Stenogramă plen

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

## Domnilor preºedinþi,

Domnule prim-ministru,

## Stimaþi colegi,

Ca o chestiune de procedurã, ridic în faþa Domniilor voastre neconstituþionalitatea înscrierii pe ordinea de zi a punctului privind asumarea rãspunderii Guvernului pentru Legea, intitulatã generic, anticorupþie.

Este un moment grav, zic eu, pentru viaþa noastrã parlamentarã ºi, deci, pentru viaþa noastrã democraticã admiterea înscrierii pe ordinea de zi a acestui punct privind asumarea rãspunderii.

Nu vreau sã intru în dezbateri sterile legate de texte ºi de interpretãri juridice. Nu vreau, în acelaºi timp, sã vã rãpesc timpul cu conotaþii politicianiste care nu au nici un fel de relevanþã ºi de substanþã.

Vreau sã vã spun doar cã textul constituþional este clar ºi univoc: asumarea rãspunderii Guvernului se poate face pentru o lege. Singularul textului nu este interpretabil nici juridic, nici politic.

Ceea ce ne prezintã azi Guvernul sub titulatura de lege nu este din punct de vedere juridic actul normativ ce se vrea a fi impus. Nu este din punct de vedere juridic un asemenea act, pentru cã el contravine în modul cel mai direct ºi categoric art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativã, pe care mulþi au uitat-o. O lege este constituitã, conform acestui articol, din reglementãri de acelaºi nivel ºi având acelaºi obiect, iar obiectul nu este definit prin susþinerile iniþiatorului, ci din cuprinsul legii.

Titlurile ºi capitolele înseamnã, cel puþin din punctul meu de vedere, 17 legi separate, care nu au decât o trãsãturã de unire: dorinþa Guvernului ca prin acest act de asumare a rãspunderii sã-ºi impunã discreþionar punctul de vedere, în dispreþul dezbaterilor parlamentare.

Este greu sã vorbeºti despre asta fãrã sã ai o conotaþie emoþionalã sau despre un anume partizanat politic, ºi în aceste condiþii nu pot face susþinerile mele decât apelând la rigorile doctrinarilor în materie atât politicã, cât ºi constituþionalã.

Se spune clar cã inovaþia aceasta a Guvernului, chiar dacã sub aspect strict formal lucrurile pot fi rezolvate prin trimiterea la textul Constituþiei, fiind vorba de un proiect de lege, în realitate acesta vizeazã nu un domeniu distinct, ci un domeniu foarte larg, practic, scopul fiind ca acest text sã nu mai fie supus discuþiei forului legislativ, ºi concluzia este foarte corectã: democraþia înseamnã, în primul rând, dialog.

”Dumneavoastrã aþi dovedit din nou, stimaþi colegi din actuala putere, cã nu ºtiþi sã exersaþi dialogul.Ò Ñ citat din susþinerile domnului deputat, prof. univ. dr. Adrian Nãstase din ºedinþa Camerelor comune din 12 mai 1999. Iertaþi-mã, dar în Drept existã un principiu: adevãrurile rãmân imuabile în continuarea curgerii timpului. Ceea ce aþi spus atunci este ºi logic, ºi adevãrat, ºi bine aþi fãcut cã aþi spus-o. Atunci, ca ºi acum, se punea o problemã poate prea actualã în zilele noastre: de supravieþuire a parlamentarismului sau de acceptare a dictaturii Executivului.

Nu putem accepta cã existã condiþii ºi conotaþii care sã permitã ca, sub titlu de lege, sã treacã o adunare eclecticã ce vizeazã dispoziþii cu caracter penal, civil ºi comercial, unite sub acest steag iluzoriu al luptei împotriva corupþiei.

Faþã de susþinerile mele, ce se doresc a fi corecte ºi echilibrate, resping categoric ideea de presã a intenþiei noastre de a împiedica Guvernul sã declanºeze dupã doi ani ºi jumãtate de guvernare lupta împotriva corupþiei. Noi nu suntem împotriva luptei contra corupþiei, ci suntem pentru lupta împotriva corupþilor.

În aceste condiþii, vã rog sã constataþi cã înscrierea pe ordinea de zi a dezbaterii sub titlul de lege a acestui

act este neconstituþionalã pentru cã este vorba de un act pentru care Guvernul nu-ºi poate asuma rãspunderea conform art. 113 din Constituþie.

ªi acum, pentru a încheia, v-am reþinut atenþia în mod deosebit, vreau sã fac apel personal la cei care pentru mine, în sistemul nostru constituþional, alãturi de instituþia prezidenþialã, reprezintã garanþii echilibrului puterilor în stat, echilibru însemnând ºi ierarhie a puterilor în stat, la cei care pentru mine reprezintã, alãturi de preºedinte, garanþii democraþiei ºi adevãratei dezbateri parlamentare, la preºedintele Senatului României ºi la preºedintele Camerei Deputaþilor, care sã nu permitã înscrierea pe ordinea de zi, ca esenþa democraþiei, esenþa parlamentarismului, dezbaterea limpede ºi deschisã sã fie transferatã din pretoriul Parlamentului pe sticlele televizoarelor, la care fiecare are acces când ºi cum poate, sã respecte demnitatea funcþiilor cu care au fost învestiþi, sã participe la adevãrate dezbateri parlamentare, ºi nu sã ne oblige pe noi sã fim transformaþi în agenþi guvernamentali care ascultãm o lecþie pe care ne-o predã Guvernul, pe care, de fapt, noi ar trebui sã-l cenzurãm.

Este o problemã gravã, spun eu, pentru cã þine însãºi de existenþa realã a parlamentarismului democratic în acest moment la noi.

Pentru aceste considerente, vã solicit ca sã constataþi neconstituþionalã includerea pe ordinea de zi a acestui punct.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc, din partea P.D.

## **Domnul Emil Boc:**

Domnule prim-ministru, Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor,

Partidul Democrat solicitã eliminarea punctului 1 de pe ordinea de zi, întrucât angajarea rãspunderii Guvernului are, aºa cum s-a menþionat aici, accente neconstituþionale.

În susþinerea argumentaþiei noastre, evident, ne vom referi acum doar la chestiuni de naturã proceduralã. Chestiunile de fond le vom aborda eventual într-o altã dezbatere.

”Numai depunerea acestui proiect de lege reprezintã un eºec al democraþiei.Ò, spunea prim-vicepreºedintele P.D.S.R., vicepreºedintele Camerei Deputaþilor, domnul profesor universitar doctor Adrian Nãstase, cu ocazia angajãrii rãspunderii Guvernului în 12 mai 1999, cu privire la un proiect de lege privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei în economie.

Spunea Domnia sa cu aceeaºi ocazie: ”Continuaþi sã trataþi Parlamentul ca pe o anexã a Executivului.Ò De asemenea, Domnia sa spunea: ”Se argumenteazã prin deficitul de reformã pentru a se ajunge la un deficit de democraþie.Ò De asemenea, spunea Domnia sa: ”Vã rog sã observaþi din nou cã, de data aceasta, Guvernul vine nu cu ordonanþe de urgenþã, pentru cã cei care-l monitorizeazã din exterior le-au spus clar cã nu mai este acceptabilã aceastã practicã, jocurile acestea, promisiunile care se fac prin ordonanþe ºi care apoi sunt schimbate în Parlament. De aceea, pe niºte chestiuni care sunt tehnice, pânã la urmã, ºi care în nici o legislaþie din lume nu ar fi trebuit sã formeze obiect pentru angajarea rãspunderii, Guvernul vine, pentru cã are nevoie de anumite legi în urmãtoarele douã-trei sãptãmâni.Ò

Iatã, doamnelor ºi domnilor, o faþetã a lucrurilor. Partidul de guvernãmânt, atunci când era în opoziþie, era ferm împotriva unei asemenea practici pe care, ºi la vremea aceea, o considera neconstituþionalã. Ce s-a schimbat între timp? S-a schimbat Constituþia cumva ºi nu ºtim noi? Nu am auzit sã se fi schimbat Constituþia între timp.

Ne-am reamintit însã faptul cã în 1999 Guvernul îºi angaja rãspunderea asupra a 5 legi. De data aceasta, Guvernul Adrian Nãstase îºi angajeazã rãspunderea asupra a 17 legi. Aceasta este schimbarea radicalã.

De asemenea, se poate observa cã acum, în 2002, Parlamentul a devenit pentru Guvern un ghiºeu pentru înregistrat ordonanþe de urgenþã ºi proiecte de legi prin care se angajeazã rãspunderea Guvernului. Când spun cã este un ghiºeu pentru înregistrat ordonanþe de urgenþã mã refer la cele 416 ordonanþe de urgenþã adoptate în 2001 ºi 2002, în comparaþie cu cele 164 adoptate în 1997 ºi 1998.

De data aceasta Guvernul Adrian Nãstase nu a mai recurs la ordonanþe de urgenþã, pentru cã dacã ar fi recurs la ordonanþe de urgenþã trebuia sã adopte 17 ordonanþe de urgenþã, ºi a realizat un lucru frumos: le-a comasat pe toate într-un proiect de lege ce vi-l prezintã în faþa Parlamentului într-un mod care sfideazã textul art. 113 din Constituþia României.

Lucrul cel mai periculos însã este urmãtorul: asistãm la o ignorare fãrã precedent a locului ºi rolului pe care trebuie sã-l aibã Parlamentul într-o democraþie parlamentarã. Potrivit art. 58 alin. (1) din Constituþie, ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român ºi unica autoritate legiuitoare a þãriiÒ.

Din cele precizate se poate observa cã în acest moment Parlamentul a devenit, aºa cum Domnia sa, domnul prim-ministru, spunea în 1999, ”o anexã a ExecutivuluiÒ. Avem de a face cu o sustragere fãrã precedent de la dezbaterea parlamentarã a celor mai importante legi care vizeazã societatea româneascã, ºi exemplele sunt elocvente.

Deºi aveam în Parlament proiectul Legii declarãrii averilor demnitarilor, trecuse de Senat, trecuse de Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor, nu s-a dorit o dezbatere parlamentarã, ci a fost preluat ºi introdus într-o formã de-a dreptul schiloditã în acest proiect de lege, întrucât s-a transformat din declararea averilor demnitarilor în ascunderea averii demnitarilor, dar vom discuta pe fond altã datã.

Conflictul de interese la fel. Era în dezbatere parlamentarã, a fost scos din dezbatere parlamentarã ºi introdus în acest pachet de legi.

De asemenea, Codul muncii, un proiect de lege extrem de important pentru societatea româneascã, care marca, de fapt, trecerea României definitiv de la socialism la capitalism, iar nu a fost supus dezbaterii parlamentare, ci promovat prin angajarea rãspunderii.

Sã nu mai vorbim de Codul rutier, care trecuse de o Camerã a Parlamentului, a fost promovat prin ordonanþã de urgenþã, sfidând toatã munca desfãºuratã de cãtre Parlament.

Iatã, doamnelor ºi domnilor, cum în momentul de faþã asistãm la un paradox. Guvernul, acela care sfideazã Parlamentul, vine azi sã cearã Parlamentului, în fapt, un vot de încredere asupra unui pachet de legi. Care ar trebui sã fie rãspunsul Parlamentului la o asemenea sfidare fãrã precedent? Vom judeca ºi veþi judeca toþi.

În privinþa chestiunilor de procedurã, nu mai reiterez argumentele excepþionale prezentate de colegul jurist Bolcaº, deoarece este de ordinul evidenþei cã Guvernul nu-ºi poate angaja rãspunderea decât punctual asupra unui proiect de lege. Aduc în acest sens ºi un argument din Constituþia Franþei, ce a stat la baza Constituþiei României în privinþa multor texte, care la art. 49 spune foarte clar: ”Guvernul îºi poate angaja rãspunderea doar asupra unui text.Ò ºi menþioneazã expres Constituþia Franþei ºi, de altfel, practica francezã este în acest sens, însã se pare cã interpretãm Constituþia aºa cum dorim, în funcþie de interesele pe care le avem.

Doamnelor ºi domnilor,

P.D. vã solicitã sã nu fiþi pãrtaºi la aceastã încãlcare flagrantã a textului Constituþiei!

Dacã acest lucru se va realiza în România, Constituþia va reprezenta doar o simplã barierã de hârtie în calea abuzurilor ºi în calea încãlcãrilor fãrã precedent de cãtre Guvernul României a acestei Constituþii.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sfidarea Constituþiei ºi a democraþiei a devenit o infracþiune de obicei pentru Guvernul Nãstase. Dacã analizaþi evoluþia democraticã ºi rolul instituþiilor statului în ultimii doi ani, veþi constata cã sunteþi un decor pentru un spectacol prost de operetã oferit de actualul Guvern. Legile sunt propuse în Parlament, se respectã procedurile parlamentare de propuneri legislative, dar acestea sunt, eventual, dacã sunt considerate utile, însuºite de Guvernul Nãstase.

Aceasta înseamnã sfidarea iniþiativei parlamentare ºi sfidarea votului care ne-a adus pe toþi aici. Nu este pentru prima oarã când asistãm la astfel de spectacole, spectacole care încalcã legea, ºi în acest moment Constituþia este în postura de a fi suspendatã de activitatea Guvernului. De ce ne mai trebuie o altã Constituþie dacã nu suntem în stare sã o respectãm pe aceasta pe care o avem? Aici principiul respectului faþã de lege este pus încã o datã în discuþie.

Avem o legislaþie care prevede reglementarea tehnicii legislative ºi mã refer la Legea nr. 24/2000, care este foarte clarã în legãturã cu modul în care trebuie construitã o lege, dar construcþia legii, dezbaterea legii sunt abordate ca o nobilã inutilitate de cãtre actualul Guvern.

