r„ s„ fie discutat„, dezb„tut„ ∫i solu˛ionat„! Aceasta e fundamentarea problemei!
## Domnilor pre∫edin˛i,
Ca s„ nu insist mai mult, problema ridicat„, privind alc„tuirea ordinii de zi, nu ˛ine de prezen˛a Guvernului, ci numai, exclusiv, de competen˛a deputa˛ilor ∫i senatorilor Óntruni˛i Ón ∫edin˛„ comun„.
Œn al doilea r‚nd, cererea primului-ministru este exprimarea voin˛ei sale, potrivit legii, Ón temeiul legii ∫i Ón limitele Ón care a Ón˛eles s„ o exercite. Noi avem obliga˛ia s„ o Ónscriem pe ordinea de zi ∫i s„ o rezolv„m, nu i-o putem respinge, a∫a cum se sus˛ine, ∫i chiar mai mult, transgres‚nd prevederile constitu˛ionale, s„-l oblig„m la o alt„ modalitate de aducere la Óndeplinire a acestui act, prin angajarea r„spunderii. P„i, nu se poate a∫a ceva! Este inadmisibil a se accepta un asemenea punct de vedere, c‚t„ vreme reglementarea o avem Ón lege, Ón Legea nr. 90! Dac„ nu exista Legea nr. 90, atunci adoptam oricare dintre tezele dumneavoastr„, dar at‚ta vreme c‚t exist„ lege, numai teza legii este de acceptat.
V„ rog, deci, s„ constata˛i c„ toate sus˛inerile sunt Ón afara Legii nr. 90 pentru organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului ∫i s„ le respinge˛i ca atare.
Mul˛umesc.
Avem acela∫i program guvernamental care va fi dus mai departe cu un nou Guvern, de data aceasta mai restr‚ns. Este sau nu obligat Guvernul s„-∫i asume r„spunderea pentru acest lucru? Nu, pentru c„ nu ne afl„m Ón ipoteza alin. (1) din art. 85, ci a alin. (2), c‚nd este vorba despre o restructurare de Guvern.
Ce se Ónt‚mpl„ cu persoanele, mini∫trii care vor fi numi˛i noi sau vor fi reconfirma˛i? R„spunsul Ól avem Óntr-adev„r la alin. (2) al art. 85 din Constitu˛ie ∫i Ón art. 37 din Legea nr. 90, care ne spune c„ Ón aceast„ situa˛ie, la propunerea primului-ministru, se va pronun˛a pre∫edintele ˛„rii.
Iat„, deci, c„, din punct de vedere al procedurilor, Guvernul ∫i Biroul permanent al Camerelor reunite au respectat at‚t Constitu˛ia, c‚t ∫i legea, c‚t ∫i Regulamentul de func˛ionare a celor dou„ Camere.
Eu cred c„ Ón problema pe care a˛i ridicat-o ∫i politic ave˛i dreptate, opozi˛ia acest lucru trebuie s„-l fac„, dar cred c„ a˛i mers Ónaintea lucrurilor. Aceast„ problem„ nu trebuia ridicat„ la discutarea ordinii de zi, trebuia, eventual, ridicat„ la discutarea schimb„rii structurii Guvernului, la punctul 3 de pe ordinea de zi.
Astfel fiind, eu consider, domnilor pre∫edin˛i, domnilor mini∫tri ∫i distinse Camere reunite ale Parlamentului, c„ cererea Guvernului este constitu˛ional„ ∫i legal„, politic putem fi de acord sau nu cu ea, dar a o Ómpiedica, a o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 boicota, a Óncerca s„ paraliz„m o discu˛ie democratic„ de esen˛„ politic„ ∫i juridic„ nu Ó∫i are rostul aici.
De aceea, Grupurile parlamentare reunite ale Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia voteaz„ ordinea de zi ∫i sunt deschise la dezbaterea pe fond a problemelor Ón discu˛ie.
V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.
Men˛ion„m c„ aprobarea Parlamentului cu privire la modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului are semnifica˛ia unei opera˛iuni intermediare Óntre propunerea primului-ministru ∫i actul de revocare, respectiv de numire Ón func˛ie a membrilor Guvernului. Aceast„ procedur„ este, de altfel, expres prev„zut„ Ón art. 36 ∫i 37 din Legea nr. 90/2000 privind organizarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, ca o concretizare a regulilor constitu˛ionale. Œn acest sens, nu am s„ mai dau citire textelor, av‚nd Ón vedere c„ au fost lecturate de colegii dinaintea mea.
Œn concluzie, aprobarea de c„tre Parlament a modific„rii structurii ∫i componen˛ei Guvernului este reglementat„ de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i de regulile imanente elabor„rii ∫i modific„rii actelor normative prev„zute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative. Prin respectarea acestei proceduri constitu˛ionale ∫i legale, mini∫trii numi˛i Ón urma votului de Ónvestitur„ al Parlamentului au acela∫i statut, sunt supu∫i numirii ∫i revoc„rii Ón acelea∫i condi˛ii ca ∫i cei numi˛i Ón urma modific„rii structurii ∫i componen˛ei echipei guvernamentale.
Œn sf‚r∫it, ˛in s„ precizez c„ Ón hot„r‚rea privitoare la modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului este necesar s„ se Ónscrie at‚t Ónfiin˛area sau desfiin˛area unor ministere, persoanele supuse revoc„rii, c‚t ∫i cele numite Ón noile func˛ii ministeriale, deoarece aprobarea Parlamentului prive∫te Ón egal„ m„sur„ revocarea ∫i numirea Ón func˛ia de membru al Guvernului. Cele dou„ opera˛iuni trebuie s„ fie concomitente, altfel se creeaz„ posibilitatea ca pe aceea∫i func˛ie s„ existe dou„ persoane: cea care urmeaz„ s„ fie revocat„ ∫i cea care urmeaz„ a fi numit„, ceea ce contravine oric„rei logici institu˛ionale.
Pentru aceste considerente, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ supune˛i votului plenului celor dou„ Camere ordinea de zi propus„ de Birourile permanente ∫i s„ Óncepem discu˛iile asupra problemelor care fac obiectul ordinii de zi.
Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, analiz‚nd solicitarea Pre∫edintelui Rom‚niei, au constatat c„ aceasta respect„ prevederile art. 5 alin. 1 din Legea ap„r„rii na˛ionale a Rom‚niei nr. 45 din 1994, modificat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13 din 2000, aprobat„ prin Legea nr. 398 din 2001, ∫i au hot„r‚t cu majoritate de voturi pentru s„ supun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Parlamentului proiectul de hot„r‚re anexat.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Doamnelor ∫i domnilor,
Nu vota˛i aceste texte. Face˛i Ón a∫a fel Ónc‚t legea de modificare s„ nu treac„, resping‚nd ambele variante.
O asemenea lege nu asigur„ climatul de pace social„ necesar dezvolt„rii noastre ∫i accesului Ón organismele interna˛ionale.
Din lipsa timpului, argumentez numai cu prevederea privind numirea conducerii acestei autorit„˛i, care nu las„ opozi˛iei nici o raz„ de speran˛„. De ce numirea vicepre∫edin˛ilor de Guvern ∫i Pre∫edin˛ie, ∫i nu alegerea lor Ón mod democratic de c„tre Parlament?
Ceea ce ne Óngrijoreaz„ ∫i mai mult este acest mandat de opt ani. Totu∫i, sper„m ca aceast„ Óncercare s„ fie nereu∫it„.
Chiar dac„ am accepta faptul c„ asemenea autorit„˛i electorale permanente la nivel na˛ional sunt o practic„ Ón ˛„rile cu o democra˛ie consacrat„, ceea ce nu corespunde Óntru totul realit„˛ii, practica a demonstrat c„ aceste re˛ete ∫ablon nu pot fi aplicate eficient ∫i Ón societ„˛ile neconsolidate democratic, cum este societatea rom‚neasc„, unde nu exist„ depline garan˛ii din punct de vedere politic, juridic ∫i material.
Guvernul, ca autor al acestei propuneri legislative, ar putea folosi Ómprejurarea restructur„rii sale pentru a-∫i retrage elegant aceast„ ini˛iativ„ care, Óntre altele, ne va costa destui bani ce trebuie lua˛i din acela∫i buzunar peticit al bugetului statului. Ar fi Ón sf‚r∫it o dovad„ de Ón˛elepciune.
Dac„ totu∫i legea va fi votat„ cu modific„rile propuse de Guvern, Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor Ó∫i vor stabili ca principal obiectiv al sesiunii de toamn„ folosirea tuturor posibilit„˛ilor legale pentru abrogarea unei asemenea enormit„˛i. De aceea, Ói sf„tuim pe cei care ar fi tenta˛i s„ lucreze Ón aceast„ institu˛ie fantom„, ca at‚tea altele impuse de actuala guvernare ∫i de P.S.D., s„ nu Ó∫i ri∫te cariera profesional„.
Este prea mult, domnilor guvernan˛i! Ajunge!
V„ mul˛umesc!
Actualul sistem de control al fondurilor de campanie electoral„, prin intermediul Cur˛ii de Conturi, este profund ineficient. Noi numim Curtea de Conturi, Curtea de Conturi este chemat„ s„ ne verifice! Nu este corect. Œn toat„ ˛„rile democratice, o alt„ autoritate, independent„, autonom„ de factorul politic, este acel organism care controleaz„ modul Ón care sunt gestiona˛i banii pe perioada campaniilor electorale. Din nefericire, proiectul Guvernului nu cunoa∫te nici o men˛iune cu privire la aceast„ procedur„.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, regimul incompatibilit„˛ilor este foarte slab configurat Ón proiectul de lege, permi˛‚nd practic exercitarea multor func˛ii, func˛ii care vor compromite independen˛a ∫i autonomia acesteia.
Iat„ de ce, pentru aceste argumente de fond, Partidul Democrat nu va sus˛ine aceste texte aflate Ón divergen˛„, pronun˛‚ndu-ne pentru retragerea acesteia, dac„ Guvernul ∫i majoritatea parlamentar„ vor dori acest lucru, pentru c„, repet, trebuie Ónt‚i rezolvat„ reforma sistemului electoral ∫i dup„ aceea adoptarea acestei legi care s„ corespund„ necesit„˛ilor sistemului politic rom‚nesc.
V„ mul˛umesc.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
V„ reamintim c„ la sf‚r∫itul anului 2000 Partidul Social Democrat s-a angajat Ón fa˛a Parlamentului c„ va realiza o guvernare mai bun„. Œn acel moment, ˛ara se afla Óntr-o situa˛ie de criz„ dup„ o guvernare care a aplicat politica regresului economic programat. Erau profund afectate bazele dezvolt„rii economice, nivelul de trai ∫i credibilitatea ˛„rii Ón rela˛iile externe. Institu˛iile financiare interna˛ionale, agen˛iile de rating ∫i Comisia European„ erau neÓncrez„toare Ón capacitatea de reformare a economiei rom‚ne∫ti, erau dezam„gite de evolu˛ia social-economic„ a ˛„rii Ón anii 1997—2000. Documentele din acea perioad„ pot confirma aceste afirma˛ii pe care le-am f„cut.
Œntr-o asemenea situa˛ie, am pus pe un plan prioritar redob‚ndirea Óncrederii ∫i revigorarea rela˛iilor politice externe, Óndeosebi cu Uniunea European„ ∫i institu˛iile financiare interna˛ionale. Am ac˛ionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politic„ extern„ ∫i pentru a dob‚ndi sprijin Ón sus˛inerea ∫i desf„∫urarea procesului de reform„ economic„, Ón condi˛ii de suportabilitate social„. Aceasta explic„ modul Ón care am reu∫it s„ asigur„m realizarea unor obiective de politic„ extern„ vitale pentru ˛ara noastr„, Óncep‚nd cu recunoa∫terea dreptului de liber„ circula˛ie Ón spa˛iul Schengen ∫i continu‚nd cu ob˛inerea unui calendar precis pentru ca ˛ara noastr„ s„ devin„, din 2007, membru al Uniunii Europene, precum ∫i cu Óncheierea ∫i respectarea acordurilor cu organismele financiare interna˛ionale. Remarc Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 mod deosebit invitarea Rom‚niei de a deveni membru NATO, evident, ∫i cu sprijinul altor for˛e politice.
