ªi ai U.D.M.R.-ului, la vremea respectivã, ºi care, acum, ne permite sã venim cu aceastã formulã agregatã pentru a da un mesaj pe o temã pe care dânºii nu au avut curajul, la vremea respectivã, sã se angajeze. Pentru cã, dacã ar fi fãcut aceste lucruri în perioada respectivã, probabil cã noi ar fi trebuit sã venim acum cu alte teme pentru a le rezolva sub aspect legislativ.
ªi acum sã-mi daþi voie, stimaþi colegi, sã vã prezint ceea ce este, de fapt, scrisoarea de însoþire, ca sã spun aºa, a acestei legi pentru care vã cerem atenþie, vã cerem înþelegere ºi cooperare.
ªtim fãrã îndoialã cã acest text nu este un text perfect. Am fi dorit sã avem un text foarte bun sau cât mai bun. Am fãcut eforturi în acest sens ºi am sã vã prezint aceste lucruri pe parcursul expunerii mele.
S-au fãcut încercãri ºi în aceste ultime ore pentru a îmbunãtãþi textul, au fost unele idei suplimentare, unele texte suplimentare care au circulat.
Din punct de vedere procedural, însã, noi nu ne putem angaja rãspunderea decât pe textul pe care l-am transmis Birourilor permanente, chiar dacã suntem conºtienþi cã pe parcurs s-au mai descoperit ºi alte elemente care ar fi putut fi adãugate. Însã suntem absolut deschiºi de a discuta, la nivelul Guvernului, sau de a sprijini orice altã iniþiativã legislativã care sã corecteze eventuale lacune ale acestei legi.
Nu cred cã prin aceastã lege vom putea sã rezolvãm toate problemele referitoare la cauzele ºi la formulele de utilizat în lupta împotriva corupþiei.
De aceea, fãrã îndoialã, este vorba doar de încã un moment, de încã un semnal pe care dorim sã-l dãm cu toþii în aceastã activitate, urmând ca, pe parcurs, prin colaborarea tuturor grupurilor parlamentare, sã gãsim ºi alte elemente care sã îngrãdeascã, pe cât este posibil, tentaþia corupþiei sau suspiciunea de corupþie.
Guvernul aduce astãzi, în faþa Parlamentului, sub forma angajãrii rãspunderii asupra unui proiect de lege, o problemã care a frãmântat societatea româneascã în ultimul deceniu, cu mare rezonanþã atât pe plan intern, cât ºi pe plan extern: problema corupþiei.
Recurgerea la aceastã procedurã legislativã reprezintã un act de responsabilitate din partea Guvernului, faþã de un obstacol în asigurarea credibilitãþii României, a instituþiilor statului, a clasei politice.
Þin sã declar în mod expres, în plenul celor douã Camere ale Parlamentului, cã Guvernul României, bazându-se pe dispoziþiile art. 113 alin. (1) din Constituþie, îºi angajeazã rãspunderea asupra unui proiect de lege menit sã ofere soluþii eficiente de prevenire ºi de combatere a corupþiei, asigurând transparenþã în exercitarea funcþiei publice ºi mediului de afaceri.
Prin proiectul de lege pe care îl promovãm astãzi, am deplina convingere cã facem un pas important pe calea onorãrii ofertei noastre electorale ºi de guvernare, precum ºi angajamentelor faþã de Uniunea Europeanã ºi NATO.
Aceastã iniþiativã a Guvernului, care sprijinã direct aplicarea strategiei naþionale pentru combaterea corupþiei, are loc la un an de la adoptarea Programului naþional ºi Planului de prevenire a corupþiei ºi a Planului naþional de acþiune împotriva corupþiei.
Mãsurile propuse în proiectul de lege sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuate de Guvern asupra realitãþii româneºti ºi a percepþiilor interne ºi internaþioanle privind fenomenul corupþiei în þara noastrã.
În acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor evaluãri instituþionale, guvernamentale ºi neguvernamentale, ale investitorilor strãini ºi ale mediului de afaceri din þara noastrã, precum ºi rezultatele unor studii sociologice realizate în România.
O datã cu accelerarea integrãrii României în Uniunea Europeanã ºi în NATO, trebuie sã ne concentrãm tot mai mult asupra bunei funcþionãri a statului de drept, a administraþiei publice, asupra modului de aplicare a legii sau asupra compatibilitãþii mediului economic cu regulile unei economii de piaþã.
Din aceastã perspectivã, combaterea fenomenului corupþiei este esenþialã pentru materializarea angajãrii consecvente a Guvernului României, a societãþii româneºti în ansamblu, în asumarea ºi îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã ºi NATO.