Acest pachet ar fi trebuit sã cuprindã, în mod esenþial, reforma profundã a sistemului de justiþie în România. Nu avem absolut nimic decât reglementarea unui grup de interese economice care va aduce încã o datã transformarea economiei româneºti într-o economie de clientelã politicã, într-o economie de tip mafiot.

Noi vã solicitãm sã scoateþi de pe ordinea de zi acest punct 1. Este absolut sfidãtor faþã de electoratul care ne-a adus în Parlament ºi nu trebuie sã fim pãrtaºi la aceastã sfidare.

Domnul senator Ion Predescu.

## **Domnul Ion Predescu:**

## Domnilor preºedinþi,

Vã rog sã-mi îngãduiþi ca, înainte de a rãspunde la aspectele procedurale ridicate de cei trei colegi, sã prezint, pe scurt, instituþia angajãrii rãspunderii pentru a vedea toþi dacã cele trei obiecþiuni sunt sau nu constituþionale, regulamentare, în raport de ceea ce caracterizeazã aceastã instituþie constituþionalã, angajarea rãspunderii Guvernului.

Toatã lumea este de acord cã angajarea rãspunderii Guvernului reprezintã o provocare la care se poate rãspunde prin moþiune de cenzurã. Provocarea nu este a minoritãþii parlamentare, ci chiar a Guvernului, ºi rezultatul este alternativ: ori se acceptã angajarea, ori este demis Guvernul. Adicã ori se pãstreazã încrederea, ori se confirmã neîncrederea.

Aceastã instituþie, datã fiind însemnãtatea ei, este condiþionatã de termene foarte scurte de trei zile, dar reþineþi, vã rog, ceea ce este foarte important, sunt termene posterioare angajãrii rãspunderii ºi nimic nu este anterior. Apoi, este exclusiv la opþiunea Guvernului angajarea rãspunderii, iar nu a altor factori, impulsuri sau altor autoritãþi.

Reþineþi semnificaþia ºi caracteristica esenþialã. Este cea mai simplificatã ºi cea mai rapidã modalitate de legiferare în cazul angajãrii asupra unui proiect de lege. Caracteristica de bazã: nu se dezbate ºi nu se voteazã. Se prezintã ºi rãmân trei zile la dispoziþia celor care o pot contesta prin moþiunea de cenzurã care, dacã se face, se dezbate în condiþiile prevãzute de Constituþie pentru aceasta.

Mai are douã caracteristici esenþiale. Mobilizeazã majoritatea parlamentarã, ºi vã rog sã reþineþi cã aceasta este de esenþa instituþiei, ºi tempereazã eventualele tendinþe de disidenþã în aceastã majoritate.

Creeazã, prin efectul ei, douã prezumþii legal constituþionale, ºi anume: de acceptare a angajãrii obiectului angajãrii ºi, a doua, de încredere în Guvern.

Nu are nici o altã condiþionare decât aceea prevãzutã de Constituþie de a corespunde celor 3 modalitãþi prevãzute de angajare. Nu are alte condiþii de admisibilitate de procedurã decât cele de conþinut prevãzute de Constituþie, la care m-am referit.

Prin urmare, domnilor, ceea ce aþi susþinut dumneavoastrã, referitor la ordinea de zi, nu se încadreazã în statutul constituþional caracterizând aceastã instituþie.

Ce s-a susþinut? Cã este neconstituþionalã înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect denumit ”genericÒ. Doresc sã observ Ñ ºi vã rog sã reþineþi! Ñ cã înscrierea pe ordinea de zi nu este o problemã de constituþionalitate sau de neconstituþionalitate. Trebuie sã folosim termenii corespunzãtori ºi sã vorbim exact, pentru cã ordinea de zi se referã la activitatea de ºedinþe, fie în structurile unei Camere, fie a Camerelor în comun. Cã proiectul ordinii de zi se adoptã de organismul Biroul permanent care conduce Camera sau Birourile permanente, în cazul nostru, ºi se supune aprobãrii plenului, care o acceptã, o modificã sau o respinge, nu este o problemã de constituþionalitate. Prin urmare, formularea este total inadecvatã. Referirea la condiþia de constituþionalitate nu are ce cãuta la ordinea de zi.

A! doriþi sã vã referiþi la fondul ei. Alta este calea prin care vã puteþi referi la fond, ºi nu pe calea ocolitã, neproceduralã, a alcãtuirii proiectului ordinii de zi ºi a supunerii lui votului plenului Camerelor. Nu ocoliþi legea,

pentru cã nu este admisã eludarea legii ca, pe cale proceduralã, sã rezolvaþi fondul problemei. Fondul problemei are o singurã rezolvare: moþiunea de cenzurã.

Este exclus a se elimina din înscrierea pe ordinea de zi o problemã de fond ce þine de o altã procedurã de rezolvare. Prin urmare, vã rog sã nu achiesaþi la încãlcarea reglementãrilor regulamentare, deoarece doar acestea privesc ordinea de zi: propunerea ºi adoptarea ei de cãtre plen.

Printre problemele ridicate în obiecþii ºi discuþii este ºi aceea dacã ne aflam în faþa unui proiect de lege sau nu. Un proiect de lege denumit ”genericÒ este un termen improvizat, nu este consacrat în termenii proprii de legiferare ºi care caracterizeazã...

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

## Legea nr. 24!

## **Domnul Ion Predescu:**

Lãsaþi Legea nr. 24, întrucât cred cã o ºtim noi, cei care am lucrat-o, mai bine decât dumneavoastrã.

Prin urmare, un obiect, o lege poate reprezenta ca realizare o reglementare complexã ºi, practic, doctrinar, se numesc coduri acele reglementãri. Poate reglementa la modul general o materie ºi este lege generalã pe acest criteriu. Poate reglementa un sector de cuprindere mare al activitãþi sociale, economice ºi este lege generalã sau poate reglementa sector de relaþii ºi capãtã caracter general, dar special faþã de reglementãrile generale sau un anumit set de relaþii sociale, ºi este lege specialã.

Prin urmare, ”lege genericÒ este un termen necunoscut ºi el nu poate reprezenta ºi constitui criteriu de apreciere, de evaluare ºi, cu atât mai puþin, de soluþionare a acestei aºa-zise obiecþiuni.

Am ascultat apoi ca ºi dumneavoastrã observaþii cu privire la ocolirea Parlamentului, la sfidarea Parlamentului ºi am auzit ceva de domeniul fanteziei: cã încãlcarea procedurilor parlamentare ar constitui infracþiune. Nu mi-a fost dat sã aud pânã acum aºa ceva!

Doresc sã vã spun în legãturã cu aceasta cã sãvârºiþi o omisiune esenþialã deosebit de importantã, gravã chiar. Pãi, dacã asumarea rãspunderii de cãtre Guvern este prevãzutã de Constituþie ºi ea înseamnã nici dezbatere, nici vot, cum puteþi afirma cã este o modalitate de ocolire a activitãþii Parlamentului?! Este nonsens! De ce apelaþi la nonsens ca sã vã motivaþi o susþinere cãreia doriþi sã-i daþi cel puþin aparenþã de logicã ºi coerenþã? În raþionamentele folosite pentru asemenea susþineri este o evidentã inadvertenþã care încalcã flagrant textul constituþional al art. 113 care prevede cã ”Guvernul îºi poate asuma rãspunderea pe riscul sãuÒ. Riscul guvernãrii este inerent unui guvern, cum bine se ºtie din toatã practica ºi doctrina privind guvernarea, din dreptul constituþional ºi instituþiile politice. Nu existã guvern ºi guvernare fãrã riscuri.

Unul dintre riscuri este asumarea rãspunderii de cãtre Guvern ºi o face atunci când crede de cuviinþã fãrã nici o aprobare, fãrã nici o încuviinþare, fãrã nici un impuls din partea altei autoritãþi ºi, mai ales, aºa cum vã menþionam, oportunitatea îi aparþine în exclusivitate. Prin urmare, trebuie sã privim lucrurile cu temeinicie, sã nu transgresãm textul constituþional ºi sã lãsãm avântul ºi imaginaþia care devin, nu vã supãraþi, verbiaj, nu motiv ºi motivare a unui punct de vedere, a unei opinii la care orice parlamentar are dreptul.

Eu îmi cer scuze, dar mã caracterizeazã exigenþa deosebitã în aceastã privinþã, dupã cum ºtiþi, ºi niciodatã nu mi-am permis extravaganþe în afirmaþiile prin care mi-am expus punctul de vedere ca senator. De aceea vã rog sã reþineþi cã toate aceste susþineri nu au acoperire.

ªi acum permiteþi-mi sã vã prezint ceea ce reglementeazã ºedinþa noastrã. Este Regulamentul ºedinþelor comune care zice în art. 82: ”Prevederile secþiunii prezente, adicã art. 71Ð82, se aplicã în mod corespunzãtor ºi moþiunii de cenzurã cu privire la angajarea rãspunderii.Ò

Acesta e textul de trimitere, iar celelalte reglementãri privind moþiunea de cenzurã cred ºi sunt convins cã majoritãþii dintre dumneavoastrã vã sunt cunoscute, dar ele stabilesc, pentru a vã reîmprospãta datele acestea, cã o asemenea moþiune de cenzurã, în cazul angajãrii rãspunderii, se depune în trei zile de la angajare, sub sancþiunea decãderii, cã se dezbate dupã trei zile de la data depunerii, se comunicã Guvernului locul ºi data ºedinþei, cu 24 de ore înainte de þinerea acesteia, de cãtre preºedintele Camerei Deputaþilor, se dezbate moþiunea, se voteazã, cu votul majoritãþii, ºi se aplicã procedura pentru dezbaterile parlamentare.

Acestea sunt dispoziþiile Regulamentului ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului cu privire la moþiunea de cenzurã, care este un aspect ulterior al angajãrii rãspunderii, dacã ºi numai în cazul în care se depune o moþiune de cenzurã.

În rest, cum vã spuneam, angajarea rãspunderii nu se dezbate, nu se voteazã. Se dã termen de trei zile, se depune moþiune de cenzurã, bine, nu se depune... Intervin cele douã prezumþii legal constituþionale.

Prin urmare, este riscul Guvernului de a-ºi asuma demiterea, prin angajarea rãspunderii.

Domnilor colegi,

Nu mai folosiþi termenul de ”ocolire a ParlamentuluiÒ în cazul angajãrii rãspunderii, pentru cã, prin aceasta, demonstraþi cã nu cunoaºteþi textul constituþional. Nu vã supãraþi!

Dacã Constituþia prevede angajarea rãspunderii, ca o instituþie cu asemenea date caracteristice ºi cu asemenea efecte, de ce mai afirmaþi atunci cã este ocolit Parlamentul în cazul angajãrii rãspunderii Guvernului? Nu aveþi dreptate. ªi nu încãlcaþi Constituþia! Vã rog foarte mult! Respectaþi art. 113 din Constituþie ºi atunci continuãm sã discutãm. Dar pânã atunci, dacã altfel procedaþi, daþi-mi voie sã vã tratez ºi eu altfel, imputându-vã cã nu respectaþi prevederile constituþionale. ªi acest lucru este evident.

S-au fãcut aici referiri, le am ºi eu... Nu aþi gândit numai dumneavoastrã, am gândit ºi noi ºi, spre deosebire de dumneavoastrã, eu am texte. Dumneavoastrã v-aþi referit la ce aþi reþinut din memorie.

La 12 mai 1999, tot aici, Guvernul Radu Vasile ºi-a asumat rãspunderea. Iatã ce a spus primul-ministru de azi, atunci vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor ºi primvicepreºedinte, liderul grupului parlamentar din opoziþie. Vã rog, fiþi atenþi! Citez: ”Sensul constituþional care, evident, aici este transgresat este acela ca în anumite momente Guvernul sã vinã ºi, pe un proiect de lege care sã aibã o anumitã coloanã vertebralã ºi care sã marcheze o anumitã idee centralã în acþiunea Guvernului, atunci sã se apeleze la aceastã procedurã.Ò

Vã rog, reþineþi textul din mai 1999, raportaþi-vã la proiectul de lege de azi ºi veþi constata ºi consecvenþã, ºi seriozitate. Vã rog, reþineþi, dar comparativ ºi în acelaºi timp, dar ºi cu o condiþie: cu exactitate. Nu altfel.

Ce s-a rãspuns atunci? Am sã vã citez. Vasile Lupu: ”Este mai mult decât firesc ca un proiect de lege sã sistematizeze legislaþia existentã. Chiar dacã este o funcþie a Consiliului Legislativ, aceasta o poate îndeplini ºi Parlamentul.Ò

Alt Ñ obiºnuiesc eu sã zic Ñ doctrinar de epocã, de moment, a zis aºa: ”Guvernul îºi poate angaja rãspunderea simultan pentru mai multe proiecte de lege sau, cum este în cazul de faþã, pentru un proiect de lege care vizeazã modificarea mai multor legi în acelaºi timp.Ò ªi conchide cã ”...în tãcerea textului constituþional...Ò Ñ ce profundã filozofie, zice cã art. 113 ar avea tãcere în privinþa aceasta! Ñ ”...se poate proceda de felul cum a procedat Guvernul de astãziÒ.

Iatã, prin urmare, domnilor, cei care cãutaþi sã actualizaþi sau sã adaptaþi tezele pe baza cãrora aþi guvernat în acea perioadã, vã gãsiþi în mare dificultate, pentru cã astãzi nu puteþi sã combateþi, nu puteþi sã depãºiþi dificultatea susþinerilor, a modalitãþilor practicate ºi a modului de a concepe angajarea rãspunderii ca instituþie constituþionalã, corespunzãtor reglementãrii pe care o are în Constituþie.