Progresele economice ∫i sociale ob˛inute pe plan intern demonstreaz„ realismul programului guvernamental. Reamintesc relansarea economic„ Ón ritmuri care au plasat Rom‚nia pe unul din primele locuri Óntre ˛„rile europene, consolidarea structurilor de proprietate privat„, amplificarea unor mecanisme ale economiei de pia˛„ pe baza unei legisla˛ii armonizate cu cea comunitar„, lansarea unui amplu program social, care asigur„ crearea de noi locuri de munc„ ∫i diminuarea ∫omajului, programe de investi˛ii care sus˛in Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ Ón mediul urban ∫i rural, inclusiv Ón domeniul locuin˛elor, ridicarea gradului de protec˛ie a pensionarilor ∫i persoanelor cu venituri mici, Ómbun„t„˛irea pentru elevi a condi˛iilor din ∫coli ∫i din familie. Sigur c„ aceste lucruri nu au putut s„ rezolve problemele foarte grave, foarte serioase privind nivelul de via˛„ pentru foarte mul˛i dintre rom‚ni. Œn continuare va trebui s„ aloc„m mai multe resurse ∫i s„ d„m mai mult„ aten˛ie acestor probleme.
Chestiunea tinerilor ∫i problemele lor ne-au preocupat permanent. Am pus Ón aplicare m„suri stimulative pornind de la atribuirea gratuit„ de active Ón zootehnie ∫i p‚n„ la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreaz„ Ón sectorul tehnologiei informa˛iei.
Acum putem afirma cu convingere c„ am dep„∫it situa˛iile critice care puteau exclude Rom‚nia din circuitul european ∫i interna˛ional. Mai mult, ast„zi ˛ara noastr„ se bucur„ de un larg ∫i substan˛ial sprijin extern, fiind un partener credibil Ón procesele ample ale construc˛iei Europei unite ∫i ale consolid„rii noii solidarit„˛i euroatlantice.
Œn momentul de fa˛„ este foarte greu, ar fi imposibil ∫i nici nu ar fi de dorit s„ Óncerc„m o dezvoltare autarhic„, o izolare a noastr„ Ón procese ∫i mecanisme proprii, originale, Óntr-un moment Ón care Óntreaga Europ„ se schimb„ ∫i ne Óndrept„m, Ón mod categoric, spre un model nou, unificat al ˛„rilor din Europa. Œn acest context, doresc s„ reafirm c„ structura ini˛ial„ a Guvernului a fost bine aleas„ Ón decembrie 2000. Am pornit la drum cu o formul„ care s-a dovedit viabil„, care a r„spuns condi˛iilor existente atunci, c‚nd ˛ara era decuplat„, practic, de structurile euroatlantice ∫i ale Uniunii Europene, dup„ un grav declin economic ∫i social, f„r„ necesarele leg„turi financiare cu Fondul Monetar Interna˛ional sau cu Banca Mondial„.
Readuc Ón memorie faptul c„ am creat, la acel moment, un minister distinct al integr„rii europene care Ó∫i dovede∫te Ón continuare viabilitatea ∫i importan˛a, la fel, secretari de stat pe probleme de integrare european„ Ón cele mai multe dintre ministerele pe care le-am construit Ón acel moment. Apreciez cu temei c„ Executivul a lucrat Ón echip„ ∫i a ob˛inut cele mai bune rezultate de dup„ 1989 la nivelul unei echipe guvernamentale. Finalizarea proceselor reformatoare ∫i preg„tirea economiei pentru integrare european„ r„m‚n, desigur, o provocare important„. De aceea am stabilit c„ acum trebuie s„ sporim capacitatea de administrare a eficien˛ei actului de guvernare.
Acesta este momentul Ón care, de∫i unii s-ar fi a∫teptat s„ fim cuprin∫i de o stare de automul˛umire, am hot„r‚t s„ relans„m activitatea noastr„ printr-o restructurare
semnificativ„ a Guvernului. Reforma nu este ∫i nu poate fi complet„ f„r„ restructur„ri administrative care s„ asigure o Ómbun„t„˛ire a gestion„rii problemelor politice, economice, sociale ∫i culturale la nivel na˛ional. Ea trebuie s„ r„spund„ mai bine noilor cerin˛e legate de crearea celor mai potrivite condi˛ii pentru cre∫terea economic„ durabil„, asigurarea de noi locuri de munc„, ameliorarea condi˛iilor de via˛„, cu deosebire a categoriilor defavorizate ale popula˛iei, intensificarea procesului de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Este vorba de o etap„ important„ Ón reforma institu˛ional„, care se va reflecta pozitiv Ón Óntreaga administra˛ie public„ central„ ∫i local„. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO ∫i ai Uniunii Europene ne oblig„ s„ ac˛ion„m cu mai mult„ energie pentru modernizare ∫i dezvoltare. Ac˛iunile pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea European„, pe parcursul anului 2004, ∫i semnarea Tratatului de aderare Ón 2005 impun remodelarea institu˛ional„ Ón multe domenii, precum ∫i realizarea unui dialog eficient cu institu˛iile comunitare. Trebuie s„ intensific„m ac˛iunile care asigur„ ob˛inerea pentru Rom‚nia a statutului de economie func˛ional„ de pia˛„.
Pe fondul experien˛ei acumulate Ón plan politic ∫i guvernamental, prelu‚nd practica ˛„rilor europene cu administra˛ie modern„, am decis reducerea semnificativ„ a num„rului de ministere, chiar sub media european„. Astfel, fa˛„ de 24 de ministere, sunt propuse 14, ∫i anume: 7 ministere se Ónfiin˛eaz„ prin comasare sau prin alte m„suri de reorganizare a activit„˛ii ∫i 7 ministere r„m‚n ca atare.
Œn acest cadru, trebuie s„ eviden˛iez Ón primul r‚nd ac˛iunile ce trebuie Óntreprinse pentru restructurarea economiei. Astfel, noul Minister al Economiei ∫i Comer˛ului asigur„ corelarea politicii economice pentru produc˛ia industrial„ ∫i de comercializare, urm„rind o utilizare mai eficient„ a resurselor. Obiectivele esen˛iale ∫i imediate vor fi eliminarea pierderilor, reducerea substan˛ial„ a arieratelor, promovarea exportului produselor rom‚ne∫ti.
Œn al doilea r‚nd, acum ∫i mai ales Ón anii viitori, problema competitivit„˛ii industriei rom‚ne∫ti va c„p„ta o importan˛„ din ce Ón ce mai mare. Trebuie s„ cre„m o industrie eficient„ ∫i modern„, care s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei pe pia˛a unic„ european„. Din acest punct de vedere, privatizarea ∫i restructurarea societ„˛ilor industriale vor urm„ri schimbarea structurii produc˛iei, pe baza sortimentelor competitive din punct de vedere tehnologic. At‚ta timp c‚t lohn-ul este preponderent, viitorul nu poate fi lini∫titor. Trebuie s„ identific„m solu˛iile adecvate, inclusiv printr-o politic„ guvernamental„ de sus˛inere pentru utilizarea ∫i dezvoltarea capacit„˛ii industriei orizontale, asigur‚nd acoperirea cu resurse interne a necesarului pentru produc˛ia Ón lohn.
Din acest punct de vedere, concomitent cu o politic„ activ„, orientat„ c„tre industria orizontal„, avem Ón vedere o mai bun„ corelare Óntre diversele componente ale politicii economice, Ómbun„t„˛irea mediului concuren˛ial ∫i a climatului de afaceri. Astfel, ne vom orienta investi˛iile c„tre produc˛ia competitiv„ destinat„ pie˛ei interne ∫i unui export eficient care s„ contribuie la echilibrarea balan˛elor comerciale ∫i de pl„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Doresc s„ v„ informez c„ am adresat rug„mintea asocia˛iilor investitorilor ∫i oamenilor de afaceri str„ini ∫i rom‚ni de a ne sprijini Ón recomandarea de candida˛i pentru func˛iile de secretari de stat la ministere ∫i consilieri ai primului-ministru, astfel Ónc‚t s„ aducem din zona real„ a economiei spre zona deciziei administrative oameni cu experien˛„ ∫i care s„ ne permit„ nu numai s„ continu„m cu proceduri administrative, ci s„ inov„m Óntr-o zon„ Ón care este nevoie de un efort de imagina˛ie deosebit. Sigur, toate aceste m„suri, toate aceste numiri se vor face Ón condi˛iile respect„rii reglement„rilor privind conflictul de interese, pe o baz„ care va fi foarte clar stabilit„ din punct de vedere administrativ ∫i legislativ.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn Óntreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor solu˛ii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale ˛„rii, justa m„sur„, respectiv echilibrul at‚t de necesar Óntre nevoile sociale ∫i constr‚ngerile economice. Dorim s„ d„m o importan˛„ mai mare unor zone apropiate programului nostru social-democrat. Œn aceast„ ordine de idei, m„surile Óntreprinse p‚n„ acum, chiar dac„ uneori nu au r„spuns Ón totalitate a∫tept„rilor popula˛iei, certific„ angajarea ferm„ a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate Ón domeniul social.
Œn cei doi ani ∫i jum„tate am aplicat m„suri de protec˛ie activ„ a for˛ei de munc„, prin reorientarea ∫i cre∫terea ocup„rii acesteia, amplificarea asisten˛ei ∫i asigur„rilor sociale, precum ∫i prin Ómbun„t„˛irea politicii salariale. Œn aceste domenii, priorit„˛ile actuale ale Executivului, pentru a c„ror realizare am proiectat o structur„ mai func˛ional„ a sistemului institu˛ional, cu atribu˛ii Ón punerea Ón executare a programului social, se refer„ la solu˛ionarea problemelor acumulate Ón domeniul s„n„t„˛ii, al muncii ∫i al asigur„rilor ∫i asisten˛ei sociale, al Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice.
Œn sistemul de s„n„tate s-au manifestat neajunsuri ∫i multe disfunc˛ionalit„˛i care au afectat asisten˛a medical„ a popula˛iei. Aceast„ situa˛ie a fost agravat„ ∫i de conceperea defectuoas„ a Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, adoptat„ Ón 1997, ceea ce a determinat acumularea unor deficite importante Ón plan financiar. De∫i pentru redresarea sistemului sanitar s-au alocat an de an fonduri tot mai mari, reprezent‚nd peste 4% din produsul intern brut, totu∫i, situa˛ia este departe de a fi mul˛umitoare. Fondurile destinate Óngrijirii s„n„t„˛ii, Ón ace∫ti doi ani ∫i jum„tate, au permis sus˛inerea a 24 de programe ∫i subprograme na˛ionale de s„n„tate, precum ∫i acordarea Ón fiecare an, Ón regim gratuit sau compensat, a medicamentelor, Ón valoare de circa 14.000 de miliarde de lei. La acestea se adaug„ facilit„˛ile pentru accesul la asisten˛„ medical„, inclusiv gratuit„, pentru popula˛ia din mediul rural cu venituri mici sau f„r„ venituri, precum ∫i pentru cea din zonele defavorizate. Cu toate acestea, nu ne putem declara mul˛umi˛i de modul Ón care se desf„∫oar„ reforma Ón sectorul medical, de performan˛ele ob˛inute, practic, la toate nivelurile sistemului sanitar ∫i de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Prin modific„rile pe care le propunem, asigur„m relansarea reformei Ón domeniul s„n„t„˛ii, astfel Ónc‚t din acest an s„ trecem la eliminarea gravelor probleme
acumulate p‚n„ Ón prezent. De altfel, dorim s„ reorganiz„m Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei, prin limitarea sferei de activitate, transfer‚nd la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale departamentele care se ocup„ de problemele familiei ∫i ale persoanelor cu handicap.
Vreau, de altfel, s„ v„ informez c„ noul ministru al s„n„t„˛ii va avea consult„ri ample Ón perioada de var„ cu toate organiza˛iile profesionale ∫i structurile interesate Óntr-un dialog care s„ ne permit„ identificarea problemelor ∫i construirea unei strategii de ac˛iune, astfel Ónc‚t Ón luna septembrie s„ organiz„m o Ónt‚lnire larg„, la care s„ putem decide care sunt ac˛iunile urgente ∫i ac˛iunile, m„surile pe termen mediu ∫i pe termen lung. Œn felul acesta, sper„m ca din toamna acestui an s„ se vad„ o diferen˛„ notabil„ ∫i Ón acela∫i timp percep˛ia ∫i solu˛iile, ca atare, s„ permit„ un alt tip de raportare a popula˛iei la sistemul sanitar care, Ón momentul de fa˛„, reprezint„ un domeniu de preocupare pentru foarte mul˛i.