Nu ne propunem cu aceastã ocazie sã facem un bilanþ detaliat al mãsurilor preventive, precum ºi al acþiunilor concrete desfãºurate în primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de corupþie.
Am aprobat de urgenþã, la începutul anului 2001, legile care permit retrocedarea terenurilor agricole ºi forestiere, precum ºi a imobilelor confiscate abuziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, în primãvara anului 2003, sã avem peste 92% titluri de proprietate eliberate, faþã de 70% cât erau în decembrie 2000. A fost retrocedat un numãr însemnat de imobile, peste 8.200, urmând ca restituirea în naturã sã se intensifice, potrivit reglementãrilor adoptate în ultima perioadã.
Mãsuri esenþiale de combatere a corupþiei au fost luate, practic, în toate domeniile: achiziþiile publice, licitaþiile electronice unde, prin cele 73.000 de licitaþii, s-au economisit peste 1.100 miliarde lei, stoparea adopþiilor internaþionale în condiþiile cunoscute, înfiinþarea ghiºeului unic în instituþii publice ºi la registrul comerþului, reglementarea transparenþei tuturor actelor normative, îmbunãtãþirea ºi monitorizarea mediului de afaceri, prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informatice ºi altele.
Un rol important în aceastã luptã îl are, fãrã îndoialã, ºi înfiinþarea Parchetului Naþional Anticorupþie, care pânã în prezent ºi-a dovedit utilitatea ºi eficienþa prin instrumentarea unor fapte ºi acte relevante de corupþie. Toate aceste acþiuni s-au desfãºurat în conformitate cu Programul de prevenire ºi Planul de combatere a corupþiei, adoptate de Guvern.
În continuarea acestui ansamblu de acþiuni, prin prezentul proiect de lege Guvernul asigurã deschiderea unei ofensive radicale împotriva corupþiei. Punerea în aplicare a legii are menirea sã restabileascã încrederea populaþiei ºi a comunitãþii oamenilor de afaceri în capacitatea de acþiune a Guvernului ºi în puternica sa voinþã de a acþiona pentru a elimina corupþia din structurile societãþii româneºti, pe toate palierele sale.
Voinþa politicã a Guvernului va trebui sã-ºi gãseascã un ecou consistent, materializat în participarea întregii societãþi româneºti: partide politice, Parlament, massmedia, societate civilã, populaþia.
Noile reglementãri pe care vi le supunem atenþiei reprezintã reacþii concrete în plan legislativ, instituþional ºi în planul promovãrii publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dupã 1989.
Totodatã, aceste reglementãri au fost concepute în spiritul unui imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care sã le scoatã din abstractul literei legii ºi sã le facã eficiente, aducându-le mai aproape de oameni ºi de problemele lor reale.
Soluþiile din proiectul de Lege privind angajarea rãspunderii Guvernului constituie o reacþie la semnalele critice provenite din mediul intern, dar ºi din unele aprecieri externe. Am în vedere evaluãrile Comisiei Europene, ale F.M.I. ºi Bãncii Mondiale, ale ”Transparency
InternationalÒ, ”Freedom HouseÒ, BERD, GRECO, Consiliul Europei, ca ºi semnale ale asociaþiilor oamenilor de afaceri români ºi strãini, ale Consiliului investitorilor strãini din România, ale unor ambasade strãine la Bucureºti.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Mãsurile ºi obiectivele cuprinse în proiectul de lege ar rãmâne inutile dacã nu le-am racorda la pulsul concret al societãþii, dacã nu s-ar pune în aplicare cu ºi pentru cetãþeni.
Efortul guvernamental de combatere a corupþiei depinde în mare mãsurã de sprijinul tuturor formaþiunilor politice, precum ºi al societãþii civile ºi mass-media.
Etapa de acþiune iniþiatã prin acest proiect legislativ implicã practici instituþionale îmbunãtãþite, deschise ºi transparente, care impun o participare mai activã a cetãþenilor la evidenþierea ºi izolarea fenomenului corupþiei, participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate corupþiei ºi a monitoriza consistenþa rãspunsului instituþional.
Trebuie sã privim realitatea cu ochi critic ºi autocritic, dar, în acelaºi timp, nu trebuie sã facem rabat de la echilibru ºi luciditate. Sã recunoaºtem cã avem o problemã, corupþia, însã ºi zvonistica ºi, mai ales, falsele etichetãri politice îºi au contribuþia lor care nu trebuie omisã din vedere. Pe lângã realitatea datã, existã ºi importante mistificãri. Aº adãuga faptul cã, din pãcate, partidele politice s-au preocupat mult prea puþin de prevenirea ºi combaterea corupþiei atunci când se aflau la putere. În prezent, partidele din opoziþie se manifestã ca ºi când ar afla de corupþie acum ºi nu ar avea nici o responsabilitate în legãturã cu acest fenomen.