Cred cã sunt suficiente argumente, doamnelor ºi domnilor colegi, ºi pentru aceste motive vã solicit sã nu luaþi în considerare, adicã sã respingeþi cererile formulate cu titlu de excepþie, pentru cã, în realitate, nu reprezintã excepþii propriu-zise la ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Poftiþi. Solicitaþi drept la replicã sau ce drept solicitaþi?

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Este vorba de probleme de regulament care au fost invocate în faþa Domniilor voastre ºi vreau ca cele patru probleme sã le clarific punct cu punct, ca sã nu existe vreun dubiu asupra susþinerilor mele.

În primul rând, îl felicit pe domnul senator Predescu, distins jurist, cã alege argumentele unui avocat de provincie, Vasile Lupu, în detrimentul argumentelor profesorului universitar Adrian Nãstase. Eu susþin argumentele domnului profesor universitar.

Aþi cerut cuvântul pentru o problemã de procedurã, nu pentru una de speculaþie.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Da. Prima problemã: sã nu facem confuzie, în textele regulamentului, între procedura de discutare a unei moþiuni de cenzurã ºi procedura de discutare a ordinii de zi. Astfel cum sunt ºi alte instituþii, în cadrul moþiunilor, de exemplu, care nu îndeplinesc condiþiile de regulament ºi de procedurã ºi care pot fi respinse de cãtre preºedinþii Camerelor, tot astfel, la ordinea de zi, un act care nu îndeplineºte condiþiile constituþionale poate sã nu fie înscris la ordinea de zi, prin voinþa plenului. A doua problemã. V-aº ruga sã nu faceþi o confuzie, tot în aceastã materie, în legãturã cu noþiunile de proiect de lege ºi ceea ce trebuie el sã susþinã. Nu-mi permit sã citez în faþa dumneavoastrã, domnilor colegi, care trebuie sã cunoaºteþi, pentru cã altfel nu aþi putea fi aici, nu-mi pot permite sã citez în faþa distinsului jurist, domnul senator Predescu, dispoziþiile art. 3 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativã, care stipuleazã clar cã este obligatorie la întocmirea proiectelor de lege, noþiune necunoscutã pentru Domnia sa... Atunci mã întreb: ce cautã în Parlament?

În final, la art. 12, pe care l-am invocat, lucrurile sunt absolut clare. Un act normativ, deci o lege, poate cuprinde reglementãri ºi din alte materii conexe, numai în mãsura în care sunt indispensabile, nu dupã propria noastrã fantezie, conexe realizãrii scopului urmãrit prin act. Or, acest text nu a fost respectat în întocmirea acestei propuneri de act. Dacã actul pentru care vrei sã-þi asumi rãspunderea... Sigur cã asumarea rãspunderii este propria voinþã a Guvernului, dar nici în aceastã materie Ñ ºi asta trebuie sã învãþãm Ñ, aºa cum în nici o altã materie, voinþa Guvernului nu este discreþionarã, ci este supusã cenzurii noastre. Demnitatea noastrã constã în respectarea atribuþiilor noastre de parlamentari. Eu refuz sã mã transform într-o maºinã de vot sau de audit, deºi susþinerile domnului profesor universitar Adrian Nãstase sunt la fel de interesante ºi în 1999, ºi în 2000, cu mici diferenþe.

Vã mulþumesc.

Domnul Ion Predescu solicitã dreptul la replicã ºi apoi are cuvântul domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule coleg,

Aº dori sã vã reamintesc ceea ce aþi pierdut din vedere. Normele Legii nr. 24/2000 Ñ vã spun eu, dacã nu ºtiþi cumva Ñ sunt norme de recomandare. Prin urmare, dacã sunt norme de recomandare, nu au sancþiuni.

Arãtaþi-mi un text sau vreo propunere legislativã sau proiect care a fost anulat pentru cã nu respecta normele Legii nr. 24 ºi atunci mã închin, dar pânã atunci daþi-mi voie sã vã spun cã nu aþi priceput esenþa Legii nr. 24/2000.

Cu privire la prima afirmaþie, vã aparþine. Pentru mine, aceasta reprezintã ce aþi putut dumneavoastrã reþine din analiza ºi prezentarea comparativã fãcutã de mine, despre felul cum s-a reflectat ºi practicat, pentru unii, atunci într-un fel, acum în alt fel, pentru noi, una ºi aceeaºi reprezentare, pe una ºi aceeaºi cunoaºtere ºi respectare a Constituþiei României.

Pentru dumneavoastrã poate fi altfel. Nu vã contrazic. E dreptul dumneavoastrã de a fi o datã într-un fel, altã datã altfel, de a înþelege o datã cum vreþi, altã datã cum vi se pare. E dreptul dumneavoastrã suveran, n-am obiecþiuni cu privire la acest drept.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Onoraþi membri ai Guvernului,

Nu este pentru prima datã când de la tribuna Parlamentului, într-o chestiune, îndrãznesc sã spun, nu serioasã Ñ deci problema pentru care ne-a chemat Guvernul Ñ, ci extrem de serioasã, nu gravã, ci foarte gravã, esenþialã pentru destinul þãrii, în loc sã abordãm aceastã chestiune prin matca, prin litera ºi spiritul Constituþiei... ªi, dacã tot am vorbit de doctrinã ºi s-au citat autori, eu mi-am îngãduit, domnule Lucian Bolcaº ºi distinse domn coleg Boc ºi doamna Norica, sã vin în faþa Parlamentului României cu un autor care nu poate fi pus sub semnul întrebãrii, pentru cã, pânã una, alta, nu i s-a descoperit vreo filiaþiune legatã de partidul nostru. Este vorba de profesorul Pierre Pactet. Cartea se cheamã ”Instituþii politice ºi drept constituþionalÒ. Puteau sã fie aduse multe cãrþi. Doctrina nu este bazatã numai pe o carte. La pagina 458, referitor la instituþia angajãrii rãspunderii, maestrul de la Sorbona spune urmãtorul lucru: ”Instituþia se bazeazã pe încrederea tacitã care existã între Parlament ºi Guvern.Ò

Dacã acest lucru stã la baza instituþiei, în rest sunt poveºti. Ieºim din instituþie.

Vine Guvernul cu un proiect de lege Ñ ºi douã vorbe am sã spun imediat, ce înseamnã sintagma din Constituþie ”un proiect de legeÒ Ñ ºi spune: ”Acest proiect de lege este esenþial pentru realizarea programului de guvernare ºi pentru aºezarea þãrii în coordonatele politicii externe, aºa cum rezultã acestea din programul de guvernare acceptat de dumneavoastrã.Ò

Asta spune Guvernul. Iar Parlamentul poate sã spunã nu numai cã nu achiesãm la aceastã idee, ci, dimpotrivã, considerãm cã acest Guvern a ieºit de mult din sfera programului de guvernare, cã prin acest proiect nu se conduce þara în sensul în care îl doreºte naþiunea românã ºi acest Guvern trebuie sã fie demis. Dar aceastã demitere, stimaþi colegi Ñ poate o datã o sã învãþãm acest lucru Ñ, nu se face prin atacarea ordinii de zi, prin transformarea unei discuþii banale de procedurã într-o problemã de fond. Deci subterfugiul a fost sesizat.

Nu e posibilã rãsturnarea iniþiativei guvernamentale decât pe calea unei moþiuni de cenzurã. Vã simþiþi în stare sã declanºaþi o moþiune de cenzurã?

Da!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

E în ordine. Am înþeles cã vã simþiþi în stare. Atunci daþi-mi voie sã-l citez pe domnul Pruteanu: ”on va voirÒ dacã aceastã moþiune va fi ºi adoptatã de Parlamentul României. Este singura modalitate prin care poate fi oprit Guvernul în funcþiune de a-ºi angaja rãspunderea.

În legãturã cu proiectul de lege, domnule coleg... Pentru cã dumneavoastrã, ca avocat cu diligenþe ºi cu state de servicii, nu aþi precupeþit nici un efort pentru a scoate în evidenþã ”monstruozitatea construcþiei juridiceÒ, vreau sã vã spun, domnule coleg, cã de data aceasta aþi lovit pe undeva, pe alãturi. Dacã trebuie cineva lovit, deci în sfera specialiºtilor, pentru concepþia asupra structurii acestui act normativ, atunci daþi-mi voie sã dezvãlui acest adevãr: acest proiect nu l-au gândit domnul Nãstase ºi echipa guvernamentalã în ansamblu, _ab initio,_ l-au gândit trei oameni: Dorneanu, Iorgovan ºi Gaspar.

Îndrãznesc sã spun cã este pentru prima datã, dar efectiv pentru prima datã în legislaþia României, când se propune o asemenea construcþie juridicã.

Proiectul de lege, înainte de toate, are ceea ce spunem noi ”reglementãri primareÒ, adicã sunt norme care reglementeazã pentru prima datã domenii sociale.

În al doilea rând, acest proiect de lege nu se limiteazã numai la normele care nu existã în legislaþie. El merge mai departe ºi spune: pentru a fi coerentã aceastã reglementare, trebuie sã modificãm în stânga, în dreapta, ceea ce este permis ºi de legea pe care Domniile voastre aþi evocat-o.

În concluzie, sã considerãm aceste atacuri ca fiind de naturã politicianistã, care nu au nici o legãturã nici cu Constituþia, nici cu regulamentele.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc mai doreºte o intervenþie.

## **Domnul Emil Boc:**

Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Din nefericire, ca jurist, am fost pus în faþa unei situaþii inedite, sã aud în plenul celor douã Camere ale Parlamentului faptul cã o lege are în România valoare de recomandare. Este un lucru pe care nu l-am auzit ºi nu l-am întâlnit în nici un tratat de drept pe care l-am studiat pânã în prezent.

Atunci, le propunem cetãþenilor, dacã Guvernul a adoptat Ordonanþa de urgenþã cu privire la Codul rutier, sã considere interdicþia de a trece pe roºu ca o normã de recomandare ºi, dacã vor fi prinºi trecând pe roºu, sã spunã cã domnul Predescu le-a recomandat sã treacã sau sã nu treacã pe roºu.

Pe de altã parte, distinsul senator, domnul Iorgovan, spunea cã textul Constituþiei, în art. 113, permite Guvernului sã-ºi angajeze rãspunderea asupra unui pachet de legi, invocând textul francez.

Eu am în faþã, domnule senator, textul francez al art. 49 ºi, pe de altã parte, am ºi alþi autori, în afarã de Pierre Pactet, Jean Gicquel, Chantebeau, care spun foarte clar cã textul constituþional trebuie interpretat exact în litera lui. Primul-ministru îºi poate angaja rãspunderea în faþa Adunãrii Naþionale ”sur le vot dÕun textÒ, asupra unui text precis, pentru cã acesta este sensul acestei proceduri. Angajarea rãspunderii constituie o procedurã excepþionalã, derogatorie de la procedura legislativã obiºnuitã. Or, în condiþiile în care acceptãm cã un Guvern vine cu 17 legi ºi le pune pe ordinea de zi, fãrã sã mai fie dezbãtute, fãrã a mai putea modifica o virgulã din acel text, ºi ele intrã în vigoare, cum mai putem accepta cã aceastã procedurã trebuie sã fie una normalã?

Constituþiile au permis aceastã procedurã excepþionalã pentru cazuri excepþionale. Când este o problemã, cu un text care nicicum nu poate fi adoptat, atunci Guvernul decide, vine ºi îºi angajeazã rãspunderea ºi spune: ”Ori plec eu, ori rãmâne textul.Ò

ªi iatã cã, de data aceasta, aceastã excepþie devine regulã ºi 17 legi se încearcã a fi promovate fãrã dezbatere parlamentarã. Este un atac la democraþia parlamentarã. ªi un argument în acest sens... Eu regret faptul cã distinºii noºtri colegi, domnul Dorneanu, Gaspar ºi Iorgovan, menþionaþi a fi coautorii acestui proiect, nu au þinut cont de bibliografia oferitã chiar de domnul Adrian Nãstase, pentru cã Domnia sa a fost extrem de concret ºi extrem de precis în 1999, când, spunându-i unui domn senator care încerca sã explice faptul cã textul singular de la art. 113 ar avea ºi o formulã genericã, deci ar putea sã fie vorba de mai multe texte care sã fie supuse concomitent votului de încredere, domnul Adrian Nãstase sublinia, pe bunã dreptate: ”Este aberant ce spune domnul senator. Puteþi sã vã închipuiþi cã Guvernul vine ºi cere sã-ºi angajeze rãspunderea pe douã declaraþii de politicã generalã, una care sprijinã bombardamentele din Kosovo ºi alta care condamnã bombardamentele din Kosovo? Deci, dacã acceptãm interpretarea propusã de dumneavoastrã, înseamnã cã Guvernul ar putea veni sã-ºi asume rãspunderea ºi pe douã declaraþii.Ò, spunea Domnia sa. ”Or, acest lucru nu este posibil.Ò, spunea domnul Adrian Nãstase. ”De aceea, aceastã formulã acoperitoare, aceastã umbrelã pe care ne-a trimis-o Guvernul reprezintã, din punctul nostru de vedere, un abuz în ceea ce priveºte procedurile parlamentare.Ò

Întrebarea simplã este: dacã atunci a fost un abuz, acum ce este?

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Frunda.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Distins Cabinet, Distins Parlament al României,

Nu încerc sã vorbesc tare, încerc sã vorbesc convingãtor.