Inten˛ion„m ca prin noua organizare s„ d„m Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale o dimensiune unitar„ pentru protec˛ia social„ a tuturor categoriilor defavorizate, pun‚nd un accent deosebit pe Ómbun„t„˛irea situa˛iei pensionarilor. Am considerat necesar„ nuan˛area responsabilit„˛ilor Ón acest domeniu, tocmai pentru a avea sub control evolu˛ia ∫i eficien˛a activit„˛ii noastre. Astfel, Ón scopul cre„rii condi˛iilor necesare rezolv„rii problemelor specifice ale protec˛iei sociale, am desemnat o func˛ie de ministru delegat pentru a prelua toate problemele legate de dialogul social, de realizarea unui adev„rat parteneriat cu sindicatele ∫i patronatele.
Adeseori, Ón ∫edin˛ele de Guvern aloc„m diverse sume de bani pentru diverse programe sociale sau ac˛iuni importante pentru categorii sociale extinse. Cu toate acestea, exist„ Ón continuare foarte mult„ nemul˛umire. F„r„ Óndoial„, este o problem„ legat„ de nivelul resurselor pe care le putem pune la dispozi˛ie pentru programe sociale, Óns„, Ón acela∫i timp, poate c„ va fi necesar s„ reg‚ndim m„surile pe care le lu„m, s„ vedem dac„ nu putem utiliza mai bine ace∫ti bani pentru a-i direc˛iona mai bine spre cei care cu adev„rat au nevoie de aceste sume. ™i aceasta va fi una dintre sarcinile importante pentru noul ministru, care pe perioada lunilor urm„toare va trebui s„ identifice modalit„˛ile de repartizare ∫i eventuale surse noi pentru programe sociale Ón lunile care urmeaz„.
Modific„ri importante sunt ∫i la Ministerul Educa˛iei, care se va ocupa ∫i de problemele tineretului, domeniu Ón care rezultatele nu au fost Óntotdeauna la nivelul dorit. Avem Ón vedere concentrarea ∫i accentuarea preocup„rilor Guvernului pentru solu˛ionarea problemelor complexe ale tinerilor, integr‚nd, totodat„, ∫i activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„.
Vrem s„ d„m o rezolvare real„ ∫i rapid„ nevoilor Ónv„˛„m‚ntului, tineretului ∫i cercet„rii, Ón corela˛ie cu strategiile ∫i politicile sectoriale de la reforma Ónv„˛„m‚ntului ∫i p‚n„ la programe specifice de atragere a tinerilor Ón domeniul cercet„rii. Vom acorda o aten˛ie special„ programului na˛ional de cercetare ∫i de dezvoltare tehnologic„, astfel Ónc‚t s„ r„spund„ efectiv necesit„˛ilor de modernizare a sectoarelor din economia real„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Vreau s„ trec acum la cea mai ampl„ ∫i mai complex„ modificare structural„ pe care o realiz„m cu aceast„ ocazie, constituirea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor care, Ón concep˛ia noastr„, va da o grea lovitur„ birocra˛iei ∫i corup˛iei.
Cu prilejul angaj„rii r„spunderii Ón fa˛a Parlamentului asupra proiectului de Lege privind lupta anticorup˛ie, am subliniat c„ rela˛ia dintre cet„˛ean ∫i autorit„˛i este Ónc„ afectat„ de disfunc˛ionalit„˛i cronice ∫i c„ spa˛iul public este cel mai expus fenomenului corup˛iei. Din acest punct de vedere, apreciez c„ structura noului Minister al Administra˛iei ∫i Internelor va crea condi˛ii pentru apropierea administra˛iei de cet„˛ean, pentru Óncheierea demilitariz„rii ∫i descentraliz„rii serviciilor publice, pentru aplicarea principiilor unanim acceptate privind impar˛ialitatea, integritatea, transparen˛a deciziei ∫i suprema˛ia interesului public. Vom elimina astfel discrepan˛a dintre prevederea legal„ ∫i practica institu˛ional„ existent„. Important este ca la nivelul tuturor autorit„˛ilor publice centrale sau locale s„ se aplice cu fermitate ∫i cu eficien˛„, a∫a cum, de fapt, am procedat Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate, m„surile care s„ elimine cauzele profunde ale corup˛iei ∫i ale birocra˛iei.
Ac˛iunile de restructurare Óncepute la nivelul Executivului vor continua Ón perioada imediat urm„toare Ón ministere ∫i Ón alte autorit„˛i centrale guvernamentale, precum ∫i la prefecturi ∫i la serviciile publice descentralizate.
Este o responsabilitate deosebit„, pe care ne-am asumat-o ∫i care are nevoie de sprijin politic ∫i, Ón acela∫i timp, de Ón˛elegere la nivel central ∫i la nivel local. A crea o structur„ modern„, compatibil„ cu structurile existente Ón multe dintre ˛„rile europene, este o sarcin„ extrem de dificil„. Ar trebui s„ remarc felul Ón care am reu∫it, Óntr-o perioad„ scurt„ de timp, s„ realiz„m demilitarizarea Ón cadrul Ministerului de Interne ∫i s„ consider c„ acesta a fost unul dintre succesele noastre politice importante. Aceast„ m„sur„ nu a creat disfunc˛ii ci, din contr„, o mai mare eficien˛„ la nivelul ministerului.
Exist„, acum, o a doua etap„ care va reprezenta, din nou, o dificultate, pentru c„, p‚n„ la urm„, dou„ structuri care tradi˛ional lucrau adeseori Ón paralel vor trebui s„ lucreze Ómpreun„ ∫i vor trebui s„ asigure mecanisme integrate de administrare a ceea ce, Ón alte ˛„ri, se nume∫te problematica afacerilor interne, unde administra˛ia ∫i internele, cum sunt la noi tradi˛ional, func˛ioneaz„ Ómpreun„. Este, repet, o responsabilitate deosebit„ ∫i, din punctul nostru de vedere, aceasta va fi una dintre temele cele mai dificile pentru perioada care urmeaz„ pentru Guvernul nostru, pentru c„ ea implic„ nu numai nivelul central, dar ∫i nivelul local, cu toate problemele, uneori de ordin personal, alteori care ˛in de structurile existente ∫i care vor trebui s„ fie, Ón mod Ón˛elept, coordonate Ón cadrul acestui nou minister.
De altfel, vreau s„ spun c„ aceasta este ∫i ra˛iunea pentru care, Ón afara ministrului ca atare, a domnului Ioan Rus, vom avea ∫i un ministru delegat pentru administra˛ia public„ Ón a∫a fel Ónc‚t perioada aceasta de tranzi˛ie s„ poat„ s„ fie atent urm„rit„ ∫i s„ Óncerc„m Ón fazele
urm„toare, atunci c‚nd procesul va fi fost finalizat, s„ g‚ndim ∫i o alt„ structur„ de conducere. Probabil acest lucru se va Ónt‚mpla dup„ alegerile viitoare.
Pe acela∫i fond am Ónfiin˛at o func˛ie nou„, de ministru delegat pentru coordonarea activit„˛ilor de control, asigur‚nd astfel activitatea unor organisme care trebuie s„ participe activ ∫i decisiv la lupta Ómpotriva corup˛iei, asigur‚nd o politic„ unitar„ ∫i coerent„ Ón domeniu. Am stabilit ca ∫i Corpul de control al primului-ministru s„ fie cuprins Ón acest sistem.
Doresc s„ precizez faptul c„ nu am creat un Minister al Controlului, cum gre∫it se comenteaz„ Ón aceste zile. Am stabilit o competen˛„ de coordonare unitar„ a tuturor structurilor cu atribu˛ii Ón domeniul controlului, Ón scopul elimin„rii paralelismelor ∫i cre∫terii eficien˛ei ac˛iunilor autorit„˛ilor de specialitate. Cu toate c„ avem realiz„ri Ón acest tip de activit„˛i, sunt Ónc„ multe deficien˛e, ca urmare a unor complicit„˛i Óntre diverse organisme de control, care pe diferite c„i limiteaz„ lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a evaziunii fiscale.
Vreau s„ afirm cu acest prilej c„ demersul nostru nu este Ón interesul direct al Guvernului sau al primuluiministru, ci este un interes major al investitorilor, al agen˛ilor economici, al tuturor contribuabililor. Am observat c„ domnul Bl„nculescu a devenit deja o ˛int„ preferat„ pentru unele dintre critici. D‚nsul va avea un rol de coordonator ∫i va trebui s„ vegheze ca statul s„-∫i dob‚ndeasc„ ceea ce i se datoreaz„. Va trebui s„ asigure mai mult„ ordine ∫i, de asemenea, mai mult„ coeren˛„ Ón cadrul unei ac˛iuni care va evita complicit„˛ile, cum spuneam, care uneori exist„ Ón cadrul unor ministere Ón mod inevitabil Óntre structurile de control de acest tip ∫i celelalte compartimente ale ministerelor.
Acesta este sensul acestei ac˛iuni, probabil c„ Ón alte ˛„ri un astfel de minister nu ar fi fost necesar, dar la acest moment, pentru a da un semnal foarte clar Ón ceea ce prive∫te voin˛a noastra de a asigura nu numai legi Ómpotriva corup˛iei, reglement„ri Ómpotriva birocra˛iei, ci ∫i de a controla ceea ce se Ónt‚mpl„ cu adev„rat Ón teritoriu, pentru a evita ca unii din factorii de control s„ mearg„ la contribuabili, cer‚ndu-le contra unor sume de bani sau accept‚nd s„ Ónchid„ ochii asupra unor aspecte.
Cunoa∫te˛i cu to˛ii ceea ce se Ónt‚mpl„ uneori din acest punct de vedere ∫i Ón sistemul autorit„˛ilor de control. Nu vreau s„ generaliz„m, dar sunt reclama˛ii permanente, sunt nemul˛umiri permanente pe care probabil c„ ∫i dumneavoastr„ le-a˛i primit Ón teritoriu ∫i acesta, vreau s„ repet, este sensul cre„rii acestui mecanism. Nu este vorba de un superminister, ci este vorba de un ministru delegat care va coordona aceste mecanisme de control.
Vreau s„ repet pentru cei care critic„ aceast„ m„sur„, care pe de alt„ parte este l„udat„ de foarte mul˛i ∫i m-am Ónt‚lnit cu mai multe structuri ale investitorilor str„ini ∫i ale oamenilor de afaceri din Rom‚nia, care erau Ón anumite perioade sufoca˛i de sistemele de control, de repetare a lor, de felul Ón care ele aveau loc, de duplicarea lor, de multiplicarea lor Ón anumite perioade, acesta este sensul acestei m„suri care trebuie s„ fie pus„ Óntr-o corelare puternic„ cu voin˛a noastra de a ne asuma r„spunderea pe Legea anticorup˛ie.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
Œn acest mod se vor asigura, de altfel, ∫i aplicarea corect„ ∫i integral„ a legilor, ∫i luarea m„surilor Ómpotriva celor care, indiferent de func˛ie, sfideaz„ sau ocolesc reglement„rile legale.
Œn ceea ce m„ prive∫te, eu am dorit s„ dau un exemplu personal, transfer‚nd la acest ministru delegat Corpul de control al primului-ministru, care va deveni Corpul de control al Guvernului.
Œn mod similar am procedat cu autorit„˛ile de reglementare, cu deosebire cele care autorizeaz„ pre˛urile. Acestea nu vor mai fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci, respect‚nd reglement„rile Comisiei Europene, vor fi structuri autonome, de regul„ Ón subordinea direct„ a Guvernului. Apreciem c„ Ón acest fel reu∫im s„ aplic„m Óntocmai prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului ∫i a ministerelor. Totodat„, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asem„n„toare Ón linii generale structurilor guvernamentale din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, fiind compatibil„ cu organizarea Comisiei Europene.
Prin acest demers asigur„m realizarea efectiv„ a func˛iilor ministerelor Ón deplin„ concordan˛„ cu prevederile legale. Astfel, Ón perioada imediat urm„toare, ministerele au create toate condi˛iile pentru a-∫i Óndeplini cele 5 func˛ii fundamentale, respectiv func˛ia de strategie, cea de reglementare, cea de control, cea de autoritate ∫i cea de reprezentare.
Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
## Stima˛i invita˛i,
Parlamentul este chemat ast„zi s„-∫i exprime votul asupra propunerilor privind modificarea structurii ∫i a componen˛ei Guvernului, aprobate de cele dou„ Camere Ón ∫edin˛a din 28 decembrie 2000.
Œn temeiul art. 37 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, aceste propuneri au menirea s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea ∫i eficientizarea activit„˛ii guvernamentale, s„ asigure un proces decizional accelerat la nivelul unor structuri mai flexibile.