În sensul rãspândirii unei culturi civice solide, Guvernul îºi propune un parteneriat cu reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale preocupate de urmãrirea ºi semnalarea fenomenului corupþiei, pentru implicarea efectivã a societãþii civile în evaluarea programelor ºi proiectelor iniþiate pe acest domeniu.
Avem în vedere în acest sens realizarea unor campanii publice de anvergurã pentru creºterea conºtientizãrii cetãþenilor asupra consecinþelor fenomenului corupþiei ºi totodatã o mobilizare mai puternicã pentru cunoaºterea ºi promovarea mãsurilor preventive pe care le întreprindem în combaterea acestui flagel.
Stimaþi parlamentari,
Nu existã o singurã concepþie privind corupþia, dar cetãþenii tind sã absolutizeze componenta bãneascã a corupþiei, neglijând serviciile reciproce, sursã indirectã de îmbogãþire.
Cu toþii cred cã suntem de acord cu privire la caracterul extins, de proporþii, al corupþiei la nivelul societãþii româneºti. Insuficienta diferenþiere a fenomenelor de corupþie ce au loc, a instituþiilor implicate duce la un criticism general, la o radicalizare a opiniei publice în acuzarea sistemului politic de corupþie. Acesta este, practic, principalul motiv al deteriorãrii relaþiei de reprezentativitate dintre cetãþeni ºi clasa politicã.
În momentul în care aceastã relaþie ajunge sã fie perturbatã, însãºi funcþionarea regimului politic democratic este pusã în pericol. Nemulþumirile exprimate ºi de societatea civilã sunt o dovadã a faptului cã relaþia dintre cetãþean ºi autoritãþi este încã afectatã de disfuncþionalitãþi cronice, greu de remediat. Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor în plan legislativ, urmãrindu-se apropierea autoritãþilor de nevoile concrete ale cetãþenilor. Marea problemã rãmâne însã tocmai discrepanþa dintre prevederea legalã ºi practica instituþionalã existentã.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Sunt anumite domenii evidenþiate de cetãþeni ca fiind cele mai expuse fenomenului corupþiei. Printre acestea figureazã sistemul vamal, sistemul judiciar, poliþia, sistemul administraþiei publice. Comenzile publice reprezintã activitatea cea mai favorabilã corupþiei, în judecata majoritãþii cetãþenilor, aici fiind incluse lucrãrile publice pentru construcþii, sãnãtatea publicã ºi poliþia. Aºadar, putem sã tragem concluzia cã spaþiul public ºi activitãþile care au legãturã cu sfera politicã sunt cele mai suspecte, potrivit percepþiei populaþiei, dar ºi estimãrilor sociologice.
Proiectul de lege pentru care Guvernul îºi angajeazã astãzi rãspunderea în faþa Parlamentului îºi propune sã elimine cauzele generatoare de corupþie tocmai în domeniile în care coeficientul de vulnerabilitate este mai ridicat.
Având în vedere implicaþiile fenomenului corupþiei asupra societãþii, prevenirea ºi combaterea acestui fenomen necesitã pe plan legislativ o abordare multidisciplinarã ºi sistematicã, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal pânã la disciplinarea raporturilor de drept comercial ºi asigurarea transparenþei în viaþa economicã.
În acest sens, Guvernul a elaborat prezentul proiect de lege ca o reglementare complexã care, pe lângã dispoziþiile ce se circumscriu pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, cuprinde ºi dispoziþii din alte materii conexe, indispensabile realizãrii scopului urmãrit.
Am sã mã refer în continuare, pe scurt, la principalele reglementãri pe care le conþine proiectul de lege asupra cãruia Guvernul a hotãrât sã-ºi angajeze rãspunderea.
Coloana vertebralã a proiectului de lege o constituie prevederile referitoare la conflictul de interese ºi la regimul incompatibilitãþilor în exercitarea demnitãþilor publice ºi a funcþiilor publice. Se completeazã astfel cadrul legal instituit în þara noastrã pentru prevenirea ºi combaterea folosirii abuzive a funcþiilor publice, a obþinerii unor câºtiguri necuvenite în exercitarea acestora.
Prevederile proiectului se înscriu totodatã pe linia documentelor internaþionale în materie ºi se regãsesc în unele legislaþii europene, cum sunt cea italianã, cehã, spaniolã, portughezã.
În cadrul dispoziþiilor generale este definit conflictul de interese ca fiind situaþia în care persoana ce exercitã o demnitate publicã sau funcþie publicã are un interes personal, de naturã patrimonialã, care ar putea influenþa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuþiilor care-i revin, potrivit Constituþiei ºi altor acte normative.