Domnule preºedinte,

Acest pachet de legi, aceastã lege încearcã sã preia niºte coordonate din reglementãrile Uniunii Europene. Putem fi de acord, putem sã nu fim de acord cu aceste lucruri. Cred însã cã, în ceea ce priveºte procedura, ar fi bine sã preluãm o normã care este similarã ºi la Consiliul Europei, ºi în Uniunea Europeanã. Pe probleme de procedurã se dã cuvântul unui deputat sau senator pentru a susþine problema proceduralã respectivã ºi unuia împotrivã ºi se trece la vot.

La noi, în schimb, astãzi, au avut loc dezbateri avocaþiale, în care s-au adus ºi jigniri personale, dupã pãrerea mea. Am participat aici ºi am fost decepþionat de autolauda unora, de critica sub centurã a altora, ºi cred cã nici una, nici cealaltã nu îºi au locul în Parlamentul României.

Existã metode constituþionale bine stabilite, în care pot sã atac un proiect cu care nu sunt de acord, dar vã rog, doamnelor ºi domnilor colegi, sã respectãm instituþia ai cãrei membri suntem, prin exemplul personal.

În numele Grupurilor Uniunii Democrate Maghiare din România vã solicit, domnule preºedinte, sã sistaþi discuþiile privitoare la ordinea de zi ºi sã supuneþi la vot cele douã sau trei propuneri care au fost fãcute.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Nu cred cã mai este nevoie de propunerea de sistare, pentru cã nu mai sunt alþi vorbitori.

Cu eliminarea primului punct!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun! Pentru a evita orice discuþii, procedez cum cere opoziþia, ca sã nu spunã cã majoritatea nu o ascultã, deºi majoritatea decide. Opoziþia se exprimã, dupã un principiu parlamentar.

Cine este pentru eliminarea de pe ordinea de zi a punctului 1? 124 de voturi pentru. Împotrivã? 234 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- S-a respins propunerea de eliminare a punctului 1 de

- pe ordinea de zi.

- Acum supun din nou votului dumneavoastrã ordinea

- de zi astfel cum v-am prezentat-o, fãrã punctul 2.

- Cine este pentru? 234 de voturi pentru. Împotrivã? 124 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- Stimaþi colegi, s-a aprobat ordinea de zi, fãrã abþineri. Dau cuvântul la primul punct al ordinii de zi domnului

- prim-ministru Adrian Nãstase, pentru a prezenta proiectul de lege asupra cãruia Guvernul îºi asumã rãspunderea. Aveþi cuvântul, domnule prim-ministru.

## **Domnul Adrian Nãstase** _Ñ prim-ministru al Guvernului României_ **:**

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,

Discuþia de procedurã a fost extrem de importantã, extrem de interesantã. Ea face trimitere ºi la un moment anterior ºi mã simt dator, în calitate de prim-ministru, dar ºi de parlamentar ºi de membru al Parlamentului anterior, sã vã dau câteva explicaþii.

Dincolo de aspectul de fond pe care îl vom discuta ºi încercarea de a vã spune ce anume a motivat dorinþa noastrã de a veni cu aceastã lege complexã în faþa dumneavoastrã, expunându-ne unei eventuale moþiuni de cenzurã, vreau sã reamintesc celor care cu bunãvoinþã s-au aplecat asupra discursului meu din 1999... Aº vrea sã-i rog sã vadã ºi finalul discursului pe care l-am þinut atunci ºi sã-i rog, atunci când fac o analizã de text, sã o ducã pânã la capãt ºi sã aducã în faþa ascultãtorului întreaga demonstraþie, pentru ca, eventual, sã o poatã folosi într-o altã ocazie.

Spuneam atunci: ”Chestiunea cererii nu poate sã fie judecatã sub aspectul admisibilitãþii decât de cãtre Parlament.Ò

Era vorba de discuþia aceea privind o lege complexã... Vã aduceþi aminte toate aspectele. Deci era discuþia de procedurã în legãturã cu admisibilitatea introducerii pe ordinea de zi a unui astfel de punct.

Am spus atunci: ”Aº dori, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã acceptaþi ca în finalul acestei discuþii de ordin procedural, înainte de a demara procedura în baza art. 113 din Constituþie, sã cereþi celor douã Camere sã se pronunþe asupra admisibilitãþii acestei solicitãri din

partea Guvernului, pentru cã va trebui ca acest moment sã rãmânã foarte clar în arhiva Parlamentului, cu o hotãrâre din partea actualei puteri de a crea un precedent, care mai târziu va fi folosit ºi de alte guvernãri.Ò

Deci, stimaþi colegi, riscul unei astfel de proceduri l-am evocat în 1999. Puterea de atunci a rãspuns prin domnul Vasile Lupu, prin domnul Rãsvan Dobrescu.

Nu am sã vã reþin atenþia cu ceea ce au spus distinºii parlamentari din vremea respectivã, dar mã mirã faptul cã doamna Norica Nicolai, care este în acest Parlament singura relicvã a parlamentarilor P.N.Þ.C.D. de atunci...

...nu îºi asumã rãspunderea pentru o practicã ce a fost generatã de colegii sãi de partid. Deci atunci Parlamentul a decis cã o astfel de procedurã poate sã fie folositã. Guvernul nostru nu face decât sã foloseascã o metodã ce a fost pusã în aplicare, la vremea respectivã, de cãtre P.N.Þ.C.D., P.N.L. ºi P.D.

De aceea, sigur, îl rog pe domnul deputat...

Nu, la vremea respectivã noi eram în opoziþie ºi nu am dorit sã discutãm o astfel de formulã.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã vã rog sã acceptaþi cã, într-adevãr, practicile pe care le considerãm benefice atunci când suntem la putere pot fi folosite nu numai în timpul când suntem la putere. Iatã cã practica pe care dumneavoastrã aþi stabilit-o atunci acum este folositã de cãtre un alt Guvern. Acest aspect am vrut sã-l ridic din punctul de vedere al procedurii.

Sigur, putem sã discutãm la nesfârºit, dar cei care ne ascultã acum sau care ne vor urmãri vor avea impresia cã vrem sã eliminãm discuþia de esenþã asupra acestei probleme ºi nu vrem sã examinãm o problemã care, de foarte multã vreme, preocupã societatea româneascã.

Domnul deputat Bolcaº, cu elocinþa sa obiºnuitã, care bãnuiesc cã nu a fost dobânditã printr-o lecturã asiduã a revistei România Mare, a reuºit sã fie...

a reuºit sã fie extrem de...

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

Daþi-mi voie sã resping complimentul!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Vã mulþumesc foarte mult. Sper sã nu citiþi aceastã revistã...

Vreau, de asemenea, sã remarc faptul cã multe dintre argumentele sale sunt pertinente ºi, într-adevãr, pânã la urmã, discutãm despre o anumitã practicã parlamentarã pe care o acceptãm sau nu. Eu am încercat sã vã învederez doar faptul cã noi mergem pe un drum pe care l-au deschis cu seninãtate ºi cu foarte multã pasiune, la vremea respectivã, reprezentanþii P.N.Þ.C.D.-ului, ai P.N.L.-ului ºi ai P.D.-ului...

ªi ai U.D.M.R.-ului!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

ªi ai U.D.M.R.-ului, la vremea respectivã, ºi care, acum, ne permite sã venim cu aceastã formulã agregatã pentru a da un mesaj pe o temã pe care dânºii nu au avut curajul, la vremea respectivã, sã se angajeze. Pentru cã, dacã ar fi fãcut aceste lucruri în perioada respectivã, probabil cã noi ar fi trebuit sã venim acum cu alte teme pentru a le rezolva sub aspect legislativ. ªi acum sã-mi daþi voie, stimaþi colegi, sã vã prezint ceea ce este, de fapt, scrisoarea de însoþire, ca sã spun aºa, a acestei legi pentru care vã cerem atenþie, vã cerem înþelegere ºi cooperare.

ªtim fãrã îndoialã cã acest text nu este un text perfect. Am fi dorit sã avem un text foarte bun sau cât mai bun. Am fãcut eforturi în acest sens ºi am sã vã prezint aceste lucruri pe parcursul expunerii mele.

S-au fãcut încercãri ºi în aceste ultime ore pentru a îmbunãtãþi textul, au fost unele idei suplimentare, unele texte suplimentare care au circulat.

Din punct de vedere procedural, însã, noi nu ne putem angaja rãspunderea decât pe textul pe care l-am transmis Birourilor permanente, chiar dacã suntem conºtienþi cã pe parcurs s-au mai descoperit ºi alte elemente care ar fi putut fi adãugate. Însã suntem absolut deschiºi de a discuta, la nivelul Guvernului, sau de a sprijini orice altã iniþiativã legislativã care sã corecteze eventuale lacune ale acestei legi.

Nu cred cã prin aceastã lege vom putea sã rezolvãm toate problemele referitoare la cauzele ºi la formulele de utilizat în lupta împotriva corupþiei.

De aceea, fãrã îndoialã, este vorba doar de încã un moment, de încã un semnal pe care dorim sã-l dãm cu toþii în aceastã activitate, urmând ca, pe parcurs, prin colaborarea tuturor grupurilor parlamentare, sã gãsim ºi alte elemente care sã îngrãdeascã, pe cât este posibil, tentaþia corupþiei sau suspiciunea de corupþie.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

Guvernul aduce astãzi, în faþa Parlamentului, sub forma angajãrii rãspunderii asupra unui proiect de lege, o problemã care a frãmântat societatea româneascã în ultimul deceniu, cu mare rezonanþã atât pe plan intern, cât ºi pe plan extern: problema corupþiei.

Recurgerea la aceastã procedurã legislativã reprezintã un act de responsabilitate din partea Guvernului, faþã de un obstacol în asigurarea credibilitãþii României, a instituþiilor statului, a clasei politice.

Þin sã declar în mod expres, în plenul celor douã Camere ale Parlamentului, cã Guvernul României, bazându-se pe dispoziþiile art. 113 alin. (1) din Constituþie, îºi angajeazã rãspunderea asupra unui proiect de lege menit sã ofere soluþii eficiente de prevenire ºi de combatere a corupþiei, asigurând transparenþã în exercitarea funcþiei publice ºi mediului de afaceri.

Prin proiectul de lege pe care îl promovãm astãzi, am deplina convingere cã facem un pas important pe calea onorãrii ofertei noastre electorale ºi de guvernare, precum ºi angajamentelor faþã de Uniunea Europeanã ºi NATO.

Aceastã iniþiativã a Guvernului, care sprijinã direct aplicarea strategiei naþionale pentru combaterea corupþiei, are loc la un an de la adoptarea Programului naþional ºi Planului de prevenire a corupþiei ºi a Planului naþional de acþiune împotriva corupþiei.

Mãsurile propuse în proiectul de lege sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuate de Guvern asupra realitãþii româneºti ºi a percepþiilor interne ºi internaþioanle privind fenomenul corupþiei în þara noastrã.

În acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor evaluãri instituþionale, guvernamentale ºi neguvernamentale, ale investitorilor strãini ºi ale mediului de afaceri din þara noastrã, precum ºi rezultatele unor studii sociologice realizate în România.

O datã cu accelerarea integrãrii României în Uniunea Europeanã ºi în NATO, trebuie sã ne concentrãm tot mai mult asupra bunei funcþionãri a statului de drept, a administraþiei publice, asupra modului de aplicare a legii sau asupra compatibilitãþii mediului economic cu regulile unei economii de piaþã.

Din aceastã perspectivã, combaterea fenomenului corupþiei este esenþialã pentru materializarea angajãrii consecvente a Guvernului României, a societãþii româneºti în ansamblu, în asumarea ºi îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã ºi NATO.

Nu ne propunem cu aceastã ocazie sã facem un bilanþ detaliat al mãsurilor preventive, precum ºi al acþiunilor concrete desfãºurate în primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de corupþie.

Am aprobat de urgenþã, la începutul anului 2001, legile care permit retrocedarea terenurilor agricole ºi forestiere, precum ºi a imobilelor confiscate abuziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, în primãvara anului 2003, sã avem peste 92% titluri de proprietate eliberate, faþã de 70% cât erau în decembrie 2000. A fost retrocedat un numãr însemnat de imobile, peste 8.200, urmând ca restituirea în naturã sã se intensifice, potrivit reglementãrilor adoptate în ultima perioadã.

Mãsuri esenþiale de combatere a corupþiei au fost luate, practic, în toate domeniile: achiziþiile publice, licitaþiile electronice unde, prin cele 73.000 de licitaþii, s-au economisit peste 1.100 miliarde lei, stoparea adopþiilor internaþionale în condiþiile cunoscute, înfiinþarea ghiºeului unic în instituþii publice ºi la registrul comerþului, reglementarea transparenþei tuturor actelor normative, îmbunãtãþirea ºi monitorizarea mediului de afaceri, prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informatice ºi altele.

Un rol important în aceastã luptã îl are, fãrã îndoialã, ºi înfiinþarea Parchetului Naþional Anticorupþie, care pânã în prezent ºi-a dovedit utilitatea ºi eficienþa prin instrumentarea unor fapte ºi acte relevante de corupþie. Toate aceste acþiuni s-au desfãºurat în conformitate cu Programul de prevenire ºi Planul de combatere a corupþiei, adoptate de Guvern.

În continuarea acestui ansamblu de acþiuni, prin prezentul proiect de lege Guvernul asigurã deschiderea unei ofensive radicale împotriva corupþiei. Punerea în aplicare a legii are menirea sã restabileascã încrederea populaþiei ºi a comunitãþii oamenilor de afaceri în capacitatea de acþiune a Guvernului ºi în puternica sa voinþã de a acþiona pentru a elimina corupþia din structurile societãþii româneºti, pe toate palierele sale.