Œn primul r‚nd, propunem reducerea num„rului ministerelor la 14. Din lista actualelor ministere Ó∫i vor p„stra statutul Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integr„rii Europene, Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Justi˛iei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.
Se vor Ónfiin˛a, prin comasare sau alte forme de reorganizare, un num„r de 7 ministere, dup„ cum urmeaz„: Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei; Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului; Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului; Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului; Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului; Ministerul S„n„t„˛ii. Urmeaz„ ca trei ministere s„ fie desfiin˛ate, ∫i anume: Ministerul Informa˛iilor Publice, Ministerul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, Ministerul pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie. Pentru acest din urm„ minister, Ón baza unor discu˛ii pe care le-am
avut cu conducerea Partidului Umanist Rom‚n, am convenit ca acest minister s„ fie transformat Óntr-o agen˛ie care va fi subordonat„ direct primului-ministru.
Œn urma modific„rilor produse Ón structura Executivului vor fi operate Ón mod corespunz„tor unele revoc„ri din func˛ia de membru al Guvernului. Vor fi numi˛i Ón func˛ia de membru al Guvernului urm„torii mini∫tri: Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor; Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei; Dan Ioan Popescu, ministrul economiei ∫i comer˛ului; Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului; Miron Tudor Mitrea, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului; Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului; Mircea Beuran, ministrul s„n„t„˛ii. Mini∫tri delega˛i: Ionel Bl„nculescu, ministru delegat pentru coordonarea autorit„˛ilor de control; Vasile Pu∫ca∫, ministru delegat, negociator-∫ef la Uniunea European„; Acsinte Gaspar, ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul; Gabriel Oprea, ministru delegat pe administra˛ia public„; Marian S‚rbu, ministru delegat pentru rela˛iile cu partenerii sociali; Eugen Dijm„rescu, ministru delegat pentru comer˛.
Pe baza acestor propuneri, structura ∫i componen˛a Guvernului aprobate prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea Óncrederii Guvernului se vor modifica Ón mod corespunz„tor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Ar fi trebuit poate s„ Ói prezint pe candida˛ii pe care ast„zi Ói propunem pentru func˛ii importante Ón cadrul Guvernului Rom‚niei. Pe mul˛i dintre d‚n∫ii Ói cunoa∫te˛i, ei au fost, de altfel, audia˛i Ón ∫edin˛„ comun„ de c„tre comisiile permanente ale celor dou„ Camere. Avizele acestora au fost favorabile.
Vreau s„ v„ rog, Ón aceste condi˛ii, s„ vota˛i proiectul de Hot„r‚re a Parlamentului pentru modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
V„ asigur c„ vom Óncerca Ón continuare, Ón m„sura Ón care aceast„ hot„r‚re va fi adoptat„ ∫i configura˛ia Guvernului va fi acceptat„ Ón forma propus„, vom Óncerca s„ continu„m lucrurile bune ∫i s„ elimin„m zonele Ón care au existat anumite disfunc˛ionalit„˛i inerente ∫i printr-o erodare fireasc„ dup„ aproape 3 ani de guvernare.
Mi s-a p„rut important ca aceste elemente s„ fie judecate de c„tre colegii no∫tri parlamentari ∫i, bineÓn˛eles, vom ˛ine seama de observa˛iile pe care ni le ve˛i transmite Ón ceea ce prive∫te activit„˛ile viitoare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Partidul Social Democrat, ca discipol al social-democra˛iei moderne europene, Ó∫i asum„ rolul de a ghida ∫i de a duce la bun sf‚r∫it acest proces de maturizare. Cel mai mare partid al Rom‚niei are sarcina de a Óncheia epoca tranzi˛iei ∫i de a inaugura epoca normalit„˛ii.
S-a vorbit de multe ori Ón pres„ de hipertrofierea puterii executive. Restructurarea Cabinetului este un r„spuns pe care Guvernul nu Ól d„ presei, ci nevoilor societ„˛ii rom‚ne∫ti. Un cabinet restr‚ns, de dimensiuni europene Ónseamn„ mai mult„ responsabilitate nu numai pentru
mini∫tri, ci ∫i pentru acele niveluri de decizie care vor intra acum Ón sfera func˛ionarilor publici. De asemenea, un cabinet restr‚ns Ónseamn„ mai mult„ responsabilitate pentru cei din teritoriu, pentru c„ partidul de guvern„m‚nt trebuie s„ fie o solu˛ie pentru problemele oamenilor, ∫i nu s„ devin„ o problem„ Ón plus.
Mul˛i cred c„ P.S.D. guverneaz„ privind Ón afar„ la institu˛ii interna˛ionale care fie ne laud„, fie ne aten˛ioneaz„ cu degetul, dar a fi responsabil Ónseamn„ s„ exercit„m puterea privind Ón ochii celor care ne-au votat ∫i ai celor care nu ne-au votat, pentru c„ ∫i unii, ∫i al˛ii se confrunt„ cu acelea∫i probleme zilnice. Nu vreau s„ spun c„ vot‚nd componen˛a noului Guvern oamenii vor avea de m‚ine salarii mai mari ∫i griji mai pu˛ine, dar vreau s„ v„ asigur c„ p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului eforturile noului Guvern vor da roade.
Op˛iunea Rom‚niei din toamna anului 2000 a fost dovada clar„ c„ electoratul dore∫te s„ pun„ soarta ˛„rii Ón m‚inile unui partid responsabil. Partidul Social Democrat dore∫te s„ se defineasc„ ca principalul partid responsabil. P‚n„ acum, dezbaterea politic„ s-a rezumat la lupte Óntre partide ∫i s-au trecut cu vederea interesele pe termen lung. Energiile politice au fost prost orientate ∫i nu a existat un proiect politic na˛ional.
Acum a venit timpul proiectelor de anvergur„ ∫i de durat„. Acum este timpul construc˛iei a∫ezate, este timpul s„ ne g‚ndim pe termen lung. Iat„ conceptul modern al social-democra˛iei rom‚ne∫ti, iat„ menirea noului Guvern Adrian N„stase.
Restructurarea Guvernului nu este f„cut„ nici pentru imaginea P.S.D. ∫i nu este f„cut„ nici pentru c‚∫tigarea alegerilor, este un act de responsabilitate care nu ˛ine seama de calendarul electoral.
C‚nd ne prive∫te o ˛ar„ Óntreag„ cu speran˛„, noi trebuie ca printr-o guvernare de excep˛ie s„ transform„m aceast„ speran˛„ Ón fapte, iar aceste fapte exist„, ∫i anume: cre∫terea economic„ anual„, aderarea Rom‚niei la NATO, ameliorarea indicatorilor macroeconomici, un program social ambi˛ios, eliminarea vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni Ón spa˛iul Schengen ∫i cele amintite de domnul prim-ministru Adrian N„stase, iat„, sunt fapte care Ón mod cert vor avea consecin˛e pozitive asupra viitorului ˛„rii noastre. Sunt sigur c„ ∫i noua formul„ de guvernare va continua procesul de restructurare ∫i privatizarea marilor unit„˛i de stat, va continua Ómbun„t„˛irea indicatorilor macroeconomici, va finaliza reforma fiscal„, va Ómbun„t„˛i nivelul de trai al popula˛iei, va finaliza procesul de aderare al ˛„rii noastre la Uniunea European„ ∫i, Ón sf‚r∫it, va continua procesul investi˛ional.
Iat„ de ce noi, deputa˛ii Partidului Social Democrat, trebuie s„ acord„m Óncredere noului Guvern Adrian N„stase. De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor va vota pentru restructurarea acestui Guvern.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Guvernul nu prezint„ aproape zi de zi ce Óntreprinde, ce face efectiv pentru ca riscurile secetei de propor˛ii s„ nu ne aduc„ la consecin˛ele anului 1946 c‚nd, efectiv, gospod„ria de subzisten˛„ nu avea resurse, practic se murea de foame.
Maniera utilizat„ de Guvern pentru a discuta aceste lucruri p‚n„ acum este cea a cosmetiz„rii datelor, cosmetiz„rii indicatorilor statistici. Consider„m c„ gestul este m„runt ∫i este departe de a rezolva problemele cu care se confrunt„ Rom‚nia.
Nici Ón planul rezultatelor sociale lucrurile nu stau mai bine, de∫i guvernarea consider„ c„ Ón acest pachet a ob˛inut p‚n„ acum rezultate. Politicile salariale sunt Ón continuare confuze, nefundamentate pe criterii de eficien˛„ ∫i rezultate, fundamentate mai degrab„ pe grupuri de interese ∫i de privilegii. Vezi salariile pentru diploma˛i, pensiile pentru diploma˛i; vezi salariile pentru magistra˛i, pensiile pentru magistra˛i; vezi alte ∫i alte nesf‚r∫ite privilegii — aten˛ie! — pe o guvernare social-democrat„!
Nici Ón ceea ce prive∫te politica de asigur„ri nu st„m mai bine. Guvernul a lansat de la bun Ónceput dou„ programe: unul de indexare trimestrial„, altul de recorelare a pensiilor. Nefericirea este c„ primii care s-au s„turat de binefacerile acestor programe sunt taman pensionarii, care au ajuns ast„zi s„ nu doreasc„ nimic altceva, din ad‚ncul sufletului lor, dec‚t aplicarea Legii nr. 19 a∫a cum a fost.
Nici Ón ceea ce prive∫te ocuparea ∫i locurile de munc„ nu st„m mai bine. Pe o pia˛„ a muncii cu un dezechilibru major Óntre cerere ∫i ofert„, solicitan˛ii constat„ c„, Ón pofida festivalului de burse de locuri de munc„ pentru toate categoriile sociale posibil de imaginat, locurile de munc„ nu se g„sesc dec‚t Ón exil, Ón Italia, Ón Fran˛a, Ón Spania sau oriunde, aiurea Ón lume; aten˛ie!, nu aici, pentru c„ aici nu se creeaz„ locuri de munc„.
Din nou, Óns„, statistica Ómparte dreptatea Ón favoarea Guvernului, rata ∫omajului sc„z‚nd la un uluitor 7,4%.
Nu intru Ón am„nunte, timpul nu-mi permite s„ explic cum schimbarea metodologiei de calcul face ca persoanele neÓnregistrate la agen˛iile jude˛ene ∫i este clar c„ ∫omerii din rural nu sunt Ónregistra˛i Ón agen˛iile jude˛ene, e clar c„ ∫omajul de curs„ lung„ nu este Ónregistrat. De ce rata ∫omajului scade at‚t de brusc? Aproape mai pu˛in dec‚t Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene.
Firesc ar fi fost ca Ón fa˛a acestor profunde crize de structur„ Guvernul s„ discute deschis ∫i cu sinceritate cu partidele parlamentare, cu patronatele, cu sindicatele, cu societatea civil„, cu opinia public„, pentru c„ sunt crize structurale care uneori nici nu prea ˛in de natura guvern„rii, sunt probleme generale de structur„ ale Rom‚niei: dispropor˛ia dintre salaria˛i ∫i pensionari, dispropor˛ia Ón ceea ce prive∫te pia˛a locurilor de munc„ ∫i multe, multe alte lucruri.
Din p„cate, Guvernul refuz„ Ón mod permanent acest dialog, consider„ c„ rezolv„ corespunz„tor aceste probleme ∫i discu˛ia, chiar prezentarea domnului prim-ministru ne-a ar„tat acum c‚teva minute c„ tr„im foarte bine Ón aceast„ ˛ar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Œn mod firesc, restructurarea Guvernului ar fi trebuit s„ Ónceap„ cu analiza de fond a problemelor existente ∫i cu modul Ón care institu˛ia guvernamental„ se ajusteaz„, se restructureaz„ pentru mai buna acoperire a acestor probleme. Din p„cate, lucrurile au stat exact pe dos. Œnt‚i avem o idee brusc pus„ pe pia˛„, restructurarea, o list„ de mini∫tri ∫i pe urm„ vom vedea noi ce se va Ónt‚mpla, nu ∫tim cu ce costuri, nu ∫tim cu ce cheltuieli, nu ∫tim cu c‚te probleme.
Trec‚nd acum la fondul problemei, vom spune c„ acest Guvern a avut o extrem de mare ∫ans„, ∫ansa de a fi un guvern cu adev„rat bun.
Œn primul r‚nd, de∫i este un guvern politic, cu viciile oric„rui guvern politic, el putea s„ fie Ón egal„ m„sur„ ∫i un guvern tehnocrat, Ón care competen˛a profesional„ s„ devin„ virtute.