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitãþilor ºi funcþiilor publice sunt imparþialitatea, integritatea, transparenþa deciziei ºi supremaþia interesului public.
Conflictul de interese este reglementat pentru urmãtorele demnitãþi ºi funcþii publice: preºedintele României, funcþia de membru al Guvernului, funcþiile publice de autoritate din administraþia publicã centralã ºi localã, magistraþii, aleºii locali, funcþionarii publici. Este prevãzutã obligativitatea întocmirii declaraþiei de interese a persoanelor care exercitã demnitãþi ºi funcþii publice, declaraþie în care se includ funcþiile deþinute în cadrul unor asociaþii, fundaþii sau alte organizaþii neguvernamentale ori partide politice, activitãþile profesionale remunerate, calitatea de acþionar sau asociat la societãþile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituþii de credit, societãþile de asigurare ºi cele financiare.
Este reglementatã, totodatã, interdicþia de utilizare a numelui, însoþit de calitatea persoanei care exercitã demnitãþile ºi funcþiile publice, în orice acþiune publicitarã privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepþia publicitãþii gratuite pentru scopuri caritabile.
Declaraþiile de interese sunt publice ºi se consemneazã într-un registru special, denumit Registrul declaraþiilor de interese.
Pe de altã parte, în proiectul de lege sunt reglementate incompatibilitãþile care vizeazã calitatea de parlamentar, funcþia de membru al Guvernului ºi alte funcþii publice de autoritate din administraþia publicã centralã ºi localã, magistraþii, aleºii locali ºi funcþionarii publici.
Potrivit proiectului, calitatea de deputat ºi de senator, precum ºi funcþia de membru al Guvernului ºi alte funcþii publice de autoritate din administraþia publicã centralã sunt incompatibile cu funcþia de preºedinte, vicepreºedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraþie sau cenzor la societãþile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituþii de credit, societãþile de asigurare ºi cele financiare, precum ºi la instituþiile publice, funcþia de preºedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale acþionarilor sau asociaþilor la societãþile comerciale, funcþia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãþilor comerciale, funcþia de manager sau membru al consiliilor de administraþie ale regiilor autonome, companiilor ºi societãþilor naþionale sau calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Au fost stabilite cazurile de incompatibilitate privind pe prefecþi, subprefecþi, primari, viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi ai consiliilor judeþene, consilieri locali ºi judeþeni, funcþionari publici. S-a prevãzut cã pentru persoanele care exercitã demnitãþi ºi funcþii publice de autoritate din cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor aflate exclusiv sub control parlamentar se aplicã normele privind regimul incompatibilitãþilor prevãzute pentru miniºtri, precum ºi dispoziþiile stabilite, fãrã îndoialã, prin legi speciale.
Stimaþi parlamentari,
Prin reglementarea transparenþei informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restante se urmãresc descurajarea, prevenirea ºi reducerea acumulãrilor de arierate la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi la bugetul fondului naþional unic pentru asigurãri sociale de sãnãtate, precum ºi la bugetele locale.
Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Ministerul Administraþiei Publice ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate vor aduce la cunoºtinþa publicã, pe pagina proprie de Internet, lista contribuabililor care înregistreazã obligaþii bugetare restante, cu indicarea totalului obligaþiilor bugetare datorate în anul fiscal precedent, cuantumul obligaþiilor restante.
Administrarea informaþiilor ºi serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternicã debirocratizare a procesului administrativ prin realizarea reformei la ghiºeu, ghiºeul on-line, ceea ce determinã ºi o reducere a costurilor administraþiei, eficientizarea utilizãrii fondurilor publice, scãderea semnificativã a actelor de corupþie prin eliminarea contactului direct dintre cetãþean ºi funcþionar ºi transformarea modului de operare al instituþiilor publice prin utilizarea tehnologiei informaþiilor.
Dezvoltarea tehnologiei informaþiei ºi continua globalizare a reþelelor informatice au condus la un progres de necontestat al societãþii ºi la asigurarea transparenþei în
viaþa publicã, dar au determinat ºi apariþia unei noi forme de criminalitate, criminalitatea informaticã.
În proiect, infracþiunile în domeniul informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevãzute în Convenþia europeanã privind criminalitatea informaticã, semnatã de România la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooperãrii internaþionale imediate ºi permanente în domeniul combaterii criminalitãþii informatice se prevede înfiinþarea în cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a Serviciului de combatere a criminalitãþii informatice.
În proiect se prevede reglementarea unei noi instituþii juridice în cadrul sistemului legislativ românesc, referitoare la grupurile de interes economic, precum ºi la stabilirea condiþiilor în care grupurile europene de interes economic sunt recunoscute ºi pot funcþiona în România.