Voinþa politicã a Guvernului va trebui sã-ºi gãseascã un ecou consistent, materializat în participarea întregii societãþi româneºti: partide politice, Parlament, massmedia, societate civilã, populaþia.

Noile reglementãri pe care vi le supunem atenþiei reprezintã reacþii concrete în plan legislativ, instituþional ºi în planul promovãrii publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dupã 1989.

Totodatã, aceste reglementãri au fost concepute în spiritul unui imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care sã le scoatã din abstractul literei legii ºi sã le facã eficiente, aducându-le mai aproape de oameni ºi de problemele lor reale.

Soluþiile din proiectul de Lege privind angajarea rãspunderii Guvernului constituie o reacþie la semnalele critice provenite din mediul intern, dar ºi din unele aprecieri externe. Am în vedere evaluãrile Comisiei Europene, ale F.M.I. ºi Bãncii Mondiale, ale ”Transparency InternationalÒ, ”Freedom HouseÒ, BERD, GRECO, Consiliul Europei, ca ºi semnale ale asociaþiilor oamenilor de afaceri români ºi strãini, ale Consiliului investitorilor strãini din România, ale unor ambasade strãine la Bucureºti.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Mãsurile ºi obiectivele cuprinse în proiectul de lege ar rãmâne inutile dacã nu le-am racorda la pulsul concret al societãþii, dacã nu s-ar pune în aplicare cu ºi pentru cetãþeni.

Efortul guvernamental de combatere a corupþiei depinde în mare mãsurã de sprijinul tuturor formaþiunilor politice, precum ºi al societãþii civile ºi mass-media.

Etapa de acþiune iniþiatã prin acest proiect legislativ implicã practici instituþionale îmbunãtãþite, deschise ºi transparente, care impun o participare mai activã a cetãþenilor la evidenþierea ºi izolarea fenomenului corupþiei, participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate corupþiei ºi a monitoriza consistenþa rãspunsului instituþional.

Trebuie sã privim realitatea cu ochi critic ºi autocritic, dar, în acelaºi timp, nu trebuie sã facem rabat de la echilibru ºi luciditate. Sã recunoaºtem cã avem o problemã, corupþia, însã ºi zvonistica ºi, mai ales, falsele etichetãri politice îºi au contribuþia lor care nu trebuie omisã din vedere. Pe lângã realitatea datã, existã ºi importante mistificãri. Aº adãuga faptul cã, din pãcate, partidele politice s-au preocupat mult prea puþin de prevenirea ºi combaterea corupþiei atunci când se aflau la putere. În prezent, partidele din opoziþie se manifestã ca ºi când ar afla de corupþie acum ºi nu ar avea nici o responsabilitate în legãturã cu acest fenomen.

În sensul rãspândirii unei culturi civice solide, Guvernul îºi propune un parteneriat cu reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale preocupate de urmãrirea ºi semnalarea fenomenului corupþiei, pentru implicarea efectivã a societãþii civile în evaluarea programelor ºi proiectelor iniþiate pe acest domeniu.

Avem în vedere în acest sens realizarea unor campanii publice de anvergurã pentru creºterea conºtientizãrii cetãþenilor asupra consecinþelor fenomenului corupþiei ºi totodatã o mobilizare mai puternicã pentru cunoaºterea ºi promovarea mãsurilor preventive pe care le întreprindem în combaterea acestui flagel.

Stimaþi parlamentari,

Nu existã o singurã concepþie privind corupþia, dar cetãþenii tind sã absolutizeze componenta bãneascã a corupþiei, neglijând serviciile reciproce, sursã indirectã de îmbogãþire.

Cu toþii cred cã suntem de acord cu privire la caracterul extins, de proporþii, al corupþiei la nivelul societãþii româneºti. Insuficienta diferenþiere a fenomenelor de corupþie ce au loc, a instituþiilor implicate duce la un criticism general, la o radicalizare a opiniei publice în acuzarea sistemului politic de corupþie. Acesta este, practic, principalul motiv al deteriorãrii relaþiei de reprezentativitate dintre cetãþeni ºi clasa politicã.

În momentul în care aceastã relaþie ajunge sã fie perturbatã, însãºi funcþionarea regimului politic democratic este pusã în pericol. Nemulþumirile exprimate ºi de societatea civilã sunt o dovadã a faptului cã relaþia dintre cetãþean ºi autoritãþi este încã afectatã de disfuncþionalitãþi cronice, greu de remediat. Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor în plan legislativ, urmãrindu-se apropierea autoritãþilor de nevoile concrete ale cetãþenilor. Marea problemã rãmâne însã tocmai discrepanþa dintre prevederea legalã ºi practica instituþionalã existentã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Sunt anumite domenii evidenþiate de cetãþeni ca fiind cele mai expuse fenomenului corupþiei. Printre acestea figureazã sistemul vamal, sistemul judiciar, poliþia, sistemul administraþiei publice. Comenzile publice reprezintã activitatea cea mai favorabilã corupþiei, în judecata majoritãþii cetãþenilor, aici fiind incluse lucrãrile publice pentru construcþii, sãnãtatea publicã ºi poliþia. Aºadar, putem sã tragem concluzia cã spaþiul public ºi activitãþile care au legãturã cu sfera politicã sunt cele mai suspecte, potrivit percepþiei populaþiei, dar ºi estimãrilor sociologice.

Proiectul de lege pentru care Guvernul îºi angajeazã astãzi rãspunderea în faþa Parlamentului îºi propune sã elimine cauzele generatoare de corupþie tocmai în domeniile în care coeficientul de vulnerabilitate este mai ridicat.

Având în vedere implicaþiile fenomenului corupþiei asupra societãþii, prevenirea ºi combaterea acestui fenomen necesitã pe plan legislativ o abordare multidisciplinarã ºi sistematicã, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal pânã la disciplinarea raporturilor de drept comercial ºi asigurarea transparenþei în viaþa economicã.

În acest sens, Guvernul a elaborat prezentul proiect de lege ca o reglementare complexã care, pe lângã dispoziþiile ce se circumscriu pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, cuprinde ºi dispoziþii din alte materii conexe, indispensabile realizãrii scopului urmãrit.

Am sã mã refer în continuare, pe scurt, la principalele reglementãri pe care le conþine proiectul de lege asupra cãruia Guvernul a hotãrât sã-ºi angajeze rãspunderea.

Coloana vertebralã a proiectului de lege o constituie prevederile referitoare la conflictul de interese ºi la regimul incompatibilitãþilor în exercitarea demnitãþilor publice ºi a funcþiilor publice. Se completeazã astfel cadrul legal instituit în þara noastrã pentru prevenirea ºi combaterea folosirii abuzive a funcþiilor publice, a obþinerii unor câºtiguri necuvenite în exercitarea acestora.

Prevederile proiectului se înscriu totodatã pe linia documentelor internaþionale în materie ºi se regãsesc în unele legislaþii europene, cum sunt cea italianã, cehã, spaniolã, portughezã.

În cadrul dispoziþiilor generale este definit conflictul de interese ca fiind situaþia în care persoana ce exercitã o demnitate publicã sau funcþie publicã are un interes personal, de naturã patrimonialã, care ar putea influenþa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuþiilor care-i revin, potrivit Constituþiei ºi altor acte normative.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitãþilor ºi funcþiilor publice sunt imparþialitatea, integritatea, transparenþa deciziei ºi supremaþia interesului public.

Conflictul de interese este reglementat pentru urmãtorele demnitãþi ºi funcþii publice: preºedintele României, funcþia de membru al Guvernului, funcþiile publice de autoritate din administraþia publicã centralã ºi localã, magistraþii, aleºii locali, funcþionarii publici. Este prevãzutã obligativitatea întocmirii declaraþiei de interese a persoanelor care exercitã demnitãþi ºi funcþii publice, declaraþie în care se includ funcþiile deþinute în cadrul unor asociaþii, fundaþii sau alte organizaþii neguvernamentale ori partide politice, activitãþile profesionale remunerate, calitatea de acþionar sau asociat la societãþile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituþii de credit, societãþile de asigurare ºi cele financiare. Este reglementatã, totodatã, interdicþia de utilizare a numelui, însoþit de calitatea persoanei care exercitã demnitãþile ºi funcþiile publice, în orice acþiune publicitarã privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepþia publicitãþii gratuite pentru scopuri caritabile.

Declaraþiile de interese sunt publice ºi se consemneazã într-un registru special, denumit Registrul declaraþiilor de interese.

Pe de altã parte, în proiectul de lege sunt reglementate incompatibilitãþile care vizeazã calitatea de parlamentar, funcþia de membru al Guvernului ºi alte funcþii publice de autoritate din administraþia publicã centralã ºi localã, magistraþii, aleºii locali ºi funcþionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat ºi de senator, precum ºi funcþia de membru al Guvernului ºi alte funcþii publice de autoritate din administraþia publicã centralã sunt incompatibile cu funcþia de preºedinte, vicepreºedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraþie sau cenzor la societãþile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituþii de credit, societãþile de asigurare ºi cele financiare, precum ºi la instituþiile publice, funcþia de preºedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale acþionarilor sau asociaþilor la societãþile comerciale, funcþia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãþilor comerciale, funcþia de manager sau membru al consiliilor de administraþie ale regiilor autonome, companiilor ºi societãþilor naþionale sau calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Au fost stabilite cazurile de incompatibilitate privind pe prefecþi, subprefecþi, primari, viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi ai consiliilor judeþene, consilieri locali ºi judeþeni, funcþionari publici. S-a prevãzut cã pentru persoanele care exercitã demnitãþi ºi funcþii publice de autoritate din cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor aflate exclusiv sub control parlamentar se aplicã normele privind regimul incompatibilitãþilor prevãzute pentru miniºtri, precum ºi dispoziþiile stabilite, fãrã îndoialã, prin legi speciale.

Stimaþi parlamentari,

Prin reglementarea transparenþei informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restante se urmãresc descurajarea, prevenirea ºi reducerea acumulãrilor de arierate la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi la bugetul fondului naþional unic pentru asigurãri sociale de sãnãtate, precum ºi la bugetele locale.

Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Ministerul Administraþiei Publice ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate vor aduce la cunoºtinþa publicã, pe pagina proprie de Internet, lista contribuabililor care înregistreazã obligaþii bugetare restante, cu indicarea totalului obligaþiilor bugetare datorate în anul fiscal precedent, cuantumul obligaþiilor restante.

Administrarea informaþiilor ºi serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternicã debirocratizare a procesului administrativ prin realizarea reformei la ghiºeu, ghiºeul on-line, ceea ce determinã ºi o reducere a costurilor administraþiei, eficientizarea utilizãrii fondurilor publice, scãderea semnificativã a actelor de corupþie prin eliminarea contactului direct dintre cetãþean ºi funcþionar ºi transformarea modului de operare al instituþiilor publice prin utilizarea tehnologiei informaþiilor.

Dezvoltarea tehnologiei informaþiei ºi continua globalizare a reþelelor informatice au condus la un progres de necontestat al societãþii ºi la asigurarea transparenþei în

viaþa publicã, dar au determinat ºi apariþia unei noi forme de criminalitate, criminalitatea informaticã.

În proiect, infracþiunile în domeniul informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevãzute în Convenþia europeanã privind criminalitatea informaticã, semnatã de România la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooperãrii internaþionale imediate ºi permanente în domeniul combaterii criminalitãþii informatice se prevede înfiinþarea în cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a Serviciului de combatere a criminalitãþii informatice.

În proiect se prevede reglementarea unei noi instituþii juridice în cadrul sistemului legislativ românesc, referitoare la grupurile de interes economic, precum ºi la stabilirea condiþiilor în care grupurile europene de interes economic sunt recunoscute ºi pot funcþiona în România.

Pentru o deplinã armonizare a cadrului juridic românesc cu dispoziþiile legale ale Uniunii Europene, reglementãrile privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea grupurilor europene de interes economic au fost prevãzute pentru grupurile de interes economic înmatriculate în România.

Este reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucurã în România grupurile europene de interes economic. În baza reglementãrilor statutate prin proiect acestea sunt recunoscute ºi pot funcþiona în condiþiile legii în România. Adoptarea acestei legi ne va ajuta de altfel sã încheiem unul dintre capitolele importante de negociere cu Uniunea Europeanã în sãptãmânile urmãtoare.

Cartea a doua din proiectul de lege cuprinde modificarea ºi completarea unor reglementãri în scopul prevenirii ºi combaterii corupþiei.

Astfel, modificarea ºi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie urmãresc, pe de o parte, completarea cadrului legal în domeniu cu noi incriminãri, iar, pe de altã parte, extinderea sferei subiectului activ al infracþiunilor de corupþie la unele categorii de persoane prevãzute în Convenþia penalã privind corupþia, precum ºi în Convenþia privind protecþia intereselor financiare ale comunitãþilor europene ºi protocoalele sale adiþionale.

De asemenea, pentru asigurarea eficienþei în activitatea de urmãrire, judecare ºi sancþionare a faptelor de corupþie, proiectul prevede o reglementare specialã referitoare la alcãtuirea completelor de judecatã.

Dintre prevederile referitoare la modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, menþionãm pe cele referitoare la competenþa ºi structura acestui parchet. În lege au fost prevãzute criteriile de departajare a competenþei Parchetului Naþional Anticorupþie de competenþa ce revine Parchetelor de pe lângã instanþe.