Un al doilea motiv pentru care putea s„ fie guvern bun este faptul c„, pentru prima dat„ din 1992 p‚n„ ast„zi, acest guvern este un guvern monocolor, Ón care sus˛inerea parlamentar„ de care dispune pentru a-∫i crea majoritatea nu influen˛eaz„ politicile, nu are nici un rol Ón ele; este un guvern monobloc.
Din p„cate, singurele rezultate ale acestei situa˛ii au fost: o campanie de imagine coerent„, Óntotdeauna bine ˛inut„, care, Óns„, din p„cate, campania de imagine nu ˛ine de foame, nu ˛ine de Ómbr„c„minte, nu ˛ine de...
C‚t prive∫te, domnule prim-ministru, situa˛ia din s„n„tate, nu invoca˛i neregularit„˛ile sau imperfec˛iunea Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate. Gaura de anul trecut de 15.000 de miliarde lei, bani pl„ti˛i pentru s„n„tate, i-a˛i dus Ón bugetul statului, fiind deturna˛i ace∫ti bani pentru alte scopuri.
De altfel, este de remarcat ∫i continuitatea pe care dori˛i s-o ave˛i Ón domeniul justi˛iei. Dori˛i, probabil, des„v‚r∫irea operei de subordonare politic„ a justi˛iei. Œn ciuda semnalelor tot mai numeroase, care arat„ c„ Ón Rom‚nia nu se poate vorbi de independen˛a justi˛iei, rom‚nii fiind nevoi˛i s„-∫i caute dreptatea la Cur˛ile Europene, dumneavoastr„ v„ continua˛i neab„tu˛i opera.
O alt„ m„sur„ pe care a˛i luat-o tot cu acela∫i scop este aceea prin care a˛i subordonat administra˛ia public„ Ministerului de Interne. Dumneavoastr„ parcurge˛i drumul invers. Œn loc s„ apropia˛i poli˛ia de comunitate, Óncartirui˛i administra˛ia, politiz‚nd-o ∫i mai mult, g‚ndind, probabil, c„ integrarea Ón Europa pe acest domeniu se va face la comand„, Ón pozi˛ie de drep˛i. Œn loc s„ reforma˛i aceste dou„ institu˛ii, dumneavoastr„ a˛i unit corup˛ia din Ministerul de Interne cu corup˛ia din administra˛ia public„ local„.
Avem de-a face cu o concentrare, o centralizare a puterii, din dorin˛a P.S.D. de a controla, de a-∫i subordona tot ce mi∫c„ Ón ˛ara asta. Concentrarea tuturor institu˛iilor de control Óntr-un singur minister este de natur„ s„ netezeasc„ drumul P.S.D.-ului spre scopul pe care ∫i l-a propus, partid unic, partid-stat.
Este dovedit istoric c„ o putere politic„ tem„toare tinde s„ acapareze p‚rghiile de control la toate nivelurile, ciuntind grav dreptul la liber„ ini˛iativ„, Ón fond dreptul la libertate, ca valoare suprem„ a social-democra˛iei.
Mai devreme sau mai t‚rziu aceast„ dorin˛„ de a subordona ∫i de a impune va sf‚r∫i prin a se Óntoarce Ómpotriva aceluia ce a generat-o.
## Stima˛i cet„˛eni,
Ceea ce a avut de oferit P.S.D.-ul Ón ace∫ti trei ani de guvernare a oferit: s„r„cie, nedreptate, clientelism politic, capitalism de cumetrie. Œn ultimul an de guvernare nu ne mai putem a∫tepta la nimic bun. Œn acest an P.S.D. preg„te∫te oferta electoral„ pentru 2004.
## Domnilor guvernan˛i,
Pune˛i institu˛iile statului Ón slujba cet„˛eanului, nu Ón slujba P.S.D.-ului. Nu rupe˛i ˛ara Ón dou„: una, a P.S.D.-ului, a baronilor, a descurc„re˛ilor, ∫i una, a celor mul˛i, s„raci, sfida˛i ∫i umili˛i. Crizele din sistem pe care le-a˛i generat — Ón Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, justi˛ie — nu le pute˛i rezolva prin rotirea cadrelor de partid. Oamenii au nevoie de reforme reale, de locuri de munc„, de un trai
decent, ∫i nu de un spectacol jenant, din care nu se vor alege nici cu salarii mai mari, nu vor sc„pa nici de corup˛ie, nici de s„r„cie, nici de nedreptate.
C‚t prive∫te, domnule prim-ministru, succesul pe care-l tot invoca˛i, cu integrarea Rom‚niei Ón NATO, dac„ Rom‚nia ar fi mers pe direc˛ia pe care a˛i adoptat-o dumneavoastr„, cei din P.S.D.-ul de ast„zi, Ón perioada 1996–2000, probabil c„ ast„zi ne-am fi integrat cu Milo∫evici.
Aceast„ a∫a-zis„ restructurare nu este nici constitu˛ional„, nici necesar„. Este doar o Óncercare disperat„ de a salva o imagine compromis„ a P.S.D. ∫i a Cabinetului N„stase.
Partidul Democrat nu a votat Programul de guvernare Ón decembrie 2000. ™i realitatea trist„ a Rom‚niei de ast„zi ne-a dat, din p„cate, dreptate. Nu vom vota nici ast„zi aceast„ a∫a-zis„ restructurare.
V„ mul˛umesc.
Ast„zi se face un pas Ón calea acestei transform„ri, dar, Ón perspectiv„, avem nevoie de reg‚ndirea Óntregii structuri a administra˛iei noastre, de la institu˛ia prefecturii p‚n„ la construc˛ia diferitelor ministere. Nu tot ce este simplu este ∫i democratic. Dimpotriv„, c‚teodat„, democra˛ia este complicat„ ∫i este ∫i costisitoare, Ón compara˛ie cu simplitatea brutal„ a sistemelor totalitare.
Sunt de acord, deci, c„ structura institu˛ional„ a democra˛iei trebuie s„ se bazeze pe posibilitatea controlului reciproc al unor organe ∫i organisme. Dar, totu∫i, este adev„rat c„ avem nevoie de mai pu˛ine ministere ∫i de o transparen˛„ mult mai mare a activit„˛ii Executivului.
Ast„zi se face un progres considerabil Ón acest sens. Va fi nevoie, Óns„, de o analiz„ Ón continuare a diferitelor atribu˛ii ∫i responsabilit„˛i. Œnc„ nu avem o viziune destul de clar„ asupra unui management eficient Ón acest domeniu.
Œn timpul diferitelor guvern„ri — s„ v„ dau un exemplu — cercetarea a fost c‚nd un departament al unui minister, c‚nd o agen˛ie, c‚nd un minister separat, c‚nd din nou un departament; sau protec˛ia mediului, c‚nd a crescut, c‚nd a sl„bit, Ón func˛ie de nevoile politice ale momentului.
Tot a∫a va fi nevoie de o interpretare foarte corect„ a Corpului de control al Guvernului, care este menit s„ controleze activitatea guvernan˛ilor ∫i nimic altceva. Nu cred c„ foarte mult„ lume reu∫e∫te s„ se descurce Ón jungla diferitelor agen˛ii, servicii, oficii, autorit„˛i, colegii, consilii, comisii etc.
Prin actuala restructurare se Óncearc„, cel pu˛in par˛ial, ∫i o a∫ezare mai ra˛ional„ a acestor institu˛ii. Este bine venit„, repet, ∫i reducerea num„rului ministerelor.
Œn general, apreciem c„ ceea ce ne propune primulministru este o schimbare pozitiv„ ∫i Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia va vota modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.
V„ mul˛umesc.
Sper ca proiectul de modernizare, Ón special Ón ceea ce prive∫te informatizarea Ónv„˛„m‚ntului, s„ fie continuat a∫a cum l-a f„cut un ministru de excep˛ie, ∫i cred c„ trebuie spus lucrul acesta: de excep˛ie. Doamna ministru Andronescu a fost un ministru de excep˛ie. Sper ca ceea ce a Ónceput d‚nsa s„ fie continuat, pentru c„ face parte din proiectul de transformare a Rom‚niei Ón altceva, Óntr-o societate modern„, informa˛ional„.
Cred c„ aceast„ specializare economic„ trebuie ad‚ncit„. Este una dintre pu˛inele ∫anse ca s„ fie suficien˛i bani la buget, pentru a putea vorbi de protec˛ie social„, pentru a putea vorbi de un trai mai bun pentru to˛i. Altfel, putem vorbi la infinit; dac„ economia nu produce produse vandabile, vorbim degeaba.
De aceea, ideea specializ„rii este, probabil, cel mai important c‚∫tig ∫i, repet, sper ca aceast„ specializare economic„ s„ fie accentuat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Nu pot s„ ating toate subiectele acestei remanieri, este limpede, Ón timpul pe care-l am ∫i, de aceea, m„ voi opri aici.
V„ mul˛umesc.
reglementeaz„, care se aplic„ Ón comunitatea economic„ european„.
Prin restructurarea guvernamental„ se propune ∫i se realizeaz„, pe de o parte, concentrarea ∫i cre∫terea responsabilit„˛ii fiec„rui component al noului Executiv pentru cre∫terea capacit„˛ii de guvernare a ˛„rii ∫i a eficien˛ei administr„rii ˛„rii. Deci pe umerii noilor mini∫tri apas„ responsabilit„˛i, r„spunderi, competen˛e ∫i atribu˛ii suplimentare, dar ∫i puteri suplimentare, tocmai pentru a putea realiza obiectivele care le stau Ón fa˛„.
Ast„zi putem afirma cu to˛ii c„ dup„ doi ani ∫i jum„tate Cabinetul Adrian N„stase a realizat ceea ce ∫i-a propus prin Programul de guvernare aprobat de Parlament Ón decembrie 2000. De aceea, nici nu este necesar un nou program de guvernare; s-a realizat cre∫tere economic„ de 5% pe an Ón medie, s-a realizat reducerea ratei infla˛iei de la 40% Ón anul 2000 la 14% Ón acest an, raportat decembrie la decembrie, s-a realizat reducerea ratei ∫omajului de la 10,5% sub 8% Ón aceste luni. De asemenea, a crescut nivelul de trai al popula˛iei cu circa 4-5 procente pe an ∫i au crescut Ón mod considerabil, de la dou„ luni echivalent importuri la patru luni ∫i ceva, rezervele valutare ale ˛„rii, ale statului la Banca Na˛ional„ a Rom‚niei.
Afirma˛iile distin∫ilor membri ai opozi˛iei referitoare la o a∫a-zis„ Óncetinire a cre∫terii economice, la a∫a-zise presiuni infla˛ioniste, la deficite fiscale sau cvasifiscale, a c„ror definire probabil c„ le este mai greu s-o fac„, de aceea nici n-au dezvoltat subiectul, sau la cosmetizarea realit„˛ii statistice reprezint„ simple demersuri politicianiste, demagogice care, sigur, sunt explicabile din perspectiva compara˛iei a ceea ce se Ónt‚mpla dup„ doi ani ∫i jum„tate de guvernare din perioada 1996—2000: Ón loc de cre∫tere de 10% Ón doi ani, o sc„dere de 10%, adic„ cu 3,8 miliarde lei, a produsului intern brut; Ón loc de un ∫omaj de 7,5%, un ∫omaj de 12 ∫i ceva la sut„; Ón loc de o rat„ a infla˛iei de 14%, o rat„ a infla˛iei de 57-60% ∫i a∫a mai departe, plus sc„derea nivelului de trai al popula˛iei cu 4-5% pe an, ∫i nu cre∫terea acestuia la acela∫i nivel men˛ionat anterior.
C‚t despre cosmetizarea cifrelor, probabil c„ dumneavoastr„ nu realiza˛i, cei care face˛i asemenea afirma˛ii, c„ Ón condi˛iile Ónregistr„rii unor asemenea practici nedorite de nimeni organismele financiare interna˛ionale, Fondul Monetar Interna˛ional, Banca Mondial„, nu ar fi continuat cu succes, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón prezent, rela˛iile cu Rom‚nia. A∫a Ónc‚t s„ lu„m a∫a cum se prezint„ aceste afirma˛ii, deci simple demersuri ∫i ac˛iuni politicianiste, de denigrare cu orice pre˛ a actului de guvernare.
Restructurarea Guvernului are ca obiectiv dinamizarea unor importante domenii economice ∫i sociale sub aspectul activit„˛ii ∫i al eficien˛ei acestora.