Pentru o deplinã armonizare a cadrului juridic românesc cu dispoziþiile legale ale Uniunii Europene, reglementãrile privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea grupurilor europene de interes economic au fost prevãzute pentru grupurile de interes economic înmatriculate în România.
Este reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucurã în România grupurile europene de interes economic. În baza reglementãrilor statutate prin proiect acestea sunt recunoscute ºi pot funcþiona în condiþiile legii în România. Adoptarea acestei legi ne va ajuta de altfel sã încheiem unul dintre capitolele importante de negociere cu Uniunea Europeanã în sãptãmânile urmãtoare.
Cartea a doua din proiectul de lege cuprinde modificarea ºi completarea unor reglementãri în scopul prevenirii ºi combaterii corupþiei.
Astfel, modificarea ºi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie urmãresc, pe de o parte, completarea cadrului legal în domeniu cu noi incriminãri, iar, pe de altã parte, extinderea sferei subiectului activ al infracþiunilor de corupþie la unele categorii de persoane prevãzute în Convenþia penalã privind corupþia, precum ºi în Convenþia privind protecþia intereselor financiare ale comunitãþilor europene ºi protocoalele sale adiþionale.
De asemenea, pentru asigurarea eficienþei în activitatea de urmãrire, judecare ºi sancþionare a faptelor de corupþie, proiectul prevede o reglementare specialã referitoare la alcãtuirea completelor de judecatã.
Dintre prevederile referitoare la modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, menþionãm pe cele referitoare la competenþa ºi structura acestui parchet. În lege au fost prevãzute criteriile de departajare a competenþei Parchetului Naþional Anticorupþie de competenþa ce revine Parchetelor de pe lângã instanþe.
Aceste criterii se referã, în principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin sãvârºirea infracþiunilor prevãzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, la valoarea sumei ori a bunului care formeazã obiectul infracþiunii ºi la calitatea persoanelor care au comis o astfel de infracþiune.
Pentru o mai bunã organizare a activitãþii de urmãrire penalã în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie au fost prevãzute unele modificãri de structurã atât la nivel central, cât ºi teritorial, cum sunt, de exemplu, crearea unei secþii judiciare sau înfiinþarea de servicii ºi birouri pentru ofiþerii de poliþie judiciarã ºi pentru specialiºtii din cadrul Parchetului.
Conform art. 31 din Constituþie, fiecare persoanã are dreptul de a avea acces la orice informaþie de interes public, drept ce nu poate fi îngrãdit.
Autoritãþile publice au obligaþia de a asigura informarea corectã a cetãþenilor în ce priveºte treburile publice ºi problemele de interes personal, iar modificarea ºi completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere reprezintã unul dintre mijloacele de realizare a acestei obligaþii.
Pentru a înlãtura suspiciunile cu privire la modul în care sunt dobândite bunurile de cãtre demnitari, magistraþi, persoane cu funcþii de conducere ºi control ºi funcþionari publici ºi pentru a impulsiona conduita corectã a acestora în exercitarea atribuþiilor corespunzãtoare funcþiei sau mandatului, precum ºi pentru a asigura un control eficient al societãþii civile asupra autoritãþilor publice, proiectul de lege prevede, în principal, urmãtoarele: introducerea unei reglementãri care sã prevadã publicarea declaraþiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritãþi ori instituþii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeþene, dupã caz, ori în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, Partea a III-a; lãrgirea sferei persoanelor care intrã sub incidenþa legii, prin adãugarea prefecþilor, subprefecþilor, persoanelor cu funcþii de conducere ºi de control din cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor publice, precum ºi prin adãugarea tuturor persoanelor care sunt numite în funcþie de cãtre preºedintele României, Parlament sau de cãtre primul-ministru; declanºarea din oficiu a procedurii de control ºi în ipoteza în care persoanele obligate sã-ºi actualizeze declaraþia de avere încalcã aceastã obligaþie; abrogarea art. 37 care incrimineazã fapta de a publica sau divulga conþinutul declaraþiei de avere de cãtre persoanele care primesc, pãstreazã sau deþin astfel de declaraþii deoarece nu mai corespunde scopului legii, care este asigurarea transparenþei în exercitarea funcþiilor publice. A fost, de altfel, actualizat conþinutul declaraþiei de avere ºi s-a prevãzut obligaþia de depunere a unei noi declaraþii de avere în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a acestei legi.
O altã reglementare se referã la asigurarea transparenþei ºi stabilitãþii în mediul de afaceri. Principalele reglementãri vizeazã asigurarea transparenþei în procesul de înregistrare a societãþilor comerciale ºi în întreaga activitate a acestora, precum ºi evitarea conflictelor de interese în cadrul operaþiunilor efectuate de societãþile comerciale cu organele sale de conducere.