Aceste criterii se referã, în principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin sãvârºirea infracþiunilor prevãzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, la valoarea sumei ori a bunului care formeazã obiectul infracþiunii ºi la calitatea persoanelor care au comis o astfel de infracþiune.

Pentru o mai bunã organizare a activitãþii de urmãrire penalã în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie au fost prevãzute unele modificãri de structurã atât la nivel central, cât ºi teritorial, cum sunt, de exemplu, crearea unei secþii judiciare sau înfiinþarea de servicii ºi birouri pentru ofiþerii de poliþie judiciarã ºi pentru specialiºtii din cadrul Parchetului. Conform art. 31 din Constituþie, fiecare persoanã are dreptul de a avea acces la orice informaþie de interes public, drept ce nu poate fi îngrãdit.

Autoritãþile publice au obligaþia de a asigura informarea corectã a cetãþenilor în ce priveºte treburile publice ºi problemele de interes personal, iar modificarea ºi completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere reprezintã unul dintre mijloacele de realizare a acestei obligaþii.

Pentru a înlãtura suspiciunile cu privire la modul în care sunt dobândite bunurile de cãtre demnitari, magistraþi, persoane cu funcþii de conducere ºi control ºi funcþionari publici ºi pentru a impulsiona conduita corectã a acestora în exercitarea atribuþiilor corespunzãtoare funcþiei sau mandatului, precum ºi pentru a asigura un control eficient al societãþii civile asupra autoritãþilor publice, proiectul de lege prevede, în principal, urmãtoarele: introducerea unei reglementãri care sã prevadã publicarea declaraþiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritãþi ori instituþii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeþene, dupã caz, ori în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, Partea a III-a; lãrgirea sferei persoanelor care intrã sub incidenþa legii, prin adãugarea prefecþilor, subprefecþilor, persoanelor cu funcþii de conducere ºi de control din cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor publice, precum ºi prin adãugarea tuturor persoanelor care sunt numite în funcþie de cãtre preºedintele României, Parlament sau de cãtre primul-ministru; declanºarea din oficiu a procedurii de control ºi în ipoteza în care persoanele obligate sã-ºi actualizeze declaraþia de avere încalcã aceastã obligaþie; abrogarea art. 37 care incrimineazã fapta de a publica sau divulga conþinutul declaraþiei de avere de cãtre persoanele care primesc, pãstreazã sau deþin astfel de declaraþii deoarece nu mai corespunde scopului legii, care este asigurarea transparenþei în exercitarea funcþiilor publice. A fost, de altfel, actualizat conþinutul declaraþiei de avere ºi s-a prevãzut obligaþia de depunere a unei noi declaraþii de avere în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a acestei legi.

O altã reglementare se referã la asigurarea transparenþei ºi stabilitãþii în mediul de afaceri. Principalele reglementãri vizeazã asigurarea transparenþei în procesul de înregistrare a societãþilor comerciale ºi în întreaga activitate a acestora, precum ºi evitarea conflictelor de interese în cadrul operaþiunilor efectuate de societãþile comerciale cu organele sale de conducere.

Modificarea ºi completarea Legii nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale a apãrut ca o necesitate impusã de noile cerinþe ale trecerii la economia de piaþã ºi de procesul de privatizare a unitãþilor economice.

Creºterea ºi diversificarea continuã a agenþilor economici cãrora le revin obligaþii fiscale a fost însoþitã ºi de multiplicarea ºi diversificarea metodelor ºi cãilor prin care aceºtia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi altor bugete, chiar dacã au beneficiat de facilitãþi ºi scutiri în perioada de început a funcþionãrii lor.

De o deosebitã importanþã sunt modificãrile legii în sensul contracarãrii evaziunii fiscale realizate prin utilizarea în cadrul lanþului comercial de la producãtor sau importator pânã la consumatorul final a unor societãþi comerciale care se sustrag controlului fiscal datoritã nerespectãrii prevederilor legale referitoare la sediul social.

De asemenea, au fost introduse unele prevederi menite sã combatã producerea, comercializarea ºi utilizarea în afara condiþiilor legale a documentelor cu regim special prin care în multe cazuri au fost realizate tranzacþii comerciale nereale sau denaturate, ce au avut ca efect diminuarea veniturilor impozabile ºi, implicit, a datoriilor fiscale.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În continuare, am sã mã opresc asupra unor prevederi din proiectul de lege cu implicaþii în procesul de combatere a corupþiei, ºi anume modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcþionarilor publici, adoptatã la sfârºitul anului 1999 prin angajarea rãspunderii Guvernului în funcþiune la acea datã.

În perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi ºi pânã în prezent, în procesul de implementare au fost identificate o serie de dificultãþi generate de imperfecþiunea unor prevederi sau, dimpotrivã, de inexistenþa altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora din dispoziþiile legii.

Reforma administraþiei publice în etapa actualã a guvernãrii trebuie sã rãspundã unor cerinþe legitime ale societãþii civile, precum ºi ale organismelor internaþionale, de a fi adoptate mãsuri vizibile în plan legislativ ºi instituþional, în sensul combaterii fenomenului de corupþie în rândul funcþionarilor publici.

Necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative existente în Uniunea Europeanã impune ca acþiunile de combatere a fenomenului corupþiei sã fie concomitente cu mãsuri care sã asigure profesionalizarea ºi imparþialitatea serviciului public, optimizarea structurilor ºi eliminarea birocraþiei. În acest context, situaþia funcþiei publice ºi a funcþionarului public, ca mijloace de acþiune legalã prin care administraþia îºi realizeazã funcþiile, în mod necesar trebuie sã constituie obiectul unor propuneri de reglementare.

Prin modificãrile ºi completãrile aduse Legii nr. 188/1999 privind statutul funcþionarilor publici, este promovatã o culturã a serviciului public profesionist, de calitate, capabil sã serveascã eficient ºi competent interesele legitime ale cetãþenilor, sã-i asigure totodatã determinarea riguroasã a activitãþilor corespunzãtoare funcþiei publice, condiþiile clare privind acordarea statutului de funcþionar public, precum ºi o distribuire mai bunã a competenþelor ºi responsabilitãþilor funcþiilor publice, ceea ce implicã clasificarea funcþionarilor publici în trei categorii, respectiv înalþi funcþionari publici, funcþionari publici de conducere ºi funcþionari publici de execuþie.

Sunt consacrate norme speciale privind selectarea ºi numirea în funcþii publice, precum ºi promovarea funcþionarilor publici.

Aceste reglementãri au fost realizate pe baza unei ample documentãri cu privire la statutele funcþionarilor publici din state membre ºi din state candidate la aderare în Uniunea Europeanã, precum ºi cu consultarea specialiºtilor de la Uniunea Europeanã.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Angajarea rãspunderii este un act constituþional al Guvernului, care se desfãºoarã în cadrul unei proceduri parlamentare speciale, dar recurgerea la aceastã procedurã poate avea drept consecinþã demiterea sa pe calea unei moþiuni de cenzurã.

Cu toate acestea, Guvernul a considerat ca, prin obiectul sãu proiectul de lege având o semnificaþie cu totul deosebitã pentru societatea româneascã, sã fie transmis pentru observaþii ºi propuneri partidelor reprezentate în Parlament, unor organizaþii neguvernamentale implicate în procesul de monitorizare pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei, mass-media, precum ºi unor personalitãþi politice. În urma examinãrii propunerilor ºi observaþiilor au fost însuºite un numãr important de sugestii care vizau introducerea unor reglementãri pentru completarea ºi corelarea textelor din proiect, îmbunãtãþirea unor soluþii, unele clarificãri ale textelor cu caracter tehnic, precum ºi unele propuneri de ordin redacþional.

Au fost cel puþin ºase sau ºapte variante de text pe care am lucrat de-a lungul acestor luni. Dintre observaþiile ºi propunerile fãcute ºi care au fost reþinute în proiect, þin sã exemplific urmãtoarele: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (social-democrat ºi umanist), completarea ºi modificarea mai multor prevederi din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, în cazurile conflictului de interese în exercitarea demnitãþilor ºi funcþiilor publice sã fie avute în vedere ºi rudele de gradul I ale demnitarului, îmbunãtãþirea structurii organizatorice a Parchetului Naþional Anticorupþie, completarea declaraþiei de avere cu o nouã poziþie referitoare la obligaþiile pe care le are declarantul, cu o valoare ce depãºeºte zece mii de euro.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., calitatea de ales local este incompatibilã ºi cu calitatea de acþionar la o societate comercialã înfiinþatã de consiliul local sau consiliul judeþean, numirea înalþilor funcþionari publici sã se facã de cãtre primul-ministru, iar pentru directorii generali din ministere, de cãtre miniºtri. Secretarii generali ai prefecturilor ºi ai judeþelor sã fie numiþi de ministrul administraþiei publice, ca ºi în prezent.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D., orice persoanã interesatã poate sesiza în scris prefectul în legãturã cu actele emise sau încheiate de primari ºi viceprimari, care produc un folos material pentru aceºtia, pentru soþul sau rudele de gradul I, aleºii locali vor depune declaraþia de interese la secretarul unitãþii administrativ-teritoriale, reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilitãþile privind funcþionarii publici ºi declaraþiile de interese, poate face parte din categoria înalþilor funcþionari publici persoana care a absolvit programe de formare în domeniul administraþiei publice organizate de Institutul Naþional de Administraþie, de alte instituþii similare din strãinãtate, precum ºi de instituþiile de învãþãmânt superior din þarã. Era o modalitate de a evita un eventual monopol al institutului în legãturã cu aceastã chestiune. Posibilitatea funcþionarului public de a fi membru al unui partid politic legal constituit, precum ºi condiþiile privind transferul funcþionarului public.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. au fost preluate unele texte, într-o formã reformulatã, cu privire la conflictul de interese, transparenþa informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restante, statutul funcþionarilor publici, prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informatice.

Din partea Partidului Umanist din România, includerea infracþiunii de ºantaj în sfera infracþiunilor de corupþie. Grupul parlamentar al P.R.M. nu a transmis observaþii.

Din partea societãþii civile, includerea preºedintelui României în categoria persoanelor care intrã sub incidenþa reglementãrilor privind conflictul de interese, solicitate, de altfel, ºi de preºedintele þãrii; instituirea unor interdicþii pentru persoanele care exercitã o demnitate sau o funcþie publicã, referitoare la utilizarea numelui, a imaginii, vocii sau semnãturii personale în orice formã de

publicitate a unui agent economic român sau strãin, a oricãrui produs comercial sau a unei activitãþi care aduce profit, cu excepþia publicitãþii gratuite pentru scopuri caritabile; instituirea unui registru special de evidenþã, denumit Registrul declaraþiilor de interese; reglementarea incompatibilitãþii dintre calitatea de deputat, senator, membru al Guvernului cu statutul de membru al unui grup de interes economic; sã fie supuse declarãrii bunurile ºi serviciile cu titlu gratuit în cadrul unor activitãþi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcþiei, a cãror valoare depãºeºte fiecare echivalentul a 300 de euro.

Din partea mass-media, eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea ºi funcþionarea Gãrzii Financiare, Codul de conduitã al funcþionarilor publici.

Vreau sã mulþumesc tuturor celor care ne-au transmis propunerile lor.

Guvernul a luat act de declaraþiile critice ale unor lideri ai partidelor din opoziþie ºi care, într-un fel, încearcã mai curând tergiversarea adoptãrii acestor reglementãri.

Noi suntem conºtienþi cã acest text nu este perfect, ºtim acest lucru ºi vom lucra cu cei care vor dori sã-l îmbunãtãþim în perioada urmãtoare, dar au trecut prea mulþi ani în care nu am luat mãsurile necesare. Era nevoie sã dãm un semnal foarte clar ºi pentru clasa politicã, ºi pentru societatea româneascã, ºi pentru partenerii noºtri din afarã.

Sigur cã am deranjat foarte multe persoane, suntem conºtienþi. Unele dintre acestea încearcã prin intermediari sã blocheze aceastã lege sau sã o întârzie. Nu ne mai putem permite aºa ceva, este un moment important ºi dacã nu vrem ca lucrurile sã iasã de sub control sau sã ajungem la situaþii extrem de complicate, cum a fost ºi este în continuare cea din Serbia, ca sã dau un singur exemplu, va trebui sã luãm mãsurile necesare în acest moment.

Sigur, vom putea lucra împreunã în continuare pentru a îmbunãtãþi aceste texte ºi de aceea mã întreb dacã nu cumva unele dintre discuþiile de procedurã nu ascund cumva mai curând dorinþa de a împiedica adoptarea pe fond a reglementãrilor din aceastã lege.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Dupã cum lesne se poate observa, în ansamblul sãu, acest proiect de lege care vizeazã aprofundarea activitãþilor de prevenire ºi combatere a corupþiei este deosebit de complex, urmãrind o tratare coerentã ºi cuprinzãtoare mai ales în acele sectoare ale vieþii sociale ºi economice în care s-a dovedit cã actele normative au fost deficitare, neclare sau neadaptate integral realitãþilor româneºti.

Fãrã îndoialã, ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanþã sã fie supus dezbaterii în Parlament, însã la fel de evident este ºi faptul cã nu mai dispunem de timpul necesar unor asemenea dezbateri care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu consecinþe nefaste pentru evoluþiile politice din þarã, în contextul proiectelor pe care le avem împreunã ºi le-am definit, ºi le susþinem împreunã, pentru integrarea europeanã.