A men˛ionat domnul prim-ministru aici c„ Ón domeniul s„n„t„˛ii se urm„re∫te Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor medicale, a utiliz„rii ∫i folosirii fondurilor.
De asemenea, Ón domeniul social se urm„re∫te o mai bun„ distribuire a rezultatelor cre∫terii economice Óntre diferitele grupuri sociale, pentru ca acea cre∫tere de 5% pe an putere de cump„rare s„ ajung„ Ón mod natural la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 toate categoriile de popula˛ie, precum ∫i Ómbun„t„˛irea dialogului social cu reprezentan˛ii societ„˛ii civile pentru identificarea problemelor cu care acestea se confrunt„ ∫i solu˛ionarea lor Ón mod corespunz„tor.
Œn plan administrativ, continuarea reformei la nivel central ∫i local prin crearea acestui Minister al Administra˛iei ∫i Internelor, Ómpreun„ cu acest Minister privind Coordonarea Autorit„˛ilor de Control, care vor realiza intensificarea combaterii luptei contra corup˛iei, precum ∫i a debirocratiz„rii sistemului.
Av‚nd Ón vedere toate aceste considerente, noi, Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist, vom vota aceast„ restructurare a Guvernului, pentru c„ ea este de natur„ s„ asigure cre∫terea eficien˛ei actului de guvernare, Ómbun„t„˛irea administr„rii ˛„rii ∫i atingerea obiectivelor strategice, economice ∫i politice pe care ∫i le propun Partidul Social Democrat, alia˛ii s„i la guvernare ∫i Cabinetul Adrian N„stase.
Nu Ón ultimul r‚nd, doresc s„ adresez, Ón numele Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist, mul˛umiri ∫i felicit„ri membrilor Cabinetului Adrian N„stase care ast„zi probabil c„-∫i vor Ónceta activitatea, pentru eforturile f„cute, pentru eficien˛a activit„˛ii ∫i pentru aportul pe care l-au realizat la rezultatele favorabile ale guvern„rii ˛„rii Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate de c„tre Guvernul pe care-l reprezent„m.
A∫adar, vom vota aceast„ restructurare a Guvernului ∫i v„ invit ∫i pe dumneavoastr„, spre binele ˛„rii, ceilal˛i reprezentan˛i Ón Parlament, chiar ∫i din opozi˛ie, s„ lua˛i aceea∫i decizie politic„.
V„ mul˛umesc.
Cu astfel de mini∫tri nu se poate Ómbun„t„˛i un Cabinet ∫i el nu poate st‚rni nici Óncrederea Parlamentului, nici a marelui public, nici a str„in„t„˛ii. Basmul restructur„rii europene guvernamentale nu rezist„ celei mai elementare analize. Au fost scoase Ón fa˛„ c‚teva ministere mamut, iar Ón spatele acestui paravan s-au adunat ministerele vechi cu mini∫trii vechi.
S-a vorbit despre 12—14 ministere, de o restructurare european„. Œn realitate sunt 22, c‚te avea Guvernul V„c„roiu, care a fost, evident, un guvern mai bun. Aceast„ cifr„ spune totul despre falsa restructurare.
Unul dintre ministere, cel rezultat din fuzionarea fostului Minister al Administra˛iei cu cel al Internelor, str‚nge Óntr-un singur pumn fr‚iele unei puteri considerabile ∫i nelini∫titoare. Ce are Poli˛ia cu administra˛ia?!
Vin alegerile Ón 2004, iar poli˛ia, prefec˛ii ∫i primarii, sub comanda unui singur ministru, dovedit ca Óng„duitor fa˛„ de abuzuri, constituie o amenin˛are pentru regimul democratic ∫i pentru normalitatea viitoarelor alegeri locale parlamentare ∫i preziden˛iale. Care este pasul Ónainte?
Iat„ care este problema. Primejdioasa stru˛o-c„mil„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor prezentat„ azi satisface o tendin˛„ de abuz, de dictatur„ ∫i de represiune, care se vede Ón timpul acestei guvern„ri.
Normal era ca domnul premier Adrian N„stase ∫i Guvernul s„u s„ demisioneze, iar Pre∫edintele Rom‚niei s„ dea curs procedurilor constitu˛ionale pentru alc„tuirea unui nou Guvern. Œn acest caz, rolul Parlamentului devenea clar: Ón fa˛a lui se prezenta un Guvern nou cu un program nou ∫i cu o list„ nou„ de mini∫tri. Parlamentul ar fi avut de discutat un program ∫i ar fi expus punctele de vedere necesare. Œn cazul de fa˛„, lucrurile sunt tulburi, iar rostul Parlamentului este neclar. Unde este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 programul prin care Parlamentul poate Ónvesti noul Guvern? Œn baza programului vechi, care este un program e∫uat? Ce-o s„ fac„ noii mini∫tri? De pild„, ministrul educa˛iei ∫i tineretului, domnul Alexandru Athanasiu, va construi Ón 2004, care este un an de alegeri, zecile de s„li de sport care au r„mas restante de la ministrul anterior?
Va reu∫i noul ministru al muncii, doamna Elena Dumitru, s„ rezolve Óntr-un timp at‚t de scurt ∫i de Ónc„rcat marile restan˛e Ón ceea ce prive∫te problemele muncii ∫i problemele ∫omajului?
Nu era normal s„ se Ónfiin˛eze mai bine un Minister al ™omajului?
Sigur c„ cinstit era ca, Ón respectul Constitu˛iei ∫i al electoratului rom‚n, Guvernul s„ demisioneze, trec‚ndu-se Ón mod franc la alc„tuirea unui alt ∫i nou Guvern. Altfel, totul devine o comedie politic„, menit„ s„ mascheze c„derea Guvernului.
Nu trebuie s„ mai spun c„ am o mare stim„ pentru personalit„˛ile din P.S.D., dar eu cred c„ plaja de alegere pentru o remaniere real„, o restructurare era mult mai larg„.
Vreau s„ m„ opresc asupra s„n„t„˛ii, care este un caz de alert„ na˛ional„. Eu m„ a∫teptam ca la s„n„tate s„ fie numit domnul Sorin Oprescu, pe care-l recomanda experien˛a lui ∫i, evident, complexa lui experien˛„. Nu este numai p„rerea mea. A fost ocolit. Œi urez succes noului ministru al s„n„t„˛ii, Mircea Beuran, pentru care avem toat„ stima, dar refuz„m jocul politic pervers prin care s-a alc„tuit lista de mini∫tri.
Pozi˛ia Partidului Rom‚nia Mare ast„zi, Ón 2003, Ón fa˛a acestui simulacru de reconstruc˛ie guvernamental„, nu poate fi alta dec‚t cea din decembrie 2000, cu at‚t mai mult cu c‚t Guvernul N„stase ∫i-a eviden˛iat neputin˛a ∫i ∫i-a sporit e∫ecurile.
Cerem acestui Guvern s„ respecte Constitu˛ia, Parlamentul Rom‚niei, iar Pre∫edintelui Rom‚niei s„ cear„ ∫i el acela∫i lucru unui premier pesedist care a sfidat adesea concep˛ia ∫i democra˛ia ∫i, evident, Parlamentul, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i de aceast„ dat„.
De ce trebuie s„ acopere Parlamentul o mutare care, de fapt, coafeaz„ numai Guvernul pe care-l conduce domnul Adrian N„stase?
Acum, mai mult ca p‚n„ acum, fiecare om de v‚rf conteaz„. Anamneza e bun„, diagnosticul e bun, r„m‚ne s„ constat„m c„ tratamentul d„ rezultate acum sau niciodat„. Adev„rul e c„ domnul Adrian N„stase nu pare deloc timorat de jocurile scenei politice, de face Domnia sa at‚tea schimb„ri, at‚tea restructur„ri Óntr-o perioad„ Ón care fiecare om, fiecare gest, fiecare fapt conteaz„ ∫i se num„r„. Dac„ ar fi un joc de box am spune c„ intr„m sub tirania minutelor periculoase, c‚nd fiecare punct conteaz„, fiecare Óncle∫tare vrea s„ se termine fatal. Œn loc
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 s„ lucreze cu garda Ónchis„, premierul redeschide b„t„lia. Draga ∫i riscanta b„t„lie pentru Rom‚nia! ™i jocul nu e f„cut pentru jocuri, ci pentru solu˛ia cea mai bun„. Guvernul N„stase aude, vede, simte ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„. Trebuie s„ ∫i ac˛ioneze mai grabnic ∫i mai eficient!
Unele domenii au mers prost, s„n„tatea este unul dintre ele. Œn˛eleg noble˛ea premierului care nu-∫i atac„ nici la desp„r˛ire colegii de cabinet, dar noi nu avem de ce s„ n-o spunem: s„n„tatea a ∫chiop„tat ∫i nu ne-a f„cut glorie. A∫a cum, cred, la Ónv„˛„m‚nt s-a remarcat o fiin˛„ d„ruit„ ∫i brav„ care a Ón˛eles cu energie s„ predea ∫tafeta. Excep˛ional„ presta˛ie a avut ministrul Cozm‚nc„ a c„rui experien˛„ pozitiv„ sper ca, Ón noua sa formul„, noul minister s„ o duc„ mai departe.
Premierul ne-a prezentat aici un document de etap„, p„str‚nd ∫i Ón respectiva adresare c„tre Parlament acela∫i ton cump„tat, aceea∫i m„sur„ a lucrurilor. A considerat bun bilan˛ul, a notat c„ sunt destule neÓmpliniri. Œntr-adev„r, exist„ realiz„ri certe, dar, subliniez ∫i eu aici, e nevoie de revitalizarea st‚ngii social-democrate pe care o reprezent„m, a∫a cum nu trebuie ucise Ón plin„ tranzi˛ie nici orient„rile larg cuprinz„toare, de natur„, s„ zic, multicolor„, care au demonstrat suple˛ea ∫i inteligen˛a Guvernului nostru Ón etapa care a trecut. Œn vremuri tulburi, trebuie Óntr-adev„r instrumente complexe, dar st‚nga nu trebuie uitat„, ea face parte din marca unui partid social-democrat real.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Oricine urc„ o Ón„l˛ime se obi∫nuie∫te repede cu ea ∫i, cur‚nd, i se pare c„ e la ∫es. E o atitudine fireasc„ a naturii umane aceast„ grabnic„ adaptare. ™i urmeaz„ uitarea Ón„l˛imii reale, tocmai str„b„tute ∫i cucerite. Da, repet, ar fi normal s„ ne obi∫nuim cu locul pe care actualul Guvern a adus ˛ara. S„ ne obi∫nuim ∫i s„ nu uit„m. Dar e normal, din p„cate, s„ ∫i uit„m. A∫a cum e firesc s„ declar„m, f„r„ temei, c„ am cobor‚t, c„ suntem Ón pr„p„stii, c„ ne afl„m Ón mar∫arier.
Guvernul N„stase mai are multe de f„cut, multe din programul asumat. A∫a e. Dar, spre deosebire de unii din cei care critic„, ast„zi, la Partidul Social Democrat faptul c„ n-a f„cut destul, din ceea ce ei, Ómpreun„ cu partidele lor, n-au f„cut deloc, Guvernul N„stase se afl„ pe drumul spre ˛int„, se afl„ Ón exerci˛iul func˛iunii sale vitale Ón serviciul poporului rom‚n.
Politica extern„ coerent„ ∫i eficient„, la care s-au angajat ∫i pre∫edintele Iliescu, ∫i premierul N„stase, ∫i ministrul Geoan„, ∫i iat„, ∫i al˛i mini∫tri, doamna Hildegard Puwak, domnul Dan Ioan Popescu, domnul Ioan Rus, domnul Miron Mitrea, domnul Vasile Pu∫ca∫, e o dovad„ c„ atunci c‚nd se munce∫te pe drumurile europene ca un rob se poate tr„i Ón Europa ca un st„p‚n.
Urmeaz„ acum marile lovituri de politic„ intern„. Trebuie oprit ritmul deprecierii oamenilor din teritoriul muncii adev„rate. Trebuie redat un statut de eficien˛„ cercet„rii ∫tiin˛ifice, ∫i nu ∫tiu dac„ e cel mai inspirat statut cel acordat de Parlament cercet„rii Ón actuala structur„ guvernamental„, ministrul Valeca fiind un individ remarcabil. Trebuie oprite focurile inutile ale z‚zaniei dintre noi ∫i trebuie pornite focurile purificatoare ale relans„rii g‚ndirii ∫i ale rena∫terii faptei excep˛ionale.