Modificarea ºi completarea Legii nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale a apãrut ca o necesitate impusã de noile cerinþe ale trecerii la economia de piaþã ºi de procesul de privatizare a unitãþilor economice.
Creºterea ºi diversificarea continuã a agenþilor economici cãrora le revin obligaþii fiscale a fost însoþitã ºi de multiplicarea ºi diversificarea metodelor ºi cãilor prin care aceºtia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi altor bugete, chiar dacã au beneficiat de facilitãþi ºi scutiri în perioada de început a funcþionãrii lor.
De o deosebitã importanþã sunt modificãrile legii în sensul contracarãrii evaziunii fiscale realizate prin utilizarea în cadrul lanþului comercial de la producãtor sau importator pânã la consumatorul final a unor societãþi comerciale care se sustrag controlului fiscal datoritã nerespectãrii prevederilor legale referitoare la sediul social.
De asemenea, au fost introduse unele prevederi menite sã combatã producerea, comercializarea ºi utilizarea în afara condiþiilor legale a documentelor cu regim special prin care în multe cazuri au fost realizate tranzacþii comerciale nereale sau denaturate, ce au avut ca efect diminuarea veniturilor impozabile ºi, implicit, a datoriilor fiscale.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
În continuare, am sã mã opresc asupra unor prevederi din proiectul de lege cu implicaþii în procesul de combatere a corupþiei, ºi anume modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcþionarilor publici, adoptatã la sfârºitul anului 1999 prin angajarea rãspunderii Guvernului în funcþiune la acea datã.
În perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi ºi pânã în prezent, în procesul de implementare au fost identificate o serie de dificultãþi generate de imperfecþiunea unor prevederi sau, dimpotrivã, de inexistenþa altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora din dispoziþiile legii.
Reforma administraþiei publice în etapa actualã a guvernãrii trebuie sã rãspundã unor cerinþe legitime ale societãþii civile, precum ºi ale organismelor internaþionale, de a fi adoptate mãsuri vizibile în plan legislativ ºi instituþional, în sensul combaterii fenomenului de corupþie în rândul funcþionarilor publici.
Necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative existente în Uniunea Europeanã impune ca acþiunile de combatere a fenomenului corupþiei sã fie concomitente cu mãsuri care sã asigure profesionalizarea ºi imparþialitatea serviciului public, optimizarea structurilor ºi eliminarea birocraþiei. În acest context, situaþia funcþiei publice ºi a funcþionarului public, ca mijloace de acþiune legalã prin care administraþia îºi realizeazã funcþiile, în mod necesar trebuie sã constituie obiectul unor propuneri de reglementare.
Prin modificãrile ºi completãrile aduse Legii nr. 188/1999 privind statutul funcþionarilor publici, este promovatã o culturã a serviciului public profesionist, de calitate, capabil sã serveascã eficient ºi competent interesele legitime ale cetãþenilor, sã-i asigure totodatã determinarea riguroasã a activitãþilor corespunzãtoare funcþiei publice, condiþiile clare privind acordarea statutului de funcþionar public, precum ºi o distribuire mai bunã a competenþelor ºi responsabilitãþilor funcþiilor publice, ceea ce implicã clasificarea funcþionarilor publici în trei categorii, respectiv înalþi funcþionari publici, funcþionari publici de conducere ºi funcþionari publici de execuþie.
Sunt consacrate norme speciale privind selectarea ºi numirea în funcþii publice, precum ºi promovarea funcþionarilor publici.
Aceste reglementãri au fost realizate pe baza unei ample documentãri cu privire la statutele funcþionarilor publici din state membre ºi din state candidate la aderare în Uniunea Europeanã, precum ºi cu consultarea specialiºtilor de la Uniunea Europeanã.
Domnilor preºedinþi,
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Angajarea rãspunderii este un act constituþional al Guvernului, care se desfãºoarã în cadrul unei proceduri parlamentare speciale, dar recurgerea la aceastã procedurã poate avea drept consecinþã demiterea sa pe calea unei moþiuni de cenzurã.
Cu toate acestea, Guvernul a considerat ca, prin obiectul sãu proiectul de lege având o semnificaþie cu totul deosebitã pentru societatea româneascã, sã fie
transmis pentru observaþii ºi propuneri partidelor reprezentate în Parlament, unor organizaþii neguvernamentale implicate în procesul de monitorizare pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei, mass-media, precum ºi unor personalitãþi politice. În urma examinãrii propunerilor ºi observaþiilor au fost însuºite un numãr important de sugestii care vizau introducerea unor reglementãri pentru completarea ºi corelarea textelor din proiect, îmbunãtãþirea unor soluþii, unele clarificãri ale textelor cu caracter tehnic, precum ºi unele propuneri de ordin redacþional.