România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu, sã adopte mãsuri hotãrâte în vederea prevenirii ºi combaterii corupþiei. Aceste întârzieri se rãzbunã în prezent ºi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai în planul acþiunilor privind integrarea europeanã ºi euroatlanticã, ci mai ales în domeniul aºezãrii vieþii ºi activitãþilor economico-sociale pe temelii sãnãtoase, în folosul nostru, al tuturor cetãþenilor României. Guvernul are voinþa politicã ºi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse în aceastã lege, fiind hotãrât sã-ºi asume rãspunderea în faþa plenului celor douã Camere ale Parlamentului în deplinul respect al prevederilor constituþionale.

Lupta împotriva corupþiei nu este apanajul unui singur partid, ci reprezintã unul dintre domeniile de acþiune care ar trebui sã ne punã de acord pe toþi. România curatã este în interesul tuturor.

Acesta este mesajul principal pe care doresc sã vi-l împãrtãºesc astãzi ºi dacã, într-adevãr, îl înþelegem ºi credem cã putem face ceva împotriva corupþiei, atunci daþi-mi voie sã vã spun cã mã bazez nu doar pe acordul, dar ºi pe suportul dumneavoastrã, indiferent de partidul pe care-l reprezentaþi.

A trecut vremea simplelor declaraþii, este timpul faptelor pentru toþi cei care îºi unesc eforturile în vederea integrãrii euroatlantice a României.

Nu de mult timp, domnul Robertson, de la aceastã tribunã, ne atrãgea atenþia asupra necesitãþii de a da un semnal foarte clar în aceastã privinþã. Dacã dorim ca obiectivele pe care ni le-am propus chiar sã se îndeplineascã, este nevoie nu doar sã vorbim despre ceea ce ar trebui sã facem, ci chiar sã facem ceea ce ºtim cã trebuie sã facem.

Pentru aceasta trebuie sã ne desprindem de trecut, de mentalitãþile care de atâtea ori au afectat destinul þãrii. Fãrã transparenþã, fãrã asigurarea unui mediu de afaceri modern ºi stãvilirea fenomenului de corupþie ne marginalizãm singuri.

Prin angajarea rãspunderii în ºedinþa de astãzi, Guvernul îºi afirmã hotãrârea de a-ºi continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000 numai cu condiþia acceptãrii proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea rãspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faþa unei alternative: fie sã menþinã în funcþiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie sã se încerce demiterea sa, retrãgându-i-se încrederea prin iniþierea unei moþiuni de cenzurã.

Sunt ferm încredinþat cã prin adoptarea ºi aplicarea riguroasã a acestei legi România va face un semnificativ pas înainte în direcþia consolidãrii statului de drept, a instituþiilor acestuia, precum ºi în vederea modernizãrii în ansamblu a societãþii noastre în concordanþã cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea încã din decembrie 1989.

Îmi exprim convingerea cã membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv ofensiva anticorupþie pe care Guvernul a declanºat-o ºi cã ne vor sprijini cu toatã tãria în acest moment.

Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi cred cã dumneavoastrã, stimaþi colegi, veþi susþine Guvernul în acest important demers legislativ.

Vã mulþumesc încã o datã.

Stimaþi colegi,

Doi dintre dumneavoastrã au cerut un drept la replicã, doamna senator Norica Nicolai ºi domnul...

## **Domnul Adrian Nãstase:**

## Domnule preºedinte,

Am o rugãminte, sã respectaþi procedurile parlamentare.

Vã rog foarte mult, sigur, putem sã facem o discuþie la o cafea, putem sã discutãm în contradictoriu despre lecturi ºi alte chestiuni, aceastã procedurã a avut o discuþie interesantã la început, am apreciat-oÉ

É dar vã rog foarte mult, în acest moment, dupã ce am încheiat angajarea rãspunderii, sã faceþi o pauzã necesarã pentru ca Guvernul sã se retragã. Cei care vor mai avea dupã aceea comentarii vor putea sã facã lucrul acesta într-un alt cadru.

Vã mulþumesc.

Îi cer scuze domnului prim-ministru, dar sigur cã de poliþia ºedinþei...

Domnul Bolcaº, Stimate colegÉ

...pentru cã eu voiam aici sã cer scuze publice domnului senator Ion Predescu. Printr-o eroare de exprimare am personalizat o necunoaºtere a legii ºi în aceste condiþii vreau sã-l asigur de întregul meu respect ºi de faptul cã m-am exprimat greºit.

În acelaºi timp vreau sã-i mulþumesc domnului primministru Adrian Nãstase pentru aprecieri, dar vreau sã precizez cã numele meu nu poate sã fie disociat de al Partidului România Mare, din care fac parte, în numele cãruia primesc ºi acuze, ºi critici ºi vreau sã onorez participarea mea la acest partid.

Aceasta este demnitatea mea.

Vã mulþumesc.

Domnul Bolcaº, aþi luat cuvântul fãrã sã vi-l dau ºi aþi cam profitat ºi de lungimea lui.

Trecem la al doilea punct din ordinea de zi, alegerea unor membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului ºi al ”RompresÒ-ului. Începem votul cu membrii Guvernului.

Rugãm membrii Guvernului sã rãmânã la vot. Doamna Hildegard-Carola Puwak prezent

Numai puþin, domnule secretar, sunt douã voturi de efectuat: primul, pentru numirea unor membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului. Aici raportul s-a fãcut, sunt trei perechi propuse, membru titular ºi membru supleant. Pentru buna desfãºurare a votului, douã cãsuþe cu douã perechi se ºterg în diagonalã ºi rãmâne cãsuþa pe care o doriþi dumneavoastrã.

În partea cealaltã, la ”RompresÒ, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a depus raportul, îl aveþi difuzat, aici aveþi un singur candidat, dacã îl votaþi, rãmâne numele intact, dacã nu, îl ºtergeþi cu pixul.

Vi se vor distribui ambele buletine de vot. Domnule secretar Constantin Niþã, vã rog sã începeþi.

Doamna Hildegard-Carola Puwak prezent Doamna Rodica Stãnoiu prezent |Domnul Ioan Mircea Paºcu|prezent| |---|---| |Domnul Dan Ioan Popescu|prezent| |Domnul Sârbu Marian|prezent| |Domnul Cazan Leonard|prezent| |Domnul Puºcaº Vasile|prezent| |Domnul Georgiu Gingãraº|absent| |Domnul Mihãilescu ªerban|prezent| |Domnul Octav Cozmâncã|prezent| |Doamna Daniela Bartoº|absent| |Doamna Ecaterina Andronescu|prezent| |Domnul Rãzvan Theodorescu|absent| |Domnul Dan Matei-Agathon|prezent| |Domnul Miron Mitrea|absent| |Domnul Ovidiu Muºetescu|prezent| |Domnul Gaspar Acsinte|prezent| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezent| |Albu Gheorghe|prezent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezent| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|prezent| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|absent| |Baban ªtefan|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absent| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezent| |Bãncescu Ioan|prezent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absent| |Boajã Minicã|prezent| |Boc Emil|absent| |Bogea Angela|prezent| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Lucian Augustin|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezent| |BorbŽly L‡szl—|prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent|

Brînzan Ovidiu prezent Brudaºca Damian prezent Bucur Constantin prezent Bucur Mircea prezent Buga Florea prezent Burnei Ion prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezent Buzatu Dumitru prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Calcan Valentin Gigel prezent Canacheu Costicã absent Cazimir ªtefan prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Cãºunean-Vlad Adrian absent Cerchez Metin prezent Cherescu Pavel absent Chiliman Andrei Ioan absent Chiriþã Dumitru absent Ciontu Corneliu absent Ciuceanu Radu prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Cîrstoiu Ion prezent Cladovan Teodor absent Cliveti Minodora prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Cojocaru Nicu absent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã prezent Cristea Marin prezent Criºan Emil prezent Dan Matei-Agathon prezent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe prezent Dobre Traian prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezent Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel prezent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru absent Dragoº Liviu Iuliu absent Dragu George prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Dreþcanu Doina-Micºunica prezent Dumitrescu Cristian-Sorin absent Dumitriu Carmen prezent Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe prezent Enescu Nicolae prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Eserghep Gelil absent Fâcã Mihail prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Ana prezent Florescu Ion prezent Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin absent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Filip prezent Georgescu Florin prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Gingãraº Georgiu prezent Giuglea ªtefan prezent

## 16

Godja Petru prezent Miron Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mitrea Manuela prezent Grigoraº Neculai prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Gubandru Aurel prezent Mitu Octavian prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Miþaru Anton absent Haºotti Puiu prezent Mînzînã Ion prezent Hogea Vlad-Gabriel prezent Mocioalcã Ion prezent Holtea Iancu absent Mocioi Ion prezent Hrebenciuc Viorel prezent Mogoº Ion prezent Ianculescu Marian prezent Mohora Tudor prezent Ifrim Mircea absent Moisescu George Dumitru prezent Ignat Miron prezent Moisoiu Adrian prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Moiº Vãsãlie prezent Ionel Adrian prezent Moldovan Carmen-Ileana prezent Ionescu Anton absent Moldovan Petre prezent Ionescu Costel Marian prezent Moldoveanu Eugenia prezent Ionescu Dan prezent Moraru Constantin Florentin prezent Ionescu Daniel prezent Motoc Marian-Adrian prezent Ionescu Mihaela prezent Muscã Monica Octavia prezent Ionescu Rãzvan absent Muºetescu Ovidiu-Tiberiu prezent Ionescu Smaranda absent Naidin Petre prezent Iordache Florin prezent Nan Nicolae prezent Iriza Marius prezent Nassar Rodica prezent Iriza Scarlat prezent Naum Liana-Elena prezent Ivãnescu Paula Maria prezent Nãdejde Vlad-George prezent Jipa Florina Ruxandra absent Nãstase Adrian prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Kelemen Hunor prezent Neacºu Ilie absent Kerekes Karoly prezent Neagu Ion prezent Konya-Hamar Sandor prezent Neagu Victor prezent Kovacs Csaba-Tiberiu prezent Neamþu Horia-Ion prezent Kov‡cs Zolt‡n absent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Lari Iorga Leonida absent Nechifor Cristian prezent Lazãr Maria prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Lãpãdat ªtefan prezent Nica Dan prezent Lãpuºan Alexandru prezent Nicolae Ion prezent Leonãchescu Nicolae prezent Nicolãescu Gheorghe-Eugen absent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezent Nicolescu Mihai prezent Lepºa Sorin Victor absent Nicolicea Eugen prezent Longher Ghervazen prezent Niculescu Constantin prezent Loghin Irina absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Luchian Ion prezent Nistor Vasile absent Magheru Paul prezent Niþã Constantin prezent Maior Lazãr Dorin prezent Oltean Ioan prezent Makkai Grigore prezent Olteanu Ionel prezent Man Mircea absent Oltei Ion prezent Manolescu Oana prezent Onisei Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Palade Doru Dumitru prezent Mardari Ludovic absent Pambuccian Varujan prezent Marin Gheorghe prezent Paºcu Ioan Mircea prezent Marineci Ionel prezent Pataki Iulia prezent M‡rton çrp‡d-Francisc absent Patriciu Dinu absent Mãlaimare Mihai Adrian absent Pãun Nicolae absent Mãrãcineanu Adrian prezent Pãduroiu Valentin prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Mândroviceanu Vasile absent PŽcsi Francisc prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Pereº Alexandru prezent Merce Ilie prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Meºca Sever absent Petruº Octavian Constantin prezent Miclea Ioan prezent Pleºa Eugen Lucian prezent Micula Cãtãlin prezent Pop Napoleon absent Mihalachi Vasile prezent Podgoreanu Radu prezent Mihãilescu Petru-ªerban prezent Popa Constanþa prezent Mincu Iulian prezent Popa Cornel absent Mircea Costache prezent Popa Virgil prezent Mirciov Petru prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Popescu Costel-Eugen prezent Târpescu Pavel prezent Popescu Gheorghe prezent Tcaciuc ªtefan prezent Popescu Grigore-Dorin prezent Teculescu Constantin absent Popescu Ioan Dan prezent Timiº Ioan absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Toader Mircea Nicu absent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Todoran Pavel prezent Popescu Virgil absent Tokay Gheorghe prezent Posea Petre prezent Tor— Tiberiu absent Predicã Vasile prezent Tudor Marcu prezent Pribeanu Gheorghe prezent Tudose Mihai prezent Priboi Ristea prezent Tunaru Raj Alexandru prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Þibulcã Alexandru prezent Puºcaº Vasile prezent Þocu Iulian Costel prezent Puwak Hildegard-Carola prezent Varga Attila prezent Puzdrea Dumitru absent Vasile Aurelia prezent Radan Mihai prezent Vasilescu Lia Olguþa prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Vasilescu Nicolae absent Raicu Romeo-Marius prezent Vasilescu Valentin prezent Rasovan Dan Grigore prezent Vekov K‡roly-J‡nos prezent Rãdoi Ion absent Verbina Dan prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Vida Iuliu prezent Roºculeþ Gheorghe prezent Videanu Adriean absent Rus Emil prezent Viºinescu Marinache prezent Rus Ioan prezent Voicu Mãdãlin prezent Ruºanu Dan-Radu absent Voinea Olga-Lucheria prezent Sadici Octavian prezent Voinea Florea prezent Sali Negiat absent Winkler Iuliu prezent Sandache Cristian prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Sandu Alecu prezent Zãvoianu Ioan Dorel absent Sandu Ion Florentin absent Zgonea Valeriu ªtefan prezent Sassu Alexandru prezent Reluãm citirea listei cu domnii deputaþi care nu au Saulea Dãnuþ absent rãspuns. Savu Vasile Ioan absent Albu Gheorghe prezent Sãpunaru Nini absent Antonescu George Crin Laurenþiu prezent Sârbu Marian prezent Ariton Gheorghe absent Sbârcea Tiberiu-Sergius prezent Asztalos Ferenc prezent Selagea Constantin prezent Baban ªtefan absent Sersea Nicolae prezent Babiuc Victor absent Severin Adrian prezent Baciu Mihai prezent Simedru Dan Coriolan absent Barbu Gheorghe absent Sireþeanu Mihail prezent Bartoº Daniela prezent Sonea Ioan prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Spiridon Nicu prezent Berceanu Radu Mircea absent Stan Ioan absent Birtalan çkos absent Stan Ion prezent Boagiu Anca Daniela absent Stana-Ionescu Ileana prezent Boc Emil absent Simedru Dan Coriolan prezent Boiangiu Cornel absent Stanciu Anghel prezent Bran Vasile absent Stanciu Zisu prezent Canacheu Costicã prezent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Stãniºoarã Mihai prezent Cherescu Pavel prezent Stoian Mircea prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Stoica Valeriu absent Chiriþã Dumitru prezent Stroe Radu prezent Ciontu Corneliu prezent Stuparu Timotei prezent Cladovan Teodor absent Suciu Vasile prezent Cojocaru Nicu prezent Suditu Gheorghe prezent Dolãnescu Ion prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n absent Dragomir Dumitru absent Szil‡gyi Zsolt prezent Dragoº Liviu Iuliu absent ªnaider Paul prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent ªtefan Ion prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent ªtefãnescu Codrin absent Eserghep Gelil absent ªtefãnoiu Luca prezent Duþu Constantin prezent ªtirbeþ Cornel absent Frunzãverde Sorin absent Tam‡s S‡ndor absent Holtea Iancu absent Tãrâþã Culiþã prezent Ifrim Mircea absent