Trebuie ref„cut„ starea de lini∫te a oamenilor prin Óns„n„to∫irea sistemului sanitar care a ajuns cel mai bolnav pacient al ˛„rii. Reforma Ón s„n„tate trebuie s„ Ónceap„ m‚ine diminea˛„.
Ar fi fost ru∫inos s„ nu ne ocup„m de pensionari, premierul n-a pierdut aceasta din vedere. Nu e vorba de mil„, ci de datorie a genera˛iei active fa˛„ de genera˛ia care a f„cut aceast„ Rom‚nie pe care demolatorii uituci ai anilor 1990 n-au reu∫it s„ o distrug„. Datoria fa˛„ de pensionari ˛ine de dou„ instan˛e, datoria fa˛„ de istorie ∫i datoria fa˛„ de p„rin˛i. S„ Ómplinim ambele obliga˛ii.
Ar fi profund social-democrat dac„ am reu∫i s„ asigur„m copiilor dota˛i ai categoriilor s„race ale societ„˛ii, ∫i sunt a∫a de mul˛i!, drumul spre ∫i prin ∫coal„ f„r„ s„-i l„s„m strivi˛i de mizerie. Aici cred c„ voi ini˛ia personal o lege pentru a da o ∫ans„ acestor tineri din toat„ ˛ara care n-au bani s„ ajung„ nici p‚n„ la gar„, necum s„ Ónve˛e tot ciclul de Ónv„˛„m‚nt.
Urgen˛ele istoriei, doamnelor ∫i domnilor, nu a∫teapt„, trebuie s„ trecem cu violen˛„ pe partea pozitiv„ a lucrurilor ∫i s„ construim condi˛ia uman„ Ón fa˛a lumii, s„ relans„m cercetarea ∫tiin˛ific„, solidaritatea social„, descentralizarea. S„ reducem drastic, dup„ modelul european, birocra˛ia, s„ d„m autoritate legilor ∫i autorit„˛ilor. S„ red„m dreptul sf‚nt la cetate culturii. S„ nu l„s„m Guvernul s„ se dep„rteze de popor ∫i de ale∫ii poporului. S„ ocrotim opozi˛ia ∫i s„ dezvolt„m mecanismele cunoa∫terii sociale, s„ fim preg„ti˛i de adev„r ∫i de confruntare, s„ ne facem cu febrilitate ∫i seriozitate datoria!
Guvernul N„stase a produs ast„zi aici dovada viabilit„˛ii sale, a puterii sale de regenerare, a voca˛iei sale de a nu se l„sa Ómb„tat de succese ∫i nici Óngenuncheat de insuccese. Schimbarea ro˛ilor locomotivei din mers are loc f„r„ accidente, sub ochii no∫tri.
S„ avem grij„, domnule prim-ministru, de linia spre viitor, s„ nu o s„r„cim de traverse, ni∫te traverse ce pot p„rea folositoare ∫i momentului. Avem un prezent, dar avem ∫i un viitor. Drumul c„tre el trebuie consolidat prin bunul nostru sim˛, eficien˛„, prin seriozitatea cuv‚ntului dat de noi ∫i prin toate celelalte traverse c„rora trebuie s„ le d„m via˛a noastr„ acum.
Am auzit aici c„, de fapt, Guvernul a c„zut. A∫a este, Guvernul N„stase cade Ón sus, Ón propriul s„u program. Din asemenea c„deri se compune saltul Ónainte c„tre Rom‚nia de m‚ine.
De aceea, Ón momentul Ón care domnul senator Petre Roman a ridicat aceast„ excep˛ie, l-am rugat pe domnul ministru Gaspar s„ transmit„ rug„mintea noastr„ celor dou„ birouri, de a clarifica aceast„ problem„ prealabil„ Ónainte de a intra la discu˛ia pe fond.
Putem s„ discut„m la infinit despre procedur„, putem s„ accept„m argumente pentru, pornind de la anumite precedente sau de la anumite modele dintr-o parte sau alta. A intervenit ∫i o lege nou„, privind organizarea Guvernului. Putem s„ discut„m ∫i despre corelarea sau leg„tura Óntre articolele 36 ∫i 37. Dar, p‚n„ la urm„, ceea ce cred eu c„ este important este de a vedea Ón ce m„sur„ Guvernul c„ruia i s-a dat votul de Óncredere
de c„tre Parlament Ón decembrie 2000 subzist„ ∫i vine Ón Parlament pentru a cere ni∫te modific„ri de structur„. Nu vreau s„ reiau chestiunile de procedur„, ele au fost tran∫ate printr-un vot ∫i mi se pare c„ este absolut inutil s„ relu„m aceast„ discu˛ie. Dar am vrut, dup„ ce acest vot a fost exprimat, s„ v„ prezint ∫i un punct de vedere pe care Ól formulez ∫i Ón calitate de parlamentar, ∫i Ón calitate de prim-ministru.
Œn ceea ce prive∫te modific„rile, scrisoarea mea c„tre Parlament nu a fost Ón sensul de a veni aici Ón Parlament pentru a face Guvernul Ómpreun„, cu tot respectul pentru Parlament. ™tiu care este diferen˛a dintre prerogativele Parlamentului ∫i prerogativele primului-ministru. Primul-ministru este cel care poart„ r„spunderea ∫i partidul pe care Ól reprezint„ Ón leg„tur„ cu performan˛a sau neperforman˛a echipei care joac„ pe teren.
Œn mod evident, pot s„ apar„ nemul˛umiri. Œn mod evident, printr-o mo˛iune de cenzur„, Guvernul, Ón configura˛ia de dinainte sau Ón configura˛ia de acum, putea s„ fie r„sturnat. Dar Ón momentul acesta noi am venit pentru a v„ prezenta pentru un vot clar, da sau nu, dac„ sunte˛i de acord sau nu. Poate nu sunte˛i de acord cu aceast„ configura˛ie. Eu sper c„ ve˛i fi de acord, pentru c„ ra˛iunile prezentate sunt, cred, sus˛inute de argumente foarte solide. Unii spun, iat„, faptul c„ restr‚ngem acum sau restructur„m, sau schimb„m unele lucruri arat„ c„ ei au avut dreptate acum dou„ mii de ani sau acum trei ani sau acum dou„ luni. Noi nu ne putem raporta la realitate dec‚t Ón timp real.
Func˛ionalitatea Guvernului, a configura˛iei din 2000 a fost verificat„ prin rezultatele ob˛inute. Este ceea ce spun ∫i sondajele de opinie, este ceea ce ne spun ∫i organiza˛iile interna˛ionale, ceea ce ne spun ∫i cei cu care ne Ónt‚lnim la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul structurilor profesionale, la nivelul popula˛iei. Œn momentul Ón care popula˛ia va avea o alt„ idee, o alt„ op˛iune, d‚n∫ii vor dori s„ se Óntoarc„ la o formul„ de colaborare ∫i de Guvern P.N.L.-P.D. pentru a se repeta ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón perioada 1997—2000, pentru o guvernare de acela∫i tip, sigur, popula˛ia va decide acest lucru, atunci c‚nd va decide.
Deocamdat„, ceea ce putem s„ observ„m dup„ aproape 3 ani de guvernare este c„ noi am rezolvat foarte multe probleme. ™tim c„ mai sunt probleme de rezolvat ∫i consider„m c„ o nou„ configura˛ie poate s„ fie util„ pentru aceste lucruri. Œn plus, consider„m c„ trebuie s„ ne concentr„m foarte mult pe un obiectiv care va avea o valoare simbolic„ pentru noi ca ˛ar„ ∫i Ón acela∫i timp o implica˛ie practic„ extraordinar„: finalizarea negocierilor cu Uniunea European„ p‚n„ Ón octombrie 2004. Va Óncepe Ón cur‚nd reuniunea de la Salonic. Sunt convins, Ón urma discu˛iilor, preg„tirilor, negocierilor pe care le-am purtat, textul referitor la Rom‚nia va fi extrem de Óncurajator. Va fi Óns„ important ce vom face Ón lunile urm„toare pentru a Óncheia negocierile. Pentru asta avem nevoie de o echip„ care s„ se concentreze mai mult pe aceast„ direc˛ie.
Este firesc ca Ón echipa noastr„, atunci c‚nd apar modific„ri tactice, de orientare, s„ apar„ ∫i modific„ri Ón structura, Ón forma echipei. Este ceea ce am venit s„ v„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 comunic„m. Mi se pare aberant ca atunci c‚nd r„spundem societ„˛ilor comerciale, celor care se pl‚ng c„ sunt c„lca˛i de nenum„rate structuri de control, Ón momentul Ón care vrem s„ asigur„m o autonomie care s„ permit„ cu adev„rat func˛ionarea mecanismelor de control Óntr-un mod mai bun ∫i care s„ nu reprezinte o h„r˛uire pentru contribuabili ∫i pentru oameni de afaceri, s„ fim b„nui˛i de rele inten˛ii.
Eu cred c„ trebuie s„ Óncerc„m s„ ne acord„m o prezum˛ie de bun„-credin˛„ ∫i de inten˛ii bune pentru ceea ce vrem s„ facem. Sigur c„ avem interesul ca lucrurile s„ mearg„ mai bine. Dac„ am s„ v„ spun c„ nu avem ∫i o component„ politic„ sau electoral„ Ón ac˛iunile pe care le facem nu m-a˛i crede. ™i nici n-ar fi adev„rat, dar aceste lucruri pot s„ vin„ Ón bine sau Ón r„u, Ón func˛ie de ceea ce facem Ón programul de guvernare. ™i acest lucru Ól facem, repet, cu bun„-credin˛„.
Evident c„, printr-o politic„ de spectator, Óntotdeauna se pot g„si formule mai bune. Œntotdeauna ∫tim mai bine din tribun„ cine ar trebui s„ joace pe teren, ∫tim cine ar trebui s„ fie coordonator de joc, ∫tim cine ar trebui s„ joace pe st‚nga, cine s„ joace pe dreapta. Din tribun„, sigur, putem s„ privim lucrurile deta∫at. Sunt partide care sunt specializate Ón politica din tribun„.
Sigur c„ tenta˛ia populismului este foarte mare. Sigur c„ tema na˛ionalismului ∫i-a pierdut foarte mult din valoare. Œn momentul Ón care...
V„ mul˛umesc.