Au fost cel puþin ºase sau ºapte variante de text pe care am lucrat de-a lungul acestor luni. Dintre observaþiile ºi propunerile fãcute ºi care au fost reþinute în proiect, þin sã exemplific urmãtoarele: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (social-democrat ºi umanist), completarea ºi modificarea mai multor prevederi din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, în cazurile conflictului de interese în exercitarea demnitãþilor ºi funcþiilor publice sã fie avute în vedere ºi rudele de gradul I ale demnitarului, îmbunãtãþirea structurii organizatorice a Parchetului Naþional Anticorupþie, completarea declaraþiei de avere cu o nouã poziþie referitoare la obligaþiile pe care le are declarantul, cu o valoare ce depãºeºte zece mii de euro.
Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., calitatea de ales local este incompatibilã ºi cu calitatea de acþionar la o societate comercialã înfiinþatã de consiliul local sau consiliul judeþean, numirea înalþilor funcþionari publici sã se facã de cãtre primul-ministru, iar pentru directorii generali din ministere, de cãtre miniºtri. Secretarii generali ai prefecturilor ºi ai judeþelor sã fie numiþi de ministrul administraþiei publice, ca ºi în prezent.
Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D., orice persoanã interesatã poate sesiza în scris prefectul în legãturã cu actele emise sau încheiate de primari ºi viceprimari, care produc un folos material pentru aceºtia, pentru soþul sau rudele de gradul I, aleºii locali vor depune declaraþia de interese la secretarul unitãþii administrativ-teritoriale, reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilitãþile privind funcþionarii publici ºi declaraþiile de interese, poate face parte din categoria înalþilor funcþionari publici persoana care a absolvit programe de formare în domeniul administraþiei publice organizate de Institutul Naþional de Administraþie, de alte instituþii similare din strãinãtate, precum ºi de instituþiile de învãþãmânt superior din þarã. Era o modalitate de a evita un eventual monopol al institutului în legãturã cu aceastã chestiune. Posibilitatea funcþionarului public de a fi membru al unui partid politic legal constituit, precum ºi condiþiile privind transferul funcþionarului public.
Din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. au fost preluate unele texte, într-o formã reformulatã, cu privire la conflictul de interese, transparenþa informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restante, statutul funcþionarilor publici, prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informatice.
Din partea Partidului Umanist din România, includerea infracþiunii de ºantaj în sfera infracþiunilor de corupþie. Grupul parlamentar al P.R.M. nu a transmis observaþii.
Din partea societãþii civile, includerea preºedintelui României în categoria persoanelor care intrã sub incidenþa reglementãrilor privind conflictul de interese, solicitate, de altfel, ºi de preºedintele þãrii; instituirea unor interdicþii pentru persoanele care exercitã o demnitate sau o funcþie publicã, referitoare la utilizarea numelui, a imaginii, vocii sau semnãturii personale în orice formã de
publicitate a unui agent economic român sau strãin, a oricãrui produs comercial sau a unei activitãþi care aduce profit, cu excepþia publicitãþii gratuite pentru scopuri caritabile; instituirea unui registru special de evidenþã, denumit Registrul declaraþiilor de interese; reglementarea incompatibilitãþii dintre calitatea de deputat, senator, membru al Guvernului cu statutul de membru al unui grup de interes economic; sã fie supuse declarãrii bunurile ºi serviciile cu titlu gratuit în cadrul unor activitãþi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcþiei, a cãror valoare depãºeºte fiecare echivalentul a 300 de euro.
Din partea mass-media, eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea ºi funcþionarea Gãrzii Financiare, Codul de conduitã al funcþionarilor publici.
Vreau sã mulþumesc tuturor celor care ne-au transmis propunerile lor.
Guvernul a luat act de declaraþiile critice ale unor lideri ai partidelor din opoziþie ºi care, într-un fel, încearcã mai curând tergiversarea adoptãrii acestor reglementãri.
Noi suntem conºtienþi cã acest text nu este perfect, ºtim acest lucru ºi vom lucra cu cei care vor dori sã-l îmbunãtãþim în perioada urmãtoare, dar au trecut prea mulþi ani în care nu am luat mãsurile necesare. Era nevoie sã dãm un semnal foarte clar ºi pentru clasa politicã, ºi pentru societatea româneascã, ºi pentru partenerii noºtri din afarã.