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/29.III.2003

Ionescu Anton absent Bãlan Angela Mihaela absent Ionescu Rãzvan absent Bãlãlãu Constantin absent Ionescu Smaranda absent Belaºcu Aron prezent Jipa Florina Ruxandra absent Belu Ioan absent Kov‡cs Zolt‡n prezent Bichineþ Corneliu prezent Lari Iorga Leonida absent Bindea Liviu-Doru prezent Lepºa Sorin Victor absent Bîciu Constantin prezent Loghin Irina prezent Brãdiºteanu ªerban Alexandru prezent Man Mircea absent Bucur Dionisie prezent Mardari Ludovic prezent Bunduc Gheorghe prezent M‡rton çrp‡d-Francisc absent Buzatu Gheorghe prezent Mãlaimare Mihai Adrian absent Cârciumaru Ion prezent Mândroviceanu Vasile absent Ciocan Maria prezent Meºca Sever absent Ciocârlie Alin Theodor prezent Miþaru Anton absent Codreanu Dumitru prezent Neacºu Ilie absent Constantinescu Dan absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Constantinescu Eugen Marius absent Nicolãescu Gheorghe-Eugen absent Cozmâncã Octav prezent Crãciun Avram absent Nistor Vasile absent Patriciu Dinu absent Cristolovean Ioan prezent Dina Carol absent Pãun Nicolae absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Dinescu Valentin prezent Pop Napoleon absent Dinu Marin prezent Popa Cornel absent Dobrescu Maria Antoaneta prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Dumitrescu Viorel prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Duþã Vasile prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Popescu Virgil absent Puzdrea Dumitru absent Fabini Hermann Armeniu prezent Rãdoi Ion prezent Fãniþã Triþã prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Feldman Radu Alexandru prezent Ruºanu Dan-Radu absent Filipaº Avram absent Filipescu Cornel prezent Sali Negiat prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Sandu Ion Florentin absent Flutur Gheorghe prezent Saulea Dãnuþ absent Frunda Gyšrgy prezent Savu Vasile Ioan absent Gãucan Constantin prezent Sãpunaru Nini absent Gogoi Ion absent Stan Ion prezent Guga Ioan prezent Stan Ioan absent Hanganu Romeo Octavian prezent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Hârºu Ion absent Stoica Valeriu absent Hoha Gheorghe prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n absent Honcescu Ion prezent ªtefãnescu Codrin absent Horga Vasile absent ªtirbeþ Cornel absent Hriþcu Florin prezent Tam‡s S‡ndor prezent Ilaºcu Ilie absent Teculescu Constantin absent Iliescu Ion prezent Timiº Ioan absent Ionescu-Quintus Mircea absent Toader Mircea Nicu prezent Iorga Nicolae Marian prezent Tor— Tiberiu prezent Iorgovan Antonie absent Vasilescu Nicolae absent Iustian Mircea Teodor prezent Videanu Adriean absent Kereskenyi Alexandru absent **Domnul Nicolae Vãcãroiu:** Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Îl rog pe domnul secretar Paul Pãcuraru sã prezinte Maior Liviu prezent lista de la Senat. Marcu Ion absent Marinescu Simona Anamaria prezent **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:** Mark— BŽla prezent Da. Începem lista Senatului. Matei Vintilã prezent Acatrinei Gheorghe prezent Matei Viorel prezent Alexa Constantin absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Alexandru Ionel prezent Mihordea Mircea prezent Apostolache Victor prezent Mocanu Vasile absent Athanasiu Alexandru prezent Munteanu Tudor Marius prezent Badea Dumitru prezent Nedelcu Mircea prezent Balcan Viorel prezent NŽmeth Csaba prezent Bãdulescu Doru-Laurian prezent Nicolaescu Ioan prezent

Îl rog pe domnul secretar Paul Pãcuraru sã prezinte lista de la Senat. |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent|Reluãm lista celor care nu au rãspuns.|Reluãm lista celor care nu au rãspuns.|| |---|---|---|---|---| |Nicolai Norica|prezent|Acatrinei Gheorghe||absent| |Nicolescu Constantin|prezent|Alexa Constantin||absent| |Novolan Traian<br>Onaca Dorel-Constantin<br>Oprescu Sorin Mircea<br>Opriº Octavian<br>Otiman Pãun-Ion<br>Paleologu Alexandru<br>Panã Aurel|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent|Bãlan Angela Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>Ciocârlie Alin Theodor<br>Constantinescu Dan<br>Constantinescu Eugen Marius||absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Panã Viorel Marian|absent|Crãciun Avram||absent| |Pastiu Ioan|absent|Dina Carol||absent| |Pãcurariu Iuliu|prezent|Eckstein-Kov‡cs PŽter||absent| |Pãcuraru Nicolae Paul Anton|prezent|Feldman Radu Alexandru||absent| |Pãtru Nicolae<br>Pãunescu Adrian<br>Penciuc Corin<br>Pete ªtefan<br>Petre Maria<br>Petrescu Ilie|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent|Filipaº Avram<br>Gogoi Ion<br>Hârºu Ion<br>Horga Vasile<br>Hriþcu Florin||absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Plãticã-Vidovici Ilie<br>Pop Dumitru Petru|prezent<br>prezent|Ionescu-Quintus Mircea<br>Iorgovan Antonie||absent<br>absent| |Pop de Popa Ioan|prezent|Kereskenyi Alexandru||absent| |Popa Nicolae-Vlad|prezent|Marcu Ion||absent| |Popescu Dan-Mircea|absent|Mãrgineanu ªtefan Gheorghe||absent| |Popescu Laurenþiu-Mircea|absent|Mocanu Vasile||absent| |Predescu Ion|prezent|Onaca Dorel Constantin||absent| |Prichici Emilian<br>Pricop Mihai-Radu<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>Pruteanu George Mihail<br>Pujina Nelu<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>Radu Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Otiman Pãun-Ion<br>Paleologu Alexandru<br>Panã Aurel<br>Panã Viorel Marian<br>Pastiu Ion<br>Pãtru Nicolae||absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Rahãu Dan Nicolae|prezent|Pete ªtefan||absent| |Rebreanu Nora Cecilia|prezent|Petre Maria||absent| |Rece Traian|prezent|Popescu Dan-Mircea||absent| |Roibu Aristide<br>Roman Petre<br>Rus Ioan Aurel<br>Sârbulescu Ion<br>Seche Ion<br>Seres DŽnes<br>Sin Nicolae<br>S—gor Csaba<br>Solcanu Ion|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Popescu Laurenþiu-Mircea<br>Pruteanu George Mihail<br>Roman Petre<br>Rus Ioan Aurel<br>Sârbulescu Ion<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>Toma Constantin<br>Tudor Corneliu Vadim||absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Sporea Elena|prezent|Vasile Radu||absent| |Stãnoiu Rodica Mihaela|prezent|Vela Ioan||absent.| |Stoica Fevronia<br>Szab— K‡roly-Ferenc|prezent<br>absent|Mulþumesc.||| |ªelaru Rodica|prezent|**Domnul Valer Dorneanu:**||| |ªtefan Viorel<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>Theodorescu Emil Rãzvan<br>Toma Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Rugãm membrii celor douã Birouri pe<br>meargã sã numere voturile.<br>PAUZÃ||rmanent| |Tudor Corneliu Vadim|absent||*|| |Ungheanu Mihai|prezent|*|*|| |Vajda Borbala<br>Vasile Radu|prezent<br>absent|DUPÃ|PAUZÃ|| |Vãcãroiu Nicolae<br>Vela Ion|prezent<br>absent|**Domnul Valer Dorneanu:**||| |Verest—y Attila|prezent|Domnul secretar Paul Pãcuraru va citi rezultatele||| |Voinea Melu|prezent|lui cu privire la numirea directorului general al Ag||| |Vornicu Sorin Adrian|prezent|Naþionale de Presã ”RompresÒ ºi numirea||unui me| |Zanc Grigore|prezent|titular ºi al unui membru supleant în Consiliul Naþion||| |Zlãvog Gheorghe|prezent|Audiovizualului.|||

Rugãm membrii celor douã Birouri permanente sã meargã sã numere voturile.

Domnul secretar Paul Pãcuraru va citi rezultatele votului cu privire la numirea directorului general al Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ ºi numirea unui membru titular ºi al unui membru supleant în Consiliul Naþional al Audiovizualului.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/29.III.2003

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea directorului general al Agenþiei Naþionale de Presã ÇRompresÈ.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, conform art. 83 ºi 84 din acest regulament, asupra candidatului propus de primministru pentru numirea în funcþia de director general al Agenþiei Naþionale de Presã ÇRompresÈ, potrivit art. 14 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 19/2003, ºi s-au constatat urmãtoarele:

- Numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor 484; Numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi 432; Numãrul total de voturi exprimate 432; Numãrul de voturi anulate 0;

Numãrul total de voturi valabil exprimate 432

Din care:

Ñ voturi pentru 344;

Ñ voturi contra 88.

Pentru numirea directorului general al Agenþiei Naþionale de Presã ÇRompresÈ sunt aplicabile dispoziþiile art. 38 alin. 7 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, potrivit cãruia numirea în funcþie se hotãrãºte cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor prezenþi.

Ca urmare a faptului cã, din totalul de 484 deputaþi ºi senatori, au fost prezenþi 432 ºi ºi-au exprimat votul 432, din care 344 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de regulament, domnul Ioan Mihai Roºca este numit în funcþia de director general al Agenþiei Naþionale de Presã ÇRompresÈ, pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 19 martie 2003.

Încheiat astãzi, 19 martie 2003.Ò

Semneazã membrii Biroului permanent ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea unui membru titular ºi a unui membru supleant al Consiliului Naþional al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori, prin vot

secret, cu buletine de vot, în turul trei de scrutin, asupra candidaþilor propuºi pentru numirea în Consiliul Naþional al Audiovizualului a unui membru titular ºi a unui membru supleant, propuºi de Senat, potrivit art. 11 alin. 1, 2 ºi 7 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, ºi s-au constatat urmãtoarele:

- Numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor 484; Numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi 394; Numãrul total de voturi exprimate 394; Numãrul de voturi anulate 52;

Numãrul total de voturi valabil exprimate 342. Din verificarea ºi numãrarea voturilor rezultã urmãtoarele voturi obþinute de candidaþi:

Numele ºi prenumele candidaþilor:

Ñ domnul Teodorel Radu, membru titular;

Ñ doamna Jugãnaru Ane-Rose Marie, membru supleant

- Ñ 234 voturi pentru;

Ñ 108 voturi contra.

Ñ domnul Diaconescu Dan, membru titular;

Ñ domnul Ghiþulescu Bogdan, membru supleant Ñ 82 voturi pentru;

Ñ 260 voturi contra.

Ñ domnul Sãftoiu Claudiu, membru titular;

Ñ domnul Turlacu Ioan, membru supleant.

Ñ 16 voturi pentru;

Ñ 326 voturi împotrivã.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin 5 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, candidaturile se aprobã cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor, ceea ce reprezintã minim 243 de voturi pentru, din totalul de 484 parlamentari.

Potrivit rezultatului votului, nici unul dintre candidaþii pentru membru titular sau pentru membru supleant nu au îndeplinit condiþiile cerute de lege.

În consecinþã, urmeazã a se programa un nou tur de scrutin pentru a se alege membru titular ºi membru supleant al Consiliului Naþional al Audiovizualului.Ò

Semneazã membrii Biroului permanent ai Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Adresãm felicitãri domnului Roºca în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredinþat.

Declar închisã ºedinþa comunã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/29.III.2003 conþine 20 de pagini.**

Preþul 24.720 lei