## 36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
Cre˛ Nicoar„ prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Cristea Marin prezent Jipa Florina Ruxandra absent„ Cri∫an Emil absent Kelemen Atilla Béla Ladislau prezent Dan Matei-Agathon prezent Kelemen Hunor prezent Daraban Aurel prezent Kerekes Károly absent Dinu Gheorghe absent Konya-Hamar Sándor prezent Dobre Traian prezent Kovács Csaba-Tiberiu prezent Dobre Victor Paul absent Kovács Zoltán prezent Dobrescu Smaranda prezent„ Lari Iorga Leonida absent„ Dol„nescu Ion absent Laz„r Maria prezent„ Dorian Dorel prezent L„p„dat ™tefan absent Dorneanu Valer prezent L„pu∫an Alexandru prezent Dragomir Dumitru absent Leon„chescu Nicolae absent Drago∫ Liviu Iuliu absent Lep„datu Lucia Cornelia prezent„ Dragu George prezent Lep∫a Victor Sorin absent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil absent Longher Ghervazen absent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent Loghin Irina absent„ Dumitrescu Cristian Sorin prezent Luchian Ion absent Dumitriu Carmen prezent Magheru Paul absent Du˛u Constantin absent Maior Laz„r Dorin prezent Du˛u Gheorghe prezent Makkai Grigore prezent Enescu Nicolae absent Man Mircea absent Erdei Dolóczki István prezent Manolescu Oana prezent Eserghep Gelil absent Marcu Gheorghe prezent F‚c„ Mihail absent Mardari Ludovic absent Firczak Gheorghe prezent Marin Gheorghe prezent Florea Ana prezent Marineci Ionel prezent Florescu Ion prezent Márton Árpád Francisc prezent Fotopolos Sotiris prezent M„laimare Mihai-Adrian prezent Frunz„verde Sorin absent M„r„cineanu Adrian absent Gaspar Acsinte prezent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Georgescu Florin prezent M‚ndroviceanu Vasile absent Georgescu Filip prezent Mera Alexandru Liviu absent Gheorghe Valeriu absent Merce Ilie absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Me∫ca Sever prezent Gheorghiu Adrian prezent Miclea Ioan absent Gheorghiu Viorel prezent Micula C„t„lin absent Ging„ra∫ Georgiu prezent Mihalachi Vasile prezent Giuglea ™tefan prezent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Godja Petru absent Mincu Iulian absent Gr„dinaru Nicolae prezent Mircea Costache absent Grigora∫ Neculai prezent Mirciov Petru prezent Gubandru Aurel prezent Miron Vasile prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Mitrea Miron Tudor prezent Ha∫otti Puiu absent Mitrea Manuela prezent„ Hogea Vlad Gabriel absent Mitu Dumitru Octavian prezent Holtea Iancu absent Mi˛aru Anton prezent Hrebenciuc Viorel prezent MÓnzÓn„ Ion absent Ianculescu Marian absent Mocanu Alexandru absent Ifrim Mircea absent Mocioalc„ Ion prezent Ignat Miron prezent Mocioi Ion absent Iliescu Valentin Adrian prezent Mogo∫ Ion absent Ionel Adrian prezent Mohora Tudor prezent Ionescu Anton absent Moisescu George Dumitru absent Ionescu Costel Marian absent Moisoiu Adrian absent Ionescu Dan absent Moi∫ V„s„lie absent Ionescu Daniel absent Moldovan Petre prezent Ionescu Mihaela absent„ Moldovan Carmen Ileana prezent„ Ionescu R„zvan prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Ionescu Smaranda absent„ Moraru Constantin Florentin prezent Iordache Florin prezent Motoc Marian-Adrian prezent Iriza Marius absent Musc„ Monica Octavia absent„ Iriza Scarlat prezent Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 |Naidin Petre|prezent|Rasovan Dan Grigore|prezent| |---|---|---|---| |Nan Nicolae|absent|R„doi Ion|prezent| |Nassar Rodica|prezent„|R„dulescu Grigore Emil|absent| |Naum Liana Elena|prezent„|Ro∫cule˛ Gheorghe|prezent| |N„dejde Vlad-George|prezent|Rus Emil|absent| |N„stase Adrian|prezent|Rus Ioan|prezent| |N„stase Ioan Mihai|prezent|Ru∫anu Dan Radu|absent| |Neac∫u Ilie|prezent|Sadici Octavian|absent| |Neagu Ion|prezent|Sali Negiat|prezent| |Neagu Victor|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Neam˛u Horia Ion|prezent|Sandu Alecu|absent| |Neam˛u Tiberiu Paul|prezent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Negoi˛„ Liviu Gheorghe|absent|Saulea D„nu˛|absent| |Nica Dan|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Nicolae Ion|prezent|S„punaru Nini|absent| |Nicol„escu Gheorghe-Eugen|absent|S‚rbu Marian|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Sb‚rcea Tiberiu Sergius|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Niculescu Constantin|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|prezent|Severin Adrian|absent| |Nistor Vasile|absent|Simedru Dan Coriolan|absent| |Ni˛„ Constantin|prezent|Sire˛eanu Mihail|prezent| |Oltean Ioan|absent|Sonea Ioan|absent| |Olteanu Ionel|absent|Spiridon Nicu|prezent| |Oltei Ion|prezent|Stan Ioan|prezent| |Onisei Ioan|absent|Stan Ion|prezent| |Palade Doru Dumitru|absent|Stana-Ionescu Ileana|prezent„| |Pambuccian Varujan|prezent|Stanciu Anghel|absent| |Pa∫cu Ioan Mircea|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |Pataki Iulia|prezent„|St„nescu Alexandru-Octavi|prezent| |P„duroiu Valentin|prezent|St„ni∫oar„ Mihai|absent| |P„∫cu˛ ™tefan|absent|Stoian Mircea|absent| |P„un Nicolae|absent|Stoica Valeriu|absent| |Pécsi Ferenc|prezent|Stroe Radu|absent| |Pere∫ Alexandru|absent|Stuparu Timotei|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent|Suciu Vasile|prezent| |Petru∫ Octavian Constantin|prezent|Suditu Gheorghe|prezent| |Ple∫a Eugen Lucian|absent|Székely Ervin-Zoltán|prezent| |Pop Napoleon|absent|Szilágyi Zsolt|absent| |Podgoreanu Radu|prezent|™naider Paul|absent| |Popa Constan˛a|absent„|™tefan Ion|prezent| |Popa Cornel|absent|™tef„nescu Codrin|prezent| |Popa Virgil|absent|™tef„noiu Luca|prezent| |Popescu Ioan Dan|prezent|™tirbe˛ Cornel|absent| |Popescu Costel-Eugen|absent|Tamás Sándor|prezent| |Popescu Dorin Grigore|absent|T„r‚˛„ Culi˛„|prezent| |Popescu Gheorghe|prezent|T‚rpescu Pavel|prezent| |Popescu Kanty C„t„lin|prezent|Tcaciuc ™tefan|prezent| |Popescu Virgil|prezent|Timi∫ Ioan|prezent| |Popescu-Bejat ™tefan Marian|absent|Toader Mircea Nicu|absent| |Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton|absent|Todoran Pavel|prezent| |Posea Petre|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Predic„ Vasile|absent|Toró Tiberiu|prezent| |Pribeanu Gheorghe|absent|Tudor Marcu|absent| |Priboi Ristea|absent|Tudose Mihai|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|absent|Tunaru Raj-Alexandru|absent| |Pu∫ca∫ Vasile|prezent|fbulc„ Alexandru|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|prezent„|focu Iulian Costel|prezent| |Puzdrea Dumitru|absent|Varga Attila|prezent| |Radan Mihai|prezent|Vasile Aurelia|prezent„| |Ráduly Róbert Kálmán|prezent|Vasilescu Nicolae|absent| |Raicu Romeo Marius|absent|Vasilescu Lia Olgu˛a|absent„|
## 38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003
|Vasilescu Valentin|absent|Hoha Gheorghe|prezent| |---|---|---|---| |Vekov Károly-János|prezent|Honcescu Ion|prezent| |Verbina Dan|prezent|Horga Vasile|absent| |Vida Iuliu|prezent|Hri˛cu Florin|prezent| |Vi∫inescu Marinache|absent|Ila∫cu Ilie|absent| |Voicu M„d„lin|prezent|Iliescu Ion|prezent| |Voinea Olga Lucheria|prezent„|Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Voinea Florea|prezent|Iorga Nicolae Marian|absent| |Winkler Iuliu|prezent|Iorgovan Antonie|absent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent|Iustin Mircea Teodor|absent| |Z„voianu Ioan Dorel|prezent|Kereskeny Alexandru|prezent| |Zgonea Valeriu ™tefan|prezent|Leca Aureliu|absent| |**Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**||Lupoi Mihail<br>Maghiar Teodor|absent<br>prezent| |Mai este cineva care nu a fost strigat?|Nu.|Marcu Ion|absent| |Acatrinei Gheorghe|absent|Marinescu Simona Ana Maria|prezent„| |Alexa Constantin|prezent|Markó Béla|prezent| |Alexandru Ionel|absent|Matei Vintil„|prezent| |Apostolache Victor|prezent|Matei Viorel|prezent| |Athanasiu Alexandru|absent|M„rgineanu ™tefan Gheorghe|absent| |Badea Dumitru|absent|Mihordea Mircea|absent| |Balcan Viorel|prezent|Mocanu Vasile|prezent| |B„dulescu Doru Laurian|prezent|Munteanu Tudor Marius|prezent| |B„lan Angela Mihaela|absent„|Nedelcu Mircea|absent| |B„l„l„u Constantin|absent|Németh Csaba|prezent| |Bela∫cu Aron|absent|Nicolaescu Ioan|prezent| |Belu Ioan|absent|Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Bichine˛ Corneliu|absent|Nicolai Norica|absent„| |Bindea Liviu-Doru|absent|Nicolescu Constantin|prezent| |BÓciu Constantin|absent|Novolan Traian|prezent| |Br„di∫teanu ™erban Alexandru|prezent|Onaca Dorel-Constantin|absent| |Bucur Dionisie|prezent|Oprescu Sorin Mircea|prezent| |Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe|absent<br>absent|Opri∫ Octavian<br>Otiman P„un-Ion|prezent<br>absent| |C‚rciumaru Ion<br>Ciocan Maria|absent<br>absent„|Paleologu Alexandru<br>Pan„ Aurel|absent<br>absent| |Cioc‚rlie Alin Teodor<br>Codreanu Dumitru<br>Constantinescu Dan|prezent<br>absent<br>absent|Pan„ Viorel Marian<br>Pa∫tiu Ioan<br>P„curariu Iuliu|prezent<br>absent<br>absent| |Constantinescu Eugen Marius|absent|P„curaru Nicolae Paul Anton|nu voteaz„,| |Cozm‚nc„ Octav|absent||conform de-| |Cr„ciun Avram<br>Cristolovean Ioan|prezent<br>prezent|P„tru Nicolae|ciziei grupului<br>absent| |Dina Carol|absent|P„unescu Adrian|prezent| |Dinescu Valentin|absent|Penciuc Corin|absent| |Dinu Marin<br>Dobrescu Maria Antoaneta|prezent<br>prezent„|Pete ™tefan<br>Petre Maria|prezent<br>absent„| |Dumitrescu Viorel|absent|Petrescu Ilie|absent| |Du˛„ Vasile<br>Eckstein-Kovács Péter|prezent<br>prezent|Pl„tic„-Vidovici Ilie<br>Pop Dumitru Petru|prezent<br>absent| |Fabini Hermann Armeniu|absent|Pop de Popa Ioan|prezent| |F„ni˛„ Tri˛„|prezent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Feldman Radu Alexandru|absent|Popescu Dan Mircea|prezent| |Filipa∫ Avram|prezent|Popescu Lauren˛iu-Mircea|prezent| |Filipescu Cornel|absent|Predescu Ion|prezent| |Florescu Eugeniu Constantin|absent|Prichici Emilian|prezent| |Flutur Gheorghe|absent|Pricop Mihai-Radu|prezent| |Frunda György|prezent|Pris„caru Ghiorghi|prezent| |G„ucan Constantin|absent|Pruteanu George Mihail|prezent| |Gogoi Ion|absent|Pujin„ Nelu|absent| |Guga Ioan|prezent|Puskás Valentin-Zoltán|prezent| |Hanganu Romeo Octavian|absent|Radu Constantin|prezent| |H‚r∫u Ion|prezent|Rah„u Dan Nicolae|absent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Rece Traian prezent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel absent S‚rbulescu Ion absent Seche Ion prezent Seres Dénes prezent Sin Niculae prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Sporea Elena prezent„ St„noiu Rodica Mihaela prezent„ Stoica Fevronia absent„ Szabó Károly-Ferenc prezent ™elaru Rodica prezent„ ™tefan Viorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai absent Vajda Borbala prezent„ Vasile Radu absent V„c„roiu Nicolae prezent Vela Ion absent Verestóy Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Zanc Grigore prezent Zl„vog Gheorghe absent
— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere privind cooperarea Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Norvegiei pentru Implementarea Ón comun (JI) ∫i a Acordului asupra proiectului îDezvoltarea utilit„˛ilor municipale — sistemul de Ónc„lzire din F„g„ra∫, faza a doua, CT5, CT6, CT7, CT8, jude˛ul Bra∫ov“, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001;
— Legea privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ ∫i a unor legi speciale;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2002 dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, semnat la Bucure∫ti ∫i la Bruxelles la 1 aprilie 2003;
— Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e;
— Legea privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statului Kuweit privind statutul for˛elor Rom‚niei Ón Statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 ∫i 11 martie 2003;
— Legea pentru aderarea Rom‚niei la art. 1, Ón forma modificat„, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcan„ ∫i altor dispozitive, Ón forma modificat„, adoptat la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996) ∫i la Protocolul adi˛ional privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Conven˛iei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca produc‚nd efecte
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/30.VI.2003 traumatice excesive sau care ar lovi f„r„ discriminare, adoptat„ la Geneva la 10 octombrie 1980;
— Legea pentru ratificarea Conven˛iei consulare Óntre Rom‚nia ∫i Republica Macedonia, semnat„ la Skopje la 6 noiembrie 2002;
— Legea pentru ratificarea Acordului Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere interna˛ionale, semnat la Bucure∫ti la 26 noiembrie 2002;
— Legea pentru ratificarea Protocolului op˛ional la Conven˛ia asupra elimin„rii tuturor formelor de discriminare fa˛„ de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prev„zute de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945— 22 decembrie 1989;
— Legea privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al c„r˛ii electronice de identitate;
— Legea privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului.
A∫tepta˛i, Ón continuare, rezultatul votului.
## PAUZ√
## DUP√ PAUZ√