Sigur cã am deranjat foarte multe persoane, suntem conºtienþi. Unele dintre acestea încearcã prin intermediari sã blocheze aceastã lege sau sã o întârzie. Nu ne mai putem permite aºa ceva, este un moment important ºi dacã nu vrem ca lucrurile sã iasã de sub control sau sã ajungem la situaþii extrem de complicate, cum a fost ºi este în continuare cea din Serbia, ca sã dau un singur exemplu, va trebui sã luãm mãsurile necesare în acest moment.
Sigur, vom putea lucra împreunã în continuare pentru a îmbunãtãþi aceste texte ºi de aceea mã întreb dacã nu cumva unele dintre discuþiile de procedurã nu ascund cumva mai curând dorinþa de a împiedica adoptarea pe fond a reglementãrilor din aceastã lege.
Domnilor preºedinþi,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Dupã cum lesne se poate observa, în ansamblul sãu, acest proiect de lege care vizeazã aprofundarea activitãþilor de prevenire ºi combatere a corupþiei este deosebit de complex, urmãrind o tratare coerentã ºi cuprinzãtoare mai ales în acele sectoare ale vieþii sociale ºi economice în care s-a dovedit cã actele normative au fost deficitare, neclare sau neadaptate integral realitãþilor româneºti.
Fãrã îndoialã, ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanþã sã fie supus dezbaterii în Parlament, însã la fel de evident este ºi faptul cã nu mai dispunem de timpul necesar unor asemenea dezbateri care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu consecinþe nefaste pentru evoluþiile politice din þarã, în contextul proiectelor pe care le avem împreunã ºi le-am definit, ºi le susþinem împreunã, pentru integrarea europeanã.
România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu, sã adopte mãsuri hotãrâte în vederea prevenirii ºi combaterii corupþiei. Aceste întârzieri se rãzbunã în prezent ºi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai în planul acþiunilor privind integrarea europeanã ºi euroatlanticã, ci mai ales în domeniul aºezãrii vieþii ºi activitãþilor economico-sociale pe temelii sãnãtoase, în folosul nostru, al tuturor cetãþenilor României.
Guvernul are voinþa politicã ºi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse în aceastã lege, fiind hotãrât sã-ºi asume rãspunderea în faþa plenului celor douã Camere ale Parlamentului în deplinul respect al prevederilor constituþionale.
Lupta împotriva corupþiei nu este apanajul unui singur partid, ci reprezintã unul dintre domeniile de acþiune care ar trebui sã ne punã de acord pe toþi. România curatã este în interesul tuturor.
Acesta este mesajul principal pe care doresc sã vi-l împãrtãºesc astãzi ºi dacã, într-adevãr, îl înþelegem ºi credem cã putem face ceva împotriva corupþiei, atunci daþi-mi voie sã vã spun cã mã bazez nu doar pe acordul, dar ºi pe suportul dumneavoastrã, indiferent de partidul pe care-l reprezentaþi.
A trecut vremea simplelor declaraþii, este timpul faptelor pentru toþi cei care îºi unesc eforturile în vederea integrãrii euroatlantice a României.
Nu de mult timp, domnul Robertson, de la aceastã tribunã, ne atrãgea atenþia asupra necesitãþii de a da un semnal foarte clar în aceastã privinþã. Dacã dorim ca obiectivele pe care ni le-am propus chiar sã se îndeplineascã, este nevoie nu doar sã vorbim despre ceea ce ar trebui sã facem, ci chiar sã facem ceea ce ºtim cã trebuie sã facem.
Pentru aceasta trebuie sã ne desprindem de trecut, de mentalitãþile care de atâtea ori au afectat destinul þãrii. Fãrã transparenþã, fãrã asigurarea unui mediu de afaceri modern ºi stãvilirea fenomenului de corupþie ne marginalizãm singuri.
Prin angajarea rãspunderii în ºedinþa de astãzi, Guvernul îºi afirmã hotãrârea de a-ºi continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000 numai cu condiþia acceptãrii proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea rãspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faþa unei alternative: fie sã menþinã în funcþiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie sã se încerce demiterea sa, retrãgându-i-se încrederea prin iniþierea unei moþiuni de cenzurã.
Sunt ferm încredinþat cã prin adoptarea ºi aplicarea riguroasã a acestei legi România va face un semnificativ pas înainte în direcþia consolidãrii statului de drept, a instituþiilor acestuia, precum ºi în vederea modernizãrii în ansamblu a societãþii noastre în concordanþã cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea încã din decembrie 1989.
Îmi exprim convingerea cã membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv ofensiva anticorupþie pe care Guvernul a declanºat-o ºi cã ne vor sprijini cu toatã tãria în acest moment.
Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi cred cã dumneavoastrã, stimaþi colegi, veþi susþine Guvernul în acest important demers legislativ.
Vã mulþumesc încã o datã.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.